Gigi în drum spre bulău?

DOSARUL VALIZA. Procurorii cer patru ani de închisoare pentru Gigi Becali. Latifundiarul își contrazice avocații

Finanțatorul Stelei s-a prezentat astăzi la Înalta Curte de Casație și Justiție, la ultimul termen din „Dosarul Valiza”. A tunat și a fulgerat la adresa procurorilor și le-a transmis judecătorilor că cei de la UE o să creadă că România este o țară în care justiția nu are discernământ, dacă-l va condamna.

UPDATE 13. Completul de trei judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a rămas în pronunțare, anunțând că soluția va fi făcută publică pe 20 martie. “Să-mi dați banii, 1,7 milioane de euro, repede! Și să faceți dreptate!”, și-a încheiat Gigi Becali ultimul cuvânt, în fața judecătorilor. La ieșirea din sala de judecată a declarat că se consideră “copilul vitreg al României”, căci procurorii îi tot fac dosare. Apoi a răbufnit, iarăși, la adresa lor, că fac “uneltiri satanice”. I-a făcut “discipolii diavolului” și în timpul ședinței de judecată, spunând că el este omul lui Dumnezeu, căci lui îi trimit “călugării și sfinții părinți” salutări și cadouri. Finanțatorul stelist s-a declarat supărat pe motiv că procurorul de ședință a pus în discuție “moralitatea” sa, declarând că acesta este, probabil, dinamovist. “Ce-o să zică cei de la Uniunea Europeană? Înseamnă că aia n-au discernământ de justiție, în România, aia o să zică, dacă o să considerați premierea drept mită” – le-a mai spus Becali judecătorilor.

UPDATE 12. Gigi continuă să vorbească. Spune că imoral ar fi fost să le spună jucătorilor de la Buzău, cea de-a doua echipă a sa, să se dea la o parte din fața Stelei, ceea ce n-a făcut niciodată, iar Steaua a pierdut titlul de campioană, ieșind pe locul doi. ”Domnu’ președinte, mă scuzați că poate sunt puțin ironic, da’ mi s-a urcat și mie sângele la cap, când domnu’ procuror a cerut patru ani. Se uită mama, fetele și colegii lor la televizor”. 

Președintele completului îi pune în vedere să nu se mai adreseze procuroruluide ședință. Becali spune că nu-și permte să transmită completului, cu scuzele de rigoare, ceea ce vrea să-i spună procurorului. Crede că Înalta Curte trebuie să-i dea dreptate.

UPDATE 11. Își amintește iar de procuror, zice că este supărat pe acesta, „pe răutatea lui”, că-l face să-l doară sufletul. „De ce nu dă DNA convorbirea mea cu Doboș, care-mi spunea că pe linia cealaltă îl are pe Andone -adică dacă nu ne premiați dumneavoastră, vindeam meciul. A făcut Dumnezeu în așa fel încât să fie contra procurorului. Am câștigat mai mulți bani că n-am câștigat campionatul. Am câștigat două milioane în plus pentru meciul cu Galata, pe care nu l-am mai fi jucat, altfel”.

UPDATE 10. Spășit, Becali și-a cerut scuze de trei ori în două minute. Chiar și față de procuror, că a râs în timpul pledoariei acestuia. Gigi inisnuează că șefii Bistriței vindeau meciurile, iar încerca doar să contracareze, ca să evite corupția. „Nu sunt papagal, dare repet anumite lucruri, ca să afle și doamna judecător”, nu înainte de a aminti că președintele Gloriei Bistrița este „cel mai mare blatangiu”.  

UPDATE 9. Pauza s-a terminat. Reîncepe ședința, Gigi schimbă foaia:”Onorantă instanță, vreau să îmi cer scuze față de atitudinea mea. Și pentru acea intervenție, dar avocații mei spuneau că am glumit când am spus că voi oferi premiile, iar mie nu-mi mai place să mă apăr cu minciuni”.

UPDATE 8. Președintele completului de judecată anunță o pauză de 10 minute, exact în momentul în care Becali se pregătea să-și susțină pledoaria. Supărat, s-a îndreptat înspre camerele de luat vederi și a declarat, ferm , că această propunere de condamnare „ e o situație delicată pentru România, nu pentru mine” . Pledoaria procurorului a pus-o pe seama „răutății staliniste” și a “uneltirii satanice”. „Premierea nu e corupție și mită”, susține Becali.

UPDATE 7. Pe holurile Înaltei Curți de Casație și Justiție, Gigi Becali este așteptat de Ionuț Luțu, aghiotantul finanțatorului.

UPDATE 6. Becali își contrazice propriul avocat, pe celebrul Gheorghe Mateuț, spunând că nu e adevărat ce zice acesta și că nu vrea să se apere cu minciuni, mai ales că este Postul Paștelui.  Mateuț spunea că Becali ar fi glumit atunci când ar fi promis că-i va premia pe jucătorii clujeni, dacă câștigă meciul.

UPDATE 5. Avocații lui Becali pledează pe faptul că presupusa mită nu era pentru pierderea meciului, ci pentru câștigarea, adică pentru îndeplinirea  obligațiilor, și nu pentru neîndeplinirea lor, așadar nu poate fi vorba despre o încălcare a legii. Avocații susțin că Becali a mai primit NUP pentru o faptă similară referitoare la premierea jucătorilor Gloriei Bistrița, astfel că el nici nu credea că o eventuală premiere a fotbaliștilor de la Cluj reprezintă infracțiune.

UPDATE 4. Procurorul a cerut condamnarea lui Gigi Becali la patru ani de închisoare pentru dare de mită și doi ani pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. Procurorii solicită și condamnarea lui Teia Sponte, pentru complicitate, dar la doi ani cu suspendare. De asemenea, s-a cerut și condamnarea lui Victor Pițurcă la doi ani de închisoare, tot cu suspendare.

UPDATE 3. „Dumneavoastră, dacă astăzi, veți legaliza, prin soluția pe care o veți da, astfel de practici, de mâine, ele vor exploda. Trebuie să legalizați spiritul de fayr – play”, a concluzionat procurorul în fața judecătorilor, cerând condamnarea.

UPDATE2. Becali s-a ridicat de pe scaun, în timp ce procurorul își susține pledoaria. El a plecat prin sală, să discute cu unul dintre avocații săi.

UPDATE 1. Plictisit, Gigi Becali glumește și râde cu un prieten aflat în spatele său, în timp ce procurorul de ședință prezintă concluziile pe fondul dosarului. Becali s-a prezentat la proces și nu a mai făcut spectacol, ca data trecută. În timp ce procurorul își prezintă concluziile, Becali dă semne de plictiseală și se joacă.

Procurorii cer patru ani de închisoare pentru dare de mită și doi ani pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Cum și-a dat singur foc la valiză

În luna mai 2008, înaintea ultimei etape din Liga I, Steaua se lupta cu formația CFR Cluj, pentru câștigarea titlului. „Roș-albaștrii” aveau un meci facil, pe teren propriu, cu Gloria Buzău, iar „ceferiștii” evoluau în deplasare, contra concitadinei „U” Cluj. Fiind sigur că formația sa îi va învinge pe buzoieni (lucru ce s-a și întâmplat, scor 5-0), patronul Gigi Becali a dorit să se asigură că CFR Cluj va fi împiedicată de jucătorii de la „U” Cluj, să învingă. El a trimis în Ardeal o valiză cu suma de 1,7 milioane de euro, pentru a-i motiva pe „studenți”. În cele din urmă, CFR a învins cu scorul de 1-0, a câștigat campionatul, iar valiza cu banii respectivi a fost găsită asupra lui Teia Sponte, vicepreședinte al clubului Steaua, unul dintre apropiații lui Becali. Procurorii au sechestrat suma respectivă deși patronul „roș-albaștrilor” a solicitat în repetate rânduri să îi fie restituit bunul.  

Autor: Cristian Şt. Vasilcoiu

Sursa: evz.ro 

Conform legii, pentru parlamentari prezența la ședințele camerei este o obligație legala, morala si regulamentara. Lista chiulăilor de lux.

Opoziția spune că are dreptul să boicoteze șerdințele Parlamentului. Fals… Nu are acest drept.

Participarea la lucrarile Camerei din care fac este, cf legii 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata în 2008,   pentru deputati si senatori o obligatie legala, morala si regulamentara. 

Nu știu câți români pot avea pretenția să fie plătiți doar pentru că sunt ceea ce sunt.

Există o categorie care se consideră cumva superioară, care nu face nimic, dar pretinde că trebuie plătită. Da, e vorba de parlamentari. Aceștia refuză să se ducă la ședințe și consideră că e normal să fie plătiți pentru că au fost votați. Și nu plătiți oricum ci cu salarii la care cea mai mare parte a celor care i-au trimis acolo, în parlament vici nu îndrăznesc să viseze.

Au dreptul la indemnizație, diurnă, cazare, transport. Da, fără să facă nimic, vezi Doamne pentru că sunt aleși.

Indemnizaţia brută fiind de 6033 lei/lună, la care se adaugă suma forfetară pentru birourile din teritoriu, de peste 9000 de de lei/lună. Mișto, nu?

Suma forfetară este egală cu valoarea unei indemnizaţii brute şi jumătate, adică 9049 lei, iar dacă parlamentarii opoziţiei semnează şi lista de prezenţă la plen, vor putea beneficia şi de diurna de şedinţă, care este de 2% din indemnizaţie pentru cei care nu au domiciliul în Bucureşti.

La acestea se adaugă decontarea cazării parlamentarilor care nu au domiciliul în Bucureşti, a cheltuielilor de transport şi a celor de telefonie.

Subiectul  drepturilor  băneşti ale parlamentarilor protestatari au reprezentat un subiect dezbătut atât în tabără opoziţiei, cât şi în cea puterii, dar şi în departamentele de specialitate ale Camerei Deputaţilor. Iniţial, unii susţineau că, în cazul în care nu participă la lucrările forului legislativ, parlamentarii PSD şi ai PNL ar trebui să nu beneficieze de bani pentru cazarea la hotel şi nici de alte drepturi băneşti, în timp ce alţii apreciau că aleşii USL pot beneficia în continuare de toate drepturile, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din Camera Deputaţilor.

Aceleași surse  au explicat că parlamentarii nu pot face grevă deoarece această formă de protest este prevăzută în legea conflictelor de muncă doar pentru angajaţi, iar deputaţii şi senatorii au mandat reprezentativ.

Legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor, care se poate vedea integral la finall acestui articol, spune că, “participarea la lucrările Camerei din care fac parte reprezintă pentru deputaţi şi senatori o obligaţie legală, morală şi regulamentară”, deci surpiză, prexența nu e facultativă. Aceeași lege mai prevede că parlamentarii primesc, “pe durata exercitării mandatului de parlamentar”, o indemnizaţie lunară. “Indemnizaţia se primeşte de fiecare parlamentar de la data intrării în exerciţiul mandatului, sub condiţia validării, şi până la data încetării mandatului”, mai prevede legea.

Actul normativ mai stabileşte că, în scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, deputaţii şi senatorii primesc lunar o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate brută. Chiria aferentă spaţiilor, cheltuielile de întreţinere, drepturile băneşti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor şi alte cheltuieli aferente exercitării mandatului se asigură din sumele forfetare alocate parlamentarilor.

Conform legii, “deputaţii şi senatorii prezenţi la lucrările Parlamentului, care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti, primesc o diurnă de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizaţia lunară prevăzută pentru deputat sau senator”.

De asemenea, deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti li se asigură pe durata mandatului cazare gratuită sau, la alegere, în cazul în care nu beneficiază de cazare gratuită, li se acordă, pe noapte, pe bază de declaraţie pe propria răspundere, 70% din tariful minim practicat de unităţile hoteliere şi care este achitat unui deputat sau senator.

Parlamentarii mai beneficiază, pe perioada mandatului, de transport intern gratuit pe liniile aeriene interne, auto, fluviale şi pe calea ferată, cu orice categorie de trenuri de călători, la clasa I. Biletele de călătorie se vor elibera pe baza legitimaţiei de deputat sau de senator.

Deputaţii şi senatorii beneficiază şi de autoturism pentru deplasări în circumscripţia electorală, necesar activităţilor legate de exercitarea mandatului. Deputaţii şi senatorii care folosesc autoturismul proprietate personală pentru a se deplasa săptămânal din localitatea unde domiciliază la Bucureşti şi înapoi, cei care au domiciliul în Bucureşti şi se deplasează, cel mult o dată pe săptămână, în circumscripţia electorală în care au fost aleşi şi înapoi, precum şi cei care efectuează deplasări în ţară, ca urmare a sarcinilor trasate de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, de birourile permanente ale celor două Camere, de comisiile permanente sau de către liderii grupurilor parlamentare, pentru activităţi legate de exercitarea mandatului, vor primi contravaloarea a 9,5 litri de combustibil la 100 km parcurşi.

Cheltuielile efectuate de deputaţi şi de senatori pentru taxe de poştă şi telecomunicaţii interne, efectuate în exercitarea mandatului, se decontează până la limita valorică stabilită de Biroul permanent al Camerei, în funcţie de prevederea bugetară.

M-am întrebat de ce cei care se duc la serviciu nu protestează și nu cer cu adevărat sacționarea chiulăilor. Simplu, când nu au chef, nici ei nu se duc la serviciu.

Iată adusă de pe siteul evz.ro , lista  chiulăilor de lux care consumă peste 200 de milioane de lei vechi pe lună degeaba:

ALBA - Coclici Radu Eugeniu – deputat PSD; Atanasiu Teodor – deputat PNL; Potor Cătălin – deputat PNL

ARAD - Luca Ciprian Florin – deputat PSD

ARGEȘ - Burnei Ion – deputat PSD; Drăghici Mircea Gheorghe – deputat PSD; Georgescu Filip – deputat PSD; Bogdan Niculescu Duvăz – deputat PSD; Vasilică Radu Costin – deputat PSD

BACĂU - Antochi Gheorghe – deputat PSD; Hrebenciuc Viorel – deputat PSD; Vlase Petru Gabriel – deputat PSD

BIHOR - Drăghici Sonia – deputat PSD; Roman Ioan Sorin – deputat PSD;

BISTRITA-NĂSĂUD - Moldovan Emil Radu – deputat PSD

BOTOȘANI - Dolineaschi Andrei – deputat PSD; Macaleți Costică – deputat PSD

BRĂILA - Rizea Cristian – deputat PSD; Tudose Mihai – deputat PSD

BRAȘOV - Niță Constantin – deputat PSD; Gabor Gheorghe – deputat PNL

BUZĂU - Ghiveciu Marian – deputat PSD; Mocanu Adrian – deputat PSD; Moldovan Carmen Ileana – deputat PSD 

CĂLĂRAȘI - Boabeș Dumitru – deputat PSD; Damian Ioan – deputat PSD

CARAȘ-SEVERIN - Mocioalcă Ion  – deputat PSD

CLUJ -Uioreanu Horea Dorin – deputat PNL

CONSTANȚA -Brătianu Matei Radu – deputat PSD; Marinescu Antonella – deputat PSD; Mitrea Manuela  –     deputat PSD; Dragomir Gheorghe – deputat PNL; Lupu Mihai – deputat PNL          

COVASNA - Grama Horia – deputat PSD 

DÂMBOVIȚA - Ana Gheorghe – deputat PSD; Stan Ion – deputat PSD; Dumitru Ion – deputat PSD; Plăiașu Gabriel – deputat PNL

DOLJ - Călin Ion – deputat PSD; Petrescu Petre – deputat PSD; Manda Iulian Claudiu – deputat PSD  

GALATI - Nica Dan – deputat PSD; Pâslaru Florin – deputat PSD; Roșca Lucreția – deputat PSD; Ștefan Viorel – deputat PSD; Ciucă Liviu Bogdan – deputat PNL

GIURGIU - Voicu Mădălin  – deputat PSD                    
GORJ - Popeangă Vasile – deputat PSD; Surupăceanu Mugurel – deputat PSD

HARGHITA - Dușa Mircea – deputat PSD

HUNEDOARA - Nistor Laurențiu – deputat PSD; Resmeriță Cornel Cristian – deputat PSD

IAŞI - Rățoi Neculai  – deputat PSD; Mocanu Vasile – deputat PSD  

MARAMUREȘ - Tătaru Florin Cristian – deputat PSD

MUREȘ - Socaciu Victor - deputat PSD; Gliga Vasile Ghiroghe – deputat PSD

OLT - Bobeș Marin – deputat PSD; Stan Nicolae – deputat PSD; Știrbu Gigel Sorinel – deputat PNL

SALAJ - Nosa Iuliu - deputat PSD

SATU-MARE - Ciocan Gheorghe – deputat PSD; Buda Viorel Vasile – deputat PNL

SIBIU -Cindrea Ioan – deputat PSD; Lup Mircea Silvestru – deputat PSD; Cazan Mircea  vasile – deputat PNL 

SUCEAVA -  Bejinariu Eugen – deputat PSD; Nechifor Cătălin – deputat PSD; Stan Ioan – deputat PSD

TELEORMAN - Almăjan Marin Liviu – deputat PNL; Dumitrică George Ionuț – deputat PNL

TIMIȘ - Stragea Sorin Constantin  – deputat PSD; Covaci Dorel – deputat PSD; Cristian Horia – deputat PNL

TULCEA - Teodorescu Horia – deputat PSD; Popa Octavian Marius – deputat PNL

VÂLCEA - Bleotu Vasile – deputat PSD; Vlădoiu Aurel – deputat PSD; Buican Cristian – deputat PNL

VASLUI - Cristea Victor – deputat PSD; Solomon Adrian – deputat PSD

VRANCEA - Dumitrescu Cristian Sorin  – deputat PSD; Nica Nicolae Ciprian – deputat PSD; Tîlvar Angel – deputat PSD  

BUCURESTI - Andon Sergiu – deputat PC ( activează în grupul PNL); Budurescu Daniel Stamate – deputat PNL; Gorghiu Alina – deputat PNL; Stroe Radu – deputat PNL; Burcău Doina – deputat PSD; Chiriță Dumitru – deputat PSD; Jipa Florin Ruxandra – deputat PSD; Popa Florian – deputat PSD

Doamnelor și domnilor, poftiți de-i mai votați.

Ei stau bine merci acasă, își văd de aranjamente, afaceri își întrețin amantele, se bucură de huzurul hotelurilor scumpe … Votații, să vă reprezinte …

Așa cum am promis, iată integral legea 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata 2008 
Statutul deputatilor si al senatorilor

Pentru a ușura găsirea părții care ne interesează îmi permit să citez:

Capitolul VI – Obligatiile deputatilor si senatorilor

Articolul 28 – Izvorul obligatiilor 
Indatoririle fundamentale si obligatiile principale ale deputatilor si senatorilor sunt cele care decurg din Constitutie, lege, din prezentul statut si din regulamente. 

Articolul 29 – Participarea la sedinta 
(1) Participarea la lucrarile Camerei din care fac parte reprezinta pentru deputati si senatori o obligatie legala, morala si regulamentara. 
(2) Se considera absent motivat deputatul sau senatorul care: 
a) este membru al Guvernului; 
b) a primit de la Camera din care face parte sau de la Parlament o insarcinare care il retine in afara lucrarilor Parlamentului; 
c) este in concediu medical; 
d) are aprobata motivarea absentei conform regulamentelor Camerelor, pentru rezolvarea unor probleme personale sau a celor ce rezulta din exercitarea mandatului. 
(3) Numele deputatilor si senatorilor absenti nemotivat de la lucrarile fiecarei Camere, precum si din comisiile permanente vor fi publicate pe paginile de Internet ale acestora, lunar, potrivit procedurii stabilite de regulamentul fiecarei Camere. 

Articolul 30 – Sanctionarea pentru absentele nemotivate 
(1) Deputatul sau senatorul care lipseste de la 5 sedinte ale Camerei sau de la 3 sedinte ale comisiei permanente din care face parte, in aceeasi sesiune, fara a avea concediu sau peste concediul aprobat, este obligat sa justifice in scris absentele. 
(2) Deputatul sau senatorul care nu se conformeaza prevederilor alin. (1) pierde drepturile la indemnizatie, la diurna si la celelalte drepturi banesti, corespunzator perioadei in care a lipsit. 
(3) Regulamentele Camerelor stabilesc procedurile de urmat pentru executarea prevederilor alin. (1) si (2), inclusiv acordarea concediilor cu plata drepturilor banesti, care nu pot fi mai mari de 8 zile pe durata unei sesiuni si care se aproba de presedintele Camerei pentru cele de pana la 4 zile si de Biroul permanent al Camerei pentru cele de peste 4 zile. 

Legea integral: 

Lege nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata 2008 
Statutul deputatilor si al senatorilor

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 763 din 12/11/2008

Capitolul I – Principii generale

Articolul 1 – Mandatul reprezentativ 
(1) Deputatii si senatorii sunt reprezentanti alesi ai poporului roman, prin care acesta isi exercita suveranitatea, in conditiile prevazute de Constitutie si de legile tarii. 
(2) In exercitarea mandatului deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului. 
(3) Orice mandat imperativ este nul. 

Capitolul II – Validarea si regimul mandatului

Articolul 2 – Procedura validarii 
(1) Deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramantului. 
(2) Validarea mandatului de deputat sau de senator se face in conformitate cu prevederile regulamentului fiecarei Camere. 

Articolul 3 – Juramantul 
(1) Dupa constituirea legala a Camerei Deputatilor si a Senatului, fiecare deputat si fiecare senator depune in fata plenului Camerei din care face parte, intrunita in sedinta solemna, juramantul de credinta fata de tara si popor: 
“Jur credinta patriei mele Romania; 
Jur sa respect Constitutia si legile tarii; 
Jur sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei; 
Jur sa-mi indeplinesc cu onoare si fidelitate mandatul incredintat de popor; 
Asa sa ma ajute Dumnezeu”. 
(2) Juramantul de credinta se poate depune si fara formula religioasa, care se inlocuieste cu formula: 
“Jur pe onoare si constiinta” 
si aceasta prefateaza juramantul. 
(3) Juramantul scris se rosteste solemn, se semneaza de fiecare deputat sau senator si se incredinteaza spre pastrare presedintelui Camerei. 
(4) Refuzul de a depune juramantul de credinta atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act. 
(5) Supleantii de pe listele oficiale de alesi si care sunt chemati sa ocupe locurile vacante, in conditiile legii electorale, vor depune juramantul de credinta dupa validarea mandatului, potrivit aceleiasi proceduri si cu aceleasi consecinte juridice. 

Articolul 4 – Declaratia de avere 
(1) Dupa intrunirea legala a Camerelor si inainte de validarea mandatului, fiecare deputat si fiecare senator este obligat sa depuna declaratia de avere in conditiile prevazute de lege. 
(2) Declaratia de avere se completeaza, se dateaza si se semneaza personal si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor sau al Senatului, care elibereaza dovada de primire, pe care titularul o prezinta Comisiei de validare a mandatelor. 
(3) Dupa validarea mandatelor, declaratia de avere se publica pe paginile de internet ale Camerei Deputatilor si ale Senatului si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a. 
(4) Deputatii si senatorii au obligatia de a declara averea la inceputul si la incheierea mandatului, inclusiv la incetarea acestuia inainte de termen. Deputatii si senatorii care, in urma alegerilor, obtin un nou mandat depun numai declaratia de avere aferenta inceputului de mandat, care va fi considerata si declaratie de avere pentru sfarsitul mandatului anterior. 
(5) Deputatii si senatorii au obligatia de a actualiza anual declaratia de avere, in situatia dobandirii unor bunuri de natura celor prevazute in anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare. 

Articolul 5 – Legitimatia si insemnul distinctiv 
(1) Dupa constituirea legala a fiecarei Camere, deputatilor si senatorilor li se elibereaza legitimatia de membru al Camerei, semnata de presedintele acesteia. 
(2) Deputatii si senatorii primesc un insemn distinctiv al calitatii lor de reprezentanti ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata mandatului. 
(3) Modelul insemnului se stabileste de Biroul permanent al fiecarei Camere, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se asigura din bugetul fiecarei Camere. 

Articolul 6 – Durata mandatului 
Durata mandatului de deputat sau de senator este egala cu durata mandatului Camerei din care face parte, in afara de cazurile in care mandatul inceteaza din alte cauze prevazute de Constitutie si de prezenta lege, inainte de termen. 

Articolul 7 – Incetarea mandatului 
(1) Calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor nou-alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. 
(2) Incetarea mandatului datorita incompatibilitatii se face prin notificare scrisa, facuta de deputat sau de senator, inaintata Biroului permanent al Camerei din care face parte si prezentata plenului Camerei. 
(3) In cazul in care deputatul sau senatorul aflat in stare de incompatibilitate nu notifica in scris acest lucru si starea de incompatibilitate continua sa existe, acesta este considerat demis de drept din functia de deputat sau de senator, cu data constatarii starii de incompatibilitate, situatie care se aduce la cunostinta Camerei din care face parte. Hotararea Camerei prin care se constata starea de incompatibilitate si de vacantare a locului de deputat sau, respectiv, de senator se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 
(4) Deputatul sau senatorul poate demisiona prin notificare scrisa adresata presedintelui Camerei din care face parte. Presedintele, in sedinta publica a plenului Camerei, il intreaba pe deputat sau pe senator daca staruie in demisie si, daca acesta raspunde afirmativ sau nu se prezinta in sedinta de plen pentru a raspunde, presedintele declara locul vacant. Hotararea Camerei prin care s-a luat act de vacantarea locului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 
(5) Prevederile alin. (2), (3) si (4) se aplica in mod corespunzator si in celelalte cazuri de incetare a mandatului de deputat sau de senator, inainte de termen in cazul incetarii mandatului pentru pierderea drepturilor electorale. 
(6) Mandatul de deputat sau de senator se prelungeste de drept in cazul in care mandatul Camerei din care face parte se prelungeste de drept in conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) si (4) din Constitutie, republicata. 

Articolul 8 – Regimul juridic 
(1) Mandatul de deputat sau de senator se supune regimului juridic prevazut de Constitutie si de prezenta lege, completat cu dispozitiile regulamentelor Camerelor Parlamentului. 
(2) Mandatul de deputat sau de senator nu poate fi intrerupt, suspendat sau revocat. 

Capitolul III – Principii si reguli de conduita parlamentara

Articolul 9 – Principiul interesului national 
Deputatii si senatorii au indatorirea de a actiona in interesul intregii natiuni si al locuitorilor din circumscriptiile electorale pe care le reprezinta. 

Articolul 10 – Principiul legalitatii si al bunei-credinte 
(1) Deputatii si senatorii, in calitatea lor de reprezentanti alesi ai poporului roman, isi indeplinesc indatoririle si isi exercita drepturile in conformitate cu Constitutia, legile tarii si regulamentele Camerei Deputatilor si Senatului, pe toata durata mandatului pe care il detin. 
(2) Deputatilor si senatorilor le este interzis sa isi asume fata de persoanele fizice sau juridice obligatii financiare ori de alt tip, menite sa influenteze exercitarea mandatului cu buna-credinta, potrivit propriei constiinte. 

Articolul 11 – Principiul transparentei 
(1) Deputatii si senatorii trebuie sa dea dovada de transparenta in activitatea parlamentara. 
(2) Deputatii si senatorii au obligatia mentinerii unui dialog permanent cu cetatenii pe problemele care ii intereseaza si care rezulta din asumarea si exercitarea mandatului de parlamentar. 

Articolul 12 – Principiul fidelitatii 
Deputatii si senatorii sunt datori sa manifeste pe durata exercitarii mandatului fidelitate fata de Romania si popor si respect fata de oameni. 

Articolul 13 – Respectarea regulamentelor 
Deputatii si senatorii sunt obligati sa respecte prevederile regulamentelor, sa se supuna normelor de conduita civilizata, de curtoazie si de disciplina parlamentara si sa nu aiba atitudini sau sa foloseasca expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare sau calomnioase. 

Capitolul IV – Incompatibilitati, interdictii si declaratia de interese

Articolul 14 – Incompatibilitati cu caracter general 
(1) Nimeni nu poate fi in acelasi timp deputat si senator. 
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului. 

Articolul 15 – Incompatibilitati cu functii din economie 
(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu urmatoarele functii: 
a) presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societati comerciale, inclusiv la banci ori la alte institutii de credit, la societati de asigurare si la cele financiare, precum si in institutii publice; 
b) presedinte sau secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. a); 
c) reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la lit. a); 
d) manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale; 
e) comerciant persoana fizica; 
f) membru al unui grup de interes economic, definit conform legii. 
(2) Procedura de constatare a incompatibilitatii este cea prevazuta in prezenta lege. 

Articolul 16 – Alte incompatibilitati 
(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu functiile si activitatile persoanelor care conform statutului lor nu pot face parte din partide politice. 
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu calitatea de membru cu drepturi depline in Parlamentul European. 
(3) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte. 
(4) Alte incompatibilitati cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organica. 

Articolul 17 – Interdictie publicitara 
Este interzisa folosirea numelui insotit de calitatea de deputat sau de senator in orice actiune publicitara privitoare la orice societate comerciala, financiara ori industriala sau altele asemenea cu scop lucrativ. 

Articolul 18 – Procedura declararii incompatibilitatii 
(1) Deputatul sau senatorul care la data intrarii in exercitiul mandatului si dupa validare se afla in una dintre incompatibilitatile prevazute la art. 15, 16 si 17 sau in alte legi speciale va informa in scris, in termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte despre aceasta situatie. 
(2) In termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta intre mandatul de deputat sau de senator si functia ori functiile incompatibile, demisionand potrivit optiunii sale. 
(3) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (2), daca nu si-a exprimat optiunea, deputatul sau senatorul este considerat demisionat de drept. Situatia se aduce la cunostinta Camerei, care constata demisia de drept. Hotararea Camerei de constatare a demisiei si declararea locului vacant se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 
(4) Orice stare de incompatibilitate survenita in timpul exercitarii mandatului de parlamentar trebuie adusa la cunostinta Biroului permanent al Camerei, in scris si in termen de 30 de zile de la data intervenirii acesteia. 
(5) Procedura de declarare a starii de incompatibilitate se desfasoara conform prevederilor prezentei legi si ale regulamentului fiecarei Camere. 

Articolul 19 – Declaratia de interese 
Deputatii si senatorii au obligatia ca in termen de 15 zile de la validare sa depuna la secretarul general al Camerei din care fac parte declaratia de interese intocmita pe propria raspundere, in conformitate cu prevederile legale. 

Capitolul V – Imunitatea parlamentara

Articolul 20 – Scopul imunitatii 
(1) Imunitatea parlamentara este ansamblul de dispozitii legale care asigura deputatilor si senatorilor un regim juridic derogatoriu de la dreptul comun in raporturile lor cu justitia si in scopul de a le garanta independenta. 
(2) Imunitatea parlamentara este direct si indisolubil legata de mandatul de deputat sau de senator. 

Articolul 21 – Caracterele imunitatii 
(1) Imunitatea parlamentara nu este susceptibila de suspendare sau de intrerupere si nu se poate renunta la aceasta. Imunitatea parlamentara este imperativa si de ordine publica. 
(2) Imunitatea parlamentara poate fi ridicata numai de catre Camera din care deputatul sau senatorul face parte, in conformitate cu prevederile art. 72 din Constitutie, republicata, si potrivit procedurii prevazute de regulamentul fiecarei Camere. 
(3) Imunitatea parlamentara incepe odata cu validarea mandatului de deputat sau de senator si inceteaza la data incheierii mandatului, in cazurile si in conditiile prevazute de Constitutie si de prezenta lege. 

Articolul 22 – Imunitatea pentru opinii politice 
Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. 

