Grigore Cartianu: Bunicuţa şi Mătuşa Tamara

Bunicuţa şi Mătuşa Tamara

Fantoma Roşie nu se lasă! Plictisindu-se probabil după ce şi-a savurat triumful asupra rivalului Mircea Geoană, a cărui execuţie a regizat-o în stil de mare bolşevic, Ion Iliescu a lovit din nou.

De data asta, nu într-un adversar politic, ci în sperietoarea dintotdeauna a comuniştilor de pretutindeni: Justiţia.

Preşedintele de onoare al PSD a declarat ieri că partidul trebuie să fie solidar cu Adrian Năstase dacă fostul prim-ministru va fi condamnat în dosarul „Mătuşa Tamara”. Iliescu a adăugat că nu e cazul ca lui Năstase să i se ceară autosuspendarea din PSD. „E clar că e o făcătură acest proces. Noi trebuie să fim solidari cu el, chiar dacă va fi condamnat. Sunt trei procese în care e implicat, şi sunt toate nişte făcături evidente. Nu vreau să nominalizez pe nimeni… sunt din partea Puterii, în general”, a declarat, halucinant, fostul şef de stat. Acesta a ieşit la rampă cu o săptămână înainte ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe în dosarul „Mătuşa Tamara”.

Aşadar, Ion Iliescu nu crede în judecata făcută de cea mai înaltă instanţă din ţara noastră. Implicit, le transmite românilor că nu merită să crezi în Justiţie, care umblă cu „făcături”. Şi, atenţie, pentru simbolul onoarei din PSD nu este o bănuială, ci o certitudine – „e clar”, zice el. Iar numărul „făcăturilor” este egal cu numărul proceselor în care este judecat Adrian Năstase: trei. Dacă nepotul Mătuşii Tamara ar fi avut zece procese, Ion Iliescu ar fi depistat zece „făcături”. Trebuie să fii nu doar un supraom, ci chiar un supermagistrat pentru a spune cu atâta siguranţă că procesele X, Y şi Z sunt „făcături”.

Întrebare: o avea fostul propagandist-şef al CC al PCR studiile necesare pentru a se pronunţa în privinţa unei sentinţe judecătoreşti? (Din câte ştim, la Institutul Energetic de la Moscova, în anii ’50, nu se studia Dreptul.) Şi chiar dacă – prin absurd – ar fi jurist, cunoaşte el dosarele mai bine decât procurorii şi judecătorii Înaltei Curţi? O fi el, marele politruc, Judecătorul Universal?

Trezindu-se că vorbeşte ca proasta-n păpuşoi, înainte ca Înalta Curte să se pronunţe în dosarul „Mătuşa Tamara”, Ion Iliescu – supranumit „Bunicuţa” – a comis o ticăloşie juridică, dar şi o prostie politică. Dacă avea răbdare, poate că nu mai era nevoie să recurgă la o pledoarie atât de ruşinoasă. Cine ştie, poate că Adrian Năstase va fi declarat nevinovat… Sau aşa ceva i s-o părea imposibil chiar şi celui care l-a inventat politic pe nepotul Mătuşii Tamara, şi de aici atacul preventiv?!

Când vine vorba de Justiţie, Ion Iliescu ar face bine să tacă. Nimeni, în ţara asta, nu are mai multe motive decât el să mulţumească Justiţiei pentru că, în ultimii 22 de ani, nu şi-a prea făcut treaba. Dacă şi-o făcea, amintindu-şi de morţii Revoluţiei, de ororile mineriadelor şi de mafiotizarea României postcomuniste, probabil că Ion Iliescu n-ar mai cuvânta pe la reuniunile de partid, ci la vorbitor.

Autor: Grigore Cartianu

Data publicării: 08 dec 2011

Sursa: adevărul.ro

Pontănisme …

Din start trebuie să precizez ceva, dacă se întâmplă ca cineva să acceseze siteul numit Blogul lui Ponta , cred că ar trebui să știe un luceru extreme de important: Contrar aparențelor, nu este un site de bancuri ci siteul unuia din cei 2,5 lideri ai USL și anume a lui Victor Ponta, președintele Partidului Social Democrat din România.

Ultimul articol pe care liderul social-democrat l-a postat este unul care ar fi trebuit să poarte titlul: ”Europa arde și babele se fardează în vederea măritișului”. Fiind scris de însă de cineva în vederea măgulirii vanității păcăliciului, acest articol ne dovedește că diareea intelectuală la PSD poate atinge niște cote de domeniul calamităților natural.