Articolul 23 – Regimul in procesul penal 
(1) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti ori arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte si numai dupa ascultarea lor. 
(2) Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. 
(3) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si perchezitiei. In cazul in care Camera constata ca nu exista temei pentru retinere va dispune imediat revocarea acestei masuri, cu votul secret al majoritatii membrilor Camerei. Dispozitia de revocare a retinerii se executa de indata de catre ministrul justitiei. 
(4) Daca Parlamentul nu este in sesiune, Camera careia ii apartine deputatul sau senatorul in cauza va fi convocata de urgenta de catre presedintele acesteia. Biroul permanent al Camerei este competent a lua de urgenta masura provizorie a revocarii retinerii, pe care o va supune plenului de indata la intrunirea Camerei. 
(5) Deputatii si senatorii pot fi chemati in fata parchetului si a instantei de judecata in calitate de martor. In cazul in care se solicita sa depuna marturie asupra unor fapte sau informatii de care au luat cunostinta in exercitarea mandatului parlamentar, care au caracter clasificat, marturia se va depune in conditiile Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu prealabila aprobare a Biroului permanent al Camerei respective. 

Articolul 24 – Procedura in caz de retinere, arestare sau perchezitie 
(1) Cererea de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului se adreseaza presedintelui Camerei din care face parte de catre ministrul justitiei. 
(2) Presedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de indata cererea la cunostinta Biroului permanent, dupa care o trimite Comisiei juridice respective, care va intocmi un raport in termen de 3 zile. Hotararea Comisiei juridice se adopta prin votul secret al majoritatii membrilor sai. 
(3) Cererea ministrului justitiei, insotita de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere si adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, in termen de 5 zile de la depunerea raportului. 
(4) Camera hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor sai. Hotararea Camerei se comunica de indata ministrului justitiei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in termen de 3 zile. Data comunicarii catre ministrul justitiei este data intrarii in vigoare a hotararii. 
(5) In conditiile in care Parlamentul se gaseste in vacanta, presedintele Camerei ia masurile necesare respectarii termenelor prevazute in prezentul articol. 

Articolul 25 – Caracterul hotararilor Camerelor 
Hotararile Camerei Deputatilor si ale Senatului, ca si cele ale birourilor permanente respective, adoptate in materie de imunitate parlamentara, sunt definitive si executorii, obligatorii fata de orice autoritate publica, si se executa intocmai si de indata. Ministrul justitiei raspunde de executarea acestor hotarari. 

Articolul 26 – Protectia autoritatii 
(1) Pe durata exercitarii mandatului de parlamentar deputatii si senatorii sunt purtatori ai autoritatii publice de stat.
(2) Orice fapta prin care se aduce atingere onoarei ori reputatiei unui deputat sau senator, ca si amenintarea ori actele de violenta savarsite impotriva acestuia, in legatura cu exercitarea mandatului, se pedepsesc conform dispozitiilor Codului penal privind infractiunile contra autoritatii. 
(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica si in cazurile in care faptele sunt savarsite impotriva sotiei sau copiilor deputatului ori senatorului in scopul de a exercita presiuni sau de a influenta deciziile acestuia in exercitarea mandatului. 
(4) Protectia juridica penala prevazuta la alin. (2) si (3) se aplica si dupa incetarea mandatului daca faptele sunt comise in legatura cu exercitarea acestuia. 

Articolul 27 – Regimul mobilizarii sau concentrarii 
Pe durata exercitarii mandatului de parlamentar deputatii si senatorii nu pot fi concentrati sau mobilizati. 

Capitolul VI – Obligatiile deputatilor si senatorilor

Articolul 28 – Izvorul obligatiilor 
Indatoririle fundamentale si obligatiile principale ale deputatilor si senatorilor sunt cele care decurg din Constitutie, lege, din prezentul statut si din regulamente. 

Articolul 29 – Participarea la sedinta 
(1) Participarea la lucrarile Camerei din care fac parte reprezinta pentru deputati si senatori o obligatie legala, morala si regulamentara. 
(2) Se considera absent motivat deputatul sau senatorul care: 
a) este membru al Guvernului; 
b) a primit de la Camera din care face parte sau de la Parlament o insarcinare care il retine in afara lucrarilor Parlamentului; 
c) este in concediu medical; 
d) are aprobata motivarea absentei conform regulamentelor Camerelor, pentru rezolvarea unor probleme personale sau a celor ce rezulta din exercitarea mandatului. 
(3) Numele deputatilor si senatorilor absenti nemotivat de la lucrarile fiecarei Camere, precum si din comisiile permanente vor fi publicate pe paginile de Internet ale acestora, lunar, potrivit procedurii stabilite de regulamentul fiecarei Camere. 

Articolul 30 – Sanctionarea pentru absentele nemotivate 
(1) Deputatul sau senatorul care lipseste de la 5 sedinte ale Camerei sau de la 3 sedinte ale comisiei permanente din care face parte, in aceeasi sesiune, fara a avea concediu sau peste concediul aprobat, este obligat sa justifice in scris absentele. 
(2) Deputatul sau senatorul care nu se conformeaza prevederilor alin. (1) pierde drepturile la indemnizatie, la diurna si la celelalte drepturi banesti, corespunzator perioadei in care a lipsit. 
(3) Regulamentele Camerelor stabilesc procedurile de urmat pentru executarea prevederilor alin. (1) si (2), inclusiv acordarea concediilor cu plata drepturilor banesti, care nu pot fi mai mari de 8 zile pe durata unei sesiuni si care se aproba de presedintele Camerei pentru cele de pana la 4 zile si de Biroul permanent al Camerei pentru cele de peste 4 zile. 

Capitolul VII – Drepturile deputatilor si senatorilor in exercitarea mandatului

Articolul 31 – Sfera si semnificatia 
(1) Drepturile si libertatile ce decurg din mandatul de deputat sau de senator sunt specifice acestei demnitati publice si se fundamenteaza pe drepturile si libertatile generale ale cetateanului, completate cu ceea ce implica in mod special exercitarea mandatului. 
(2) Drepturile, libertatile, ca si obligatiile deputatului sau senatorului sunt politice si patrimoniale; prin exercitarea acestora se realizeaza continutul politic al mandatului, precum si strategia masurilor de protectie a mandatului si a titularului acestuia. 

Articolul 32 – Dreptul de a fi ales in structuri parlamentare 
Un deputat sau un senator are dreptul sa fie ales, in conditiile regulamentului, ca membru al Biroului permanent al Camerei respective, ca membru sau in conducerea unei comisii permanente, al unei comisii speciale ori al unei comisii de ancheta. 

Articolul 33 – Dreptul de a alege organele de conducere 
(1) Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulamentul propriu. Resursele financiare ale fiecarei Camere sunt prevazute in bugetul propriu pe care si-l adopta fiecare Camera. 
(2) Fiecare Camera isi alege un birou permanent, in conditiile prevazute de Constitutie si de regulamente. Pierderea sprijinului politic atrage incetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent sau de titular al oricarei functii obtinute prin sustinere politica. 
(3) Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale, in conditiile prevazute de regulamente. Camerele isi pot constitui comisii comune. Conditiile de constituire, obiectivele activitatii si procedurile de lucru ale comisiilor de orice fel se stabilesc in regulamentul fiecarei Camere si in regulamentul sedintelor comune ale Camerelor sau ad-hoc pentru comisiile speciale ori de ancheta. 

Articolul 34 – Dreptul de asociere in grup parlamentar 
Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere. 

Articolul 35 – Drepturile politice specifice 
Principalele drepturi politice ale deputatilor si senatorilor, precum si obligatiile corelative acestora sunt urmatoarele:
a) dreptul la initiativa legislativa; 
b) dreptul de a initia si de a sustine motiuni simple sau de cenzura; 
c) dreptul de a initia si de a sustine hotarari ale Camerei, in orice problema de competenta acesteia; 
d) dreptul de a face declaratii politice, de a pune intrebari, de a face interpelari si alte asemenea interventii; 
e) dreptul de a cere intrunirea in sesiune extraordinara a Camerei sau a structurilor de lucru ale acesteia; 
f) dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala, potrivit art. 146 lit. a)-c) din Constitutie, republicata; 
g) dreptul de a cere suspendarea din functie sau punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei, in conditiile art. 95 si 96 din Constitutie, republicata; 
h) dreptul de a cere punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului, in conditiile art. 109 din Constitutie, republicata; 
i) dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia, in reglementarea prevazuta de lege si de regulamentele parlamentare; 
j) dreptul la cuvant, libertatea de exprimare si dreptul de vot. 

Articolul 36 – Modalitati de exercitare 
(1) Drepturile pot fi exercitate individual, prin grupurile parlamentare sau prin numarul de parlamentari stabilit de Constitutie, potrivit naturii lor juridice. 
(2) Drepturile si libertatile se exercita in limitele continutului legal al mandatului de parlamentar si numai in formele si cu procedura prevazute in regulamentul fiecarei Camere si in Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. 
(3) Deputatii si senatorii pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice ori al creatiei intelectuale, precum si in alte domenii stabilite de lege. 

Capitolul VIII – Exercitarea mandatului in circumscriptia electorala

Articolul 37 
In activitatea din circumscriptiile electorale deputatii si senatorii au drepturile si indeplinesc obligatiile pe care le implica exercitarea legala a mandatului de parlamentar, adaptate in mod corespunzator naturii si formelor specifice ale acestei activitati din teritoriu. 

Articolul 38 – Birourile parlamentare ale deputatilor si senatorilor 
(1) In scopul exercitarii mandatului in circumscriptiile electorale, deputatii si senatorii primesc lunar o suma forfetara din bugetul Camerei Deputatilor si, respectiv, al Senatului, echivalenta cu o indemnizatie si jumatate bruta a deputatului, respectiv a senatorului. 
(2) In limitele sumei prevazute la alin. (1), deputatii si senatorii pot organiza, separat sau prin asociere, birouri parlamentare, ca regula, in circumscriptiile electorale in care au fost alesi. 
(3) Deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pot organiza birouri parlamentare si in alte circumscriptii electorale decat cele in care au fost alesi. Ceilalti parlamentari pot organiza, in limita sumei prevazute la alin. (1), astfel de birouri parlamentare, la solicitarea partidelor politice pe lista carora au candidat, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor sau, dupa caz, al Senatului. 
(4) In cazul in care spatiile necesare birourilor parlamentare nu pot fi asigurate de catre autoritatile administratiei locale, acestea se pot inchiria de la alte persoane juridice sau fizice. 
(5) Chiria aferenta spatiilor, cheltuielile de intretinere, drepturile banesti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputatilor si senatorilor si alte cheltuieli aferente exercitarii mandatului se asigura din sumele forfetare alocate deputatilor si senatorilor. 
(6) Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputatilor si senatorilor se face prin incheierea unui contract de munca pe durata determinata sau a unui contract civil. In cazul angajarii pe baza unui contract de munca pe durata determinata, incadrarea salariatilor se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputatilor sau al Senatului, dupa caz, la propunerea deputatilor sau a senatorilor in cauza, iar in cazul contractului civil, acesta se incheie intre deputatii sau senatorii in cauza si persoana fizica. 
(7) Modul de utilizare si justificare a sumei forfetare se stabileste prin hotarare a birourilor permanente reunite ale celor doua Camere, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 
(8) Deputatii si senatorii pot primi cetateni in audienta si in alte circumscriptii electorale decat cele in care au fost alesi, in birourile parlamentare existente, la solicitarea titularilor acestora, sau in alte spatii publice corespunzatoare. 

Articolul 39 – Obligatiile autoritatilor locale 
(1) Autoritatile publice locale si prefecturile sunt obligate sa sprijine organizarea si functionarea birourilor parlamentare ale deputatilor si senatorilor, prin asigurarea de spatii pentru sedii, procurarea mobilierului necesar, inclusiv prin imprumut de folosinta sau inchiriere. 
(2) Serviciile descentralizate si deconcentrate ale ministerelor si ale autoritatilor centrale de reglementare sunt obligate sa sprijine prin mijloacele specifice ale activitatii lor organizarea si functionarea legala a birourilor parlamentare ale deputatilor si senatorilor, precum si activitatea acestora. 

Articolul 40 – Diurna de deplasare si cheltuielile de cazare 
(1) Deputatii si senatorii prezenti la lucrarile Parlamentului, care nu au domiciliul in municipiul Bucuresti, primesc o diurna de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizatia lunara prevazuta pentru deputat sau senator. 
(2) Deputatilor si senatorilor, care nu au domiciliul in municipiul Bucuresti, li se asigura pe durata mandatului cazare gratuita sau, la alegere, in cazul in care nu beneficiaza de cazare gratuita, li se acorda, pe noapte, pe baza de declaratie pe propria raspundere data in conditiile legii, 70% din tariful minim practicat de unitatile hoteliere si care este achitat unui deputat sau senator. 
(3) De aceleasi diurna si drepturi de decontare a cazarii la unitati hoteliere, in alte spatii de cazare autorizate, sau pe baza de declaratie conform alin. (2), a 70% din tariful minim aplicat de unitatile hoteliere si care este achitat unui deputat sau senator in municipiul Bucuresti beneficiaza deputatii si senatorii care: 
a) efectueaza deplasari in tara din insarcinarea presedintelui Camerei Deputatilor sau al Senatului, a birourilor permanente ale celor doua Camere, a birourilor comisiilor permanente sau a liderilor grupurilor parlamentare; 
b) nu domiciliaza in circumscriptiile electorale in care au fost alesi, pe timpul deplasarii in aceste circumscriptii, in vederea indeplinirii activitatilor legate de desfasurarea mandatului; 
c) se deplaseaza in circumscriptiile electorale in care au fost alesi, in alta localitate decat cea de domiciliu, in vederea indeplinirii activitatilor legate de desfasurarea mandatului; 
d) deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care se deplaseaza in alte localitati din tara, in afara celei de domiciliu, pentru activitatile legate de exercitarea mandatului. 
(4) Deputatii si senatorii care se deplaseaza in timpul vacantelor parlamentare in cadrul circumscriptiilor electorale in care au fost alesi, in alta circumscriptie sau la Bucuresti pentru indeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului beneficiaza de diurna de deplasare si cazare conform alin. (1) si (2), in limita numarului de zile stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputatilor, respectiv de Biroul permanent al Senatului. 

Capitolul IX – Alte drepturi patrimoniale ale parlamentarilor

Articolul 41 – Dreptul la indemnizatie 
(1) Deputatii si senatorii primesc, pe durata exercitarii mandatului de parlamentar, o indemnizatie lunara, stabilita prin lege. 
(2) Indemnizatia se primeste de fiecare parlamentar de la data intrarii in exercitiul mandatului, sub conditia validarii, si pana la data incetarii mandatului. 
(3) Indemnizatia lunara are regimul juridic prevazut de lege pentru salariu, cu reducerile si majorarile prevazute de lege si de regulamentele celor doua Camere. 
(4) Indemnizatiile lunare sunt impozabile in conditiile legii. Acestea vor fi actualizate, in aceleasi procente, odata cu indexarile salariale acordate personalului din sistemul bugetar, sau prin alte prevederi legale. 
(5) Indemnizatia lunara a deputatilor si senatorilor se cumuleaza cu pensia sau cu alte venituri si se supune impozitului pe venit, conform legii. 
(6) Dupa expirarea mandatului, deputatii si senatorii care nu au mai fost alesi si nici nu beneficiaza de pensie sau de alta sursa de venit beneficiaza in continuare, pe o perioada de cel mult 3 luni, de o indemnizatie tranzitorie din partea Camerei respective. 

Articolul 42 – Deputatii si senatorii membri ai Guvernului 
(1) Deputatii si senatorii pot fi numiti membri ai Guvernului si pot fi revocati din aceste functii in conformitate cu prevederile Constitutiei si ale legilor in vigoare. 
(2) Deputatilor si senatorilor care detin functia de membru al Guvernului, in perioada exercitarii acesteia, li se aplica, in privinta salarizarii, dispozitiile Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, cu modificarile si completarile ulterioare. 
(3) Deputatii si senatorii, membri ai Guvernului, beneficiaza de drepturile cuvenite exercitarii mandatului de parlamentar, cu exceptia drepturilor pentru decontul de teritoriu si a diurnei de sedinta. 

Articolul 43 – Dreptul la cheltuieli de protocol 
(1) Fondul Presedintelui Camerei Deputatilor si Fondul Presedintelui Senatului se aproba anual, prin bugetul fiecarei Camere. 
(2) Fondurile prevazute la alin. (1) se constituie pentru ajutoare, recompense, stimulente, contributii la actiuni umanitare si burse. 
(3) Pentru primirea delegatiilor straine si a invitatilor din tara sau din strainatate se constituie Fondul de protocol, aprobat anual prin bugetul fiecarei Camere. Baremele de cheltuieli pentru actiunile de protocol se aproba de birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului. 

Articolul 44 – Dreptul la transport gratuit 
(1) Deputatii si senatorii beneficiaza, pe perioada mandatului, de transport intern gratuit pe liniile aeriene interne, auto, fluviale si pe calea ferata, cu orice categorie de trenuri de calatori, la clasa I. Biletele de calatorie se vor elibera pe baza legitimatiei de deputat sau de senator. 
(2) Deputatii si senatorii beneficiaza, pe perioada mandatului, de autoturism pentru deplasari in circumscriptia electorala, necesar activitatilor legate de exercitarea mandatului. 
(3) Deputatii si senatorii care folosesc autoturismul proprietate personala pentru a se deplasa saptamanal din localitatea unde domiciliaza la Bucuresti si inapoi, cei care au domiciliul in Bucuresti si se deplaseaza, cel mult o data pe saptamana, in circumscriptia electorala in care au fost alesi si inapoi, precum si cei care efectueaza deplasari in tara, ca urmare a sarcinilor trasate de catre presedintele Camerei Deputatilor si, respectiv, al Senatului, de birourile permanente ale celor doua Camere, de comisiile permanente sau de catre liderii grupurilor parlamentare, pentru activitati legate de exercitarea mandatului, vor primi contravaloarea a 9,5 litri de combustibil la 100 km parcursi. 
(4) De drepturile prevazute la alin. (3) beneficiaza si deputatii si senatorii care se deplaseaza din localitatea de domiciliu in localitatea cea mai apropiata de unde se asigura transportul la Bucuresti si inapoi. 
(5) La sfarsitul mandatului, deputatii si senatorii care nu au mai fost alesi mai au dreptul de decontare a 6 calatorii, cu mijloacele prevazute la alin. (1) sau cu autoturismul proprietate personala in conditiile prevazute la alin. (3), pentru efectuarea formalitatilor de lichidare, intr-o perioada de maximum 30 de zile. 

Articolul 45 – Dreptul la rambursarea cheltuielilor 
Cheltuielile efectuate de deputati si de senatori pentru taxe de posta si telecomunicatii interne, efectuate in exercitarea mandatului, se deconteaza pana la limita valorica stabilita de Biroul permanent al Camerei, in functie de prevederea bugetara. 

Articolul 46 – Dreptul la vechime in munca 
(1) Perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime in munca si in specialitate, cu toate drepturile prevazute de lege. 
(2) Pe durata exercitarii mandatului de deputat sau de senator, contractul de munca sau raportul de serviciu al titularului se suspenda si este supus regulilor prevazute de Codul muncii si de Statutul functionarilor publici, dupa caz. 

Articolul 47 – Dreptul la asistenta medicala 
Deputatii si senatorii beneficiaza de medicamente, asistenta medicala si de concedii de boala potrivit reglementarii din sistemul public si reglementarilor speciale in domeniu. 

Articolul 48 – Dreptul la pasaport diplomatic 
Deputatii si senatorii au dreptul la pasaport diplomatic. 

Capitolul X – Regimul pensionarii parlamentarilor

Articolul 49 – Categorii de pensii 
(1) Deputatii si senatorii, la implinirea conditiilor de pensionare prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv stagiul de cotizare si varsta de pensionare, beneficiaza de pensie in cuantum prevazut de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, republicata, cu modificarile ulterioare, daca au detinut cel putin trei mandate de parlamentar. 
(2) Prin exceptie de la dispozitiile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la varsta de pensionare, la implinirea varstei de 63 de ani si a unui stagiu de cotizare de 30 de ani, deputatii si senatorii beneficiaza de pensie in conditiile prevazute la alin. (1). 
(3) De pensie beneficiaza si deputatii si senatorii care au detinut doua sau un mandat de parlamentar, caz in care cuantumul pensiei, calculata conform alin. (1), se diminueaza cu 20% si, respectiv, 40%. 
(4) Pentru mandate incomplete, pensiile prevazute la alin. (3) se diminueaza sau se majoreaza in mod proportional. 
(5) La indeplinirea conditiilor de pensionare, deputatii si senatorii vor opta pentru pensia calculata conform alin. (1)-(4) sau pentru pensia calculata in conditiile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, ori ale altor legi speciale din cadrul sistemului public. 
(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplica in mod corespunzator deputatilor si senatorilor al caror mandat s-a derulat si a expirat in perioada 1990-2004. 
(7) Deputatii si senatorii nu pot beneficia din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale decat de o singura pensie. 
(8) Pensiile stabilite conform prevederilor de mai sus se impoziteaza in conditiile legii. 

Articolul 50 
(1) Partea din pensie stabilita potrivit art. 49, care depaseste nivelul pensiei rezultate conform Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se suporta din bugetul de stat. 
(2) In conditiile in care indemnizatiile deputatilor si senatorilor aflati in indeplinirea mandatului se modifica, pensiile deputatilor si senatorilor se actualizeaza corespunzator in termen de maximum 6 luni. 

Articolul 51 
Regimul juridic prevazut la art. 49 si 50 se aplica de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. 

Capitolul XI – Regimul disciplinei parlamentare

Articolul 52 – Sfera abaterilor disciplinare 
Constituie abateri disciplinare parlamentare urmatoarele fapte savarsite de deputati sau de senatori si daca, potrivit legii, nu constituie infractiuni: 
a) incalcarea dispozitiilor privind indatoririle deputatilor si ale senatorilor prevazute de Constitutie si de prezenta lege; 
b) nerespectarea prevederilor regulamentului Camerei din care fac parte si a Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului; 
c) exercitarea abuziva a mandatului de senator sau de deputat; 
d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar in sedintele de plen, de comisii sau de birou ori in afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar. 

Articolul 53 – Sfera sanctiunilor disciplinare 
(1) Sanctiunile disciplinare parlamentare pentru abaterile disciplinare prevazute la art. 52 sunt urmatoarele: 
a) atentionarea; 
b) chemarea la ordine; 
c) retragerea cuvantului; 
d) indepartarea din sala pe durata sedintei; 
e) avertismentul; 
f) interzicerea de a participa la lucrarile Camerei din care face parte, pe o perioada de cel mult 30 de zile calendaristice. 
(2) In cazul aplicarii sanctiunii prevazute la alin. (1) lit. f), deputatul sau senatorul in cauza nu beneficiaza de drepturile banesti si materiale ce s-ar cuveni pe durata interzicerii participarii la lucrarile Camerei respective. 

Articolul 54 – Aplicarea sanctiunilor 
(1) Sanctiunile prevazute la art. 53 alin. (1) lit. a), b) si c) se aplica de catre presedintele de sedinta. 
(2) Sanctiunile prevazute la art. 53 alin. (1) lit. d) se aplica la solicitarea presedintelui de sedinta sau a unui grup parlamentar de catre plenul Camerei prin votul majoritatii celor prezenti. 
(3) Abaterile care implica aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 53 alin. (1) lit. e) si f) se constata de catre Comisia juridica a Camerei Deputatilor sau a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar ori la sesizarea personala a unui deputat sau senator. Sesizarea se adreseaza presedintelui Camerei respective in termen de cel mult o luna de la data savarsirii faptei. 
(4) Comisia juridica solutioneaza sesizarea in termen de 10 zile lucratoare de la inregistrarea ei. Hotararea Comisiei se adopta cu votul majoritatii membrilor sai, in sedinta secreta. 
(5) Raportul Comisiei se inainteaza de indata, impreuna cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Camerei respective. 
(6) Biroul permanent al Camerei respective solutioneaza cauza in termen de 3 zile lucratoare de la primirea raportului. Hotararea Biroului permanent al Camerei se prezinta in sedinta publica a Camerei respective. 

Articolul 55 – Contestatia 
(1) Impotriva hotararii Biroului permanent al Camerei, care vizeaza aplicarea sanctiunilor prevazute de art. 54 alin. (6), se poate face contestatie in termen de 15 zile lucratoare de la data comunicarii. 
(2) Contestatia se solutioneaza de catre plenul Camerei in termen de 15 zile lucratoare de la inregistrarea acesteia, cu votul majoritatii membrilor prezenti ai Camerei, in sedinta secreta. 
(3) Hotararea plenului Camerei este definitiva si executorie si se aduce la cunostinta publica in sedinta de plen. 

Capitolul XII – Dispozitii tranzitorii si finale

Articolul 56 – Modificarea regulamentelor 
(1) Regulamentul Camerei Deputatilor, Regulamentul Senatului si Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului se vor modifica si se vor completa in mod corespunzator cu dispozitiile prezentei legi si in conformitate cu deciziile Curtii Constitutionale pronuntate asupra prevederilor din aceste regulamente si se vor adapta in mod corespunzator. 
(2) Camerele vor urmari ca reglementarile instituite prin regulamentele proprii sa fie concordate si corelate pe structuri, competente, proceduri si activitati. 

Articolul 57 – Activitatea Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare 
(1) Toti deputatii si senatorii, in calitate de membri ai Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare (GRUI), platesc o cotizatie individuala lunara la bugetul Grupului. Cuantumul acestei cotizatii se stabileste, se aproba si se modifica, dupa caz, prin hotarare a birourilor permanente ale celor doua Camere, la propunerea Comitetului director al GRUI. 
(2) Modul de utilizare a fondului GRUI, rezultat din cotizatiile individuale ale membrilor sai, se aproba de birourile permanente ale celor doua Camere, la propunerea Comitetului director si in conformitate cu normele metodologice de utilizare a fondului, prevazute in Statutul GRUI. 

Articolul 58 – Modificarea bugetelor 
Camera Deputatilor si Senatul vor introduce in structura bugetara modificarile ce decurg prin aplicarea prevederilor prezentei legi. 

Articolul 59 – Intrarea in vigoare 
Prezenta lege intra in vigoare in conformitate cu art. 78 din Constitutie, republicata, la 3 zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 

Articolul 60 – Aplicarea legii 
(1) Comisia comuna speciala a Camerei Deputatilor si Senatului pentru Statutul deputatilor si senatorilor devine comisie permanenta insarcinata cu interpretarea unitara si aplicarea corecta a prevederilor legii, cu precadere a principiilor si regulilor de conduita parlamentara si cu rezolvarea oricaror probleme legate de aplicarea ei. 
(2) Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru Statutul deputatilor si senatorilor prezinta anual, in sedinta comuna a celor doua Camere, un raport privind aplicarea prezentului statut. 

Articolul 61 
Incepand cu 1 ianuarie 2007 pana la alegerile pentru Parlamentul European si validarea mandatelor de membri ai Parlamentului European, deputatii si senatorii romani numiti prin hotarare a Parlamentului Romaniei ca membri ai Parlamentului European se considera in exercitarea unui mandat de membru al Parlamentului European. 

Articolul 62 
Dispozitiile art. 16 alin. (2) nu se aplica deputatilor si senatorilor mentionati la art. 61. 

Articolul 63 
Pe perioada 1 ianuarie 2007 pana la alegerile pentru Parlamentul European si validarea mandatelor de membri ai Parlamentului European, deputatii si senatorii membri ai Parlamentului European se considera absenti motivat in conditiile art. 29 alin. (2) lit. b). 

Articolul 64 
Deputatii si senatorii membri ai Parlamentului European, pe perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2007 si pana la alegerile pentru Parlamentul European si validarea mandatelor de membri ai Parlamentului European, beneficiaza de drepturile cuvenite exercitarii mandatului de parlamentar national, cu exceptia drepturilor prevazute la art. 40 alin. (1), (2) si alin. (3) lit. a). 

Articolul 65 
La data validarii mandatelor de membri ai Parlamentului European, prevederile art. 61-64 isi inceteaza de drept efectele. 

Articolul 66 – Modificari si abrogari 
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se modifica in mod corespunzator art. 61 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare. 
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, cu privire la senatori si deputati, se abroga art. 1 alin. (1) si (2), art. 16, 17, 18, art. 21 alin. (31)-(8), art. 22, 23, art. 24 alin. (1), art. 25, 26, 27, 28 si art. 37 alin. (1) si (3) din Legea nr. 53/1991 privind indemnizatiile si celelalte drepturi ale deputatilor si senatorilor, precum si salarizarea personalului din aparatul Parlamentului Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 82 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

Pentru conformitate:

la scrierea articolului am consultat:

Ce drepturi au parlamentarii care fac grevă: indemnizaţie, diurnă, cazare şi transport gratuite

Autor:  Alina Novaceanu – Mediafax

http://www.gandul.info/politica/ce-drepturi-au-parlamentarii-care-fac-greva-indemnizatie-diurna-cazare-si-transport-gratuite-9199519

EXCLUSIV EVZ. Lista rușinii: Parlamentari care fac grevă contra-cost. VEZI dacă parlamentarul din județul tău se află printre aceștia

Autor:  Carmen Vintilă

http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-evz-lista-rusinii-parlamentari-care-fac-greva-contra-cost-vezi-daca-parlamenta-967243.html

Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata 2008 
Statutul deputatilor si al senatorilor

http://www.dreptonline.ro/legislatie/statutul_deputatilor_senatorilor.php

DECIZIE ISTORICĂ ÎN RĂZBOIUL CIOLĂNARILOR: PRINȚUL PAUL este moștenitorul Regelui Carol al II-lea

DECIZIE ISTORICĂ: PRINȚUL PAUL este moștenitorul Regelui Carol al II-lea

Prințul Paul a fost recunoscut drept moștenitor al familiei Regale. Înalta Curte i-a recunoscut, de fapt, tatălui său, Carol Mircea, calitatea de fiu al regelui Carol al-II-lea.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul înaintat de Regele Mihai și a recunoscut sentința de la Lisabona, din 1955, potrivit căreia tatăl prințului Paul, Carol Mircea, este fiul regelui Carol al-II-lea.

Instanța trebuia să se pronunțe în urmă cu o săptămână, însă a amânat decizia. Ultimul termen al procesului început în 1991 a avut loc acum două săptămâni.

Prinul Paul solicită, de fapt, recunoașterea unei decizii definitive și irevocabile, a unei instanțe din Portugalia, Tribunalul de la Lisabona, din 2 aprilie 1955, admisă, ulterior, și de justiția din Franța și Marea Britanie.

Prințul Paul este fiul lui Carol Mircea, al cărui tată este Regele Carol al-II-lea.

Hotărârea Tribunalului de la Lisabona, din 2 aprilie 1955, stabilește, de fapt, că Printul Carol Mircea este fiu al Regelui Carol al-II-lea.

Prințul Carol Mircea și Regele Mihai sunt frați vitregi, după tată.

Căsătoria dintre mama lui Carol Mircea, Ioana Valentina (Zizi) Lambrino și Carol al-II-lea, oficiată la Odessa, în 1918, a fost anulată un an mai târziu de Tribunalul Ilfov, pe motiv că ea nu era membră a niciunei case regale. Între timp Zizi Lambrino a născut un băiat.

Regele Carol al-II-lea se recăsătorea, în 1921, cu principesa Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei, relație din care s-a născut Regele Mihai.

Autori:  Virgil Burlă,  Cristian Şt. Vasilcoiu

Sursa: evz.ro

CITIȚI ȘI:

Procesul istoric s-a amânat: Prințul Paul s-a prezentat la Înalta Curte, Regele și-a trimis avocații 

 Şocul care ar putea bulversa Casa Regală

 Procesul dintre Prințul Paul și Casa Regală: pronunțarea va avea loc pe 7 februarie

”Trofeul calității” – doi ani cu executare. Bravo Bombonel, mulți înaine!