Cred că nu mai e un secret pentru nimeni că bătrâna Europă este bolnavă rău, însuși drumul ei spre unificare fiind pus în pericol, ”greii” mairii politici eruropene făcând eforturi semnificative în încercarea de a salva această unificare, process care s-a dovedit a avea unele aspect de care, dacă nu ții cont cum trebuie, poți dărâma toată șandramaua.

Consiliul European a făcut un lucru inacceptabil probabil î mintea suspomenitului Victoraș, cel mai pesedist pedesaș… Nu l-a inventat și pe el, deci respectivul Consilu va trebui să se aștepte la o reacție extreme de viguroasă din partea lui Ponta: Să îl suspende… Cum? Nu contează…

Încă din start, aflăm uimiți  din articolul lui Ponta că Traian Băsescu ”participa la Consiliul European din acest weekend ca sa se afle in treaba!”… lucru care, evident, ar trebui să ne oripileze cu atât mai mult că nu e singurul care face asta. Cică mai e acolo și Viktor Orban (cu precizarea că e vorba de premierul maghiar, ca nu cumva cineva să creadă că o fi vorba de Lodovic Organ, prietenul său politic). Lucru extrem de grav, asta însemnând evident un  nou motiv de suspendare a președintelui. Cum dracu să fii președintele României și să te duci acolo unde se duce premierul de dincolo de Tisa? E și plastic Ponta cică faptul că Băsescu s-a dus acolo se regăsește în înțelepciune popular românească: ” Sau cum zice romanul – caine surd la vanatoare”. Fabulos, din punct de vedere al umorului pesedist, asta este chiar peste invitația la număratul ouălor lansată de tăticul său politic.

Cum mintea nu îl duce să înțeleagă ce rost are acest Consilu European și mai ales aceasă întrunire a liderilor europeni, Ponta vace ce știe: O ia pe arătură la modul cel mai clar. ”Cainele surd are si obsesii, care pentru noi sunt deja obisnuite, dar probabil ca pe liderii europeni i-ar face sa-l priveasca ca pe un personaj chiar mai exotic decat un lider tribal din zona Subsahariana! La criza financiara mondiala si la prapastia de care se apropie Zona Euro si intreaga Uniune Europeana, Basescu a gasit solutiile magice – exploatari miniere (adica Rosia Montana) si investitii la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (adica Elena Udrea)!!!

Inca nu imi dau seama daca Basescu isi bate joc cu cinism de noi toti sau chiar da semne de senilitate politica – deci scoatem Europa din criza daca facem o escrocherie pe Bursa din Toronto cu actiunile de la Gold Corporation (bineinteles, cu prietenii Andronic si Silberstein, si ei fosti membri ai “mafiei personale a lui Adrian Nastase”, acum convertiti la basescianism, cu profitul de rigoare), iar toti banii europeni ii dam Dnei Udrea, sa ii investeasca cum stie ea mai bine in telegondole si bazine de inot prin comune! Si iata ca Europa iese din criza, just like that!”

Citind și recitind acest aliniat din extreme de diaretica introducere, mă întreb tot mai mirat, dacă o fi vorba de fapt despre o îmbibație etilică peste normal, sau doar de faptul că a scăpat pe imaș la păscut bălării etnobotanice, cum ar fi cucuta…

Totuși, trebuie să admir ceva și anume felul în care reușește să o bage pe Elena Udrea în această poveste… hehehe săracu … nu contează ce zice, important e să zică. Oricum ceea ce spune nu prea are cum să fie înțeles de cei cărora li se adresază dacă el fiind lider, trebuie considerat cel mai intelligent din gașcă, altfel n-ar fi șăf…

Ei, dar când mătreața celui mai pesedel dintre pesedei face valuri intelectuale, apă se chiamă că face nu se joacă.

Evident, după mintea lui, trebuie ca legat de acest consiliu să amintească de un fapt absolute abominebil al lui Băsescu. Cel legat de cetățenia acordată moldovenilor de dincolo de Prut când știe toată lumea că ăia sunt cetățeni sovietici. Șeful lui Ponta poate depune mărturie în acesat sens deoarece pe când era la Moscova la Academia de apă de ploaie, dans și dune maniere a KGB avea colegi de acolo….

”Solutiile lui Basescu sunt exact din categoria Viktor Orban, cel care a luptat cu criza dand cetatenie maghiara tuturor, cenzurand presa si promovand o lege prin care Partidul Socialist aflat in opozitie sa fie desfiintat, iar toate sediile si alte bunuri sa fie confiscate. Si iata ca Romania si Ungaria (plus Bulgaria lui Borisov, cel care direct si fara menajamente a batut palma cu toti interlopii bulgari si s-a asigurat ca nu mai misca nimeni in tara vecina) se afunda tot mai mult intr-o prapastie tot mai adanca (datorii mai mari, locuri de munca mai putine, austeritate care produce doar saracie, sistemele de sanatate si educatie distruse, tinerii plecati din tara si batranii lasati sa moara aici!). Acesta e viitorul Romaniei dupa “domnia” lui Traian Voda si a Reginei Elena.”

Nu am cum să nu remarc finalul aliniatului în care vorbește  deschis despre faptul că românia se afundă tot mai adânc în prăpastie, evident, pentru acest motiv oamenii au datorii mai mari, locuri de munca mai putine, austeritate care produce doar saracie, sistemele de sanatate si educatie distruse, tinerii plecati din tara si batranii lasati sa moara aici! … Evident, asta neîtâmplăndu-se în trecut, să zicem în perioada în care partidul lui, indifferent de numele pa care îl purta. Atunci un medic, de exemplu, cu șpagă, cu tot ajungea la niște câștiguri astronomice, aproape că atingea jumătate din indemnizația unui șomer neamț ori suedez. De asemenea problema nici nu ezista când, din umbră, PSD era la guvernare prin intermediul PNL (în vremea Guvernului Tăriceanu) ori atunci când PSD deținea jumătate din portofolii. De asemenea trebuie remarcat, cred, acel plastic: Acesta e viitorul Romaniei dupa “domnia” lui Traian Voda si a Reginei Elena … coșmarele în chinuiesc sărmanul, obsesiile îi rod ficații, deci e normal.

Vai, dacă cineva credea că totul se va reduce doar la Traian și Elena se înșeală amarnic. Nu se putea ca introducerea să nu vorbească și de marea ticăloasă în viziunea lui și a tătucului său Năstase… ”Exista insa o problema mult mai grava, de fond,  dincolo de clasica iresponsabilitate a lui Basescu si a camarilei sale (daca s-a consultat inainte sa plece la Bruxelles cu Igas, Ialomitianu, Gabi Oprea si Roberta Anastase, va imaginati cam ce idei europene ii pot insufla aceste “genii” locale)….”

Logic, nu? D-aia e criză… din cauză de Roberta Anastse … Păi nu din cauza ei lipsețte el sărmanul de la ședințele Camerei Deputaților, deși cine se uită pe  fișele de prezență poate jura că omul a fost acolo, iar faătul că în timp ce vota de nu se mai opera, era la televizor nu erau decât trucaje ordinare….

și cum toate au un final, până și introducerea acestui artico are un final și se trece la zona de coprins, care precede încheierea, nu înainte ca, după ce a frăgezit apoteotic mințile cititorilor să vacă precizările necesare a nu cumva cineva să înțeleagă prostii dijn ce scrie el:  ”Adevaratul pericol este reprezentat, in opinia mea, de completa anesteziere sau chiar atrofiere a tot ce inseamna instinct de lupta, supravietuire, de initiativa in a cauta solutii la o situatie care ne duce inexorabil spre catastrofa. Si va explic imediat la ce ma refer”:

Și explică foarte clar despre ce pericole e vorba:

- Nimeni nu a fost cu adevarat interesat (cel putin din presa sau opinia publica) de Consiliul European, de care va fi pozitia Romaniei si ce inseamna pentru noi deciziile care se vor lua. Am tipat in van 3 zile ca USL ii cere lui Basescu sa ne prezinte mandatul cu care merge acolo, dar tot felul de subiecte tabloide sau pur si simplu idioate umpleau stirile la TV si prima pagina in ziare. Cand in sfarsit a catadicsit Marele Carmaci sa faca o declaratie pe aceasta tema, a insirat niste numere de articole din Tratatele Europene  pe care nu le stie aproape nimeni (nici macar Basescu, pot sa pun pariu!), ne-a asigurat din nou ca tara noastra sta foarte bine comparativ cu Europa (la fel cum ne zicea in 2008 ca nu o sa avem criza, si in 2009 ca a trecut criza) si a mai certat putin presa ca dezinformeaza cu bugetul Educatiei – si gata, vin alte subiecte.