Se spune că în presa română lucrurile negative sunt mult mai puternic reflectate decât cele pozitive. Sunt de acord cu asta.

Pe acest principiu puteam vedea c acum vreo lună, când Bombonel era achitat în cazul ”Mătușa Tamara” era ccea mai știre dintre știri, toată lumea vorbea pe la televiziuni doar despre asta. Atunci, fostul premier Adrian Năstase a fost achitat, luna trecută, în dosarul în care era acuzat de dare de mită. DNA îl acuza pe Năstase că l-ar fi numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor pe Ioan Melinescu. În schimb, Melinescu s-ar fi angajat să facă pierdut un dosar în care soţia fostului premier ar fi avut un cont suspect cu 400.000 de dolari. Judecătorii au constatat însă că în acest caz nu esti elementele constitutive ale infracţiunii.

 Știre negativă…

Când apare o știre pozitivă toată lumea tace precum dânsul în păpușoi.

Știrea e că același Bombonel a fost condamnat la doi ani de închisoare, atenție, CU EXECUTARE, pentru corupție în dosarul ”Trofeul Calității”, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare şi interzicerea unor drepturi în dosarul „Trofeul Calităţii”, în care  este acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.

Nastase e condamnat la plata în solidar cu alţi inculpaţi la plata unor despăgubiri civile (cam trei milioane de lei), către Inspectoratul de Stat in Construcţii, lui Năstase i-a fost interzisă pentru o perioadă de doi ani și exercitarea mai multor drepturi.

Irina Jianu, inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), în același dosar, a primit o condamnare la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an, astfel că aceasta va executa, dacă sentinţa va rămâne definitivă, şapte ani de detenţie.

Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie la care s-a aplicat un spor de un an, astfel că pedeapsa finală care ar urma să fie executată este de şapte ani.

Adrian Năstase, în solidar cu Irina Paula Jianu, Diana Gasparovici, Marian Ioana şi Bogdan Popovici şi Cristian Mihail Vasile au fost obligaţi, de către instanţa supremă, la plata în solidar cu societăţile Arond SRL şi Eurografica SRL, a peste trei miliarde de lei vechi despăgubiri către ISC.
Jianu, Gasparovici, soţii Popovici şi Vasile au fost obligaţi de judecători la plata a alţi peste trei miliarde de lei către ISC.

Totodată, instanţa a decis confiscarea sumei de 38.217,220 Ron de la Adrian Năstase, bani presupus obţinuţi prin fapta penală comisă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că sechestrele puse de procurori pe 24 octombrie 2009 trebuie menținute. E vorba de sechestrele sechestrele pe un apartament din Bacău al Irinei Jianu, un altul din Brăila al lui Gasparovici şi pe două apartamente din Bucureşti ale lui Vasile şi soţilor Popovici. În final, instanţa a dispus ca Jianu, împreună cu Gasparovici, să achite câte 1.467 de lei, ceea ce reprezintă un rest de onorariu expertului contabil din caz.

Adrian Năstase, Irina Paula Jianu, Diana Gasparovici şi Cristian Mihail Vasile vor trebui să plătească și câte 50.000 de lei, iar soții Popovici vor avea de plătit 50.800 de lei cheltuieli de judecată către stat. Judecatoarea Cristina Rotaru a avut o opinie separată, în care a susţinut achitarea lui Adrian Năstase. Decizia poate fi contestată la Completul de cinci judecători al ICCJ. Completul de judecată din acest dosar este format din magistraţii Ionut  Matei, Cristina Rotaru si Ioana Bogdan.

Judecătorul Ionuţ Matei este unul dintre magistraţii „supremi” care  a soluţionat mai multe dosare catalogate de mare corupţie. El a decis achitarea lui Paul Păcuraru (fond), condamnarea fostului deputat PSD, Mihai Sireţeanu (recurs), condamnarea deputatului PDL Cosmin- Mihai Popescu (fond),  condamnarea (fond) a fostului ministru PNŢCD Ioan –Avram Mureşan şi a deputatului PDL Eugen Bădălan (fond).

Cristina Rotaru este magistratul care a decis (fond) achitarea lui Paul Păcuraru, condamnarea (recurs) Dan- Ilie Morega, condamnarea (fond) a fostului ministru PNŢCD Ioan –Avram Mureşan şi a deputatului PDL Eugen Bădălan (fond). Cristina Rotaru s-a pronunţat, în octombrie 2010, pe când lucra la Curtea de Apel Bucureşti pentru menţinerea în arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu, acuzat de favorizarea „ţeparului” FNI, Nicolae Popa.

Ioana Bogdan a decis achitarea (recurs) a lui Paul Păcuraru, condamnarea (recurs) lui Dan-Ilie-Morega, şi condamnarea (fond) lui Eugen Bădălan. Ioana Bogdan a promovat la Curtea Supremă de Justiţie, după ce a lucrat consilier la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Năstase se apăra spunând că acuzația nu e doar absurd, dar și lipsită de orice suport probator, iar ca argument publică pe bogul său ceea ce a numit ”Note scrise în Trofeul Calității” 

Preşedintele PSD, Victor Ponta, se declară “dezamăgit” de verdictul de condamnare a fostului premier Adrian Năstase în procesul “Trofeul calităţii” şi este convins că acesta va face recurs şi “îşi va putea demonstra nevinovăţia”, potrivit Mediafax.

“Personal, sunt dezamăgit de acest verdict. Cunosc dosarul şi ştiu cât de multe presiuni politice s-au făcut în construcţia sa. Sunt însă convins că domnul Năstase va face recurs, şi cu acest prilej îşi va putea demonstra nevinovăţia. Până la un verdict definitiv, nu vreau să comentez mai mult. Şi cred că nu este cazul ca noi, politicienii, să comentam prea mult un verdict înainte ca el să fie definitiv”, precizează Victor Ponta.

Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, că este dezamăgit şi afectat de condamnarea lui Adrian Năstase şi speră ca acesta să îşi dovedească nevinovăţia, potrivit Mediafax.

Dragnea a afirmat că este foarte “afectat şi dezamăgit” de verdictul ICCJ în procesul “Trofeul calităţii”.

“Nu este vorba de PSD, Adrian Năstase rămâne la fel în partid. Eu sunt foarte afectat, foarte dezamăgit şi sper din tot sufletul la recurs să îşi dovedească nevinovăţia. Am fost convins că va fi achitat. Adrian Năstase rămâne acelaşi lider politic”, a spus secretarul general al PSD.

Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare, luni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în procesul “Trofeul calităţii”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

DNA spune că, „în cursul anului electoral 2004, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), sub conducerea Irinei Jianu, fost inspector general al ISC, “a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calităţii în construcţii». În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase”.
Taxele de participare la simpozion – peste 1,6 milioane de euro – ar fi ajuns, susţin procurorii anticorupţie, la patru companii controlate de doi dintre apropiatii familiei Nastase. De aici, banii ar fi ajuns la o firma care a prestat diverse servicii în campania prezidenţială a liderului social-democrat.
Irina Jianu, inspector general al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost organizatoarea simpozionului. Taxele de participare au fost de aproximativ 125 de euro pentru persoanele fizice, şi de aproape 400 de euro pentru persoanele juridice. Una peste alta, s-a adunat suma de 67,4 miliarde de lei vechi.
Procurorii spun că, în urma ”exercitării de către Adrian Năstase a influenţei si autorităţii decurgând din funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat asupra unor persoane, fie membri PSD cu funcţii importante în cadrul unor instituţii publice (Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, Agenţia Naţională Sanitar Veterinară, Compania Naţională a Lignitului, Complexul Energetic Turceni, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare), fie lideri de partid locali, primari şi presedinţi de consilii judeţene, aceştia au impus achitarea unor importante sume de bani sub formă de taxe de participare pentru un simpozion irelevant pentru activitatea instituţiilor respective”.
Banii strânşi din taxe, ar fi trebuit, potrivit legii, să devină venituri la bugetul ISC care era instituţie publică.

La fel ca oricare din curvele care infectează spațiul politic românesc, Adrian Năstase se consideră curat ca un lebădoi din cei haliți de conaționalii noștrii cu aspect ruginit, și că totul nu e decât ”o încercare de a mă ţine în afara vieţii politice”.

Iată mai jos doar câteva declarații ale lui:

- Practic, după primul dosar în care s-a pronunţat achitarea, presiunile judecătorilor de la Înalta Curte au fost imenese din partea celor care au orchestrat procesul

- Gândiţi-vă că Daniel Morar este în campanie electorală. Dacă s-ar fi dat achitare în aceasta fază, probabil că ar fi avut anumite probleme. Bătălia a fost clară între DNA şi judecătorii de la ICCJ

- Eu îl iau ca o pe o confirmare a acţiunii politice, într-un dosar în care nu există nicio probă împotriva mea

- Deocamdată voi formula un recurs şi sper ca judecătorii să fie sub o presiune mai mică

- La recurs lucrurile vor fi schimbate pentru că este incredibil să nu se ţină seama de expertiza decisă chiar de către judecători care spunea că nu există prejudiciu

- Este vorba de o încercare de a mă ţine în afara vieţii politice. Ăsta este de fapt sensul acestor procese care nu au avut niciun fel de justificare, unde nu există niciun fel de probe împotriva mea

- Acesta a fost obiectivul lui Băsescu din 2005, pentru că sunt un adversar incomod

- Sentinţa are o dimensiune politică fiind legată de campania electorală din 2004, când eu discutam aderarea la NATO. Acum preşedintele Băsescu este la Bruxelles vorbind despre relaţiile noastre în interiorul Alianţei, iar eu trebuie să mă bat cu procurorii săi. Într-un asemenea moment, adversarii politici sunt consideraţi extrem de periculoşi, aşa cum am fost considerat de către Traian Băsescu şi oamenii săi

- Au fost 970 de martori în proces, 60 dintre ei au fost iniţial învinuiţi în proces şi au fost scoşi de sub acuzare numai în momentul în care dosarul a fost trimis în instanţă

- (Întrebat fiind dacă va trebui să execute pedeapsa – n.r.) Am trecut prin foarte multe în viaţă, după şapte, opt ani de bătălie cu un sistem condus de Băsescu, nu mă mai tem de nimic. Încă mai sper că există un spirit de justiţie şi se va face dreptate.

În închere nu am cum să nu îmi amintesc de moștenitorul său politic, Victor Ponta, fost student al lui Năstase. Este destul ca cineva să-l audă vorbind și să vadă în spate, cu ochii minții, magistrul său.

Bravo PSD… bravo. Ai niște conducători care sunt exact ceea ce trebuie ca să se poată menține imaginea de patid putred, mâncat de corupție care în ultimele două decenii a blocat sistematic transformarea României în țară civilizată europeană. Bravo …

 

Ce se va alege din povestea aceasta până la urmă? Nimic, avocații își vor face treaba, se vor ivi inerentele erori și Bombonel va fi iar curat și uscat.

Până una alta, având în vedere că în acest moment se vorbește de doi ani cu executare, nu pot decât să-i urez lui Bombo mulți înainte și pentru orice eventualitare să își cumpere un săpun cât mai fin pentru a fi cât mai ușor de scăpat la duș…  

Unii spun că și oarece unt ar fi bun … dar nu pentru scăpat. 

Interesul lui Arafat: I se închide robinetul

PRECIZARE:

Acest articol  li se adresează tuturor imbecililor de pe Facebook și din alte locuri de pe Internet, precum și celor care, împinși de la spate de  manipulatorii USL și de jegurile angajate la infecția mediatică INTACT.

Dovada supremă a acestei afirmații este că faptul că infractorul  Victor Ponta a ieșit și a anunțat că blocarea legii Sănătății este o mare victorie, lucru similar cu anunțarea ca o mare victorie a blocării reformei în sănătate, lucru care poate viza siguranța națională

Văd că lumea a înebunit.

A ieșit în stradă ca să protesteze împotriva desființării SMURD și pentru suasținerea lui Raed Arafat…. Așa știu ei.

Imbecilii nici măcar nu au văzut Priectul Legii Sănătății. Nici vorbă de desființarea SMURD… Iată aici Proiectul Legii Sănătății

Legat de Raed Arafat, e drept, omul își are meritee sale, dar are și o origine unde dacă umblii cu miere este o impertinență să nu te lingi pe degete.

  Cristian Vlădescu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru sănătate şi şeful echipei care a redactat noua lege a sănătăţii apune că: 

“Domnul Arafat ne-a spus că trebuie să acceptăm punctul dumnealui de vedere, adică să nu se modifice nimic, iar după două şedinţe ale factorilor de decizie pe marginea acestei legi s-a ridicat de la masa discuţiilor şi ne-a trântit uşa în nas. Două luni legea sănătăţii a stat blocată din cauza domnului Arafat. A dat telefoane la parlamentari, la miniştri, la instituţiile internaţionale să le spună numai minciuni. Acesta cred că este motivul pentru care a ieşit public preşedintele Traian Băsescu. Domnul Arafat nu numai că a blocat partea legislativă care ţine de Urgenţă, ci şi întreg proiectul în ansamblu”

De ce a blocat Arafat asta? Pentru că îl interesează personal… E vorba de bani, mulți bani la care nu va mai avea acces … (neoficial interesul lui Arafat se poate numi sifonare ). Pe deasuprra Arafat mai era și în conflict de interese având în vedere natura Funației Pentru SMURD, 

Fonduri europene pentru fundaţia privată a lui Arafat 

“Problema domnului Arafat este că Fundaţia pentru SMURD, pe care o conduce, a luat un proiect european de 5 milioane euro pe programul POSDRU derulat de Ministerul Muncii, ori din câte ştiu eu demnitarii nu au voie, cât timp deţin o funcţie publică (subsecretar de stat în cazul lui Raed Arafat - n.r.), să acceseze fonduri europene. Mie mi se pare un conflict de interese major doar dacă ne uităm la cel mai recent caz al fostului ministru al muncii, Ioan Botiş, care a demisionat pentru că soţia sa a aplicat la un program pe fonduri europene în timp ce soţul deţinea o funcţie în Guvern. Domnul Raed Arafat îşi foloseşte poziţia publică ca să obţină fonduri pentru fundaţia sa privată”, susţine Cristian Vlădescu. 

Conform datelor de pe site-ul propriu, Fundaţia pentru SMURD a dezvoltat Proiectul POSDRU 58809: “Profesionişti în intervenţia integrată la accidentele colective şi dezastre”. 

Vlădescu spune că noua lege a sănătăţii nu desfiinţează SMURD. “Singura modificare pe care o aduce în plus legea este că aduce resurse financiare din afara sistemului. Singura diferenţă majoră a actualului proiect faţă de cel vechi este că ambulanţele nu vor mai fi cumpărate direct de Ministerul Sănătăţii, ci de către o altă entitate, ceea ce degrevează bugetul ministerului. Ce ar fi rău în acest lucru, pentru că oricum acelaşi minister va spune ce şi cum şi unde să se cumpere ca dotare medicală?”, se întreabă Vlădescu.

El creionează astfel miza acestui război: controlul achiziţiilor publice pentru sistemul medical de urgenţă care, prin reglementările proiectului de lege, scapă prin mâinile lui Raed Arafat. 

Fundaţia pentru SMURD, pe profit în ultimii cinci ani 

Conform datelor Ministerului Finanţelor, Fundaţia pentru SMURD, al cărei membru fondator unic este Raed Arafat, a terminat ultimii patru ani şi jumătate pe profit cu diferenţe semnificative între venituri şi cheltuieli, cel mai bun an rămânând 2010: profit de 4 milioane lei la venituri de 8,4 milioane lei. 

Totuşi, cel mai bun an aduce şi discrepanţe destul de semnificative între datele raportate Fiscului şi cele postate în propriul raport de activitate, unde profitul este mai mare cu 1,7 milioane lei. 

P.S. Cred că ar fi cazul ca organele în drept (DNA, Servicii Secrete) să care sunt interesele materiale și de altă natură a cetățeanului  medic Raed Arafat, originar sirian, născut la Damasc-Siria pe 24 Mai 1964, emigrat în România în 1981.

Prin faptul că în cârdășie cu  persoane din USL și Trustul Media Intact au provocat dezordini care riscă să blocheze reforma Sistemului de Sănătate, Reformă de importană vitală pentru România.

Sursa citate:

Articol original: Miza lui Arafat: controlul achiziţiilor pentru Urgenţă

EVZ.ro

Autor: Stelian Negrea

Publicat: 12 Ianuarie 2012

Proiectul Legii Sănătății

Proiectul noii legi a sănătății a stârnit adevărate furtuni în media românească.

Cei interesați pot vedea mai jos atât de cotroversatul proiect al legii sănătății, adus de pe siteul reformasănătate.info, pentru a judeca singuri și nu cum interpretează fiecare conform interesului ce îl mână de la spate.

PROIECT

LEGE PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI SANITAR DIN ROMANIA

TITLUL I: SANATATEA PUBLICA

CAP. 1

Dispozitii generale

Art. 1

Sistemul de Sanatate este reprezentat de ansamblul tuturor organizatiilor publice si private, tuturor institutiilor si resurselor mandatate sa mentina, sa imbunatateasca si sa redea sanatatea populatiei. Sistemul de sanatate cuprinde serviciile medicale individuale, serviciile de sanatate adresate populatiei sau anumitor grupuri populationale,  cat si activitatile menite sa influenteze politicile si actiunile din alte sectoare care se adreseaza determinatilor socio-economici si de mediu ai sanatatii.

Art. 2

Obiectul prezentului titlu il constituie reglementarea domeniului sanatatii publice pe plan national, sanatatea publica reprezentand un obiectiv de interes social si de securitate, in contextul strategiei globale pentru bunastare si sanatate.

Art. 3

Asistenta de sanatate publica este garantata de stat si finantata de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurarilor de sanatate si din alte surse, dupa caz, potrivit legii.

Art. 4

Responsabilitatea si coordonarea asistentei de sanatate publica revine Ministerului Sanatatii si structurilor sale de specialitate, organizate pe criterii de atributiuni, competente si responsabilitati nationale si teritoriale.

Art. 5

Protectia starii de sanatate constituie o obligatie a tuturor organizatiilor si institutiilor cuprinse in sistemul de sanatate potrivit prezentului titlu

Art. 6

In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

a)Sanatatea publica: stiinta si arta prevenirii bolilor, promovarii sanatatii si prelungirii vietii prin efortul organizat al intregii societati. Asistenta de sanatate publica cuprinde ansamblul unor masuri fundamentale care se adreseaza determinantilor starii de sanatate, protejarii sanatatii populatiei si tratarii bolilor cu impact de sanatate publica

b)Supravegherea epidemiologica: activitatea de colectare sistematica si continua, analiza, interpretarea, evaluarea si diseminarea datelor si informatiilor privind starea de sanatate a populatiei, bolile transmisibile si netransmisibile, pe baza carora sunt identificate prioritatile de sanatate publica si sunt instituite masurile de prevenire si control al bolilor

c)Prevenire si control: aplicarea unor masuri fezabile, cu valoare predictiva pozitiva, pentru eliminarea si evitarea sau influentarea favorabila a unor riscuri si evenimente cu impact negativ in starea de sanatate

d) Monitorizarea riscurilor: identificarea, evaluarea si estimarea gradului in care expunerea la factorii de risc din mediul natural, de viata si de munca si cei rezultati din stilul de viata individual si comunitar influenteaza starea de sanatate a populatiei

e) Promovarea sanatatii: procesul care ofera individului si colectivitatii posibilitatea de a-si controla si imbunatati sanatatea sub raport fizic, psihic si social si de a contribui la reducerea inechitatilor in sanatate

CAP. 2

Principii si domenii de interventie ale sanatatii publice

Art. 7

Principiile care guverneaza sanatates publica sunt:

a) Responsabilitatea societatii pentru sanatatea publica

b) Focalizarea actiunilor de prevenire pe grupuri populationale vulnerabile

c) Preocuparea prioritara fata de determinantii starii de sanatate

d) Abordarea multidisciplinara si intersectoriala;

e) Parteneriat activ cu populatia, autoritatile publice centrale si locale, alte institutii si organizatii guvernamentale si nonguvernamentale cu activitate in domeniul sanatatii publice, precum si organisme nationale si internationale cu competenta in sanatate publica

f) Decizii bazate pe dovezi stiintifice

g) Decizii fundamentate conform principiului prevenirii si precautiei in conditii specifice

h) Descentralizarea sistemului de asistenta de sanatate publica

i) Utilizarea unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul sanatatii publice

Art. 8

Modalitatile de implementare a principiilor de sanatate publica sunt:

a) Activitate de reglementare in domeniile sanatatii publice;

b) Interventiile si activitatile desfasurate in cadrul programelor nationale de sanatate publica;

c)Avizare/autorizare/notificare privind actiunilor si produselor cu impact asupra sanatatii individuale, comunitatilor si populatiei;

d) Evaluarea impactului asupra sanatatii comunitatilor si populatiei in relatie cu programe, strategii si politici de sanatate ale tuturor sectoarelor de activitate cu impact asupra determinantilor starii de sanatate a populatiei

Art. 9

Functiile principale ale asistentei de sanatate publica vizeaza:

a) Dezvoltarea politicilor, strategiilor si programelor pentru asigurarea sanatatii publice

b) Monitorizarea si analiza starii de sanatate a populatiei, monitorizarea factorilor de risc pentru starea de sanatate,

c) Sanatatea reproducerii

d) Sanatatea mamei si copilului

e) Supravegherea epidemiologica, prevenirea si controlul bolilor

f) Managementul activitatilor de prevenire primara prin imunoprofilaxie activa

g) Prevenirea si controlul epidemiilor si evenimentelor neasteptate in starea de sanatate, dupa caz, instituirea starii de alerta locala, nationala sau transfrontaliera

h) Preventia bolilor netransmisibile

i) Sanatatea in relatie cu mediul

j) Asigurarea capacitatilor de raspuns la dezastre sau amenintarile la adresa vietii si sanatatii populatiei

k) Promovarea sanatatii

l) Evaluarea si asigurarea calitatii serviciilor de asistenta de sanatate publica

m) Cercetarea, dezvoltarea si implementarea unor solutii eficiente de comunicare pentru schimbarea comportamentelor, de informare, educare si comunicare pentru prevenirea imbolnavirilor si promovarea starii de sanatate

n) Colaborarea la procesul de invatamint medical si educational pentru integrarea conceptului de prevenire si precautiune specifica

o) Asigurarea fluxului informational specific national si international specific

p) Siguranta alimentului si promovarea politicilor de nutritie sanatoasa

q) Sanatatea ocupationala

r) Integrarea prioritatilor de sanatate publica in politicile si strategiile sectoriale si in strategiile nationale de dezvoltare durabila

Art. 10

Principalele domenii de interventie ale asistentei de sanatate publica sunt urmatoarele:

a) Elaborarea periodica si realizarea obiectivelor Strategiei si Programelor Nationale de Sanatate Publica; asigurarea implementarii, monitorizarii si evaluarii interventiilor si activitatilor prevazute de Strategia si programele Nationale de Sanatate Publica

b) Prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile prin:

1. asigurarea imunizarilor
2. supravegherea bolilor transmisibile si netransmisibile
3. reglementarea normativa pentru prevenirea si combaterea bolilor
4. programe si interventii de prevenire si control organizate la nivel national si/sau local
5. controlul epidemiilor si supravegherea bolilor cu pondere semnificativa in populatie
6. pregatirea si planificarea pentru urgentele de sanatate publica
7. organizarea actiunilor de screening pentru depistarea precoce a bolilor
8. supravegherea infectiilor nosocomiale si monitorizarea utilizarii antibioticelor

c) Protejarea sanatatii si sanatatea in relatie cu mediu prin:

1. monitorizarea si modelarea favorabila a factorilor de mediu in relatie cu sanatatea
2. evaluarea unor factori de mediu nou identificati, cu risc pentru starea de sanatate
3. definirea standardelor pentru factorii de mediu in relatie cu starea de sanatate
4. reglementarea calitatii principalilor factori de mediu
5. stabilirea si reglementarea normelor de igiena comunitara
6. reglementarea circulatiei bunurilor si serviciilor cu impact asupra sanatatii publice

d) Siguranta alimentului prin:

1. supravegherea starii de nutritie si a calitatii alimentelor la consumator
2. reglementarea calitatii principalilor factori alimentari

e) Sanatatea ocupationala prin:

1. definirea standardelor de sanatate ocupationala
2. evaluarea riscurilor si morbiditatii in relatie cu sanatatea ocupationala

f)Implementarea prevederilor Regulamentului Sanitar International si ale Deciziilor si Recomandarilor specifice ale Comunitatii Europene

g) Evaluarea starii de sanatate prin:

1. monitorizarea indicatorilor starii de sanatate conform standardelor internationale
2. analiza evolutiei starilor morbide si a determinantilor starii de sanatate
3. evaluarea eficacitatii si eficientei interventiilor si activitatilor din cadrul programelor de sanatate
4. managementul nevoilor populatiei privind serviciile de sanatate publica
5. identificarea problemelor si riscurilor de sanatate in comunitati
6. reglementarea medicinei scolare in parteneriat cu Ministerul Educatiei si Cercetarii

h) Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate prin:

1. programe de educatie pentru sanatate in scopul promovarii starii de sanatate, care sa raspunda problemelor prioritare de sanatate publica identificate la nivel national si local
2. campanii de informare-educare-comunicare a populatiei generale, a unor grupuri populationale la risc sau a grupurilor populationale vulnerabile
3. implicarea comunitatilor locale in protejarea starii de sanatate

i) Managementul sanatatii publice bazat pe:

1. coordonare si intitiativa in formularea si implementarea politicilor de sanatate publica pe baze stiintifice
2. evaluarea calitatii resursei umane si a serviciilor de sanatate publica la nivelul comunitatilor
3. asigurarea coordonarii si cooperarii intersectoriale si multisectoriale in sanatate publica si evaluarea periodica a acesteia, in conformitate cu conceptul UE “Sanatate in toate politicile”
4. evaluarea impactului politicilor publice asupra starii de sanatate
5. cercetare in managementul sanatatii publice si a sistemelor de sanatate

j) Inspectia sanitara si controlul in sanatatea publica

CAP. 3

Autoritatile sistemului de asistenta de sanatate publica

Art. 11

In sensul prezentei legi, prin autoritati ale retelei de asistenta de sanatate publica se intelege:

a)  Ministerul Sanatatii, autoritatea centrala in domeniul sanatatii publice, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, ordonator principal de credite, in subordinea Guvernului;

b)   Institutul National de Sanatate Publica, unitate de specialitate in domeniul asistentei de sanatate publica la nivel national si regional, cu personalitate juridica, ordonator secundar de credite, in subordinea ministerului sanatatii

c)   Directiile de sanatate publica , servicii publice deconcentrate ale ministerului sanatatii, cu personalitate juridica, ordonator de credite, reprezentand autoritatea de asistenta de sanatate publica la nivel administrativ teritorial

Art. 12

a)  Atributiile, responsabilitatile, organizarea, reorganizarea si functionarea Ministerului Sanatatii sunt reglementate prin Hotarare a Guvernului si Ordine aferente ale Ministrului Sanatatii

b)  Atributiunile, responsabilitatile, organizarea, reorganizarea si functionarea Institutului National de Sanatate Publica sunt reglementate prin Hotarare a Guvernului si Ordine aferente ale Ministrului Sanatatii

c)  Atributiunile, responsabilitatile, organizarea, reorganizarea si functionarea directiilor de sanatate publica sunt reglementate prin Hotarare a Guvernului si Ordine aferente ale ministrului sanatatii;

Art. 13

a) Alte institutii/servicii, cu sau fara personalitate juridica, care desfasoara activitati in domeniul asistentei de sanatate publica la nivel national, regional, judetean sau local, aflate in subordonarea/coordonarea ministerului sanatatii, respectiv, in structura sau coordonarea altor altor ministere sau ale autoritatilor administratiei publice, sunt nominalizate prin hotarare de guvern, la propunerea ministerului sanatatii.

b) Institutiile care desfasoara activitati in domeniul asistentei de sanatate publica la nivel national, regional, judetean si local, cu personalitate juridica, aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sanatatii, se infiinteaza, se reorganizeaza sau se desfiinteaza, la propunerea Ministerului Sanatatii, prin hotarare a Guvernului

c) Directiile/unitatile/serviciile care desfasoare activitati in domeniul asistentei de sanatate publica aflate in subordinea sau coordonarea altor ministere sau ale autoritatii administratiei publice teritoriale se infiinteaza, se reorganizeaza sau se desfiinteaza, la propunerea autoritatii sale ierarhice, cu avizul ministerului sanatatii si prin hotarare a guvernului.

CAP. 4

Dispozitii privind obligatiile persoanelor fizice si juridice

Art. 14

Orice persoana fizica sau juridica, avand calitatea de angajator, este obligata sa asigure fondurile si conditiile necesare pentru:

a) efectuarea controlului medical periodic, conform normelor de sanatate publica si securitate in munca;

b) aplicarea masurilor de igiena, dezinfectie, dezinsectie si deratizare periodica;

c)  vaccinarea si profilaxia specifica impusa de riscurile de la locul de munca.

Art. 15

Cetatenii romani si orice alta persoana aflata pe teritoriul Romaniei, precum si unitatile si agentii economici au obligatia sa respecte masurile de prevenire si combatere a bolilor transmisibile, sa respecte intocmai normele de igiena si sanatate publica, si sa aplice masurile stabilite privind instituirea conditiilor pentru prevenirea imbolnavirilor si pentru promovarea sanatatii individului si a populatiei.

Art. 16

(1)  Informatiile privind sanatatea populatiei se pastreaza la autoritatile de sanatate publica teritoriale, regionale sau nationale, la autoritatile de sanatate publica ale ministerelor cu retea sanitara proprie, precum si la institutiile desemnate si pot fi folosite in scopul intocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, in vederea evaluarii starii de sanatate a populatiei.

(2)  Folosirea in alte scopuri a informatiilor inregistrate se poate admite numai daca este indeplinita una dintre urmatoarele conditii:

a)  exista o dispozitie legala in acest sens;

b)  exista acordul persoanei in cauza;

c)   datele sunt necesare pentru prevenirea imbolnavirii unei persoane sau a comunitatii, dupa caz;

d)   datele sunt necesare pentru efectuarea urmaririi penale, in conditiile legii.

(3)  Pastrarea confidentialitatii informatiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toti salariatii care prin activitatea pe care o desfasoara au acces la acestea in mod direct sau indirect.

Art. 17

(1) Pentru situatii speciale cu implicatii asupra sanatatii publice se constituie stocul de rezerva al Ministerului Sanatatii, care cuprinde medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale si alte materiale specifice, iar la nivelul autoritatilor de sanatate publica, rezerva antiepidemica.

(2) Normele metodologice de constituire, pastrare si utilizare a rezervei Ministerului Sanatatii si a rezervei antiepidemice se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii.

Art. 18

(1)  Pentru servicii de asistenta de sanatate publica, efectuate de catre autoritatile de asistenta de sanatate publica la cererea unor persoane fizice si juridice, se percep tarife potrivit reglementarilor in vigoare.

(2) Veniturile proprii obtinute potrivit alin. (1) se folosesc in conditiile legii.

CAP. 5

Utilizarea mass-media in interesul sanatatii publice

Art. 19

(1)  Campaniile nationale de informare, educare si comunicare cu privire la teme care privesc sanatatea publica trebuie sa fie avizate de ministrul sanatatii.

(2)  Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune sunt obligate ca in cadrul grilelor de programe sa rezerve gratuit spatiu de emisie necesar promovarii campaniilor de informare, educare si comunicare referitoare la teme care privesc sanatatea publica.

CAP. 6

Inspectia sanitara si controlul in sanatatea publica

Art. 20

Atributiile, responsabilitatile, organizarea, reorganizarea si functionarea Inspectiei sanitare si de control in sanatatea publica sunt reglementate prin Hotarare a Guvernului si Ordine aferente ale ministrului sanatatii;

Art. 21

(1) Activitatea de inspectie organizata la nivelul autoritatilor publice teritoriale se deruleaza pe domenii specifice sau prin constituirea unor structuri mixte, cuprinzand inspectia sanitara pentru protectia sanatatii umane si veterinara, protectia consumatorului, protectia mediului natural si urbanizat si a mediului de munca, siguranta alimentului sau, dupa caz, alti factori de risc sau evenimente reglementate, cu impact in starea de sanatate

(2) Activitatea de inspectie in sanatatea publica se exercita de catre personal atestat pe functii publice si imputerniciti, conform competentelor, de autoritatile cu atributii in domeniul controlului la nivel national, regional sau local

(3) Activitatea de inspectie in sanatatea publica se organizeaza si se deruleaza conform normelor generale si specifice elaborate de catre autoritatea in structura careia functioneaza inspectia, cu respectarea prevederilor legale privind sanatatea publica.

Art. 22

(1) Pentru exercitarea activitatii de inspectie in sanatatea publica, personalul imputernicit are drept de:

a) acces in orice tip de unitati, la documente, informatii, conform competentelor;

b) recoltare a produselor care pot constitui un risc pentru sanatatea publica;

c) a constata si a sanctiona contraventiile prevazute de legislatia din domeniul sanatatii publice.

(2) In situatii de risc pentru sanatatea publica, personalul imputernicit poate interzice punerea in consum, poate decide retragerea produselor, suspendarea temporara sau definitiva a activitatilor, retragerea sau anularea autorizatiei sanitare de functionare, a avizului sanitar, a notificarilor pentru activitati si produse si poate dispune, conform legii, orice alte masuri pe care situatia le impune.

(3) Concluziile activitatilor de control, abaterile de la normele legale, recomandarile si termenele de remediere a deficientelor, precum si alte masuri legale aplicate se consemneaza in procese-verbale de constatare, rapoarte de inspectie si procese-verbale de constatare a contraventiilor, daca este cazul

(4) In exercitarea activitatii, personalul imputernicit asigura pastrarea confidentialitatii datelor, cu exceptia situatiilor care constituie un risc pentru sanatatea publica, caz in care comunicarea se va face prin reprezentantul legal

CAP. 7

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 23

(1) In termen de 90 zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, ministerul sanatatii va reglementa, conform procedurii legale, reorganizarea si restructurarea directiilor actuale de sanatate publica , prin transferul unor atributiuni si a personalul calificat in exercitarea atributiunilor transferate, intr-o structura infiintata si organizata la nivelul autoritatilor administratiei publice teritoriale

(2) Transferul atributiunilor si personalului angajat pe functii publice ale serviciului de control in sanatate publica din structura actuala ale directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, va permite, in cadrul procesului de descentralizare, intarirea capacitatii de protejare a cetatenilor si sigurantei sociale din teritoriul administrativ in responsabilitatea administratiei publice teritoriale

(3)   In termen de 90 zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, ministerul sanatatii va elabora sau reaviza, dupa caz, reglementarile legale privind organizarea si functionarea institutiilor  prevazute in prezentul titlu.

Art. 24

Prevederile specifice ale prezentului titlu se aplica si de catre ministerele cu retea sanitara proprie respectiv la nivelul tuturor ministerelor si autoritatilor publice centrale si locale cu atributiuni in domeniul responsabilitatii si activitatilor de asistenta de sanatate publica

Art. 25

La data intrarii in vigoare a prezentului titlu, orice dispozitie contrara prevederilor prezentei legi si reglementarile aferente legii se abroga.

TITLUL II

PROGRAMELE NATIONALE DE SANATATE

CAP.1

Dispozitii generale

Art. 26

(1) Programele nationale de sanatate reprezinta cadrul implementarii obiectivelor politicii si strategiei asistentei de sanatate publica de catre Ministerul Sanatatii, ca autoritate centrala a domeniului de sanatate publica.

(2) Programele nationale de sanatate se adreseaza domeniilor de interventie ale sanatatii publice si raspund prioritatilor nationale identificate.

(3) Programele nationale de sanatate reprezinta un ansamblu de actiuni anuale sau multianuale, organizate in scopul evaluarii, prevenirii, tratamentului si controlului bolilor cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei

CAP. 2

Finantarea programelor nationale de sanatate

Art. 27

(1) Finantarea programelor nationale de sanatate se realizeazaS

1. de la bugetul de stat
2. din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii
3. din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
4. de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii, prin transferuri din bugetul Ministerului Sanatatii catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
5. din fonduri externe rambursabile si nerambursabile
6. din veniturile proprii ale ministerelor si structurilor de executie abilitate acestui scop
7. din donatii si sponsorizari
8. din alte surse, potrivit legii

(2)   Sumele alocate programelor nationale de sanatate sunt aprobate prin legea bugetului de stat in conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare

(3) Sumele alocate pentru programele nationale de sanatate, respectiv pentru subprograme, sunt cuprinse in bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor prin care acestea se deruleaza, si se utilizeaza potrivit destinatiilor stabilite.

(4) Sumele mentionate la alin. (1) vor fi publicate pe site-ul Ministerului Sanatatii impreuna cu bugetul de venituri si cheltuieli si executia acestuia

(5) Ministerul Sanatatii poate retine la dispozitia sa, din veniturile proprii, o cota de rezerva calculata din totalul fondurilor aprobate pentru programele nationale de sanatate, al carei nivel si mod de utilizare se stabilesc prin hotarare de guvern

(6) Achizitionarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale si altele asemenea, pentru pacientii cuprinsi in cadrul programelor nationale de sanatate nominalizate prin hotarare de guvern, se realizeaza pe baza de contracte cost-volum si contracte cost-volum-rezultat, pe baza normelor metodologice la prezenta lege.

CAP 3

Atributii in realizarea programelor nationale de sanatate

Art. 28

Programele nationale de sanatate sunt elaborate, monitorizate si evaluate in mod distinct sau in comun de Ministerul Sanatatii si CNAS

Art. 29

Ministerul Sanatatii asigura coordonarea tuturor programelor nationale de sanatate prin indeplinirea urmatoarelor atributii:

a)  aproba domeniile prioritare de actiune si strategia programelor nationale de sanatate pe termen scurt, mediu si lung;

b) propune obiectivele anuale sau multianuale ale programelor nationale de sanatate si ale subprogramelor de sanatate, structura programelor nationale de sanatate si a subprogramelor de sanatate, necesarul de resurse financiare pentru realizarea programelor nationale de sanatate;

c) aproba normele tehnice de implementare a programelor nationale de sanatate, dupa caz, impreuna cu CNAS;

d) Programele nationale de sanatate se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Sanatatii inclusiv programele preluate, respectiv transferate, de la Ministerul Sanatatii la CNAS.

e) Hotararea Guvernului privind aprobarea programelor nationale de sanatate cuprinde obiectivele, structura acestora, nivelul, sursele si modalitatile de finantare precum si orice alte conditii si termene necesare derularii programelor.

f) Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate se aproba prin ordin al ministrului sanatatii, prin ordinul presedintelui CNAS sau, dupa caz, prin ordine comune.

Art. 30

CNAS asigura organizarea si monitorizarea programelor nationale de sanatate, aprobate prin hotarare a Guvernului, avand urmatoarele atributii:

a)  implementeaza si deruleaza programe nationale de sanatate specifice, conform strategiei aprobate de Ministerul Sanatatii

b)  raspunde de asigurarea, urmarirea, evidentierea si controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor nationale de sanatate, precum si de monitorizarea, controlul si analiza indicatorilor fizici si de eficienta si raporteaza Ministerului Sanatatii modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul Ministerului Sanatatii

c)  transmite Ministerului Sanatatii, trimestrial, anual si ori de cate ori este nevoie, analiza modului in care au fost derulate programele nationale de sanatate.

Art. 31

(1) Programele nationale de sanatate se pot derula prin

1. structurile de specialitate ale Institutului National de Sanatate Publica si/sau altor institutii nominalizate de catre Ministerul Sanatatii, fiind supuse controlului Ministerului Sanatatii
2. institutiile/unitatile/servicii desemnate pentru fiecare obiectiv al programelor,  coordonate pe plan local de catre structurile de specialitate ale directiilor de sanatate publica.
3. unitati de specialitate, selectate pe baza criteriilor aprobate prin ordin ai ministrului sanatatii, la propunerea CNAS pentru furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati in relatii contractuale cu CNAS si/sau cu asiguratorii de sanatate cu care CNAS are contracte
4. pe baza de contractare competitiva pentru alte institutii publice si private si organizatii guvernamentale si neguvernamentale.

(2)  In intelesul prezentei legi, unitatile de specialitate sunt: unitati medicale publice si private, institutii publice, furnizori de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale autorizati si evaluati, aflati in relatie contractuala cu asiguratorii de sanatate, precum si alte institutii  publice si private si organizatii guvernamentale si neguvernamentale.

(3)  Structurile prevazute la alin. (1) pot angaja personal pentru derularea programelor nationale de sanatate ca actiuni multianuale pe toata perioada de derulare a acestora.

(4)  Pentru realizarea atributiilor si activitatilor prevazute in cadrul programelor nationale de sanatate, unitatile de specialitate prevazute la alin. (1) pot incheia contracte/conventii civile cu medici, asistenti medicali si alte categorii de personal, dupa caz, precum si cu persoane juridice, potrivit dispozitiilor Codului civil si in conditiile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate.

(5)  Contractele/conventiile civile incheiate in conditiile alin. (4) de catre unitatile de specialitate stabilite la alin. (2) prevad actiuni multianuale, sunt de natura civila si se incheie pentru toata perioada de derulare a programelor nationale de sanatate.

(6)  Sumele necesare pentru derularea contractelor prevazute la alin. (4) sunt cuprinse in fondurile alocate programelor nationale de sanatate.

Art. 32

(1) Unitatile medicale cu paturi din reteaua autoritatilor administratiei publice locale pot derula programe nationale de sanatate finantate din urmatoarele surse:

a) bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

b) bugetul Ministerului Sanatatii, din sumele alocate de la bugetul de stat si din veniturile proprii directiilor de sanatate publica, in baza contractelor incheiate cu acestea, in conditiile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate.

(2) Unitatile medicale din subordinea ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie pot derula programe nationale de sanatate finantate din sursele prevazute la alin. (1) lit. a). Programele nationale de sanatate finantate din sursele prevazute la alin. (1) lit. b) pot fi derulate cu conditia indeplinirii criteriilor de selectie, aprobate prin normele tehnice de implementare ale prezentei legi.

.CAP IV

Dispozitii finale

Art. 33

Unitatile care deruleaza programe nationale de sanatate, respectiv subprograme, au obligatia utilizarii fondurilor in limita bugetului alocat si potrivit destinatiei specificate, cu respectarea dispozitiilor legale, precum si obligatia gestionarii eficiente a mijloacelor materiale si banesti si a organizarii evidentei contabile a cheltuielilor pentru fiecare subprogram si pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, atat pentru bugetul aprobat, cat si in executie.

Art. 34

Ministerul Sanatatii, respectiv Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, asigura fondurile pentru finantarea programelor nationale de sanatate, respectiv a subprogramelor, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari si tertiari, care vor solicita finantarea in functie de realizarea indicatorilor.

TITLUL III

ASISTENTA MEDICALA PRIMARA

CAP. I

Dispozitii generale

Art. 35

Domeniul asistentei medicale primare asigura serviciile medicale specifice de prim contact populatiei deservite.

Art. 36

(1) In cuprinsul prezentei legi urmatorii termeni sunt definiti astfel:

a) medicina de familie – specialitate de sine statatoare care asigura servicii medicale de prim-contact, indiferent de natura problemei de sanatate, in contextul unei relatii continue cu pacientii, in prezenta bolii sau in absenta acesteia, acordate de medicul de familie;

b)  medicul de familie – este medicul care urmeaza un program de formare prin rezidentiat si devine specialist in medicina de familie;

c)  cabinetul de medicina de familie – este unitatea sanitara de interes public specializata in furnizarea de servicii medicale in asistenta medicala primara, organizat si acreditat conform legislatiei in vigoare;

d)  praxisul de medicina de familie – reuneste patrimoniul de afectatiune profesionala, infrastructura cabinetului, aflata in proprietatea sau in folosinta medicului, si clientela;

e)  grup de practica – asocierea a doi sau mai multi medici de familie titulari de cabinete de medicina de familie, in vederea furnizarii de servicii medicale si/sau a utilizarii in comun a unor resurse;

f)  servicii de asistenta medicala primara sunt:

- servicii medicale furnizate de cabinetul medicului de familie unei populatii desemnate, cu responsabilitatea asigurarii continuitatii actului medical, indiferent de absenta sau prezenta bolii, si integrarea aspectelor fizice, psihologice si sociale ale starii de sanatate in limitele competentei personalului medical, cu accent principal pe preventie si promovarea sanatatii, ingrijirea afectiunilor acute si cronice, ingrijiri la domiciliu si activitati de ingrijiri medicale la nivelul comunitatii deservite; serviciile sunt oferite preponderent de cabinetul de medicina de familie precum si de alte structuri cu personal medical autorizat in acest sens in conditiile legii.

– servicii de asistenta medicala comunitara furnizate de asistenta medicala comunitara,mediatorul sanitar destinate cu precadere grupurilor vulnerabile si centrate pe preventie, educatie si informare, precum si servicii oferite de alte profesii in raport cu necesitatile comunitatii

g) echipa de asistenta medicala primara multidisciplinara – include cabinetul medicului de familie precum si asistentul medical comunitar, mediatorul sanitar, moasa, asistent social, fizioterapeut, alte profesiuni cu atributii in domeniul asistentei medicale primare si comunitare precum si personal administrativ.

(2) Aplicarea prevederilor prezentei legi se face in baza urmatoarelor principii:

a) principiul competentei profesionale – conform caruia furnizarea serviciilor de asistenta medicala primara se face in baza competentelor profesionale dobandite

b) principiul echilibrului si al concurentei – conform caruia, infiintarea unui cabinet medical de medicina de familie se va face avandu-se in vedere asigurarea serviciilor medicale in primul rand pentru populatia lipsita de astfel de servicii, pe baza principiilor concurentei loiale in cadrul reglementarilor in vigoare;

c) principiul stabilitatii si continuitatii serviciilor medicale – conform caruia trebuie asigurata populatiei asistenta medicala neintrerupta, pe baza integrarii serviciilor oferite intre toate nivelurile de asistenta medicala si socio-medicala.

d) principiul raspunderii personale – conform caruia, medicul de familie, indiferent de calitatea sa de titular sau angajat al cabinetului medical, este independent din punct de vedere al actului profesional, are drept de decizie si poarta intreaga raspundere a actelor sale.

Art. 37

(1) Medicul de familie este un specialist care a dobandit specialitate corespunzatoare si care isi desfasoara activitatea :

a) pe baza unei liste de pacienti;

b) ca specialist, fara o lista de pacienti.

(2) Medicul de familie acorda ingrijiri persoanelor in contextul familiei si, respectiv, familiilor in cadrul comunitatii, fara discriminare;

(3) Caracteristicile asistentei acordate de medicul de familie sunt urmatoarele:

a) constituie punctul de prim-contact in cadrul sistemului de sanatate, oferind acces nediscriminatoriu pacientilor si ocupandu-se de problemele de sanatate ale acestora;

b) foloseste eficient resursele sistemului de sanatate, coordonand asistenta medicala acordata pacientilor;

c) colaboreaza cu ceilalti furnizori de servicii de sanatate si sociale si asigura continuitatea ingrijirilor acordate pacientilor;

d) promoveaza sanatatea si starea de bine a pacientilor prin interventii adecvate si eficiente;

e) urmareste rezolvarea problemelor de sanatate ale comunitatii, colaborand in acest sens cu autoritatile locale din zona in care i-si desfasoara activitatea.

(4) Medicul de familie trebuie sa urmeze acele stagii de formare care sa-l faca competent din punct de vedere profesional sa furnizeze ingrijirile cuprinzatoare de care are nevoie o persoana.

(5) Educatia medicala specialitate ca si cea continua a medicilor de familie este reglementata de prevederi legale specifice, emise de catre Ministerul Sanatatii si de Colegiul Medicilor din Romania.

Cap. II

Coordonarea si derularea activitatii de asistenta medicala primara

Art. 38

(1) Cabinetul de medicina de familie furnizeaza servicii de asistenta medicala primara asa cum sunt reglementate prin ordin al ministrului sanatatii catre pacientii:

a)  asigurati, inscrisi pe lista proprie sau a altor cabinete;

b)  neasigurati.

(2) Cabinetul de medicina de familie poate desfasura urmatoarele activitati:

a) interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale;

b) activitati de medicina preventiva;

c) activitati medicale curative;

d) activitati de ingrijire la domiciliu;

e) activitati de ingrijiri paliative;

f)  activitati medico-sociale;

g)  alte activitati medicale, in conformitate cu atestatele de studii complementare;

h)  activitati de invatamant si de cercetare stiintifica, in cabinetele medicilor acreditati pentru acest scop;

i)  activitati de suport.

(3) Coordonarea echipei medicale primare multidisciplinare se face de catre directiile de sanatate publica si autoritatile Administrativ teritoriale conform metodologiei elaborate de ministerul sanatatii.

Art. 39

Forma juridica de organizare a cabinetului de medicina de familie

(1) Medicii de familie pot profesa independent, asociati, grupati sau/si sub forma unor societati de asistenta medicala.

(2) Societatile care furnizeaza servicii de asistenta medicala primara pot fuziona numai cu alti furnizori de servicii medicale.

(3) Societatile care furnizeaza servicii de asistenta medicala primara nu pot fi parteneri sau actionari ai companiilor furnizoare de medicamente sau de echipamente medicale.

(4) Companiile furnizoare de medicamente sau de echipamente medicale nu pot infiinta sau administra societati care sa furnizeze servicii de asistenta medicala primara.

(5) Partenerii si actionarii/detinatorii de parti sociale in cadrul societatilor furnizoare de asistenta medicala primara pot fi urmatorii: 1) medici de familie care furnizeaza servicii in cadrul societatii; 2) administratia locala, in al carui teritoriu administrativ se afla societatea care furnizeaza asistenta medicala primara; 3)un asigurator de sanatate; 4) un alt furnizor de servicii medicale

(6) Preluarea activitatii unui praxis existent de catre un alt medic de familie, in conditiile incetarii activitatii medicului titular, se face prin transmiterea patrimoniului de afectatiune profesionala detinut catre medicul sau organizatia care preia praxisul. Noul detinator va aduce la cunostinta autoritatilor de sanatate publica teritoriale, asiguratorilor de sanatate, respectiv pacientilor, preluarea praxisului. Criteriile si metodologia de preluare se stabilesc prin norme aprobate prin ordin ai ministrului sanatatii.

(7) Coordonarea activitatii cabinetelor medicale se exercita de catre medicul titular sau reprezentantul legal al cabinetului.

(8) Cabinetele medicale de medicina de familie pot avea si puncte de lucru secundare.

(9) Punctele de lucru secundare se pot infiinta numai in localitatile din mediul rural.

(10) Punctele de lucru secundare se pot infiinta in localitatea in care isi are sediul cabinetul medical sau intr-o localitate limitrofa daca nu functioneaza un cabinet medical, sau daca acesta nu acopera nevoile de asistenta primara in localitatea respectiva, cu avizul autoritatilor locale.

(11)  Punctele de lucru secundare sunt administrate de medicul titular, de medicii asociati sau grupati, desemnati de reprezentantul legal sau de medici de medicina generala care nu au inca drept de a fi titulari de cabinet.

Art. 40

(1) Derularea activitatii in asistenta medicala primara se realizeaza, de regula, cu o echipa de asistenta medicala multidisciplinara.

(2) Echipele astfel constituite pot deservi colectivitati mai mari, in functie de specificul zonei.

(3) Mai multe echipe se pot asocia in retele de asistenta primara prin care se poate asigura continuitatea in acordarea ingrijirilor medicale si in afara orelor de program, in conformitate cu prevederile contractului cadru si a altor prevederi legale in vigoare

(4) Retelele de asistenta primara vor avea acces cu prioritate la finantarea din fondurile publice cu aceasta destinatie

(5) Asigurarea neintrerupta a asistentei medicale se realizeaza si prin centrele de permanenta.

(6) Modul de asigurare a continuitatii asistentei medicale primare la cabinetul medicului de familie este reglementat prin contractul cadru.

(7) Cabinetele medicale de medicina de familie cu echipe de asistenta medicala multidisciplinara pot prelua atributii de asistenta medicala de la ambulatoriile de specialitate si de la spitale pentru care pot incheia contracte suplimentare cu asiguratorii de sanatate sau cu respectivii furnizori de servicii, in conformitate cu prevederile contractului cadru.

Art. 41

(1) Serviciile de medicina de familie furnizate de cabinetele medicale sunt centrate pe nevoile populatiei din comunitatile deservite.

(2) Autoritatile locale pot sustine activitatea furnizorilor de servicii de asistenta medicala primara la nivelul comunitatilor locale din punct de vedere financiar, material si administrativ.

(3) Autoritatile administratiei publice locale pot sprijiniri furnizorii de servicii de medicina de familie privind dotarea cu aparatura medicala si materiale, in scopul cresterii gamei de servicii oferite populatiei deservite.

(4) Participarea materiala a autoritatilor administratiei publice locale consta si in punerea la dispozitia cabinetelor demedicina de familie a spatiilor cu destinatie de cabinete medicale corespunzatoare normelor in vigoare.

(5) Acolo unde necesarul de servicii de asistenta primara nu este acoperit, total sau partial, autoritatile locale pot infiinta cabinete medicale si contracta servicii de asistenta medicala primara pentru populatia de a caror stare de sanatate raspund.

Art. 42

(1) Evidenta activitatii medicale derulata la nivelul asistentei medicale primare se tine in format electronic, conform strategiei informationale medicale a Ministerului Sanatatii si a prevederilor contractului cadru, precum si a celorlalte acte normative din domeniu.

(2) Aplicatiile informatice trebuie sa permita integrarea verticala cu asistenta ambulatorie de specialitate si cea spitaliceasca in vederea facilitarii continuitatii ingrijirilor medicale.

(3) Colectarea si transmiterea de date referitoare la supravegherea epidemiologica pentru bolile transmisibile si bolile cronice, precum si datele referitoare la utilizarea serviciilor medicale se realizeaza in conformitate cu strategia Ministerului Sanatatii in domeniul informatiilor medicale si in conformitate cu prevederile Contractului Cadru.

(4) Calitatea serviciilor medicale furnizate de cabinetele medicale de medicina de familie se bazeaza pe aplicarea recomandarilor din ghidurile de practica medicala pentru medicii de familie si pe baza reglementarilor in vigoare referitoare la calitatea serviciilor medicale.

(5) Dezvoltarea si implementarea ghidurilor se face prin intermediul organizatiilor profesionale specifice in colaborare cu ANCIS si cu aprobarea Ministerul Sanatatii.

(6)  Evaluarea calitatii serviciilor medicale furnizate pe baza contractuala se va face de catre finantator, in conformitate cu prevederile legale in vigoare

CAP. III

Finantarea activitatii furnizorilor din medicina primara

Art. 43

(1) In sistemul de asigurari sociale de sanatate finantarea serviciilor de medicina de familie se realizeaza pe baza de contract intre cabinetele de medicina de familie si asiguratorii de sanatate conform contractului cadru.

(2) Prevederile din contractul cadru privind serviciile medicale de medicina de familie se stabilesc de catre CNAS si Ministerul Sanatatii pentru indeplinirea obiectivelor de sanatate si vizeaza:

a) volumul de servicii contractate;

b) nivelul finantarii

c) modalitati de asigurare a continuitatii ingrijirii asiguratilor

d) mecanisme de colaborare cu celelalte unitati de asistenta medicala aflate in contract cu asiguratorul

e) alte elemente, dupa caz.

(3) Finantarea asistentei medicale comunitare se face de la bugetul de stat si bugetele locale conform metodologiei elaborate de ministerul sanatatii si aprobate prin hotarire de Guvern.

Art. 44

(1) Plata furnizorilor de servicii medicale de medicina de familie finantati din fonduri publice se face in conformitate cu prevederile contractului cadru aprobat prin hotarare de Guvern si pe baza contractului de furnizare de servicii incheiat cu asiguratorii de sanatate.

(2) Cabinetul de medicina de familie poate realiza venituri si din:

a) contracte incheiate cu directiile de sanatete publica

b) contracte incheiate cu asiguratorii de sanatate;

c) contracte incheiate cu autoritatiale adminstratiei publice locale

d) contracte incheiate cu terti, pentru servicii aferente unor competente suplimentare;

e) plata directa de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terti platitori;

f) coplata aferenta unor activitati medicale;

g) contracte de cercetare si pentru activitate didactica;

h) donatii, sponsorizari;

i) alte surse, conform dispozitiilor legale,

(3) Sistemul de plata pentru serviciile de asistenta medicala primara poate cuprinde una sau mai multe din urmatoarele forme de plata:

a) tarif pe persoana asigurata;

b) tarif pe serviciu medical;

c) tarif pe caz rezolvat;

d) tarif pe episod de boala

e) pret de decontare;

f) buget global

g) pret de referinta

h) plata prin capitatie activa

i) plata prin capitatie pasiva

j) suma de inchiriere

k) bonusuri

l)  salariu

m)   n) alte forme prevazute de reglementarile in vigoare

Art. 45

Obligatiile personalului furnizorilor de servicii de asistenta medicala primarase reglementeaza prin acte normative, dupa cum urmeaza:

a) obligatiile de etica si deontologie profesionala – prin legile si codurile de deontologie profesionala care guverneaza exercitarea profesiilor reglementate;

b) obligatiile privind sanatatea publica – conform reglementarilor legale in vigoare si dispozitiilor autoritatilor de sanatate publica;

c) obligatiile fata de sistemul asigurarilor sociale de sanatate – prin contractul-cadru, normele de aplicare si contractele cu asiguratorii de sanatate;

d) obligatiile privind relatiile de munca – prin contractul de munca la nivel de ramura sanitara si contractele individuale/colective de munca ale angajatilor, precum si prin alte prevederi legale speciale;

e) obligatiile fata de pacienti – prin indeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevazute la lit. a) si c), precum si din legislatia privind drepturile pacientului;

f) obligatiile privind managementul evidentei medicale primare si a informatiei medicale gestionate – prin reglementarile legale in vigoare;

g) obligatiile privind protectia mediului si gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala – prin reglementarile legale in vigoare;

h) obligatia de educatie/formare continua si de dezvoltare profesionala a resurselor umane din asistenta medicala primara – prin reglementarile legale in vigoare.

TITLUL IV

Sistemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat

Dispozitii generale

Art. 46

In sistemul national de servicii medicale de urgenta si de prim ajutor calificat, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

a) Sistemul national de servicii medicale de urgenta si prim ajutor calificat – ansamblul de structuri, forte, mecanisme si relatii, organizate dupa aceleasi principii si reguli, care utilizeaza proceduri integrate de management specializat si/sau calificat;

b) Asistenta integrata de urgenta – asistenta asigurata de institutiile medicale acreditate de catre Ministerului Sanatatii pentru participarea la sistemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat, institutii ale Ministerului Administratiei si Internelor si/sau din structura autoritatilor publice locale, precum si de Serviciul de Telecomunicatii Speciale prin Directia pentru apel unic de urgenta 1-1-2. Ea include ansamblul de masuri si activitati cu caracter logistic, tehnic si medical, destinate in principal salvarii si pastrarii vietii

c) asistenta medicala de urgenta – ansamblul de masuri si activitati cu caracter logistic si medical furnizate in situatiile in care amanarea acestora sau lipsa furnizarii lor pot cauza moartea sau deteriorarea permanenta a starii de sanatate a persoanei care necesita ingrijire;

d) primul ajutor de baza – efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de catre persoane fara pregatire medicala, fara utilizarea unor echipamente specifice acestui scop.

e) primul ajutor calificat – efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de catre personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formare si care are in dotare echipamentele specifice acestui scop, functionand sub forma de echipe de prim ajutor intr-un cadru institutionalizat;

f) urgenta medicala – accidentarea sau imbolnavirea acuta, care necesita acordarea primului ajutor calificat si/sau a asistentei medicale de urgenta, la unul sau mai multe niveluri de competenta, dupa caz. Ea poate fi urgenta cu pericol vital, unde este necesara/sunt necesare una sau mai multe resurse de interventie in faza prespitaliceasca, continuand ingrijirile intr-un spital local, judetean ori regional, sau urgenta fara pericol vital, unde ingrijirile pot fi efectuate, dupa caz, cu sau fara utilizarea unor resurse prespitalicesti, la un centru ori cabinet medical autorizat sau, dupa caz, la un spital.

Art. 47

(1) Asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca este asigurata de servicii de ambulanta acreditate de ministerul sanatatii , precum si de echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare (SMURD), aflate in structura inspectoratelor pentru situatii de urgenta, a autoritatilor publice locale si a spitalelor acreditate in acest sens de ministerul sanatatii.

(2) Asistenta medicala de urgenta spitaliceasca din cadrul sistemului national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat este asigurata in unitati si compartimente de primiri urgente din structura spitalelor. Ministerul sanatatii stabileste si acrediteaza periodic UPU si CPU incluse in structura sistemului national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat.

Art. 48

Finantarea structurilor si serviciilor medicale din cadrul sistemului national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat se face de la bugetul de stat.

Art. 49

Legea Sistemului national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat urmeaza a fi pregatita de catre Ministerul Sanatatii si Ministerul Administratiei si Internelor. Organizarea si functionarea a asistentei medicale de urgenta se reglementeaza prin hotarare de guvern, la propunerea Ministerului Sanatatii.

TITLUL V

SPITALELE

CAP. 1

Dispozitii generale

Art. 50

(1) Spitalul este unitatea medicala cu paturi, cu personalitate juridica, ce furnizeaza servicii medicale.

(2) Serviciile medicale acordate de spital pot fi preventive, curative, de recuperare si/sau paleative, precum si alte tipuri de servicii de sanatate

Art. 51

(1)   Organizarea si functionarea spitalelor sunt reglementate si supuse controlului Ministerului Sanatatii, iar in spitalele din subordinea ministerelor si institutiilor cu retea de sanatate proprie, controlul este efectuat si de structurile specializate ale acestora.

(2)   Spitalul poate furniza servicii medicale numai daca functioneaza in conditiile autorizatiei sanitare de functionare, in caz contrar, activitatea spitalelor se suspenda, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.

(3)   Spitalele au ca obiect de activitate furnizarea de servicii medicale spitalicesti si de sanatate in general; spitalele pot organiza inclusiv servicii de asistenta medicala primara asigurand integrarea verticala a serviciilor de sanatate in vederea asigurarii continuitatii in ingrijirea pacientilor.

Art. 52

(1) In spital se pot desfasura si activitati de invatamant medico-farmaceutic, postliceal, universitar si postuniversitar, precum si activitati de cercetare stiintifica medicala, in conformitate cu clasificarea in functie de competente stabilita prin ordin al ministrului sanatatii.

(2) Colaborarea dintre spitale si institutiile de invatamant superior medical, respectiv unitatile de invatamant medical, se desfasoara pe baza de contract, incheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului educatiei si cercetarii.

(3) Cercetarea stiintifica medicala, inclusiv studiile clinice se efectueaza exclusiv pe baza de contract de cercetare, incheiat intre spital si finantatorul cercetarii.

(4) Spitalele au obligatia sa asigure activitatea de educatie medicala continua pentru medici, asistenti medicali si alt personal. Costurile acestor activitati sunt suportate de personalul beneficiar. Spitalul poate suporta astfel de costuri, in conditiile alocarilor bugetare.