Absolut adevărat, televiziunile la care probabil se uită el, (Cartoon Network, Disney Chanel și altele asemenea) nici măcar o vorbuliță nu au spus. Dealtfel nici televiziunile lui Felix nu au vorbit de asta la Meteo… acestea aveau programul normal de injurături și minciuni pe care uneori le mai amendează CAN-ul ca să nu se descrajeze sărmanii crezând că nu îi privește nimeni și se strofoacă degeaba.

Evident, nimeni nu a spus marele adevăs ascuns cu obstinație, că de fapt la Consiliul European subiectul principal este bugetul educației mioritice… Bine că citii acest articol, că muream prost.

- Basescu merge sa ne reprezinte la Consiliul European fara macar un simulacru de consultare. Merkel a cerut, prin vot, mandat de la Bundestag si a negociat cu Opozitia sustinerea acestuia, Sarkozy a mers in fata Parlamentului Francez, Zapatero si Rajoy (actualul si viitorul premier spaniol, unul socialist, altul popular) merg impreuna sa prezinte pozitia tarii lor si tot asa. La noi, Basescu stie singur ce e mai bine, nu pierde timpul nici cu Parlamentul, nici cu Opozitia si nici macar cu Guvernul (Boc va afla de la televiziunile de stiri ce se disuta si se decide la Consiliu!)

Chiar așa, cum și-o fi permis Băsescu să se ducă acolo fără se se consulta cu Adevăratul Președinte al României și cu Premierul în funcție, cuplul Pontănel și Antonel când știe toată lumea că politica externă a României este girată de Opoziție? Se poate? Cum adică? Să se ducă Băsescu la Consiliul European fără a-i invita la Cotroceni pe cei doi mari bărbați politici pentru a o lua iar pe arătura agendei lor personale (asta în caz că nu refuză inviatia) ca se obicei? Țîțîțî …

Și pentru că la Bruxelles doar proți pot să își imagineze că s-au căutat soluții pentru salvarea Europei, domnul Pontănel, ca un  mare politician ce e (1,90 m) ne deslușește:

”- Subiectul solutiilor alternative nu are nicio sansa in Romania! Ieri seara, o jurnalista destul de “cotrocenista”, dar oricum isteata, mi-a adresat intrebarea “Dar dvs ce ati fi facut daca erati Prim Ministru si mergeati in locul lui Basescu la Consiliu?”. Am fost aproape surprins ca pot sa primesc o asemenea intrebare logica si de bun-simt de la un jurnalist roman! Sigur, intrebarea era logic sa o primesc de la Basescu, in cadrul unei consultari anterioare prezentarii pozitiei Romaniei, dar e inutil sa mai reiau subiectul. De ce am fost surprins? Foarte simplu: pentru ca acest gen de dezbatere este o raritate pe cale de disparitie la noi. …

Acum urmează două exemple extreme de edificatoare, din care reiese că bătrâna Europă face greșala vieții eu că nu îl ascultă pe el, Politicianul Unic Luptător Adevărat împotriva crizei. Din primul aflăm că a fost băgat în seamă de însuși ”The Economist!” care l-a invitat la O conferință organizată la București (mărtrurisesc trist că nu știam că acea conferință a avut și o secțiune de bancuri), unde ș-a promovat blogul la fel cum a făcut-o în acel pionieresc Angajament de la Cluj, vorbind despre cifre… lucru absolu normal, aici Pontrăel găsește și locul să vorbească despre Geoană … hehehe… grele coșmaruri generează abuzuol de etnobotanice …

Al doilea exemplu fiinsd cel legat de justiție, mai precis de ”ce facem cu MCV, ANI, DNA, grade de jurisdictie, bugetul sistemului, componenta CSM sau a Curtii Constitutionale etc…” lucru extreme de important, mai ales dacă ne amintim de obrăznicia unora din astea de a afirma că între el Turceni,  Rovinari și oarece sponsorizări demne de unele pentru întreg parcul auto al unei instituții babane ar fi fost acordate ar fi o oarece legătură când toată lumea știe că de fapt acolo a fost vorba de niște bani care cică s-ar regăsi perin oarece conturi absolut personale (nu dau nume acum).

 Nici de data asta nu își uită obsesiile… ”singurul subiect este sa comentam isteric tot ce zic sau fac Basescu, Udrea & Co, devenind ridicoli si plictisitori”. Lucertu cu care sunt de accord. Cei curioși se pot duce pe site și să vadă de câte ori sunt acețtia pomeniți în articolul care se dorea a face referire la Consiliul European (:D).

Cum se cuvine, așa, mai spre finalul conclusive al articolului, ca un social democrat care se respectă, Pontrănel nu uită să le tragă o limbă extreme de unsuroasă  unora pe care îi respect mai mult chiar decât pe Che Guavara, idolul tinereților sale, personalități cu a căror poză probabil se autosatisface în baie.