(5) Promovarea produselor medico-farmaceutice in spital se face conform metodologiei stabilite prin ordin de ministru.

Art. 53

(1) Spitalul asigura conditii de investigatii medicale si tratament conform nivelului de competenta stabilit pe baza criteriilor aprobate de Ministerul Sanatatii

(2) Spitalul asigura conditii de cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.

(3) Spitalul raspunde, in conditiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea conditiilor de cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nozocomiale, precum si pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacientilor.

Art. 54

(1) Ministerul Sanatatii reglementeaza si aplica masuri de crestere a eficientei si calitatii serviciilor medicale si de asigurare a accesului echitabil al populatiei la serviciile medicale.

Art. 55

Pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sanatatii, Ministerul Sanatatii propune, o data la 3 ani, Planul national de paturi din sistemul de asigurari sociale de sanatatecare se aproba prin hotarare a Guvernului

(1) Toate spitalele au obligatia de a acorda primul ajutor si asistenta medicala de urgenta oricarei persoane care se prezinta la spital, daca starea sanatatii persoanei este critica sau ii pune viata in pericol

(2) Spitalul va fi in permanenta pregatit pentru asigurarea asistentei medicale in caz de (razboi), dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale si alte situatii de criza si este obligat sa participe cu toate resursele la inlaturarea efectelor acestora.

(3) Cheltuielile efectuate de unitatile spitalicesti, in cazurile prevazute la alin. (2), se ramburseaza de la bugetul de stat, prin bugetele ministerelor, ale institutiilor in reteaua carora functioneaza, precum si prin bugetul unitatii administrativ-teritoriale, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, in termen de maximum 30 de zile de la data incetarii cauzei care le-a generat.

CAP. 2

Organizarea si functionarea spitalelor

Art. 56

(1) Spitalele pot fi organizate ca institutii publice, asociatii, fundatii sau societati comerciale.

(2) Proprietarul spitalului poate decide schimbarea statutului organizatoric al spitalului intr-una din cele patru forme de la alin. 1, cu avizul Ministerului Sanatatii

(3) Spitalele de interes strategic pot sa fie organizate numai ca institutii publice sau fundatii de utilitate publica, lista spitalelor de interes strategic se aproba prin hotarare a Guvernului la propunerea Ministerului Sanatatii

(4) Spitalele organizate ca fundatii si asociatii, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.

(5)  Spitalele pot fi organizate si ca societati comerciale, in conformitate cu prevederile Legii 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(6) Indiferent de forma de organizare a spitalelor, acestea trebuie sa respecte integral reglementarile referitoare la acordarea de servicii medicale, precum si pe cele referitoare la clasificarea, autorizarea si acreditarea spitalelor.

(7) Modalitatile de infiintare, organizare si conducere a spitalelor se stabilesc prin Normele metodologice la prezenta lege, aprobate prin hotarare de guvern.

(8) In functie de competente, spitalele sunt clasificate pe categorii. Criteriile in functie de care se face clasificarea se aproba prin ordin al ministrului sanatatii.

(9) Pentru asigurarea continuitatii si complementaritatii serviciilor medicale spitalele trebuie sa incheie acorduri care sa asigure finalizarea cazului in conformitate cu reglementarile in vigoare.

(10) Spitalele se pot organiza in retele de asistenta medicala asa cum sunt acestea definite prin normele de aplicare ale prezentei legi.

Art. 57

(1) Autorizatia sanitara de functionare se emite in conditiile stabilite prin normele aprobate prin ordin al ministrului sanatatii si da dreptul spitalului sa functioneze. Dupa obtinerea autorizatiei sanitare de functionare, spitalul intra, la cerere, in procedura de acreditare. Procedura de acreditare nu se poate extinde pe o perioada mai mare de 5 ani. Neobtinerea acreditarii in termen de 5 ani de la intrarea in vigoare a prezentului Titlu conduce la rezilierea contractului din sistemul asigurarilor sociale de sanatate si  al spitalului in cauza.

(2) Acreditarea garanteaza faptul ca spitalele functioneaza la standardele stabilite potrivit normelor legale, privind acordarea serviciilor medicale, certificand calitatea serviciilor medicale in conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de acreditare.

(3)Acreditarea se acorda de catre Agentia Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS), care are in structura sa Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor.

(4) ANCIS este institutie independenta, cu personalitate juridica.

(5) ANCIS este finantata din venituri proprii si fonduri de la bugetul de stat.

(6) Pentru obtinerea acreditarii se percepe o taxa de acreditare, al carei nivel se aproba prin ordin al ANCIS, la propunerea ministrului sanatatii publice.

(7) Veniturile incasate din activitatea de acreditare sunt venituri proprii ale ANCIS, care urmeaza a fi utilizate pentru organizarea si functionarea ANCIS, in conditiile legii.

(8) Procedurile, standardele si metodologia de acreditare se elaboreaza de catre ANCIS si se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice.

(9) Lista cu unitatile spitalicesti acreditate si categoria acreditarii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 58

(1) Acreditarea este valabila 5 ani. Inainte de expirarea termenului, spitalul solicita evaluarea in vederea reacreditarii.

(2) Reevaluarea unui spital se poate face si la solicitarea Ministerului Sanatatii, a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sau, dupa caz, a ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, precum si a asiguratorului de sanatate. Taxele legate de reevaluare sunt suportate de solicitant.

(3) Daca in urma evaluarii se constata ca nu mai sunt indeplinite standardele de acreditare, ANCIS acorda un termen pentru conformare sau retrage acreditarea pentru categoria solicitata.

CAP. 3

Finantarea spitalelor

Art. 59

(1) Spitalele organizate ca institutii publice sunt finantate integral din venituri proprii si functioneaza pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele incasate pentru serviciile medicale, alte prestatii efectuate pe baza de contract, precum si din alte surse, conform legii.

(2) Spitalele organizate ca fundatii si asociatii functioneaza in conditiile prevazute de OG 26/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, activitatea lor fiind non-profit.

(3) Spitalele organizate ca societati comerciale functioneaza in conditiile prevazute de Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Indiferent de forma de organizare, spitalele pot sa incheie contracte de furnizare de servicii medicale in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, cu conditia respectarii Planului national de paturi, elaborate de catre Ministerul Sanatatii, precum si a conditiilor de contractare stabilite prin Contractul Cadru.

(5) In vederea derularii programelor nationale de sanatate si desfasurarii unor activitati specifice, spitalele pot incheia contracte de furnizare de servicii medicale cu asiguratorii de sanatate, precum si cu directiile de sanatate publica in conformitate cu structura organizatorica a acestora.

(6) Indiferent de forma de organizare spitalele care ofera servicii finantate din fondul de asigurari sociale de sanatate grila de salarizare a personalului medical stabilita de reglementarile in vigoare reprezinta nivelul minim de salarizare.

Art. 60

Spitalele de interes strategic pot primi, in completare, pentru activitati specifice finantare de la bugetul de stat, care vor fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate, in conditiile legii.

Art. 61

Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalelor, executia bugetara si raportul anual de activitate se publica pe site-ul unitatii medicale sau al autoritatii ierarhice direct superioare.

Art. 62

Controlul asupra activitatii financiare a spitalului public se face, in conditiile legii, de Curtea de Conturi, Ministerul Sanatatii, de ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie sau de alte institutii abilitate prin lege.

Art. 63

Decontarea contravalorii serviciilor medicale contractate in sistemul de asigurari de sanatate se face conform contractului de furnizare de servicii medicale, pe baza de documente justificative, in functie de realizarea acestora, cu respectarea prevederilor privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate.

Art. 64

(1) Normativele de personal prevazute in reglementarile in vigoare reprezinta baza minima de incadrare pentru furnizarea serviciilor medicale indiferent de forma de organizare a spitalelor.

(2) In situatia in care spitalul organizat ca institutie publica nu are personal propriu angajat suficient, pentru acordarea asistentei medicale corespunzatoare structurii organizatorice aprobate in conditiile legii, poate incheia contracte de prestari servicii pentru asigurarea acestora.

CAP. 4

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 65

(1) Spitalul, indiferent de forma de organizare, are obligatia sa inregistreze, sa stocheze, sa prelucreze si sa transmita informatiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.

(2) Raportarile se fac catre Ministerul Sanatatii, serviciile publice deconcentrate cu personalitate juridica ale Ministerului Sanatatii, ANCIS si, dupa caz, catre ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie, pentru constituirea bazei de date, la nivel national, in vederea fundamentarii deciziilor de politica de sanatate, precum si pentru raportarea datelor catre organismele internationale.

(3) Spitalele au obligatia sa raporteze catre CNAS si asiguratori toate datele mentionate in contracte, conform metodologiei aprobate de CNAS

(4) Documentatia primara, ca sursa a acestor date, se pastreaza, securizata si asigurata sub forma de document scris si electronic, constituind arhiva spitalului, conform reglementarilor legale in vigoare.

(5) Informatiile prevazute la alin. (1), care constituie secrete de stat si de serviciu, vor fi accesate si gestionate conform standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate.

Art. 66

(1) Imobilele din domeniul public al statului sau al unor unitati administrativ-teritoriale, aflate in administrarea unor spitale publice, care se reorganizeaza si devin disponibile, precum si aparatura medicala pot fi, in conditiile legii, inchiriate sau concesionate, dupa caz, unor persoane fizice ori juridice, in scopul organizarii si functionarii unor furnizori de servicii medicalesau pentru alte forme de asistenta medicala ori sociala, in conditiile legii.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile destinate desfasurarii activitatii de invatamant superior medical si farmaceutic uman.

(3) Sumele obtinute in conditiile legii din inchirierea bunurilor constituie venituri proprii ale spitalului si se utilizeaza pentru cheltuieli curente si de capital, in conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli aprobat.

TITLUL VI

MEDICAMENTUL si Asistenta farmaceutica a populatiei

Cap. 1

Medicamentul

Art. 67

Prin medicament se intelege orice substanta sau combinatie de substante prezentata ca avand proprietati pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om; sau orice substanta sau combinatie de substante care poate fi folosita sau administrata la om, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea functiilor fiziologice prin exercitarea unei actiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical.

Art. 68

Nici un medicament nu poate fi pus pe piata in Romania fara o autorizatie de punere pe piata emisa de catre Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale, in conformitate cu prevederile legale, sau fara o autorizatie eliberata de Agentia Europeana a Medicamentelor prin procedura centralizata

Art. 69

Exceptiile de la Art. 81 pot aparea in urmatoarele situatii:

(1) Pentru rezolvarea unor nevoi speciale se pot exclude de la aplicarea prevederilor prezentului titlu medicamentele furnizate pentru a raspunde comenzilor nesolicitate, dar facute cu buna-credinta, conform specificatiilor unei persoane calificate autorizate, si destinate pacientilor aflati sub responsabilitatea sa directa. Conditiile de excludere se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii.

(2) Ministerul Sanatatii autorizeaza temporar distributia unui medicament neautorizat in situatia unei suspiciuni de epidemie sau in cazul unei epidemii confirmate cu agenti patogeni, toxine, precum si in cazul unei suspiciuni de raspandire ori raspandire confirmata de agenti chimici sau radiatii nucleare care ar putea pune in pericol sanatatea populatiei ori in alte cazuri de necesitate neacoperite de medicamentele autorizate.

Art. 70

La eliberarea autorizatiilor de punere pe piata, Agentia Nationala a Medicamentului specifica clasificarea medicamentelor in:

- medicamente care se elibereaza cu prescriptie medicala;

- medicamente care se elibereaza fara prescriptie medicala.

Art. 71

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale elaboreaza anual Nomenclatorul cuprinzand medicamentele autorizate de punere pe piata in Romania, precizand pentru fiecare medicament clasificarea pentru eliberare.

Art. 72

Ministerul Sanatatii stabileste, avizeaza si aproba, prin ordin al ministrului sanatatii, preturile maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizatie de punere pe piata in Romania, cu exceptia medicamentelor care se elibereaza fara prescriptie medicala OTC.

Art. 73

Cu respectarea prevederilorArt. 163, Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale ia toate masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca numai medicamentele pentru care a fost acordata o autorizatie de punere pe piata conform prevederilor prezentului titlu sunt distribuite pe teritoriul Romaniei.

Art. 74

Distributia angro si depozitarea medicamentelor, precum si distributia en detail se efectueaza numai pentru medicamente care au autorizatii de punere pe piata si numai de catre posesorii unei autorizatii pentru desfasurarea activitatii de distribuitor angro sau distribuitor en detail.

Art. 75

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca distributia angro si en detail de medicamente se face de catre posesorii unei autorizatii pentru desfasurarea activitatii de distribuitor angro sau en detail.

Art. 76

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca persoanele autorizate sa furnizeze medicamente catre populatie pot furniza informatiile necesare pentru trasabilitatea caii de distributie a fiecarui medicament.

Art. 77

Fabricatia medicamentelor pe teritoriul Romaniei se efectueaza numai de catre detinatorii unei autorizatii de fabricatie emisa de Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale; aceasta autorizatie este necesara chiar daca medicamentele fabricate sunt destinate exclusiv exportului.

Art. 78

Autorizatie de fabricatie conformArt. 172 nu este necesara pentru preparare, divizare, schimbare a formei de ambalare sau prezentare atunci cand aceste procese sunt efectuate in scopul livrarii cu amanuntul, de catre farmacistii din farmacii sau de persoane legal autorizate in Romania sa efectueze astfel de procese.

Art. 79

Etichetarea ambalajelor primare si secundare precum si prospectul insotitor al medicamentelor se face conform criteriilor stabilite de lege.

Art. 80

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale interzice publicitatea pentru un medicament care nu are autorizatie de punere pe piata valabila in Romania. Publicitatea pentru un medicament trebuie sa incurajeze utilizarea rationala a medicamentului, prin prezentarea lui obiectiva si fara a-i exagera proprietatile;nu trebuie sa fie inselatoare.

Art. 81

Publicitatea pentru medicament destinata publicului larg se face in conditiile legii. Este interzisa pe teritoriul Romaniei publicitatea destinata publicului larg pentru medicamentele prescrise si eliberate in sistemul asigurarilor de sanatate

Cap. 2

Asistenta farmaceutica a populatiei

Art. 82

Asistenta farmaceutica a populatiei urmareste asigurarea accesului populatiei la medicamente sigure, eficiente si de buna calitate. Pe linga medicamente, asistenta farmaceutica asigura accesul potrivit legii si la alte produse stabilite prin ordin al ministrului sanatatii, cum ar fi: cosmetice, produse parafarmaceutice, dispozitive si aparatura medicala de uz individual si consumabile pentru acestea, suplimente alimentare si alimente cu destinatie speciala, plante anodine si produse pe baza de plante anodine, produse de puericultura,Articole destinate intretinerii igienei personale, echipamente, materiale sau produse destinate protectiei ori imbunatatirii sanatatii, produse pentru protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala sau cu actiune contraceptiva, produse homeopate, produse destinate aromaterapiei, alte produse destinate utilizarii in unele stari patologice

Art. 83

Asistenta farmaceutica a populatiei se asigura, in conditiile prezentei legi, prin intermediul urmatoarelor unitati farmaceutice: farmacie comunitara, care poate deschide puncte de lucru, denumite oficine, farmacie cu circuit inchis si drogherie.”

Art. 84

Farmacia comunitara, farmacia cu circuit inchis si drogheria functioneaza pe baza autorizatiei de functionare emise de Ministerul Sanatatii, in conditiile legii

Art. 85

Infiintarea, organizarea si functionarea, precum si preschimbarea autorizatiilor de functionare ale farmaciilor comunitare a farmaciilor cu circuit inchis precum si ale drogheriilor se stabilesc prin norme de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului sanatatii

Art. 86

Distributia cu amanuntul a medicamentelor se face numai prin farmacii comunitare, oficine locale de distributie si drogherii.

Art. 87

Eliberarea medicamentelor in farmacii comunitare, oficine locale si drogherii se face numai cu amanuntul, cu exceptia medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit inchis si a produselor destinate truselor de urgenta, impuse prin lege

Art. 88

Modul de distribuire, stocare si eliberare de medicamente de catre farmaciile comunitare, oficine, farmacii cu circuit inchis si drogherii, se face in conditiile legii si prin norme stabilite de ministerul sanatatii.

Cap. 3

Supravegherea

Art. 89

Pentru a se asigura adoptarea deciziilor de reglementare adecvate si armonizate privind medicamentele autorizate in Uniunea Europeana, avand in vedere informatiile obtinute privind reactiile adverse aparute la medicamente in conditii normale de utilizare, in Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale functioneaza un sistem de farmacovigilenta; acest sistem trebuie sa fie folosit pentru colectarea informatiilor utile in supravegherea medicamentelor, cu referire speciala la reactiile adverse aparute la om si pentru evaluarea stiintifica a acestora.

Art. 90

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale ia masurile necesare pentru a se asigura ca informatiile adecvate colectate prin acest sistemul de farmacovigilenta sunt comunicate statelor membre ale Uniunii Europene si Agentiei Europene a Medicamentelor. Acest sistem trebuie sa ia in considerare si orice informatie disponibila privind utilizarea gresita si abuzul de medicamente ce pot avea un impact asupra evaluarii riscurilor si beneficiilo

Art. 91

Ministerul Sanatatii ia toate masurile adecvate pentru incurajarea medicilor si profesionistilor din domeniul sanatatii sa raporteze la Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale reactii adverse suspectate la medicamente. Ministerul Sanatatii poate impune cerinte specifice medicilor, farmacistilor si altor profesionisti din domeniul sanatatii privind raportarea reactiilor adverse grave suspectate sau neasteptate.

Art. 92

(1) Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale se asigura ca cerintele legale privind medicamentele sunt respectate, prin inspectii repetate si, daca este cazul, inspectii neanuntate; dupa caz, Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agentia Nationala a Medicamentului in acest scop sa efectueze teste asupra probelor de medicamente.

(2) Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale poate, de asemenea, sa efectueze inspectii neanuntate la localurile fabricantilor de substante active folosite ca materii prime sau la localurile detinatorilor autorizatiei de punere pe piata, ori de cate ori considera ca exista motive pentru a suspecta nerespectarea principiilor si ghidurilor de buna practica de fabricatie mentionate de lege.

Art. 93

Inspectia de autorizare si inspectiile de supraveghere in farmacii comunitare, farmacii cu circuit inchis si in drogherii se exercita de Ministerul Sanatatii. Controlul privind exercitarea profesiei de farmacist se face de Colegiul Farmacistilor din Romania, prin filialele teritoriale, in conformitate cu prevederile legii.”

Art. 94

Contrafacerea sau punerea in circulatie de medicamente fara respectarea prevederilor prezentului titlu constituie infractiune.

Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

Art. 95

Masurile pentru implementarea prevederilor prezentului titlu trebuie sa fie justificate prin protectia sanatatii publice si sa fie proportionale cu obiectivele acestei protectii, conform regulilor Tratatului Uniunii Europene, in special cele privind libera circulatie a marfurilor si concurenta.

TITLUL VII

CODUL TRANSPLANTULUI

CAP.1

Dispozitii Generale

Art. 96

(1) Obiectul prezentului titlu il constituie stabilirea standardelor de calitate si de securitate pentru organele destinate transplantului uman, pentru tesuturile si celulele umane destinate utilizarii la om, pentru sange si componentele sanguine, in vederea garantarii unui nivel ridicat de protectie a sanatatii umane.

(2) Utilizarea de organe ridica in parte aceleasi probleme ca si utilizarea tesuturilor si a celulelor, precum si utilizarea sangelui si produselor derivate din sange (altele decat celulele stem hematopoietice), dar exista diferente considerabile intre ele. Deoarece aspectele de calitate si de securitate legate de aceste trei procese sunt diferite, acestea vor face obiectul unor acte normative, in concordanta cu reglementarile distincte existente la nivelul Uniunii Europene.

Art. 97

Domeniu de aplicare

(1) Prezentul titlu se aplica urmatoarelor activitati:

a) donarii, testarii, evaluarii prelevarii, conservarii, transportului si transplantului de organe umane.

b) donarii, testarii, prelucrarii, conservarii, stocarii si distribuirii tesuturilor si a celulelor umane, inclusiv celulelor stem hematopoietice din sangele periferic, din cordonul ombilical (sange) si din maduva osoasa, celulelor reproductive (ovule, spermatozoizi), tesuturilor si celulelor fetale si celulelor stem adulte si embrionare, destinate utilizarii la om.

c) recoltarii si testarii sangelui uman si a produselor derivate din sange (altele decat celulele stem hematopoietice), indiferent de utilizarea preconizata, precum si prelucrarii, conservarii, stocarii si distribuirii, atunci cand este utilizat pentru transfuzia umana.

(2) Sunt excluse din domeniul de aplicare a acestui titlu tesuturile si celulele utilizate ca grefe autologe (tesuturi prelevate si transplantate aceluiasi individ) in cadrul aceleiasi interventii chirurgicale fara a fi deloc conservate la o banca de organe.

Art. 98

Autoritatile compenete:

(1) Activitatile de transplant de organe, celule si tesuturi de origine umana, si transfuzia sanguina sunt organizate si controlate de Ministerul Sanatatii, in calitate de autoritate competenta.

(2) Autoritatile competente pentru coordonarea activitatilor de laArt.1 sunt:

a) Agentia Nationala de Transplant – pentru coordonarea, supravegherea si implementarea oricaror dispozitii referitoare la activitatile pentru transplant de organe si activitatile pentru transplant de tesuturi si celule umane pentru utilizare terapeutica (cu exceptia activitatii de transplant medular de la donatori neinruditi).

b) Registrul National al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice – pentru procesarea cererilor, din tara sau din strainatate, pentru celule stem hematopoietice de la donatori neinruditi cu pacientii, precum si pentru coordonarea activitatilor centrelor de donare, de colectare si de transplant medular de la donatori neinruditi.

c) Institutul National de Hematologie Transfuzionala si centrele de transfuzie sanguina teritoriale – pentru coordonarea, supravegherea si implementarea activitatilor de recoltare, control, prelucrare, stocare si distribuire a sangelui uman si a componentelor sanguine (cu exceptia celulelor stem).

Art. 99

Principii generale

(1) Principiul donarii voluntare si neremunerate. Donatorii de organe, tesuturi si de celule, precum si donatorii de sange si componente sanguine pot primi o compensatie strict limitata la acoperirea inconvenientelor legate de donare (acoperirea cheltuielilor si a pierderii veniturilor cauzate de donare).

(2) Principiul autosuficientei. Cresterea gradului de autosuficienta este un obiectiv national si comunitar, prin care se garanteaza disponibilitatea organelor, tesuturilor si a celulelor pentru tratamente medicale, precum si a sangelui si a componentelor sanguine umane pentru transfuzia sanguina.

(3) Donarea de organe, tesuturi si de celule, sange si componente sanguine nu poate face obiectul tranzactiilor comerciale. Incalcarea principiului donarii voluntare si neremunerate in vederea obtinerii unor castiguri financiare sau al unor avantaje comparabile, precum si constrangerea de orice fel a donatorului este interzisa si sanctionata.

(4) Standardele nationale asigura un nivel echivalent al securitatii si calitatii pentru organe, celule si tesuturi, sange si componentele sanguine umane, indiferent de provenienta lor sau de scopul terapeutic caruia ii sunt destinate.

Art. 100

Dispozitii finale

Organizarea activitatii de transplant, obligatiile autoritatilor competente privind calitatea si siguranta donarilor, cerinte pentru acreditarea, desemnarea, autorizarea sau acordarea licentei proceselor de preparare a tesuturilor si celulelor, schimbul de informatii, asigurarea trasabilitatii si sistemul unic de codificare, protectia donatorului si a primitorului, selectarea si evaluarea donatorului, notificarea reactiilor adverse grave, comunicarea incidentelor adverse grave, precum si sistemul de raportare sunt reglementate prin Hotarare a Guvernului si Ordine aferente ale Ministrului Sanatatii.

TITLUL VIII

PERSONALUL SANITAR

Art. 101

(1) Asistenta medicala a populatiei se asigura de personalul sanitar format din:

a) personal sanitar cu pregatire universitara;

b) personal sanitar mediu;

c) personal sanitar auxiliar;

(2) Profesiunile reglementate la nivelul Uniunii Europene sunt cele de medic, farmacist, dentist, asistent medical si moasa si se practica numai de persoanele cu diploma de licenta sau certificate de absolvire a unei institutii de invatamint de specialitate care sint autorizate potrivit normelor legale in vigoare si in acord cu cerintele din Codul profesiilor medicale reglementate.

Art. 102

(1) Personalul sanitar cu pregatire universitara cuprinde in afara profesiilor reglementate la nivelul Uniunii Europene si alte categorii precum biologi, chimisti, psihologi si alt personal de specialitate cu pregatire superioara, care lucreaza in domeniul asigurarii sanatatii. Atributiile acestora sunt reglementate prin norme legale specifice, iar obligatiile ce le revin in cadrul unitatilor medicale sunt definite prin regulamentele de organizare si functionare ale unitatilor medicale.

(2) Personalul de specialitate cu pregatire superioara din unitatile medicale are obligatia sa participe, potrivit specialitatii sale, alaturi de profesiile medicale reglementate, la activitatea de asistenta medicala a populatiei.

Art. 103

(1) Personalul sanitar mediu este format din laboranti, tehnicieni medicali si alte cadre cu pregatire medie de specialitate.

(2) Personalul sanitar mediu nereglementat conformArt.xx (2) isi desfasoara activitatea sub indrumarea si controlul direct al medicului sau farmacistului.

Art. 104

Personalul sanitar auxiliar cuprinde infirmiere, ingrijitori, brancardieri si alt asemenea personal care asigura curatenia si pastrarea igienei unitatilor medicale, pregatirea materialelor necesare activitatii, insotirea la nevoie a bolnavilor spitalizati; indeplineste alte sarcini prevazute de regulamentul de organizare si functionare a unitatii.

Art. 105

Medicii, farmacistii, intregul personal sanitar raspund, potrivit legii, de calitatea asistentei medicale acordate si au obligatia sa actioneze cu reponsabilitate profesionala si la cele mai inalate standard etice si deontologice, sa aiba o atitudine profund umana in intreaga lor activitate, sa-si perfectioneze continuu pregatirea profesionala.

Art. 106

(1) In vederea dezvoltarii celor mai adecvate politici de resurse umane pentru asigurarea starii de sanatate a populatiei se infiinteaza prin hotarare de Guvern, Registrul national al personalului medical – profesii reglementate – care activeaza in domeniul ingrijirii sanatatii.

(2) Scopul Registrul national al personalului medical este:

1) de a inregistra profesionistii in domeniul sanatatii, pentru a asigura protectia consumatorilor de servicii de sanatate, pentru asigurarea furnizarii de servicii medicale numai de catre persoanele care au calificarile necesare

2) de a furniza datele necesare pentru managementul si politicile de resurse umane in sanatate.

(3) Ministerul Sanatatii este autoritatea care detine Registrul National al personalului medical pe care il publica anual.

(4) Pentru realizarea Registrul National al personalului medical, Ministerul Sanatatii va colabora cu organizatiile profesionale ale personalului sanitar care sunt obligate sa transmita datele solicitate la procesorul de date autorizat de catre Ministerul Sanatatii.

(5) Personalul medical este obligat sa transmita informatii la procesorul de date autorizat, atunci cand sunt solicitate.

(6) Procesorul autorizat are dreptul sa efectueze investigatii, in scopul de a obtine informatii inscrise in registru si de a obtine informatii de la alte registre.

(7) Urmatoarele sunt informatiile minimale privind personalul sanitar care trebuie colectate in registrul national al personalului medical:

1) Date biografice;

2) Informatii privitoare la calificari

3) Informatii cu privire la locul de munca;

4) Informatii privind certificarea si autorizarea

Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 107

Prezentul titlu intre in vigoare la 30 de zile de la publicarea in MO

TITLUL IX

Raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice

Art. 108

In sensul prezentului titlu, urmatorii termeni se definesc astfel:

a) personalul medical este medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical si moasa care acorda servicii medicale;

b) malpraxisul este eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice.

Art. 109

(1) Pentru actele profesionale exercitate, raspunderea juridica a personalului medical poate fi angajata exclusiv pentru deciziile personale cu caracter medical ori pentru exercitarea personala defectuoasa a actelor medicale, neputand sa-i fie imputabila acestuia proasta sau defectuoasa organizare a activitatii, dotarea deficitara ori nefunctionalitatea ei, lipsa personalului medical amentatiei ori a dispozitivelor medicale din dotarea unitatii medicale, sau alte aspecte care tin de responsabilitatile unitatii medicale.

(2) Raspunderea juridica a personalului medical este personala si proportionala cu gradul de vinovatie a fiecarei persoane implicate in decizia medicala ori exercitarea actului medical. Pentru activitatile medicale care impun lucrul echipa, raspundere revine sefului echipei numai in masura in care fapta de malpraxis este consecinta deciziei sale.

(3) Pentru intreaga activitate desfasurata, unitatile medicale sunt obligate sa aiba incheiate asigurari de raspundere civila.

Art. 110

(1) Unitatile medicale sunt obligate sa incheie contracte anuale de asigurare pentru raspunderea civila in domeniul medical pentru toata activitatea desfasurata si pentru intreg personalul medical angajat cu contract individual de munca.

(2) Personalul medical din unitatea medicala asigurata poate incheia un contract de asigurare pentru raspundere civila in domeniul medical doar pentru activitatea medicala prestata in afara calitatii de angajat al unitatii medicale respective.

(3) Unitatea medicala are drept de regres impotriva personalului medical vinovat (doar?) pentru faptele de malpraxis (dovedite ca fiind savarsite cu intentie?); pentru asigurarea acestui risc personalul medical va incheia o asigurare individuala obligatorie.

Art. 111

(1) In sensul prezentei legii, prin unitate medicala se inteleg furnizorii de servicii medicale, unitati medicale cu sau fara personalitate juridica, precum si cabinetele infiintate potrivit legii ca forma liberala de exercitare a profesiilor medicale. Pentru unitatile medicale fara personalitate juridica asigurarea este incheiata de persoana juridica in structura sau subordinea careia functioneaza unitatea medicala.

(2) Sunt asimilati unitatilor medicale personalul medical care isi exercita activitatea in regim independent in baza unor contracte de furnizare servicii medicale.

(3) Unitatile medicale publice sau private, furnizoare de servicii medicale, si producatorii de echipamente si dispozitive medicale, substante medicamentoase si materiale sanitare raspund potrivit legii civile pentru prejudiciile produse pacientilor in activitatea de preventie, diagnostic si tratament, generate in mod direct sau indirect de viciile ascunse ale echipamentelor si dispozitivelor medicale, substantelor medicamentoase si materiale sanitare, in perioada de garantie/valabilitate, conform legislatiei in vigoare.

Art. 112

(1) Prevederile Art.   se aplica in mod corespunzator si furnizorilor de servicii medicale sau nemedicale, subcontractate de catre unitatile medicale publice sau private furnizoare de servicii medicale, in cazul prejudiciilor aduse pacientilor in mod direct sau indirect, ca urmare a serviciilor prestate.

(2) Furnizorii de utilitati catre unitatile medicale publice sau private furnizoare de servicii medicale raspund civil pentru prejudiciile cauzate pacientilor, generate de furnizarea necorespunzatoare a utilitatilor.

Art. 113

(1) Acoperirea prejudiciului cauzat pacientilor de unitatea medicala se poate face, in mod amiabil, in conditiile prezentei legi, intre pacient si societatea de asigurare.

(2) Procedura amiabila este obligatorie si prealabila actiunii judiciare.

Art. 114

In sensul prezentei legi, prejudiciul este rezultatul negativ patrimonial si moral care, in mod obiectiv si in conditiile date, putea fi evitat si care rezulta cu certitudine din vatamarea starii de sanatate sau a integritatii corporale a pacientului ca urmare serviciilor medicale furnizate de unitatea medicala sau a prezentei sale in unitatea medicala.