Pentru a nu crede cineva că prostiile pe care le spune de obicei au fost fătate de propria minte, Pontănel afirmă cu emfază: ”In urma informatiilor pe care le-am obtinut si a consultarilor avute cu partenerii europeni (Sigmar Gabriel, liderul SPD din Germania, Werner Faymann, Cancelarul Austriei,  Jutta Urpilainen, lidera social democratilor finlandezi care este si ministru de finante, Martin Schulz, liderul S&D din Parlamentul European etc)” … Eee? … oameni grei, frate, oameni cu care se consult iar cei de la Consițiul Europei își permit chiar să nu îl invite… țîțîțî …

Și pentru ca nu cumva să creadă cineva că vorbește ca proasta-n cucuruz, extreme de mândru că cineva îl mai întreabă ueori câte ceva, Ponta spune: ”am un raspuns pentru singura jurnalista din Romania care m-a intrebat ce as fi facut daca eram in locul lui Basescu:

• politica fiscala europeana comuna;
• emisiunea de titluri europene pentru a opri speculatiile cu titlurile nationale, taxa pe tranzactiile financiare (propusa de mult de Partidul Socialistilor Europeni si inclusa in programul de guvernare al PSD si USL);
• modificarea treptata a Tratatelor Europene dar si o contracarare a pozitiei dominante asumate abuziv de Merkel si Sarkozy;
• o strategie comuna pentru tarile din afara Zonei Euro;
• politica agricola uniforma pentru toate tarile UE;
• schimbarea prioritatii Europei de la lumea financiara catre masurile de crestere a competitivitatii industriale si ocuparea fortei de munca si multe altele.”

Nu știu cine o fi acea … jurnalisdă care pare a nu avea treabă, (păi de ce să-l întrebi pe Ponta c ear face în locul lui Băsescu dacă el vrea să se facă Boc când se face mare? Băsescu vrea să se facă prietenul lui Antonescu…)

Aici nu am cum să nu remarc ceva: în infatuarea dată de infantilismul maladiv al lui Ponta, acesta consider că tratatele europene trebuie modificate pentru o ”contracarare a pozitiei dominante asumate abuziv de Merkel si Sarkozy.” … ”o strategie comuna pentru tarile din afara Zonei Euro”…

Cred că aceste lucruri sunt absolute normale dacă vin dintr-un  creier cu patru neuroni din care trei în vacanță și unul multe prea odihnit. Adică rostul tratatelor europene este acela de a contracara liderii țărilor cu rlo de locomotivă a UE și strategia statelor din afara zonei euro nu trebuie să fie aceea de integrare în zpațiul euro ci de o eternizare în acea zonă de ”nici cal nici măgar”. Bravo Pontănel,   poți să mai tragi o doză…

Acum, după ce ne-am edificat cum e cu ”soluțiile concrete”, pe final, cred că e frumos să lăsăm mare politician să se exprime cu propiile cuvinte ”daca eram Prim Ministru, m-as fi consultat cu toti cei care au o opinie si o responsabilitate in Romania; dupa care as fi mers sa-mi gasesc aliati pentru ca singur nu te asculta nimeni in Europa; si as fi explicat cinstit (celor care vor sa auda) ce implicatii au deciziile respective asupra vietii de zi cu zi a fiecarui roman, a fiecarei companii sau mici intreprinderi de la noi.

Si mi-as fi asumat responsabilitatea pentru aceste decizii! E clar ca Basescu nu stie si nu poate sa se comporte ca un lider european responsabil. Asa ca trebuie sa o facem noi, imediat dupa Noiembrie 2012.” …

Ce pot să spun? Sper că Dumnezeu nu urăște România destul de mult ca să i-o de ape mână unui astfel de individ…

Deși nu doream să vorbesc despre asta, deoarece mi se pare o chestie halucinantă,  am un gând care mă îngrozește.

Ponta și probabil cei pe care îi reprezintă dorește ceva de care România ar trebui să se teamă ca de dracu: România să fie atât de marginalizată în UE încât să ceară ieșirea din aceasta. …

Dacă ne uităm puțin pe hartă, cred că putem vedea cam de unde vin astfel de idei: de la Moscova.

Oare soluția USL pentru România să fie o reintegrare în sfera de influență rusă? Sincer îmi pare o ipoteză absolute șocantă… dar dacă mă gândesc la unele reacții pe care Ponta &co le-au avut de fiecare dată când unii de pe la Moscova ziceau una sau alta aproape că ne spun că așa e…

Nasol…

 Cred că cea mai bună încheiere nu poate fi alta decât aceea pe care Jigodia  Infantilă pesedistă o face. De fapt mă refer la cele două articole spre care face trimiteri… (atenție la nuanțele antieuropene pe care autorii încearcă să le imprime… oare de ce par scrise la ședințele de strategie ale PSD? ): 

Iar pentru cei care vor sa afle adevarul despre Romania actuala, va invit sa cititi acest interviu, dar si acest articol.

Cine dorește, poate vedea articolul original la sursă:

Sursa: Romania – cainele surd la vanatoarea europeana

Dan Andronic: Cum arată Europa politică după acordul de la nivelul UE?

Cum arată Europa politică după acordul de la nivelul UE?

S-a scris mult pe seama prevederilor economice incluse în acordul interguvernamental aprobat la nivelul Uniunii Europene. Însă acesta a reconfigurat radical şi politica europeană. Cum arată acum balanţa de putere în interiorul Uniunii? Şi care sunt riscurile la care este supusă Germania, percepută acum drept cel mai puternic stat european? Vă invit să citiţi articolul de mai jos, care îşi propune să analizeze consecinţele politice ale înţelegerii interguvernamentale, publicat de The Guardian şi semnat Ian Traynor.

Liderii obosiţi şi morocănoşi ai Europei şi-au făcut apariţia, în Bruxelles în zorii zilei de vineri, cu ochii împăienjeniţi de somn, după 9 ore de discuţii nocturne legate de salvarea monedei unice şi a întregului proiect european.

Unii au făcut pe vitejii, alţii au blufat, dreptul de veto a fost folosit. După ce se aşează lucrurile, ziua de vineri, 9 decembrie poate fi văzută ca un moment de cotitură, începutul sfârşitului pentru Marea Britanie în Europa. Dar mai mult decât atât- apariţia unei noi Europe, mai reci în care Germania este liderul de necontestat, ce impune un deceniu de austeritate în zona euro ca preţ pentru susţinerea monedei europene.

Viitorul este o uniune lipsită de bucurie, dar plină de sancţiuni, pedepse, disciplină şi resentimente ce clocotesc, cu elitele de centru care conduc UE, aflate din ce în ce mai mult sub asediul populiştilor de dreapta şi de stânga, poziţionaţi împotriva UE, care se află peste tot în Europa.

“Pentru prima dată în istoria UE, germanii deţin controlul. Dar ei sunt, de asemenea, mai izolaţi decât înainte”, a declarat Charles Grant, director al thinktank-ului Centrul pentru Reformă Europeană. “Britanicii sunt cu siguranţă marginalizaţi. Influenţa lor nu a fost niciodată mai slabă în timpul vieţii mele.”

Rămâne de văzut dacă summit-ul a salvat moneda euro sau nu. Cu toate acestea, dintr- o singură lovitură, a transformat locul Marii Britanii în Europa. Jucându-se cu soarta monedei europene, în cea mai gravă criză a UE, Cameron a pierdut, plasând interesele City-ului londonez în faţa priorităţii europene. Înalţi oficiali din Marea Britanie cred că primul-ministru a trădat interesul naţional britanic alegând să dea lupta greşită la momentul nepotrivit, a pierdut şi a cedat un loc la masa celor mari, care vor determina forma viitoare a UE.

“Cameron a calculat greşit şi a acţionat destul de prost. Nu a procedat cum trebuie”, a declarat un înalt oficial al UE. Dacă principalul fir narativ al summit-ului a fost Marea Britanie vs. UE, atunci fricţiunile şi animozităţile generate de noua ascensiune a Germaniei s-au extins, totuşi, mult mai larg, învăluind Franţa, Spania, Italia, Grecia şi alte state. Cameron a plecat la Bruxelles, împovărat cu ironii batjocoritoare că ar fi noul Neville Chamberlain.Trimiterile deloc binevoitoare la conciliatorismul din 1938 în faţa lui Hitler, nu se aud doar în rândurile Tory şi în presa de scandal anti- UE din Marea Britanie.

Nicolas Sarkozy, de asemenea, se confruntă cu atacuri din dreapta şi din stânga, fiind acuzat că a capitulat la Berlin şi este comparat cu francezul care l-a însoţit pe Chamberlain la München în 1938 – Édouard Daladier. În Grecia, Italia şi Spania, talkshow-urile şi ziarele sunt pline de resentimente anti-germane, iar referirile la al doilea război mondial, la nazişti, la un presupus al “Patrulea Reich” sunt la ordinea zilei.