Art. 115

(1) Pacientul care a fost prejudiciat se poate adresa cu o cerere de acoperire a prejudiciului catre unitatea medicala unde a fost furnizat medical.

(2) Pentru minori cererea se face de catre reprezentantul legal.

Art. 116

(1) Cererea va cuprinde cel putin urmatoarele elemente:

a) numele si prenumele solicitantului;

b) calitatea acestuia;

c) domiciliul sau adresa de corespondenta;

d) unitatea medicala unde a fost furnizat serviciul medical;

e) serviciul respectiv serviciile medicale de care a beneficiat;

f) data la care au fost furnizate serviciile medicale;

g) aratarea prejudiciului pe care solicitantul considera ca l-a suferit;

h) cuantumul prejudiciului, atat sub aspect patrimonial cat si moral;

i) acordul pacientului sau a reprezentantului cu privire la accesul la datele personale cu caracter medical pe tot parcursul procedurii de solutionare a cererii;

j) semnatura.

(2) La cerere se vor anexa copiile inscrisurilor doveditoare inclusiv a calitatii.

(3) Unitatea medicala sau societatea de asigurari pot solicita precizari suplimentare ori prezentarea pacientului la expertize de specialitate.

Art. 117

(1) Unitatea medicala este obligata ca, in termen de maximum 10 zile de la primirea solicitarii sau completarea acesteia, sa comunice societatii de asigurari cu care are incheiat contractul de asigurare civila pentru malpraxis solicitarea primita si, la cere acesteia, orice date si informatii pe care le detine legate de furnizarea serviciului medical sau starea de sanatate a pacientului respectiv.

(2) Concomitent cu transmiterea cererii prevazute la alinetaul 1, unitatea medicala va inainta societatii de asigurari un punct de vedere motivat, care va include si pozitia personalului medical fata de acuzatiile care eventual i se aduc, cu privire la posibila existenta sau inexistenta a actului de malpraxis si a existentei si intinderii prejudiciului.

Art. 118

(1) In termen de maximum 30 zile de la comunicarea documentelor prevazute laArt.92, societatea de asigurari, impreuna cu unitatea medicala sunt obligate sa evalueze solicitarea pacientului sau a reprezentantului legal al acestuia si, dupa caz, sa decida acoperirea prejudiciul solicitat, sa faca o contraoferta solicitantului sau sa respinga motivat cererea de acoperire a prejudiciului.

(2) Daca societatea de asigurari nu raspunde solicitantului in termenul prevazut la alineatul 1, cererea acestuia se considera ca fiind acceptata, iar societatea de asigurari este obligata ca in termen de maximum 30 de zile sa acopere prejudiciul revendicat sub sanctiunea unor penalitati de 0,1% pe zi intarziere din suma datorata.

Art. 119

(1) Decizia societatii de asigurare se comunica solicitantului care va fi invitat, dupa caz, pentru incasarea valorii prejudiciului si stingerea litigiului sau pentru negocierea cuantumului acestuia si incheierea unei tranzactii.

(2) Dupa comunicare deciziei de acoperire a prejudiciului solicitat, litigiul intre unitatea medicala, personalul medical si pacient se considera stins, iar societatea de asigurari este obligata sa plateasca valoarea prejudiciului in maximum 30 de zile data comunicarii deciziei.

(3) Dupa comunicarea deciziei de acoperire a prejudiciului sau dupa incheierea tranzactiei prevazute la alineatul 1 sau a ori carei alte intelegeri cu privire la acoperirea prejudiciului, inceteaza raspunderea juridica a personalului medical daca fapta de malpraxis nu a fost savarsita din culpa, iar fapta de malpraxis nu a avut ca efect decesul pacientului.

Art. 120

Pe parcursul negocierii cuantumului prejudiciului, partile pot apela inclusiv la servicii de mediere.

Art. 121

(1) Daca cererea de acoperire a prejudiciului este respinsa de catre societatea de asigurari sau daca negocierea cuantumului prejudiciului nu se finalizeaza in termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii invitatiei pacientului la negocierea cuantumului prejudiciului, pacientul sau reprezentantul legal al acestuia se poate adresa instantelor de judecata in vederea constarii existentei unei fapte de malpraxis medical, a unui prejudiciu, in sensul prezentei legi, stabilirea intinderii lui si obligarea societatii de asigurari la acoperirea prejudiciului.

(2) Unitatea medicala poate interveni in litigiul dintre pacient si societatea de asigurari in conditiile Codului de Procedura Civila.

(3) Pentru actiunile prevazute la alineatul 1, taxele de timbru si timbru judiciar sunt avansate de catre societatea de asigurari si, in final, suportate de partea care cade in pretentii.

Art. 122

(1) Modul de incheiere a contractelor de asigurare pentru raspunderea civila in domeniul personalului medical al, drepturile beneficiarilor contractelor si obligatiile societatilor de asigurare se stabilesc printr-un Contractul – cadru elaborat si aprobat de catre Comisia Nationala de Supraveghere a Asigurarilor, Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si organizatiile reglementate in Codul profesiilor medicale din Romania.

(2) Anual, pana cel mai tarziu la sfarsitul lunii septembrie a fiecarui an, institutiile mentionate la alin(1) vor analiza si vor decide cu privire la modificare Contractului – cadru privind contractele de asigure pentru raspunderea civila in domeniul personalului medical sau elaborarea si aprobarea unui nou.

(3) Elaborarea si adoptarea unui nou Contract – cadru privind contractele de asigure pentru raspunderea civila in domeniul medical se va face cel mai tarziu pana la intai noiembrie a fiecarui an.

(4) Societatile de asigurari sunt obligate sa incheie contracte de asigurare de malpraxis pentru personalul medical al sau pentru furnizorii de servicii medicale atat in ceea ce priveste acoperirea prejudiciului patrimonial cat si a pejudiciului moral solicitat sau stabilit de catre instantele de judecata.

Art. 123

Contractul de asigurare se va negocia intre societatea de asigurari si beneficiarul asigurari in conditiile legii si ale Contractului-cadru prevazut la Art. xxx

TITLUL X

ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE

CAP. I

Dispozitii generale

Art. 124

(1)Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul asiguratilor la un pachet de servicii de baza decontat din Fondul public de asigurari de sanatate.

(2) Obiectivele sistemului de asigurari sociale de sanatate sunt:

a) protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz de boala sau accident, precum si a celor preventive si de promovare a sanatatii;

b) asigurarea protectiei asiguratilor in mod universal, echitabil si nediscriminatoriu in conditiile utilizarii eficiente a Fondului public de asigurari de sanatate.

(3) Asigurarile sociale de sanatate functioneaza ca un sistem unitar, pe baza urmatoarelor principii:

a) solidaritate si subsidiaritate in constituirea si utilizarea Fondului public de asigurari de sanatate;

b) alegerea libera de catre asigurati a asiguratorului si a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente si de dispozitive medicale, numiti in continuare FURNIZORI, in conditiile prezentei legi, ale legislatiei secundare aferente si ale contractelor dintre asigurat si asigurator;

c) libera concurenta intre asiguratori si intre furnizorii care incheie contracte cu acestia;

d) autonomie in conducerea si administrarea Fondului public de asigurari de sanatate;

e) participarea sociala la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea Fondul public de asigurari de sanatate.

f) transparenta activitatii sistemului de asigurari sociale de sanatate;

g) obligativitatea platii contributiilor de asigurare sociala de sanatate.

(4) Pot functiona si forme voluntare de asigurare a sanatatii, cu obligatia de a plati contributia pentru asigurarea sociala de sanatate.

Art. 125

(1) In intelesul prezentei legi, termenii si notiunile folosite au urmatoarele semnificatii:

a) serviciile medicale – acele servicii nominalizate in pachetele de servicii, furnizate de catre persoanele fizice si juridice, potrivit prezentului titlu;

b) furnizorii – persoane fizice sau juridice autorizate de Ministerul Sanatatii pentru a furniza servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale si alte servicii de sanatate in conditiile legii;

c) pachetul de servicii de baza cuprinde serviciile medicale, serviciile de ingrijire a sanatatii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si alte servicii la care au dreptul asiguratii si care se suporta din fond, in conditiile stabilite prin legislatia specifica contractului-cadru;

d) asigurator de sanatate – un asigurator care ofera asigurari de sanatate; poate fi public sau privat

e) asigurat – cetatenii romani, precum si cetatenii straini si apatrizii care au drept de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fondul de asigurari sociale de sanatate;

f) autorizarea – reprezinta un control al calificarii si al respectarii legislatiei existente in domeniu, efectuat pentru toate tipurile de furnizori, necesar pentru a obtine permisiunea de a furniza servicii medicale in Romania;

g) evaluarea calitatii serviciilor – o procedura externa de verificare a unui furnizor de servicii medicale prin care se recunoaste ca furnizorul supus acestui proces corespunde standardelor prealabil stabilite in scopul de a asigura calitatea tuturor serviciilor medicale furnizate;

h) contractare CNAS-asigurator de sanatate – procesul prin care se reglementeaza relatiile dintre CNAS si asiguratorii de sanatate, in vederea alocarii sumelor pentru asigurarea drepturilor pentru asiguratii din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si conditiile acordarii serviciilor medicale din pachetul de baza;

i) contractare asigurator de sanatate – furnizor – procesul prin care se reglementeaza relatiile dintre asiguratorii de sanatatesi furnizori, in vederea asigurarii drepturilor pentru asigurati in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate;

j) contract cadru de asigurare: model al unei asigurari de sanatate, in care sunt prezentate drepturile si obligatiile pe care contractantul asigurarii, asiguratul si asiguratorul de sanatate le vor avea unul fata de celalalt in cazul in care vor incheia un contract dupa modelul respectiv

k) contractantul asigurarii: persoana fizica sau juridica ce incheie o asigurare de sanatate cu un asigurator de sanatate;

l) asigurare de sanatate: asigurare incheiata intre un asigurator de sanatate si contractantul asigurarii in beneficiul persoanei care face obiectul asigurarii obligatorii si care respecta prevederile prezentei legi sau a regulamentelor aferente si in cadrul careia serviciile asigurate respecta conditiile stipulate in prezenta lege sau in virtutea prezentei legi;

m) asigurare voluntara concomitenta de sanatate: asigurare sanatate incheiata de un asigurator cu asiguratul pentru care are incheiata si asigurare sociala de sanatate.

(2) Definitiile care pot exista in alte legi si care sunt diferite de cele prevazute la alin. (1) nu se aplica in cazul prezentei legi.

CAP. II

SECTIUNEA 1

Organizarea sistemului de asigurari sociale de sanatate

Art. 126

(1) Sistemul de asigurari sociale de sanatate este constituit din Casa Nationala a Asigurarilor Sociale de Sanatate (CNAS), asiguratorii de sanatate in contract cu CNAS, furnizori si asigurati, conform legii.

(2) Casa Nationala a Asigurarilor Sociale de Sanatate (CNAS), denumita in continuare CNAS, este autoritatea administrativa autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, aflata sub controlul Guvernului Romaniei, care reglementeaza, supravegheaza si controleaza sistemul de asigurari sociale de sanatate in vederea aplicarii politicilor si programelor Guvernului in domeniul sanatatii si are sediul in municipiul Bucuresti, Calea Calarasilor nr. 248, sectorul 3.

(3) CNAS asigura functionarea unitara si coordonata a sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania, pe baza statutului propriu aprobat prin hotarare a Guvernului.

(4) Asiguratorii de sanatate care pot intra in sistemul de asigurari sociale de sanatate au obligatia indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii de eligibilitate:

a) sa fie autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor din Romania;

b) sa fi incheiat polite de asigurare de sanatate pentru cel putin un milion de asigurati in anul anterior;

c) valoarea totala a primelor de asigurare pentru persoanele prevazute la lit.b) sa fi fost de cel putin 500 milioane de euro in ultimul an fiscal.

(5) Intre CNAS si asiguratorii de sanatate se incheie contracte de tip civil care reglementeaza conditiile de alocare a sumelor de catre CNAS si conditiile acordarii serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale din pachetul de baza.

(6) Asiguratorii de sanatate incheie contracte de tip civil/comercial, dupa caz, cu furnizorii de servicii medicale din pachetul de baza si modalitatea de decontare a acestora. Conditiile minime privind modalitatea de acordare a serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale din pachetul de baza si modalitatea de decontare a acestora se stabilesc prin Contractul –cadru, care se aproba prin hotarare de Guvern.

(7) Asiguratorii de sanatate incheie contracte de tip civil sau comercial, dupa caz cu asiguratii sau cu reprezentantii legali ai acestora privind conditiile de acordare a pachetului de servicii medicale de baza, al carui contract cadru de asigurare se aproba prin ordin al presedintelui CNAS.

(8) In cazul in care un asigurat, in baza asigurarii sale medicale, ar trebui sa apeleze la anumite servicii medicaleoferite de un furnizor cu care asiguratorul sau de sanatate a incheiat un contract cu privire la serviciile respective si pretul aferent acestora, sau de un furnizor angajat al asiguratorului sau, dar – cu toate acestea – apeleaza la serviciile unui alt furnizor, asiguratul are dreptul la plata de catre asigurator a cheltuielilor realizate in legatura cu serviciile medicale de care beneficiaza conform contractului-cadru, furnizorul putand solicita o plata suplimentara din partea asiguratului, care nu poate insa sa depaseasca mai mult de 15% din valoarea stabilita de CNAS pentru respectivul serviciu.

SECTIUNEA 2

Art. 127

(1) Atributiile Casei Nationale a Asigurarilor Sociale de Sanatate (CNAS)

a) elaboreaza politicile legate de asigurarile sociale de sanatate in concordanta cu politicile generale si specifice in domeniul sanatatii elaborate de Ministerul Sanatatii;

b) reglementeaza, monitorizeaza si administreaza sistemul de asigurari sociale de sanatate;

c) elaboreaza si actualizeaza Registrul unic de evidenta a asiguratilor;

d) elaboreaza si actualizeaza Registrul unic de evidenta a furnizorilor autorizati si evaluati in sistemul de asigurari sociale de sanatate;

e) asigura indrumarea metodologica a asiguratorilor de sanatate si controleaza aplicarea legislatiei in domeniu;

f) administreaza si gestioneaza fondul public de asigurari sociale de sanatate;

g) asigura organizarea sistemului informatic si informational unic integrat din sistemul de asigurari sociale de sanatate;

h) participa inclusiv financiar la evaluarea tehnologiilor medicale in vederea optimizarii pachetului de baza de servicii medicale;

i) asigura pregatirea si formarea profesionala in domeniul asigurarilor sociale de sanatate a personalului propriu si a personalului din sistemul de asigurari sociale de sanatate;

j) initiaza, negociaza si incheie cu institutii similare documente de cooperare internationala in domeniul sau de activitate;

k) indeplineste functia de organism de legatura, care asigura comunicarea cu organismele similare din statele care au incheiat cu Romania documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii;

l) prezinta un raport anual al activitatii din sistemul de asigurari sociale de sanatate Guvernului, precum si alte rapoarte la solicitarea acestuia;

m) negociaza si contracteaza cu institutii abilitate de lege colectarea si prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguratilor, inclusiv decontarea pe caz rezolvat, DRG, in vederea contractarii si decontarii acestora de catre asiguratorii de sanatate;

n) verifica indeplinirea conditiilor prevazute de reglementarile in vigoare de catre asiguratorii de sanatate si aproba incheierea contractelor cu cei care indeplinesc aceste conditii si sunt selectati in baza criteriilor de selectie;

o) poate realiza venituri din exploatarea patrimoniului propriu, precum si din alte activitati desfasurate potrivit domeniului de competenta;

p) aproba metodologia si modalitatile de gestionare si de distribuire ale cardului de asigurat;

q) alte atributii prevazute de acte normative in domeniul sanatatii.

(2) CNAS este condusa de un presedinte numit de catre Primul Ministru pentru un mandat de 4 ani.

(3) Functia de presedinte al CNAS este asimilata celei de ministru delegat.

(4) Nomenclatorul de functii al aparatului propriu, conditiile de incadrare pe functii, de promovare in grad si de stimulare, precum si atributiile fiecarei functii se stabilesc prin Statutul CNAS, cu respectarea reglementarilor privind functia publica si functionarii publici si a reglementarilor privind salarizarea personalului din sectorul bugetar.

(5) Alte organe de conducere: Colegiul Director, din a carui componenta fac parte reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, Ministerului de Finante, Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. Presedintele CNAS este si Presedintele Colegiului Director; atributiile Colegiului Director si structura de organizare a CNAS sunt stabilite pe baza statutului propriu aprobat prin hotarare a Guvernului.

Art. 128

(1) Asigurarea calitatii serviciilor din pachetul de baza se realizeaza prin :

a) reglementarea conditiilor de negociere si incheiere a contractelor intre asiguratorii de sanatate si furnizori;

b) implementarea unui sistem informational si informatic corespunzator asigurarii unei evidente primare la nivel de asigurat privind serviciile medicale;

c) controlul respectarii calitatii serviciilor medicale furnizate asiguratilor.

(2) Realizarea atributiilor care revin CNAS, potrivit prezentei legi, este supusa controlului Guvernului si Curtii de Conturi, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Art. 129

Atributiile si drepturile asiguratorilor de sanatate sunt urmatoarele:

1) Sa incheie in mod nediscriminatoriu contracte de asigurari sociale de sanatate cu asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania, ;

2) Asiguratorul de sanatate poate stabili de comun acord cu un angajator sa ofere avantaje suplimentare legate de pachetul de servicii asigurate si/sau avantaje financiare legate de asigurari voluntare suplimentare pentru angajatii propri, daca angajatii sai actuali sau fostii angajati sau familiile acestora incheie asigurare de sanatate in baza unui contract cadru, indicat in acordul respectiv; pentru aceasta este necesar ca angajatorul sa obtina acordul prealabil al angajatilor pentru care va incheia contractul; avantajul oferit nu poate duce la diminuarea pachetului de servicii de baza;

3) Sa informeze asiguratii, in mod nediscriminatoriu si corect asupra beneficiilor si serviciilor acordate in cadrul modelului de asigurare de baza oferit, precum si asupra drepturilor si obligatiilor lor;

4) Sa contracteze pentru asiguratii proprii din sistemul de asigurari sociale de sanatate, servicii medicale cu furnizorii selectati in baza criteriilor stabilite de CNAS;

5) Sa negocieze cu furnizorii de servicii medicale volumul si pretul/tarifele in limita celor maximale stabilite de CNAS, precum si calitatea serviciilor medicale cumparate pentru asigurati, calitate care indeplineste criteriile ANCIS;

6) Sa transmita CNAS toate informatiile stabilite prin ordin al Presedintelui CNAS ;

7) Sa elaboreze si sa publice raportul anual si planul de activitate pentru anul urmator cu privire la atributiile ce le revin potrivit prezentei legi;

8) Sa furnizeze gratuit informatii si asistenta in problemele asigurarilor sociale de sanatate si ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale;

9)  Sa contracteze si sa deconteze serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale in conditiile contractului-cadru;

10)  Sa monitorizeze numarul serviciilor medicale furnizate si nivelul tarifelor acestora;

11) Sa asigure, in calitate de institutii competente, activitatile de aplicare a documentelor internationale cu prevederi in domeniul sanatatii incheiate de Romania cu alte state, inclusiv cele privind rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea serviciilor medicale si a altor prestatii, in conditiile respectivelor documente internationale;

12) Sa incheie asigurari voluntare concomitente de sanatate pentru asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate, care sa aibe acelasi statut fiscal cu cele ale asigurarilor sociale de sanatate, in limita a maximum 50 Euro/persoana/luna

13) Poate detine si/sau administra unitati si retele de furnizori care sa ofere servicii medicale, cu indeplinirea prevederile legale referitoare la furnizorii de servicii medicale

14)  Alte atributii prevazute de acte normative in domeniul sanatatii.

CAP. III

Constituirea si utilizarea Fondului Public de Asigurari de Sanatate

SECTIUNEA 1

Constituirea Fondului public de asigurari de sanatate

Art. 130

(1) Fondul public de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare fondul, este un fond unic special care se constituie si se utilizeaza potrivit prezentei legi si este administrat si gestionat de CNAS.

(2) Constituirea fondului se face din contributia pentru asigurari sociale de sanatate, denumita in continuare contributie, suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse – donatii, sponsorizari, dobanzi, precum si alte venituri, potrivit legii.

(3) Cotele de contributii pentru asigurarile sociale de sanatate se stabilesc dupa cum urmeaza: a) 5,2% pentru cota datorata de angajatori si b) 5,5% pentru angajati precum si pentru celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse.

(4) Colectarea contributiilor se face de catre Ministerul Finantelor Publice, prin ANAF, in contul unic deschis pe seama CNAS, in conditiile legii. Ministerul Finantelor Publice informeaza lunar CNAS cu privire la contul curent, si despre:

a) soldul final al fiecarei luni;

b) toate mutatiile zilnice sau tranzactiile care au avut loc in contul curent.

(5) Ministerul Finantelor Publice nu percepe nici un cost cu privire la gestionarea contului curent al CNAS si stabileste in colaborare CNAS regulile cu privire la dobanda ce trebuie platita respectiv primita, pentru soldurile contului curent.

(6) Angajatorii transmit lunar declaratia privind plata contributiei virate la fond catre ANAF si CNAS, conform procedurilor stabilite prin hotarare de guvern.

(7) Din sumele colectate in contul fondului potrivit alin. (2), o cota de 1% se constituie in fondul de rezerva, o cota de 1% pentru administrarea, functionarea si cheltuieli de capital ale Casei Nationale a Asigurarilor Sociale de Sanatate si o cota de 5% se utilizeaza ca fond de echilibrare a riscurilor intre asiguratorii de sanatate.

(8) In situatii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului Fondului de asigurari de sanatate, dupa epuizarea fondului de rezerva veniturile bugetului fondului se completeaza cu sume care se aloca de la bugetul de stat.

(9) Cota de contributie pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, destinata exclusiv finantarii cheltuielilor cu plata acestor drepturi, este de 0,85%, aplicata la fondul de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit, si se achita la bugetul Ministerului Muncii Familiei si Protectiei Sociale in conditiile legii, metodologia stabilindu-se prin hotarare de guvern.

(10) Persoanele care realizeaza venituri impozabile au obligatia platii contributiei de asigurari sociale de sanatate asupra tuturor veniturilor realizate in cotele stabilite laArt.xxx alin.(3)

(11) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5%, care se aplica asupra veniturilor impozabile asa cum sunt ele definite prin reglementarile legale in vigoare.

(12) Pentru categoriile de asigurati prevazute in legi speciale sursele si modalitatea de plata a contributiilor la fond se vor stabili prin HG.

(13) Categoriile de asigurati pentru care plata contributiei se suporta din alte surse, precum si obligatiile platitorilor de contributii se aproba prin HG sau lege.

SECTIUNEA 2

Utilizarea si administrarea Fondului public de asigurari de sanatate

Art. 131

(1) Fondul public de asigurari sociale de sanatate se repartizeaza de CNAS asiguratorilor de sanatate pe baza unei metodologii si a criteriilor aprobate prin Hotarare a Guvernului.

(2) Formula de repartizare a fondurilor va fi stabilita prin contractul-cadru si trebuie sa tina cont minimal de date legate de varsta si sexul asiguratilor, mediul de rezidenta, sursa veniturilor, profilul de morbiditate.

(3) Sumele colectate in conditiileArt.xx alin 3 se utilizeaza astfel:

a) o cota de 93% se distribuie direct asiguratorilor de sanatate, conform contractelor incheiate cu CNAS, pentru plata serviciilor medicale inclusiv a celor acordate in baza documentelor internationale cu parteneri in domeniul sanatatii la care Romania este parte, in conditiile stabilite prin contractul-cadru, de catre asiguratorii de sanatate.

b) o cota de 1% se distribuie pentru cheltuielile de administrare, functionare si de capital ale Casei Nationale a Asigurarilor Sociale de Sanatate;

c) o cota de 6% ramane in contul CNAS.

(4) Sumele ramase conform alin. (1) lit. c) in contul CNAS se utilizeaza pentru:

a) o cota de 1 % pentru constituirea fondului de rezerva, in conditiile prevazute laArt. 107 alin. (5);

b) o cota de 5 % pentru echilibrarea riscurilor intre asiguratorii. de sanatate

(5) Criteriile de alocare a fondului de echilibrare a riscurilor se elaboreaza de catre CNAS si se aproba prin ordin comun al presedintelui CNAS si al Ministrului Sanatatii.

(6) CNAS nu poate utiliza si aloca direct fonduri pentru:

a) investitii pentru construirea si consolidarea de unitati medicale;

b) achizitionarea aparaturii medicale ;

c) masuri profilactice si tratamente instituite obligatoriu prin norme legale, altele decat cele prevazute de prezenta lege.

(7) Cheltuielile prevazute la alin. (6) se pot suporta din bugetul propriu al furnizorilor, de la bugetul local si de la bugetul de stat si alte surse prevazute de lege.

(8) Bugetul fondului se aproba de Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexa la legea bugetului de stat.

Art. 132

(1) Sumele ramase neutilizate la nivelul CNAS la sfarsitul fiecarui an se reporteaza in anul urmator si se utilizeaza pentru destinatiile prevazute la Art.xxx alin(3)
(2)Sumele alocate de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii pentru realizarea programelor nationale de sanatate cu scop curativ, ramase neutilizate la sfarsitul anului, se vireaza de CNAS in contul bugetului din care provin.

(2) Fondul de rezerva ramas neutilizat la finele anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.

(3) Utilizarea fondului de rezerva se stabileste prin legile bugetare anuale/hotarare a Guvernului.

(4) Disponibilitatile temporare ale fondului, precum si disponibilitatile fondului de rezerva se pastreaza la trezoreria statului si sunt purtatoare de dobanda.

(5) Din disponibilitatile fondului de rezerva si din excedentele inregistrate de fond din anii precedenti pot fi constituite depozite la termen la trezoreria statului, in conditiile stabilite prin conventie incheiata intre CNAS si Ministerul Finantelor Publice.

CAP. IV

Asiguratii

SECTIUNEA I

Persoanele asigurate

Art. 133

(1) Sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond, in conditiile prezentei legi. In aceasta calitate, persoana in cauza incheie un contract de asigurare cu un asigurator de sanatate, la alegere, direct sau prin angajator cu acordul asiguratului, in conditiile prezentei legi.

(2)  Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurare, fara plata contributiei:

a) toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca;

b) tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) sotul, sotia sau parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate;in situatia in care venitul persoanei asigurate, calculat pe membru co-asigurat depaseste venitul mediu anual, acesta plati pentru persoanele co-asigurate o prima de asigurare stabilita la nivelul primei minime de asigurare.

d) persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse, cu exceptia celor obtinute in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.519/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

e) bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse;

f) femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara.

(3) Dovada calitatii de asigurat se realizeaza cu cardul national de asigurari sociale de sanatate sau dupa caz, cu alte documente care se stabilesc prin ordin al presedintelui CNAS.

(4) Persoanele asigurate din statele cu care Romania a incheiat documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii beneficiaza de servicii medicale si alte prestatii acordate pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de respectivele documente internationale.

(5) Urmatoarele categorii de persoane pot incheia asigurari sociale de sanatate:

a) membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania;

b) cetatenii straini si apatrizii care se afla temporar in tara, fara a solicita viza de lunga sedere;

c) cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care se afla temporar in tara.

(6) Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, servicii de planificare familiala in conditiileArt. xxx, in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul cadru si rambursat de la bugetul de stat.

SECTIUNEA 2

Principalele drepturi si obligatii

Art. 134

(1) Asiguratii au urmatoarele drepturi:

a) sa beneficieze de un pachet de servicii de baza in conditiile prezentei legi, stabilit prin contractul-cadru.

b) sa beneficieze de pachetul de servicii de baza in caz de boala sau de accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare, in conditiile stabilite de prezenta lege si contractul-cadru.

c) sa aleaga asiguratorul de sanatate, precum si furnizorii de servicii medicale dintre cei cu care asiguratorul de sanatate ales a incheiat contracte de furnizare de servicii, in conditiile prezentei legi si ale contractului-cadru;

d) sa schimbe asiguratorul de sanatate la interval de un an, cu exceptia situatiilor stabilite prin contractul-cadru;

e) sa isi schimbe medicul de familie ales in conditiile stabilite in contractul-cadru

f) sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicalecuprinse in pachetul de baza, in conditiile prezentei legi si ale contractului-cadru, in mod nediscriminatoriu;

g)  sa li se garanteze confidentialitatea privind datele, in special in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul, conform legilor in vigoare

h) sa fie informati, de catre asiguratorul de sanatate, in mod nediscriminatoriu si corect, asupra beneficiilor si serviciilor acordate in cadrul modelului de asigurare de baza, precum si asupra altor forme de asigurare oferite de asigurator;

(2) Obligatiile asiguratilor pentru a putea beneficia de drepturile prevazute la Art.xxx alin.(1) sunt urmatoarele:

a) sa opteze pentru un asigurator de sanatate si sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata, in conditiile stabilite prin contractul-cadru;

b) sa se inscrie pe lista unui medic de familie;

c) sa anunte medicul de familie ori de cate ori apar modificari in starea lor de sanatate;

d) sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-cadru;

e)  sa anunte in termen de 15 zile medicul de familie si asiguratorul de sanatate asupra modificarilor datelor de identitate sau a modificarilor referitoare la incadrarea lor intr-o anumita categorie de asigurati;

f) sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;

g) sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar;

h) sa prezinte furnizorilor de servicii medicale, cardul national sau dupa caz, documentele justificative care atesta calitatea de asigurat.

CAP V

Furnizorii

SECTIUNEA 1

Art. 135

(1) Furnizorii de servicii medicale organizati autorizati, evaluati si selectati conform reglementarilor legale in vigoare, care pot fi in relatii contractuale cu asiguratorii de sanatate sunt:

a)  unitati medicale publice sau private;

b) farmacii, distribuitori si producatori de medicamente si materiale sanitare;

c) alte persoane fizice si juridice care furnizeaza servicii medicale.

SECTIUNEA 2

Principalele drepturi si obligatii

Art. 136

(1) Furnizorii au urmatoarele drepturi:

a) sa incheie contracte cu asiguratorii de sanatate in conditiile prezentei legi si ale contractului-cadru;

b) sa fie informati de catre asiguratorul de sanatate asupra motivului pentru care nu au fost selectati pentru incheierea contractului, in termen de 30 de zile;

c) sa li se deconteze contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale acordate in baza contractelor incheiate cu asiguratorii; decontarea serviciilor medicale, medicamentelor si a dispozitivelor medicale aferente lunii decembrie a anului in curs se face in luna ianuarie a anului urmator;

d) sa incheie contracte de furnizare de servicii cu mai multi asiguratori.

(2) Furnizorii au urmatoarele obligatii:

a) sa puna la dispozitia asiguratorilor de sanatate si CNAS documentele justificative medicale cu privire la tipul serviciilor acordate si calitatea acestora;

b) sa aiba o conduita civilizata fata de asigurati

c) sa utilizeze sistemul informatic si informational unic integrat

d) sa utilizeze documentele si formularele electronice sau pe suport de hartie utilizate in sistemul de asigurari sociale de sanatate ,

e) sa acorde servicii medicale decontate din fond numai la prezentarea cardului national sau a altor documente justificative care atesta calitatea de asigurat.

f) sa acorde servicii medicale pe baza protocoalelor de practica elaborate in vederea decontarii

SECTIUNEA 3

Contractul Cadru

Art. 137

(1) Contractul-cadru se elaboreaza de catre CNAS o data la doi ani si reglementeaza, in principal:

a) modalitatile de acordare a serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale,

b) conditiile de negociere si contractare intre CNAS si asiguratori

c) conditiile de negociere, contractare si decontare intre asiguratori si furnizori

d) conditiile de negociere si contractare intre si asiguratorii si asigurati

e) modalitatile de prescriere, eliberare si decontare a medicamentelor.

f) pachetul de servicii medicale de baza

g) pachetul minim de servicii pentru persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat

(2) In aplicarea contractului cadru se elaboreaza anual norme metodologice de aplicare, aprobate prin ordin al presedintelui CNAS, avizat de ministrul sanatatii si ministrul finantelor publice

(3) Modalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale care se detaliaza prin contractul-cadru si normele de aplicare ale acestuia pot fi:

a) tarif pe persoana asigurata;

b) tarif pe serviciu medical;

c) tarif pe caz rezolvat;

d) tarif pe zi de spitalizare;

e) prin pret de referinta;

f) prin pret de decontare;

g) prin buget global

h) tarif pe episod de boala

i) plata prin capitatie activa

j)  plata prin capitatie pasiva

k) suma de inchiriere

l)  bonusuri

m)   alte forme prevazute de reglementarile in vigoare

(4) Pachetul de servicii medicale de baza acordate cuprinde urmatoarele tipuri de servicii:

n) servicii medicale profilactice;

o) servicii medicale de consultatie si diagnostic;

p) servicii medicale curative si servicii de recuperare;

q) servicii paleative,

r) medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice;

(5) Servicii medicale acordate asiguratilor romani pe teritoriul altor state membre UE sau a altor state cu care Romania a incheiat documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii

(6) Serviciile care nu sunt cuprinse in pachetul de baza nu se suporta din fond. Pentru aceste servicii pot exista forme voluntare de asigurari de sanatate.

(7)  Lista cu medicamente de care beneficiaza asiguratii cu sau fara contributie personala se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii si CNAS, cu consultarea Colegiului Farmacistilor din Romania, si se aproba prin hotarare a Guvernului.

(8) In lista se pot include numai medicamente prevazute in Nomenclatorul de produse.

SECTIUNEA 4

Servicii medicale acordate asiguratilor pe teritoriul altor state

Art. 138

(1) Persoanele asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania, aflate pe teritoriul statelor cu care Romania a incheiat documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii, beneficiaza de servicii medicale pe teritoriul acestor state, in conditiile prevazute de respectivele documente internationale.

(2) Rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea serviciilor medicale in baza documentelor internationale cu prevederi in domeniul sanatatii la care Romania este parte este efectuata de asiguratorii de sanatate conform reglementarilor in vigoare.

(3) Pentru efectuarea operatiunilor prevazute la alin. (1) CNAS poate deschide conturi la o institutie bancara in care asiguratorii de sanatate vor vira sumele reprezentand cheltuielile ocazionate de acordarea serviciilor medicale si a altor prestatii persoanelor mentionate la alin. (1), in conditiile documentelor internationale cu prevederi in domeniul sanatatii la care Romania este parte. Metodologia de efectuare a acestor plati se stabileste prin ordin al presedintelui CNAS cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

CAP. VI

Controlul

Art. 139

(1) Asiguratorul de sanatate controleaza modul in care furnizorii de servicii medicale respecta clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii avand obligatia sa permita accesul la evidentele referitoare la serviciile medicale prestate in derularea contractului.

(2) Furnizorii de servicii medicale au obligatia de a pune la dispozitia organelor de control ale asiguratorilor de sanatate documentele justificative medicale si financiar contabile conform contractului dintre parti.

CAP. VII

Sanctiuni

Art.103

(1) In cazul nerespectarii de catre asiguratorii de sanatate a obligatiilor prevazute in contractul incheiat cu CNAS se aplica prevederile sanctiunile prevazute in contractul cadru de asigurare precum si alte sanctiuni prevazute de legislatia in vigoare

CAP. VIII

Dispozitii finale

Art. 140

(1) La elaborarea normelor si reglementarilor privind asigurarile sociale de sanatate CNAS poate consulta organizatiile profesionale in domeniu.

(2) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2012.

(3) Titlul – Asigurarile sociale de sanatate se implementeaza in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Pana la data implementarii prezentului Titlu, functioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate reglementat de Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Personalul CNAS si al caselor de asigurari de sanatate poate fi preluat de CNAS si respectiv de asiguratorii de sanatate.

(5) Patrimoniul caselor judetene de asigurari de sanatate va fi preluat de CNAS in conditiile stabilite prin statutul propriu aprobat prin HG.

(6) Casele de asigurari sociale de sanatate din subordionea CNAS se pot reorganza ca asiguratori de sanatate in termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentului titlu.

TITLUL XI

Cardul european si cardul national de sanatate

Art. 141

(1) Asiguratii din sistemul public de asigurari sociale de sanatate au dreptul de a beneficia la cerere de cardul european de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare card european

(2) Cardul european confera dreptul pentru asigurat de a beneficia de asistenta medicala necesara in cursul unei sederi temporare intr-un stat membru al Uniunii Europene.

(3) Modalitatile de eliberarea a cardului european precum si drepturile pe care acesta le confera detinatorului legal impreuna cu responsabilitatile institutiilor implicate in proces se stabilesc prin Hotarare de Guvern

Art. 142

(1) Cardul national de asigurari sociale de sanatate este un card electronic, distinct de cardul european de asigurari sociale de sanatate.

(2) Cardul national de asigurari sociale de sanatate se emite pentru dovedirea calitatii de asigurat pentru furnizarea unor servicii medicale.

(3) Cardul national asigurari sociale de sanatate poate fi utilizat numai pe teritoriul Romaniei.

(4) Cardului national de asigurari sociale de sanatate, prin componenta sa informatica, este parte integranta a sistemului informatic unic integrat al asigurarilor sociale de sanatate.

(5) Modalitatile de elaborare, implementare si distribuire in Romania a cardului national de asigurari sociale de sanatate, precum si responsabilitatile institutiilor implicate in acest process se stabilesc prin HG si ordine ale Presedintelui CNAS.

Titlul XII

Asigurarile voluntare de sanatate

Art. 143

Asigurarile voluntare de sanatate reprezinta un sistem facultativ prin care un asigurator constituie, un fond de asigurare, prin contributia unui numar de asigurati expusi la producerea riscului de imbolnavire.

Art. 144

Asigurari voluntare private concomitente cu asigurarile sociale de sanatate reprezinta acele asigurari voluntare oferite de asiguratorii de sanatate care intra in sistemul de asigurari sociale de sanatate si sunt in relatie contractuala cu CNAS conform legii, asa cum sunt definite in titlul III al prezentei legi.

Art. 145

Asigurarile voluntare de sanatate pot fi oferite in conditiile legii de urmatoarele categorii de asiguratori:

(1) Asiguratori de sanatate in relatie contractuala cu CNAS

(2) Asociatiile mutuale care au ca obiect de activitate operatiuni de asigurare a riscului de boala sau accidente si activitati de preventie si promovarea sanatatii;

(3) Asiguratori autorizati in conditiile Legii care desfasoara activitati ce fac parte din gama asigurarilor facultative conform Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 146

Asigurarile voluntare de sanatate pot fi, in sensul prezentei legi, asigurari de tip complementar si suplimentar.

(1) Asigurarile voluntare de sanatate de tip complementar suporta total sau partial plata serviciilor neacoperite partial din pachetul de servicii medicale de baza  si coplati.

(2) Asigurarile voluntare de sanatate de tip suplimentar suporta total sau partial plata pentru orice tip de servicii necuprinse in pachetul de servicii medicale de baza si coplati, optiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, conditii hoteliere superioare, alte servicii medicale specificate in polita de asigurare.

Art. 147

Sunt eligibile pentru serviciile oferite de sistemul de asigurari voluntare de sanatate orice persoane, cetateni romani, cetateni straini sau apatrizi care au dreptul la pachetul de servicii medicale de baza in temeiul asigurarilor sociale de sanatate, conform prevederilor legale.

Art. 148

In cadrul asigurarilor voluntare de sanatate raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile acestora se stabilesc prin vointa partilor, sub forma pachetelor de servicii, si sunt mentionate in contractul de asigurare voluntara de sanatate.

Art. 149

Angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot sa incheie contracte de asigurare voluntara de sanatate pentru angajatii lor, individual sau in grup, acordate ca beneficii aditionale la drepturile salariale ale acestora, in scopul atragerii si stabilizarii personalului angajat.

Art. 150

Infiintarea, autorizarea si functionarea asiguratorilor care practica asigurari voluntare de sanatate se desfasoara in conformitate cu prevederile legislatiei care reglementeaza activitatea de asigurari, asigurari sociale de sanatate si asociatii mutual din domeniul sanatatii.

TITLUL XIII

Finantarea unor cheltuieli de sanatate

Art. 151

In scopul promovarii unui stil de viata sanatos prin scaderea consumului de produse din tutun si bauturi alcoolice, precum si in vederea cresterii nivelului de finantare a sectorului de sanatate, se instituie unele contributii ale persoanelor juridice ce produc, importa sau realizeaza venituri din activitati publicitare a acestor produse, contributii ce se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sanatatii.

Art. 152

Veniturile prevazute la Art. 163 sunt gestionate de Ministerul Sanatatii iar valoarea contributiilor, masurile privind colectarea acestora, destinatia veniturilor incasate, precum si alte prevederi legate de acestea vor fi stabilite printr-o lege specifica.

TITLUL XIV

Calitatea si informatiile in sistemul de sanatate

CAP. I

Dispozitii generale

Art. 153

(1) Ministerul Sanatatii, ca autoritate centrala, cu rol de elaborare de politici de sanatate, reglementare si control, garanteaza calitatea in sanatate, asigurand dezvoltarea de standarde bazate pe cele mai bune practici si pe evidente, sprijinind implementarea de ghiduri practice, asigurand educatia medicala continua a personalului din sistem, evaluand continuu caliatatea si asigurand organizarea si functionarea unui sistem informational adecvat.

(2) Ministerul Sanatatii elaboreaza si supune aprobarii Guvernului Strategia Nationala pentru Asigurarea Calitatii in Calitate si Strategia Nationala Informatica pentru Sanatate.

(3) Furnizorii de servicii de sanatate sunt responsabili de calitatea serviciilor de sanatate prestate si de transmiterea de informatii necesare evaluarii aceteia.

CAP. II

Sistemul de asigurare a calitatii in sanatate

Art. 154

Sistemul de asigurare a calitatii in sanatate are rolul de a mentine si creste continuu calitatea serviciilor de sanatate si satisfactia pacientului legata de aceasta, si de a eficientiza cheltuirea fondurilor in sistemul de sanatate.

Art. 155

Sistemul de asigurare a calitatii in sanatate asigura dezvoltarea, implementarea si evaluarea calitati iserviciilor de sanatate prin culegerea de informatii legate de calitatea furnizarii serviciilor si prin monitorizarea si cercetarea continua a calitatii serviciilor de sanatate.

Art. 156

Sistemul de asigurare a calitatii in sanatate este coordonat de catre Agentia Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS) si functioneaza in baza strategiei nationale pentru asigurarea calitatii serviciilor de sanatate si a strategiei nationale informatice in sanatate.

CAP. III

Agentia Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS)

Art. 157

(1) Agentia Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS) este autoritate independenta, cu personalitate juridica.

(2) Agentia Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS) este organizata ca fundatie de utilitate publica avand ca membru fondator Ministerul Sanatatii.

(3) Conducerea ANCIS este asigurata de catre Consiliul Director format din experti desemnati de catre Presedentie, MS, CNAS, Colegiul Medicilor din Romania si Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania.

(4) Acestia aleg prin vot un presedinte cu un mandat de 5 ani; Presedintele Consiliului Director are si rol de director general si este ordonator de credite pentru ANCIS.

Art. 158

(1) Agentia Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS) include Centrul de Monitorizare si Evaluare a Serviciilor de Sanatate, Comisia de Acreditare a Spitalelor, Departamentul de Evaluare a Tehnologiilor din Sanatate, Centrul de Calcul si Statistica Saniatara si Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management.

(2) ANCIS poate stabili grupuri de experti nationali sau internationali care sa lucreze pe timp limitat, pe proiecte specifice. Structura ANCIS va fi stabilita prin Ordin al MS.

Art. 159

Principalele obiecte de activitate ale ANCIS sunt:

a)  sa se asigure, ca serviciile oferite in sistem au la baza standarde nationale si, dupa caz, internationale agreate atat la nivel clinic cat si la nivel managerial;

b) sa evalueze felul in care serviciile de sanatate sunt administrate si oferite pentru a asigura ca se obtin cele mai bune rezultate cu resursele existente;

c) sa sprijine implementarea strategiei nationale pentru asigurarea calitatii prin culegerea de informatii, realizarea de studii si activitati de formare a personalului din sistemul de sanatate.

Art. 160

ANCIS are urmatoarele responsabilitati majore:

a) Promovarea si implementarea de programe structurate de asigurare a calitatii;

b) Evaluarea si raportarea anuala asupra unor seturi de servicii;

c) Supravegherea acreditarii unitatilor medicale cu paturi;

d) Evaluarea tehnologiilor utilizate in cadrul sistemului de sanatate;

e) Dezvoltarea si implementarea sistemului informational in sanatate.

Art. 161

In vederea indeplinirii responsabilitatilor sale ANCIS are urmatoarele atributii principale:

a) dezvolta, disemineaza si monitorizeaza standardele agreate precum si ghiduri/modele de cea mai buna practica ca si baza pentru dezvoltarea protocoalelor locale de ingrijiri;

b) introduce si supervizeaza procesele de acreditare a furnizorilor de servicii de sanatate;

c) dezvolta programe de formare in sanatate publica si management, care sa asigure cresterea calitatii in sistemul de sanatate;

d) promoveaza programul de evaluare a impactului asupra sanatatii, in conformitate cu metodologia si recomandarile OMS si UE;

e)  promoveaza si consiliaza asupra initiativelor nationale in domeniul sigurantei pacientului;

f) dezvolta programe de evaluare a serviciilor de sanatate, pe grupuri sau domenii de ingrijiri, pe tipuri de boli sau conditii, sau pe sectoare de ingrijire; evaluarile pot fi efectuate la nivel national, dar si regional si pot fi legate de dezvoltarea calitatii standardelor pentru diferitele servicii si acoperind orice aspect al performantei, inclusiv aspectele legate de managementul clinic;

g) elaboreaza si publica un raport national de evaluare a performantei in relatie cu fiecare domeniu de servicii examinat, in conformitate cu standardele nationale specificate, care detaliaza in mod clar daca standardele cerute au fost indeplinite, neindeplinite sa depasite si masura in care serviciile furnizate au condus la o imbunatatire reala a starii de sanatate pentru pacient;

h) incurajeaza si promoveaza dezvoltarea standardelor de calitate;

i) asigura activitatile necesare in cadrul procesului de evaluare a tehnologiilor din sanatate pentru a stabili daca ele sunt eficiente si daca utilizarealoreste justificata;

j) sprijina introducerea de tehnologii noi are aduc beneficii semnificative si dovedite in sanatate;

k) previne introducerea de tehnologii care nu pot atinge cerintele de analiza bazata pe dovezi;

l) monitorizeaza continuu eficienta tehnologiilor dupa introducerea acestora.

m) supervizeaza dezvoltarea evaluarii tehnologiilor medicale si promoveaza uzul acesteia pentru decizii vitale de politica de sanatate, atat pe parcursul evaluarii initiale, cat si in faza de implementare, monitorizare si evaluare a rezultatelor.

CAP. IV

Sistemul informational care sta la baza sistemului de asigurare a calitatii in sanatate

Art. 162

(1) Pentru buna functionare a sistemului de asigurare a calitatii in sanatate se vor asigura:

a) accesul rapid la informatii de calitate privind sanatatea, serviciile de sanatate si sociale atat pentru publicul larg, pacienti, cat si pentru specialistii in domeniu, administratori, manageri si factori decizionali;

b) utilizarea optima a tehnologiei informatiei si comunicarii in vederea eficientizarii serviciilor operationale si sporirii receptivitatii serviciilor;

c) realizarea proceselor decizionale si de planificare pe baza informatiilor disponibile;

d) evaluarea impactului exercitat de deciziile investitionale asupra serviciilor;

e) consolidarea rolului informatiilor in imbunatatirea sanatatii, inclusiv din perspectiva stilului de viata sanatos, educatiei si instruirii, pentru a asigura exploatarea eficienta a cunostintelor acumulate;

f) comunicarea mai rapida si mai eficienta intre toate sectoarele din domeniul sanatatii.

g) in vederea aplicarii prevederilor de laArt. 10 alin. (1), Strategia Nationala Informatica pentru sanatate va crea cadrul adecvat, iar ANCIS va dispune de structuri adecvate culegerii si analizei informatiilor necesare.

Art. 163

ANCIS are urmatoarele atributii principale referitoare la functionarea sistemului informational din sanatate:

a) conduce dezvoltarea informationala, in conformitate cu Strategia Nationala Informatica in Sanatate;

b) dezvolta standarde informationale, definitii si dictionare de date;

c) dezvolta si stabileste seturi de date minimale;

d) asigura calitatea datelor si informatiilor;

e) evalueaza dezvoltarile propuse in ceea ce priveste datele si standardele tehnice;

f) promoveaza educatia, formarea si dezvoltarea abilitatilor pentru personalul de domeniu;

g) promoveaza si coordoneaza cercetarea si dezvoltarea nationala in domeniul e-health;

h) dezvolta o biblioteca nationala virtuala care sa ghideze procesul decizional in sanatate;

i) promoveaza actiuni commune pentru asigurarea securitatii confidentialitatii datelor din sanatate;

j) dezvolta si aproba ghiduri referitoare la accesul la informatia detinuta de agentii din sanatate;

k) colaboreaza la dezvoltarea specificatiilor celor mai adecvate pentru achizitionarea de tehnologie din domeniul informatic pentru intregul sistem de sanatate.

Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 176

1) ANCIS se infiinteaza prin comasarea prin fuziune a Scoalii Nationale de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar Bucuresti cu Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor(CoNAS) care se desfiinteaza

2) ANCIS este institutie cu personalitate juridica romana, specializata in domeniul sanatatii publice, administratiei si managementului sanitar, cu sediul in municipiul Bucuresti, Str. Vaselor nr. 31, sectorul 2.

3) ANCIS va prelua prin transfer personalul aferent activitatilor mentionate in prezenta lege de la SNSPMPDS, CONAS.

4) Patrimoniul SNSPMPDS Bucuresti, precum si al CONAS Bucuresti se transfera si se stabileste pe baza bilantului contabil de inchidere la data predarii/preluarii, insotit de celelalte anexe potrivit metodologiei existente, intocmite de institutiile care se desfiinteaza, respectiv SNSPMPDS si CONAS Bucuresti, precum si a protocoalelor de predare-primire intocmite in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. In protocol se vor mentiona si disponibilitatile care se preiau din contul CONAS Bucuresti, aferente activitatii preluate de SNSPMPDSB.

5) Dupa semnarea protocoalelor mentionate si finalizarea procesului de reorganizare, inventarul bunurilor din domeniul public al statului va fi actualizat, cu mentionarea datelor de identificare ale acestora si precizarea numerelor de identificare MFP, conform reglementarilor legale in vigoare.

6) ANCIS preia toate drepturile si este tinuta de toate obligatiile SNSPMPDSB, potrivit reglementarilor legale si contractuale.

7) ANCIS preia drepturile si este tinuta de obligatiile CONAS Bucuresti, potrivit reglementarilor legale si contractuale.

8) ANCIS administreaza bunuri proprietate publica si privata a statului, precum si alte bunuri dobandite in conditiile legii.

9) Bunurile proprietate publica aflate in administrarea ANCIS, precum si cele dobandite din fonduri publice se evidentiaza distinct in patrimoniul acesteia.

10) Rezultatele cercetarilor efectuate si finalizate din fonduri publice sau din alte fonduri, concretizate in bunuri de orice fel, inclusiv drepturi de proprietate intelectuala, sunt bunuri dobandite cu titlu de proprietate sau in administrare, dupa caz, de ANCIS daca prin contracte nu se prevede altfel, si se inregistreaza in evidenta contabila ca active corporale sau necorporale, dupa caz, conform reglementarilor legale in vigoare.

11) In exercitarea drepturilor sale, ANCIS detine si foloseste bunurile aflate in patrimoniul sau si, dupa caz, dispune de acestea, in conditiile legii, in scopul realizarii obiectelor sale de activitate, si beneficiaza de rezultatele utilizarii acestora.

12)  Regulamentul de organizare si functionare, statutul, statul de functii si structura de personal ale SNSPMPDSB se aproba de catre Consiliul director al ANCIS, cu avizul Ministerului Sanatatii, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari

PROIECT

LEGE PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI SANITAR DIN ROMANIA

TITLUL I: SANATATEA PUBLICA

CAP. 1

Dispozitii generale

Art. 1

Sistemul de Sanatate este reprezentat de ansamblul tuturor organizatiilor publice si private, tuturor institutiilor si resurselor mandatate sa mentina, sa imbunatateasca si sa redea sanatatea populatiei. Sistemul de sanatate cuprinde serviciile medicale individuale, serviciile de sanatate adresate populatiei sau anumitor grupuri populationale,  cat si activitatile menite sa influenteze politicile si actiunile din alte sectoare care se adreseaza determinatilor socio-economici si de mediu ai sanatatii.

Art. 2

Obiectul prezentului titlu il constituie reglementarea domeniului sanatatii publice pe plan national, sanatatea publica reprezentand un obiectiv de interes social si de securitate, in contextul strategiei globale pentru bunastare si sanatate.

Art. 3

Asistenta de sanatate publica este garantata de stat si finantata de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurarilor de sanatate si din alte surse, dupa caz, potrivit legii.

Art. 4

Responsabilitatea si coordonarea asistentei de sanatate publica revine Ministerului Sanatatii si structurilor sale de specialitate, organizate pe criterii de atributiuni, competente si responsabilitati nationale si teritoriale.

Art. 5

Protectia starii de sanatate constituie o obligatie a tuturor organizatiilor si institutiilor cuprinse in sistemul de sanatate potrivit prezentului titlu

Art. 6

In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

a)Sanatatea publica: stiinta si arta prevenirii bolilor, promovarii sanatatii si prelungirii vietii prin efortul organizat al intregii societati. Asistenta de sanatate publica cuprinde ansamblul unor masuri fundamentale care se adreseaza determinantilor starii de sanatate, protejarii sanatatii populatiei si tratarii bolilor cu impact de sanatate publica

b)Supravegherea epidemiologica: activitatea de colectare sistematica si continua, analiza, interpretarea, evaluarea si diseminarea datelor si informatiilor privind starea de sanatate a populatiei, bolile transmisibile si netransmisibile, pe baza carora sunt identificate prioritatile de sanatate publica si sunt instituite masurile de prevenire si control al bolilor

c)Prevenire si control: aplicarea unor masuri fezabile, cu valoare predictiva pozitiva, pentru eliminarea si evitarea sau influentarea favorabila a unor riscuri si evenimente cu impact negativ in starea de sanatate

d) Monitorizarea riscurilor: identificarea, evaluarea si estimarea gradului in care expunerea la factorii de risc din mediul natural, de viata si de munca si cei rezultati din stilul de viata individual si comunitar influenteaza starea de sanatate a populatiei

e) Promovarea sanatatii: procesul care ofera individului si colectivitatii posibilitatea de a-si controla si imbunatati sanatatea sub raport fizic, psihic si social si de a contribui la reducerea inechitatilor in sanatate

CAP. 2

Principii si domenii de interventie ale sanatatii publice

Art. 7

Principiile care guverneaza sanatates publica sunt:

a) Responsabilitatea societatii pentru sanatatea publica

b) Focalizarea actiunilor de prevenire pe grupuri populationale vulnerabile

c) Preocuparea prioritara fata de determinantii starii de sanatate

d) Abordarea multidisciplinara si intersectoriala;

e) Parteneriat activ cu populatia, autoritatile publice centrale si locale, alte institutii si organizatii guvernamentale si nonguvernamentale cu activitate in domeniul sanatatii publice, precum si organisme nationale si internationale cu competenta in sanatate publica

f) Decizii bazate pe dovezi stiintifice

g) Decizii fundamentate conform principiului prevenirii si precautiei in conditii specifice

h) Descentralizarea sistemului de asistenta de sanatate publica

i) Utilizarea unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul sanatatii publice

Art. 8

Modalitatile de implementare a principiilor de sanatate publica sunt:

a) Activitate de reglementare in domeniile sanatatii publice;

b) Interventiile si activitatile desfasurate in cadrul programelor nationale de sanatate publica;

c)Avizare/autorizare/notificare privind actiunilor si produselor cu impact asupra sanatatii individuale, comunitatilor si populatiei;

d) Evaluarea impactului asupra sanatatii comunitatilor si populatiei in relatie cu programe, strategii si politici de sanatate ale tuturor sectoarelor de activitate cu impact asupra determinantilor starii de sanatate a populatiei

Art. 9

Functiile principale ale asistentei de sanatate publica vizeaza:

a) Dezvoltarea politicilor, strategiilor si programelor pentru asigurarea sanatatii publice

b) Monitorizarea si analiza starii de sanatate a populatiei, monitorizarea factorilor de risc pentru starea de sanatate,

c) Sanatatea reproducerii

d) Sanatatea mamei si copilului

e) Supravegherea epidemiologica, prevenirea si controlul bolilor

f) Managementul activitatilor de prevenire primara prin imunoprofilaxie activa

g) Prevenirea si controlul epidemiilor si evenimentelor neasteptate in starea de sanatate, dupa caz, instituirea starii de alerta locala, nationala sau transfrontaliera

h) Preventia bolilor netransmisibile

i) Sanatatea in relatie cu mediul

j) Asigurarea capacitatilor de raspuns la dezastre sau amenintarile la adresa vietii si sanatatii populatiei

k) Promovarea sanatatii

l) Evaluarea si asigurarea calitatii serviciilor de asistenta de sanatate publica

m) Cercetarea, dezvoltarea si implementarea unor solutii eficiente de comunicare pentru schimbarea comportamentelor, de informare, educare si comunicare pentru prevenirea imbolnavirilor si promovarea starii de sanatate

n) Colaborarea la procesul de invatamint medical si educational pentru integrarea conceptului de prevenire si precautiune specifica

o) Asigurarea fluxului informational specific national si international specific

p) Siguranta alimentului si promovarea politicilor de nutritie sanatoasa

q) Sanatatea ocupationala

r) Integrarea prioritatilor de sanatate publica in politicile si strategiile sectoriale si in strategiile nationale de dezvoltare durabila

Art. 10

Principalele domenii de interventie ale asistentei de sanatate publica sunt urmatoarele:

a) Elaborarea periodica si realizarea obiectivelor Strategiei si Programelor Nationale de Sanatate Publica; asigurarea implementarii, monitorizarii si evaluarii interventiilor si activitatilor prevazute de Strategia si programele Nationale de Sanatate Publica

b) Prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile prin:

1. asigurarea imunizarilor
2. supravegherea bolilor transmisibile si netransmisibile
3. reglementarea normativa pentru prevenirea si combaterea bolilor
4. programe si interventii de prevenire si control organizate la nivel national si/sau local
5. controlul epidemiilor si supravegherea bolilor cu pondere semnificativa in populatie
6. pregatirea si planificarea pentru urgentele de sanatate publica
7. organizarea actiunilor de screening pentru depistarea precoce a bolilor
8. supravegherea infectiilor nosocomiale si monitorizarea utilizarii antibioticelor

c) Protejarea sanatatii si sanatatea in relatie cu mediu prin:

1. monitorizarea si modelarea favorabila a factorilor de mediu in relatie cu sanatatea
2. evaluarea unor factori de mediu nou identificati, cu risc pentru starea de sanatate
3. definirea standardelor pentru factorii de mediu in relatie cu starea de sanatate
4. reglementarea calitatii principalilor factori de mediu
5. stabilirea si reglementarea normelor de igiena comunitara
6. reglementarea circulatiei bunurilor si serviciilor cu impact asupra sanatatii publice

d) Siguranta alimentului prin:

1. supravegherea starii de nutritie si a calitatii alimentelor la consumator
2. reglementarea calitatii principalilor factori alimentari

e) Sanatatea ocupationala prin:

1. definirea standardelor de sanatate ocupationala
2. evaluarea riscurilor si morbiditatii in relatie cu sanatatea ocupationala

f)Implementarea prevederilor Regulamentului Sanitar International si ale Deciziilor si Recomandarilor specifice ale Comunitatii Europene

g) Evaluarea starii de sanatate prin:

1. monitorizarea indicatorilor starii de sanatate conform standardelor internationale
2. analiza evolutiei starilor morbide si a determinantilor starii de sanatate
3. evaluarea eficacitatii si eficientei interventiilor si activitatilor din cadrul programelor de sanatate
4. managementul nevoilor populatiei privind serviciile de sanatate publica
5. identificarea problemelor si riscurilor de sanatate in comunitati
6. reglementarea medicinei scolare in parteneriat cu Ministerul Educatiei si Cercetarii

h) Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate prin:

1. programe de educatie pentru sanatate in scopul promovarii starii de sanatate, care sa raspunda problemelor prioritare de sanatate publica identificate la nivel national si local
2. campanii de informare-educare-comunicare a populatiei generale, a unor grupuri populationale la risc sau a grupurilor populationale vulnerabile
3. implicarea comunitatilor locale in protejarea starii de sanatate

i) Managementul sanatatii publice bazat pe:

1. coordonare si intitiativa in formularea si implementarea politicilor de sanatate publica pe baze stiintifice
2. evaluarea calitatii resursei umane si a serviciilor de sanatate publica la nivelul comunitatilor
3. asigurarea coordonarii si cooperarii intersectoriale si multisectoriale in sanatate publica si evaluarea periodica a acesteia, in conformitate cu conceptul UE “Sanatate in toate politicile”
4. evaluarea impactului politicilor publice asupra starii de sanatate
5. cercetare in managementul sanatatii publice si a sistemelor de sanatate

j) Inspectia sanitara si controlul in sanatatea publica

CAP. 3

Autoritatile sistemului de asistenta de sanatate publica

Art. 11

In sensul prezentei legi, prin autoritati ale retelei de asistenta de sanatate publica se intelege:

a)  Ministerul Sanatatii, autoritatea centrala in domeniul sanatatii publice, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, ordonator principal de credite, in subordinea Guvernului;

b)   Institutul National de Sanatate Publica, unitate de specialitate in domeniul asistentei de sanatate publica la nivel national si regional, cu personalitate juridica, ordonator secundar de credite, in subordinea ministerului sanatatii

c)   Directiile de sanatate publica , servicii publice deconcentrate ale ministerului sanatatii, cu personalitate juridica, ordonator de credite, reprezentand autoritatea de asistenta de sanatate publica la nivel administrativ teritorial

Art. 12

a)  Atributiile, responsabilitatile, organizarea, reorganizarea si functionarea Ministerului Sanatatii sunt reglementate prin Hotarare a Guvernului si Ordine aferente ale Ministrului Sanatatii

b)  Atributiunile, responsabilitatile, organizarea, reorganizarea si functionarea Institutului National de Sanatate Publica sunt reglementate prin Hotarare a Guvernului si Ordine aferente ale Ministrului Sanatatii

c)  Atributiunile, responsabilitatile, organizarea, reorganizarea si functionarea directiilor de sanatate publica sunt reglementate prin Hotarare a Guvernului si Ordine aferente ale ministrului sanatatii;

Art. 13

a) Alte institutii/servicii, cu sau fara personalitate juridica, care desfasoara activitati in domeniul asistentei de sanatate publica la nivel national, regional, judetean sau local, aflate in subordonarea/coordonarea ministerului sanatatii, respectiv, in structura sau coordonarea altor altor ministere sau ale autoritatilor administratiei publice, sunt nominalizate prin hotarare de guvern, la propunerea ministerului sanatatii.

b) Institutiile care desfasoara activitati in domeniul asistentei de sanatate publica la nivel national, regional, judetean si local, cu personalitate juridica, aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sanatatii, se infiinteaza, se reorganizeaza sau se desfiinteaza, la propunerea Ministerului Sanatatii, prin hotarare a Guvernului

c) Directiile/unitatile/serviciile care desfasoare activitati in domeniul asistentei de sanatate publica aflate in subordinea sau coordonarea altor ministere sau ale autoritatii administratiei publice teritoriale se infiinteaza, se reorganizeaza sau se desfiinteaza, la propunerea autoritatii sale ierarhice, cu avizul ministerului sanatatii si prin hotarare a guvernului.