Chiar şi în Germania unde liderii acesteia au o atitudine ambivalentă fată de noua putere obţinută şi se simt greşit înţeleşi, ziariştii calculează care sunt costurile pentru a salva statele slabe din zona euro şi compară cifrele cu reparaţiile colosale pe care a fost obligată să le plătească dupăprimul razboi mondial, declanşând reacţia care a deschis calea pentru Hitler. “Vom avea puţin de-a face cu germano- fobia”, scria Jakob Augstein în Der Spiegel în această săptămână. “Europa a revenit la stereotipurile din anii de după război. Ar fi mai bine pentru Germania să greşească împreună cu partenerii săi, decât să insiste singură să aibă dreptate.”

În timp ce exporturile germane se prăbuşesc pentru prima dată în acest an există puţine semne că Merkel va asculta de criticii săi. Germanii sunt celebrii pentru faptul că nu îl citesc pe John Maynard Keynes. În această săptămână, în timp ce prezenta ideea unui regim euro bazat pe sancţiuni ca răspuns la criză, un oficial german a declarat: “Trebuie să scăpăm de iluzia că cheltuielile de stat creează oportunităţi de dezvoltare.”

“În ciuda aversiunii dumneavoastră de înţeles faţă de inflaţie, sunteţi de acord totodată că pericolul de colaps reprezintă acum o ameninţare mult mai mare”, a spus Radek Sikorski, ministrul polonez de externe, într-un discurs ţinut săptămâna trecută la Berlin. Nu este clar că acesta a fost apreciat. Datorită preocupării germane privind economiile şi limitarea cheltuielilor, spune Grant, “ne confruntăm cu 10 ani de austeritate, cu sumbri „învăţători” german care îi lovesc peste degete pe cei care cred altceva”.

Când austeritatea se va resimţi asupra economiei reale, perspectivele vor fi sumbre, cu un şomaj în creştere, “adaugă un înalt funcţionar de la Bruxelles. “Recesiunea în care am intrat acum este prima” fabricată în Europa “din anul 1993″, spune Jean Pisani-Ferry, şeful thinktank-ului Bruegel din Bruxelles. “Criza euro a adus deja prejudicii semnificative economiei europene. Dacă lucrurile continuă să se agraveze atunci prejudiciile ar putea fi imense.”

Schimbarea modului în care puterea este împărţită la nivelul UE a venit treptat în ultimii 20 de ani: unificarea Germaniei, distrugerea mărcii germane, naşterea monedei unice, şi eliberarea şi apoi integrarea Europei de Est a redesenat harta şi politicaEuropei.

Dar urgenţa datoriei suverane, criza financiară şi răspunsul liderilor Europei a pus accentul pe aceste transformări mai mult decât oricând înainte în acest an. Cu Germania care ia deciziile, Franţa, vioara a doua, Marea Britanie marginalizată,zona euro împărţită între avuţi şi cei care nu au, cu statele mai mici ale UE sătule să asculte de „un dictat” franco-german, Comisia Europeană mai slabă ca oricând în ultimii ani, dispreţuită şi ignorată de către Paris şi Berlin, şi elita tradiţională pro-UE aflată la guvernare în Europa (nu şi Marea Britanie) atacată de un nou tip de populişti anti-UE . Această situaţie este agravată de o criză de încredere în conducerea europeană şi o criză de credibilitate pe pieţe. “O Europă fracturată, introspectivă “, spune Grant. “Incapabilă de a fi un jucător mondial, târându-se de la un summit de soluţionare a crizei la un altul.”

Alţii sunt mai puţin pesimişti.

“În cele din urmă şi Germania va trebui să cheltuiască şi să investească”, spune oficialul UE. “Veţi avea, probabil, un alt lider francez. Merkel ar putea pierde la următoarele alegeri. Putem asista la o reîntoarcere la economia keynesienă. Situaţia actuală poate să indice dominaţia germană, dar lucrurile se pot schimba.” Apelurile către Merkel devin mai puternice şi mai publice. “Acesta este cel mai inspaimantator moment din viaţa mea ministerială”, a declarat elita politicii externe germane în Berlin. “Cea mai mare ameninţare la adresa securităţii Poloniei? Prăbuşirea zonei euro. Cer Germaniei, pentru binele vostru şi al nostru să o ajute să supravieţuiască şi să prospere. Ştiţi foarte bine că nimeni altcineva nu o poate face.” Merkel este într-o poziţie incomodă, este de temut dacă obţine prea multă putere şi criticată, dacă nu reuşeşte să conducă. Pare că se simte incomod cu noua poziţie dominantă a Berlinului. “Este absurd să spui că Germania vrea să domine Europa în vreun fel”, a spus ea Bundestag-ului săptămâna trecută. Dacă decide să schimbe cursul şi să ajute restul Europei, Cameron este puţin probabil să fie printre beneficiari.

Deşi conflictul principal de vineri în Bruxelles a fost între Cameron şi Sarkozy, planul lui Merkel, nu al lui Sarkozy, a fost distrus de către premier. Merkel a fost singura care a spus că soluţia pentru a rezolva criza euro este aceea de a redeschide Tratatul de la Lisabona şi ca toate celelalte 27 de state membre să fie de acord cu noul ei regim euro rigid. Într-adevăr, dorinţa ei nu a fost împărtăţită de către Comisia Europeană, de Herman Van Rompuy, care a prezidat reuniunea la nivel înalt, de Franţa, şi de mulţi alţii care se temeau că re-deschiderea tratatului de la Lisabona ar fi echivalat cu deschiderea unei Cutii a Pandorei. Dreptul de veto al lui Cameron i-a scăpat de ruşine. Dar nu salvează euro şi din acest motiv este probabil să vină momentul răzbunării pentru britanici.

Cel puţin 23 de ţări UE vor depune acum eforturi pentru a pune bazele unui nou pact de stabilitate în următoarele trei luni. Dar, din cauza frămîntărilor juridice privind cine va păzi, va implementa rigoarea fiscală şi îi va pedepsi pe „infractori”, pactul rezultat poate fi mai slab decât a planificat Merkel. În noua formă a Europei, germanii sunt mai puternici decât oricine altcineva, dar nu atotputernici.

Autor: Dan Andronic

Data publicării: 10 decembrie 2011

Sursa: Dan Andronic blog

Dan Andronic: Pentru Ion Iliescu, Victor Ponta e totuna cu Mircea Geoană

Pentru Ion Iliescu, Victor Ponta e totuna cu Mircea Geoană

Indiferent care ar fi motivele disputei dintre Ion Iliescu şi Mircea Geoană, conflictul dintre cei doi ţine de certitudine. Ion Iliescu l-a criticat în repetate rânduri pe Geoană, iar unele replici, caracterizări şi etichetări au rămas notabile. Nu numai la adresa sa, dar şi la modul în care PSD funcţiona în perioadă Geoană. Nu cred că în toată cariera sa politică va reuşi Mircea Geoană să se dezlipească de eticheta de „prostănac” pusă de Ion Iliescu, tocmai când îi era lumea mai dragă.

Şi nu pot să nu observ cum Ion Iliescu repetă aceeaşi reţetă cu succesorul lui Mircea Geoană, Victor Ponta. Atunci când nu îi critică lipsa de experienţă şi nu spune despre Ponta că este „mai impulsiv şi mai tânăr” sau că „omul cel mai bun la toate” ar fi Adrian Năstase, Ion Iliescu îşi manifestă nemulţumirea că de pildă, acum, PSD nu mai poate câştiga singur alegerile, ca altădată, căutându-se o cale cu PNL.

Şi aproape la fel de recent, pe vremea dezbaterii excluderii lui Mircea Geoană din partid, când Victor Ponta a fost vârf de lance, punându-şi la bătaie funcţia, Ion Iliescu insista în continuare că excluderea nu este cea mai bună soluţie şi că poate se va găsi o altfel de rezolvare a problemei.

Pentru electorat, vocea lui Ion Iliescu în PSD contează cel puţin la fel de mult ca cea a lui Victor Ponta. Aş îndrăzni să spun, chiar mai mult. Iar efectul criticilor unui membru notabil al unui partid aşa cum este Ion Iliescu, asupra propriului partid sau asupra unui lider din partidul respectiv este mult mai negativ la nivelul propriului activ de partid şi electorat decât un atac venit din partea opozanţilor politici.

Lasă impresia de slăbiciune a liderului sau a structurilor de partid, fix ultimul lucru de care mai are nevoie Victor Ponta după ce s-a întâmplat în ultima vreme. Şi după cum a reacţionat Ion Iliescu în trecut, nu cred că lucrurile se vor opri aici.

Autor: Dan Andronic

Data publicării: 9 Decembrie 2011

Sursa: Dan Andronic blog