CAP. 4

Dispozitii privind obligatiile persoanelor fizice si juridice

Art. 14

Orice persoana fizica sau juridica, avand calitatea de angajator, este obligata sa asigure fondurile si conditiile necesare pentru:

a) efectuarea controlului medical periodic, conform normelor de sanatate publica si securitate in munca;

b) aplicarea masurilor de igiena, dezinfectie, dezinsectie si deratizare periodica;

c)  vaccinarea si profilaxia specifica impusa de riscurile de la locul de munca.

Art. 15

Cetatenii romani si orice alta persoana aflata pe teritoriul Romaniei, precum si unitatile si agentii economici au obligatia sa respecte masurile de prevenire si combatere a bolilor transmisibile, sa respecte intocmai normele de igiena si sanatate publica, si sa aplice masurile stabilite privind instituirea conditiilor pentru prevenirea imbolnavirilor si pentru promovarea sanatatii individului si a populatiei.

Art. 16

(1)  Informatiile privind sanatatea populatiei se pastreaza la autoritatile de sanatate publica teritoriale, regionale sau nationale, la autoritatile de sanatate publica ale ministerelor cu retea sanitara proprie, precum si la institutiile desemnate si pot fi folosite in scopul intocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, in vederea evaluarii starii de sanatate a populatiei.

(2)  Folosirea in alte scopuri a informatiilor inregistrate se poate admite numai daca este indeplinita una dintre urmatoarele conditii:

a)  exista o dispozitie legala in acest sens;

b)  exista acordul persoanei in cauza;

c)   datele sunt necesare pentru prevenirea imbolnavirii unei persoane sau a comunitatii, dupa caz;

d)   datele sunt necesare pentru efectuarea urmaririi penale, in conditiile legii.

(3)  Pastrarea confidentialitatii informatiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toti salariatii care prin activitatea pe care o desfasoara au acces la acestea in mod direct sau indirect.

Art. 17

(1) Pentru situatii speciale cu implicatii asupra sanatatii publice se constituie stocul de rezerva al Ministerului Sanatatii, care cuprinde medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale si alte materiale specifice, iar la nivelul autoritatilor de sanatate publica, rezerva antiepidemica.

(2) Normele metodologice de constituire, pastrare si utilizare a rezervei Ministerului Sanatatii si a rezervei antiepidemice se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii.

Art. 18

(1)  Pentru servicii de asistenta de sanatate publica, efectuate de catre autoritatile de asistenta de sanatate publica la cererea unor persoane fizice si juridice, se percep tarife potrivit reglementarilor in vigoare.

(2) Veniturile proprii obtinute potrivit alin. (1) se folosesc in conditiile legii.

CAP. 5

Utilizarea mass-media in interesul sanatatii publice

Art. 19

(1)  Campaniile nationale de informare, educare si comunicare cu privire la teme care privesc sanatatea publica trebuie sa fie avizate de ministrul sanatatii.

(2)  Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune sunt obligate ca in cadrul grilelor de programe sa rezerve gratuit spatiu de emisie necesar promovarii campaniilor de informare, educare si comunicare referitoare la teme care privesc sanatatea publica.

CAP. 6

Inspectia sanitara si controlul in sanatatea publica

Art. 20

Atributiile, responsabilitatile, organizarea, reorganizarea si functionarea Inspectiei sanitare si de control in sanatatea publica sunt reglementate prin Hotarare a Guvernului si Ordine aferente ale ministrului sanatatii;

Art. 21

(1) Activitatea de inspectie organizata la nivelul autoritatilor publice teritoriale se deruleaza pe domenii specifice sau prin constituirea unor structuri mixte, cuprinzand inspectia sanitara pentru protectia sanatatii umane si veterinara, protectia consumatorului, protectia mediului natural si urbanizat si a mediului de munca, siguranta alimentului sau, dupa caz, alti factori de risc sau evenimente reglementate, cu impact in starea de sanatate

(2) Activitatea de inspectie in sanatatea publica se exercita de catre personal atestat pe functii publice si imputerniciti, conform competentelor, de autoritatile cu atributii in domeniul controlului la nivel national, regional sau local

(3) Activitatea de inspectie in sanatatea publica se organizeaza si se deruleaza conform normelor generale si specifice elaborate de catre autoritatea in structura careia functioneaza inspectia, cu respectarea prevederilor legale privind sanatatea publica.

Art. 22

(1) Pentru exercitarea activitatii de inspectie in sanatatea publica, personalul imputernicit are drept de:

a) acces in orice tip de unitati, la documente, informatii, conform competentelor;

b) recoltare a produselor care pot constitui un risc pentru sanatatea publica;

c) a constata si a sanctiona contraventiile prevazute de legislatia din domeniul sanatatii publice.

(2) In situatii de risc pentru sanatatea publica, personalul imputernicit poate interzice punerea in consum, poate decide retragerea produselor, suspendarea temporara sau definitiva a activitatilor, retragerea sau anularea autorizatiei sanitare de functionare, a avizului sanitar, a notificarilor pentru activitati si produse si poate dispune, conform legii, orice alte masuri pe care situatia le impune.

(3) Concluziile activitatilor de control, abaterile de la normele legale, recomandarile si termenele de remediere a deficientelor, precum si alte masuri legale aplicate se consemneaza in procese-verbale de constatare, rapoarte de inspectie si procese-verbale de constatare a contraventiilor, daca este cazul

(4) In exercitarea activitatii, personalul imputernicit asigura pastrarea confidentialitatii datelor, cu exceptia situatiilor care constituie un risc pentru sanatatea publica, caz in care comunicarea se va face prin reprezentantul legal

CAP. 7

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 23

(1) In termen de 90 zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, ministerul sanatatii va reglementa, conform procedurii legale, reorganizarea si restructurarea directiilor actuale de sanatate publica , prin transferul unor atributiuni si a personalul calificat in exercitarea atributiunilor transferate, intr-o structura infiintata si organizata la nivelul autoritatilor administratiei publice teritoriale

(2) Transferul atributiunilor si personalului angajat pe functii publice ale serviciului de control in sanatate publica din structura actuala ale directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, va permite, in cadrul procesului de descentralizare, intarirea capacitatii de protejare a cetatenilor si sigurantei sociale din teritoriul administrativ in responsabilitatea administratiei publice teritoriale

(3)   In termen de 90 zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, ministerul sanatatii va elabora sau reaviza, dupa caz, reglementarile legale privind organizarea si functionarea institutiilor  prevazute in prezentul titlu.

Art. 24

Prevederile specifice ale prezentului titlu se aplica si de catre ministerele cu retea sanitara proprie respectiv la nivelul tuturor ministerelor si autoritatilor publice centrale si locale cu atributiuni in domeniul responsabilitatii si activitatilor de asistenta de sanatate publica

Art. 25

La data intrarii in vigoare a prezentului titlu, orice dispozitie contrara prevederilor prezentei legi si reglementarile aferente legii se abroga.

TITLUL II

PROGRAMELE NATIONALE DE SANATATE

CAP.1

Dispozitii generale

Art. 26

(1) Programele nationale de sanatate reprezinta cadrul implementarii obiectivelor politicii si strategiei asistentei de sanatate publica de catre Ministerul Sanatatii, ca autoritate centrala a domeniului de sanatate publica.

(2) Programele nationale de sanatate se adreseaza domeniilor de interventie ale sanatatii publice si raspund prioritatilor nationale identificate.

(3) Programele nationale de sanatate reprezinta un ansamblu de actiuni anuale sau multianuale, organizate in scopul evaluarii, prevenirii, tratamentului si controlului bolilor cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei

CAP. 2

Finantarea programelor nationale de sanatate

Art. 27

(1) Finantarea programelor nationale de sanatate se realizeazaS

1. de la bugetul de stat
2. din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii
3. din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
4. de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii, prin transferuri din bugetul Ministerului Sanatatii catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
5. din fonduri externe rambursabile si nerambursabile
6. din veniturile proprii ale ministerelor si structurilor de executie abilitate acestui scop
7. din donatii si sponsorizari
8. din alte surse, potrivit legii

(2)   Sumele alocate programelor nationale de sanatate sunt aprobate prin legea bugetului de stat in conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare

(3) Sumele alocate pentru programele nationale de sanatate, respectiv pentru subprograme, sunt cuprinse in bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor prin care acestea se deruleaza, si se utilizeaza potrivit destinatiilor stabilite.

(4) Sumele mentionate la alin. (1) vor fi publicate pe site-ul Ministerului Sanatatii impreuna cu bugetul de venituri si cheltuieli si executia acestuia

(5) Ministerul Sanatatii poate retine la dispozitia sa, din veniturile proprii, o cota de rezerva calculata din totalul fondurilor aprobate pentru programele nationale de sanatate, al carei nivel si mod de utilizare se stabilesc prin hotarare de guvern

(6) Achizitionarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale si altele asemenea, pentru pacientii cuprinsi in cadrul programelor nationale de sanatate nominalizate prin hotarare de guvern, se realizeaza pe baza de contracte cost-volum si contracte cost-volum-rezultat, pe baza normelor metodologice la prezenta lege.

CAP 3

Atributii in realizarea programelor nationale de sanatate

Art. 28

Programele nationale de sanatate sunt elaborate, monitorizate si evaluate in mod distinct sau in comun de Ministerul Sanatatii si CNAS

Art. 29

Ministerul Sanatatii asigura coordonarea tuturor programelor nationale de sanatate prin indeplinirea urmatoarelor atributii:

a)  aproba domeniile prioritare de actiune si strategia programelor nationale de sanatate pe termen scurt, mediu si lung;

b) propune obiectivele anuale sau multianuale ale programelor nationale de sanatate si ale subprogramelor de sanatate, structura programelor nationale de sanatate si a subprogramelor de sanatate, necesarul de resurse financiare pentru realizarea programelor nationale de sanatate;

c) aproba normele tehnice de implementare a programelor nationale de sanatate, dupa caz, impreuna cu CNAS;

d) Programele nationale de sanatate se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Sanatatii inclusiv programele preluate, respectiv transferate, de la Ministerul Sanatatii la CNAS.

e) Hotararea Guvernului privind aprobarea programelor nationale de sanatate cuprinde obiectivele, structura acestora, nivelul, sursele si modalitatile de finantare precum si orice alte conditii si termene necesare derularii programelor.

f) Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate se aproba prin ordin al ministrului sanatatii, prin ordinul presedintelui CNAS sau, dupa caz, prin ordine comune.

Art. 30

CNAS asigura organizarea si monitorizarea programelor nationale de sanatate, aprobate prin hotarare a Guvernului, avand urmatoarele atributii:

a)  implementeaza si deruleaza programe nationale de sanatate specifice, conform strategiei aprobate de Ministerul Sanatatii

b)  raspunde de asigurarea, urmarirea, evidentierea si controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor nationale de sanatate, precum si de monitorizarea, controlul si analiza indicatorilor fizici si de eficienta si raporteaza Ministerului Sanatatii modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul Ministerului Sanatatii

c)  transmite Ministerului Sanatatii, trimestrial, anual si ori de cate ori este nevoie, analiza modului in care au fost derulate programele nationale de sanatate.

Art. 31

(1) Programele nationale de sanatate se pot derula prin

1. structurile de specialitate ale Institutului National de Sanatate Publica si/sau altor institutii nominalizate de catre Ministerul Sanatatii, fiind supuse controlului Ministerului Sanatatii
2. institutiile/unitatile/servicii desemnate pentru fiecare obiectiv al programelor,  coordonate pe plan local de catre structurile de specialitate ale directiilor de sanatate publica.
3. unitati de specialitate, selectate pe baza criteriilor aprobate prin ordin ai ministrului sanatatii, la propunerea CNAS pentru furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati in relatii contractuale cu CNAS si/sau cu asiguratorii de sanatate cu care CNAS are contracte
4. pe baza de contractare competitiva pentru alte institutii publice si private si organizatii guvernamentale si neguvernamentale.

(2)  In intelesul prezentei legi, unitatile de specialitate sunt: unitati medicale publice si private, institutii publice, furnizori de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale autorizati si evaluati, aflati in relatie contractuala cu asiguratorii de sanatate, precum si alte institutii  publice si private si organizatii guvernamentale si neguvernamentale.

(3)  Structurile prevazute la alin. (1) pot angaja personal pentru derularea programelor nationale de sanatate ca actiuni multianuale pe toata perioada de derulare a acestora.

(4)  Pentru realizarea atributiilor si activitatilor prevazute in cadrul programelor nationale de sanatate, unitatile de specialitate prevazute la alin. (1) pot incheia contracte/conventii civile cu medici, asistenti medicali si alte categorii de personal, dupa caz, precum si cu persoane juridice, potrivit dispozitiilor Codului civil si in conditiile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate.

(5)  Contractele/conventiile civile incheiate in conditiile alin. (4) de catre unitatile de specialitate stabilite la alin. (2) prevad actiuni multianuale, sunt de natura civila si se incheie pentru toata perioada de derulare a programelor nationale de sanatate.

(6)  Sumele necesare pentru derularea contractelor prevazute la alin. (4) sunt cuprinse in fondurile alocate programelor nationale de sanatate.

Art. 32

(1) Unitatile medicale cu paturi din reteaua autoritatilor administratiei publice locale pot derula programe nationale de sanatate finantate din urmatoarele surse:

a) bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

b) bugetul Ministerului Sanatatii, din sumele alocate de la bugetul de stat si din veniturile proprii directiilor de sanatate publica, in baza contractelor incheiate cu acestea, in conditiile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate.

(2) Unitatile medicale din subordinea ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie pot derula programe nationale de sanatate finantate din sursele prevazute la alin. (1) lit. a). Programele nationale de sanatate finantate din sursele prevazute la alin. (1) lit. b) pot fi derulate cu conditia indeplinirii criteriilor de selectie, aprobate prin normele tehnice de implementare ale prezentei legi.

.CAP IV

Dispozitii finale

Art. 33

Unitatile care deruleaza programe nationale de sanatate, respectiv subprograme, au obligatia utilizarii fondurilor in limita bugetului alocat si potrivit destinatiei specificate, cu respectarea dispozitiilor legale, precum si obligatia gestionarii eficiente a mijloacelor materiale si banesti si a organizarii evidentei contabile a cheltuielilor pentru fiecare subprogram si pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, atat pentru bugetul aprobat, cat si in executie.

Art. 34

Ministerul Sanatatii, respectiv Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, asigura fondurile pentru finantarea programelor nationale de sanatate, respectiv a subprogramelor, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari si tertiari, care vor solicita finantarea in functie de realizarea indicatorilor.

TITLUL III

ASISTENTA MEDICALA PRIMARA

CAP. I

Dispozitii generale

Art. 35

Domeniul asistentei medicale primare asigura serviciile medicale specifice de prim contact populatiei deservite.

Art. 36

(1) In cuprinsul prezentei legi urmatorii termeni sunt definiti astfel:

a) medicina de familie – specialitate de sine statatoare care asigura servicii medicale de prim-contact, indiferent de natura problemei de sanatate, in contextul unei relatii continue cu pacientii, in prezenta bolii sau in absenta acesteia, acordate de medicul de familie;

b)  medicul de familie – este medicul care urmeaza un program de formare prin rezidentiat si devine specialist in medicina de familie;

c)  cabinetul de medicina de familie – este unitatea sanitara de interes public specializata in furnizarea de servicii medicale in asistenta medicala primara, organizat si acreditat conform legislatiei in vigoare;

d)  praxisul de medicina de familie – reuneste patrimoniul de afectatiune profesionala, infrastructura cabinetului, aflata in proprietatea sau in folosinta medicului, si clientela;

e)  grup de practica – asocierea a doi sau mai multi medici de familie titulari de cabinete de medicina de familie, in vederea furnizarii de servicii medicale si/sau a utilizarii in comun a unor resurse;

f)  servicii de asistenta medicala primara sunt:

- servicii medicale furnizate de cabinetul medicului de familie unei populatii desemnate, cu responsabilitatea asigurarii continuitatii actului medical, indiferent de absenta sau prezenta bolii, si integrarea aspectelor fizice, psihologice si sociale ale starii de sanatate in limitele competentei personalului medical, cu accent principal pe preventie si promovarea sanatatii, ingrijirea afectiunilor acute si cronice, ingrijiri la domiciliu si activitati de ingrijiri medicale la nivelul comunitatii deservite; serviciile sunt oferite preponderent de cabinetul de medicina de familie precum si de alte structuri cu personal medical autorizat in acest sens in conditiile legii.

– servicii de asistenta medicala comunitara furnizate de asistenta medicala comunitara,mediatorul sanitar destinate cu precadere grupurilor vulnerabile si centrate pe preventie, educatie si informare, precum si servicii oferite de alte profesii in raport cu necesitatile comunitatii

g) echipa de asistenta medicala primara multidisciplinara – include cabinetul medicului de familie precum si asistentul medical comunitar, mediatorul sanitar, moasa, asistent social, fizioterapeut, alte profesiuni cu atributii in domeniul asistentei medicale primare si comunitare precum si personal administrativ.

(2) Aplicarea prevederilor prezentei legi se face in baza urmatoarelor principii:

a) principiul competentei profesionale – conform caruia furnizarea serviciilor de asistenta medicala primara se face in baza competentelor profesionale dobandite

b) principiul echilibrului si al concurentei – conform caruia, infiintarea unui cabinet medical de medicina de familie se va face avandu-se in vedere asigurarea serviciilor medicale in primul rand pentru populatia lipsita de astfel de servicii, pe baza principiilor concurentei loiale in cadrul reglementarilor in vigoare;

c) principiul stabilitatii si continuitatii serviciilor medicale – conform caruia trebuie asigurata populatiei asistenta medicala neintrerupta, pe baza integrarii serviciilor oferite intre toate nivelurile de asistenta medicala si socio-medicala.

d) principiul raspunderii personale – conform caruia, medicul de familie, indiferent de calitatea sa de titular sau angajat al cabinetului medical, este independent din punct de vedere al actului profesional, are drept de decizie si poarta intreaga raspundere a actelor sale.

Art. 37

(1) Medicul de familie este un specialist care a dobandit specialitate corespunzatoare si care isi desfasoara activitatea :

a) pe baza unei liste de pacienti;

b) ca specialist, fara o lista de pacienti.

(2) Medicul de familie acorda ingrijiri persoanelor in contextul familiei si, respectiv, familiilor in cadrul comunitatii, fara discriminare;

(3) Caracteristicile asistentei acordate de medicul de familie sunt urmatoarele:

a) constituie punctul de prim-contact in cadrul sistemului de sanatate, oferind acces nediscriminatoriu pacientilor si ocupandu-se de problemele de sanatate ale acestora;

b) foloseste eficient resursele sistemului de sanatate, coordonand asistenta medicala acordata pacientilor;

c) colaboreaza cu ceilalti furnizori de servicii de sanatate si sociale si asigura continuitatea ingrijirilor acordate pacientilor;

d) promoveaza sanatatea si starea de bine a pacientilor prin interventii adecvate si eficiente;

e) urmareste rezolvarea problemelor de sanatate ale comunitatii, colaborand in acest sens cu autoritatile locale din zona in care i-si desfasoara activitatea.

(4) Medicul de familie trebuie sa urmeze acele stagii de formare care sa-l faca competent din punct de vedere profesional sa furnizeze ingrijirile cuprinzatoare de care are nevoie o persoana.

(5) Educatia medicala specialitate ca si cea continua a medicilor de familie este reglementata de prevederi legale specifice, emise de catre Ministerul Sanatatii si de Colegiul Medicilor din Romania.

Cap. II

Coordonarea si derularea activitatii de asistenta medicala primara

Art. 38

(1) Cabinetul de medicina de familie furnizeaza servicii de asistenta medicala primara asa cum sunt reglementate prin ordin al ministrului sanatatii catre pacientii:

a)  asigurati, inscrisi pe lista proprie sau a altor cabinete;

b)  neasigurati.

(2) Cabinetul de medicina de familie poate desfasura urmatoarele activitati:

a) interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale;

b) activitati de medicina preventiva;

c) activitati medicale curative;

d) activitati de ingrijire la domiciliu;

e) activitati de ingrijiri paliative;

f)  activitati medico-sociale;

g)  alte activitati medicale, in conformitate cu atestatele de studii complementare;

h)  activitati de invatamant si de cercetare stiintifica, in cabinetele medicilor acreditati pentru acest scop;

i)  activitati de suport.

(3) Coordonarea echipei medicale primare multidisciplinare se face de catre directiile de sanatate publica si autoritatile Administrativ teritoriale conform metodologiei elaborate de ministerul sanatatii.

Art. 39

Forma juridica de organizare a cabinetului de medicina de familie

(1) Medicii de familie pot profesa independent, asociati, grupati sau/si sub forma unor societati de asistenta medicala.

(2) Societatile care furnizeaza servicii de asistenta medicala primara pot fuziona numai cu alti furnizori de servicii medicale.

(3) Societatile care furnizeaza servicii de asistenta medicala primara nu pot fi parteneri sau actionari ai companiilor furnizoare de medicamente sau de echipamente medicale.

(4) Companiile furnizoare de medicamente sau de echipamente medicale nu pot infiinta sau administra societati care sa furnizeze servicii de asistenta medicala primara.

(5) Partenerii si actionarii/detinatorii de parti sociale in cadrul societatilor furnizoare de asistenta medicala primara pot fi urmatorii: 1) medici de familie care furnizeaza servicii in cadrul societatii; 2) administratia locala, in al carui teritoriu administrativ se afla societatea care furnizeaza asistenta medicala primara; 3)un asigurator de sanatate; 4) un alt furnizor de servicii medicale

(6) Preluarea activitatii unui praxis existent de catre un alt medic de familie, in conditiile incetarii activitatii medicului titular, se face prin transmiterea patrimoniului de afectatiune profesionala detinut catre medicul sau organizatia care preia praxisul. Noul detinator va aduce la cunostinta autoritatilor de sanatate publica teritoriale, asiguratorilor de sanatate, respectiv pacientilor, preluarea praxisului. Criteriile si metodologia de preluare se stabilesc prin norme aprobate prin ordin ai ministrului sanatatii.

(7) Coordonarea activitatii cabinetelor medicale se exercita de catre medicul titular sau reprezentantul legal al cabinetului.

(8) Cabinetele medicale de medicina de familie pot avea si puncte de lucru secundare.

(9) Punctele de lucru secundare se pot infiinta numai in localitatile din mediul rural.

(10) Punctele de lucru secundare se pot infiinta in localitatea in care isi are sediul cabinetul medical sau intr-o localitate limitrofa daca nu functioneaza un cabinet medical, sau daca acesta nu acopera nevoile de asistenta primara in localitatea respectiva, cu avizul autoritatilor locale.

(11)  Punctele de lucru secundare sunt administrate de medicul titular, de medicii asociati sau grupati, desemnati de reprezentantul legal sau de medici de medicina generala care nu au inca drept de a fi titulari de cabinet.

Art. 40

(1) Derularea activitatii in asistenta medicala primara se realizeaza, de regula, cu o echipa de asistenta medicala multidisciplinara.

(2) Echipele astfel constituite pot deservi colectivitati mai mari, in functie de specificul zonei.

(3) Mai multe echipe se pot asocia in retele de asistenta primara prin care se poate asigura continuitatea in acordarea ingrijirilor medicale si in afara orelor de program, in conformitate cu prevederile contractului cadru si a altor prevederi legale in vigoare

(4) Retelele de asistenta primara vor avea acces cu prioritate la finantarea din fondurile publice cu aceasta destinatie

(5) Asigurarea neintrerupta a asistentei medicale se realizeaza si prin centrele de permanenta.

(6) Modul de asigurare a continuitatii asistentei medicale primare la cabinetul medicului de familie este reglementat prin contractul cadru.

(7) Cabinetele medicale de medicina de familie cu echipe de asistenta medicala multidisciplinara pot prelua atributii de asistenta medicala de la ambulatoriile de specialitate si de la spitale pentru care pot incheia contracte suplimentare cu asiguratorii de sanatate sau cu respectivii furnizori de servicii, in conformitate cu prevederile contractului cadru.

Art. 41

(1) Serviciile de medicina de familie furnizate de cabinetele medicale sunt centrate pe nevoile populatiei din comunitatile deservite.

(2) Autoritatile locale pot sustine activitatea furnizorilor de servicii de asistenta medicala primara la nivelul comunitatilor locale din punct de vedere financiar, material si administrativ.

(3) Autoritatile administratiei publice locale pot sprijiniri furnizorii de servicii de medicina de familie privind dotarea cu aparatura medicala si materiale, in scopul cresterii gamei de servicii oferite populatiei deservite.

(4) Participarea materiala a autoritatilor administratiei publice locale consta si in punerea la dispozitia cabinetelor demedicina de familie a spatiilor cu destinatie de cabinete medicale corespunzatoare normelor in vigoare.

(5) Acolo unde necesarul de servicii de asistenta primara nu este acoperit, total sau partial, autoritatile locale pot infiinta cabinete medicale si contracta servicii de asistenta medicala primara pentru populatia de a caror stare de sanatate raspund.

Art. 42

(1) Evidenta activitatii medicale derulata la nivelul asistentei medicale primare se tine in format electronic, conform strategiei informationale medicale a Ministerului Sanatatii si a prevederilor contractului cadru, precum si a celorlalte acte normative din domeniu.

(2) Aplicatiile informatice trebuie sa permita integrarea verticala cu asistenta ambulatorie de specialitate si cea spitaliceasca in vederea facilitarii continuitatii ingrijirilor medicale.

(3) Colectarea si transmiterea de date referitoare la supravegherea epidemiologica pentru bolile transmisibile si bolile cronice, precum si datele referitoare la utilizarea serviciilor medicale se realizeaza in conformitate cu strategia Ministerului Sanatatii in domeniul informatiilor medicale si in conformitate cu prevederile Contractului Cadru.

(4) Calitatea serviciilor medicale furnizate de cabinetele medicale de medicina de familie se bazeaza pe aplicarea recomandarilor din ghidurile de practica medicala pentru medicii de familie si pe baza reglementarilor in vigoare referitoare la calitatea serviciilor medicale.

(5) Dezvoltarea si implementarea ghidurilor se face prin intermediul organizatiilor profesionale specifice in colaborare cu ANCIS si cu aprobarea Ministerul Sanatatii.

(6)  Evaluarea calitatii serviciilor medicale furnizate pe baza contractuala se va face de catre finantator, in conformitate cu prevederile legale in vigoare

CAP. III

Finantarea activitatii furnizorilor din medicina primara

Art. 43

(1) In sistemul de asigurari sociale de sanatate finantarea serviciilor de medicina de familie se realizeaza pe baza de contract intre cabinetele de medicina de familie si asiguratorii de sanatate conform contractului cadru.

(2) Prevederile din contractul cadru privind serviciile medicale de medicina de familie se stabilesc de catre CNAS si Ministerul Sanatatii pentru indeplinirea obiectivelor de sanatate si vizeaza:

a) volumul de servicii contractate;

b) nivelul finantarii

c) modalitati de asigurare a continuitatii ingrijirii asiguratilor

d) mecanisme de colaborare cu celelalte unitati de asistenta medicala aflate in contract cu asiguratorul

e) alte elemente, dupa caz.

(3) Finantarea asistentei medicale comunitare se face de la bugetul de stat si bugetele locale conform metodologiei elaborate de ministerul sanatatii si aprobate prin hotarire de Guvern.

Art. 44

(1) Plata furnizorilor de servicii medicale de medicina de familie finantati din fonduri publice se face in conformitate cu prevederile contractului cadru aprobat prin hotarare de Guvern si pe baza contractului de furnizare de servicii incheiat cu asiguratorii de sanatate.

(2) Cabinetul de medicina de familie poate realiza venituri si din:

a) contracte incheiate cu directiile de sanatete publica

b) contracte incheiate cu asiguratorii de sanatate;

c) contracte incheiate cu autoritatiale adminstratiei publice locale

d) contracte incheiate cu terti, pentru servicii aferente unor competente suplimentare;

e) plata directa de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terti platitori;

f) coplata aferenta unor activitati medicale;

g) contracte de cercetare si pentru activitate didactica;

h) donatii, sponsorizari;

i) alte surse, conform dispozitiilor legale,

(3) Sistemul de plata pentru serviciile de asistenta medicala primara poate cuprinde una sau mai multe din urmatoarele forme de plata:

a) tarif pe persoana asigurata;

b) tarif pe serviciu medical;

c) tarif pe caz rezolvat;

d) tarif pe episod de boala

e) pret de decontare;

f) buget global

g) pret de referinta

h) plata prin capitatie activa

i) plata prin capitatie pasiva

j) suma de inchiriere

k) bonusuri

l)  salariu

m)   n) alte forme prevazute de reglementarile in vigoare

Art. 45

Obligatiile personalului furnizorilor de servicii de asistenta medicala primarase reglementeaza prin acte normative, dupa cum urmeaza:

a) obligatiile de etica si deontologie profesionala – prin legile si codurile de deontologie profesionala care guverneaza exercitarea profesiilor reglementate;

b) obligatiile privind sanatatea publica – conform reglementarilor legale in vigoare si dispozitiilor autoritatilor de sanatate publica;

c) obligatiile fata de sistemul asigurarilor sociale de sanatate – prin contractul-cadru, normele de aplicare si contractele cu asiguratorii de sanatate;

d) obligatiile privind relatiile de munca – prin contractul de munca la nivel de ramura sanitara si contractele individuale/colective de munca ale angajatilor, precum si prin alte prevederi legale speciale;

e) obligatiile fata de pacienti – prin indeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevazute la lit. a) si c), precum si din legislatia privind drepturile pacientului;

f) obligatiile privind managementul evidentei medicale primare si a informatiei medicale gestionate – prin reglementarile legale in vigoare;

g) obligatiile privind protectia mediului si gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala – prin reglementarile legale in vigoare;

h) obligatia de educatie/formare continua si de dezvoltare profesionala a resurselor umane din asistenta medicala primara – prin reglementarile legale in vigoare.

TITLUL IV

Sistemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat

Dispozitii generale

Art. 46

In sistemul national de servicii medicale de urgenta si de prim ajutor calificat, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

a) Sistemul national de servicii medicale de urgenta si prim ajutor calificat – ansamblul de structuri, forte, mecanisme si relatii, organizate dupa aceleasi principii si reguli, care utilizeaza proceduri integrate de management specializat si/sau calificat;

b) Asistenta integrata de urgenta – asistenta asigurata de institutiile medicale acreditate de catre Ministerului Sanatatii pentru participarea la sistemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat, institutii ale Ministerului Administratiei si Internelor si/sau din structura autoritatilor publice locale, precum si de Serviciul de Telecomunicatii Speciale prin Directia pentru apel unic de urgenta 1-1-2. Ea include ansamblul de masuri si activitati cu caracter logistic, tehnic si medical, destinate in principal salvarii si pastrarii vietii

c) asistenta medicala de urgenta – ansamblul de masuri si activitati cu caracter logistic si medical furnizate in situatiile in care amanarea acestora sau lipsa furnizarii lor pot cauza moartea sau deteriorarea permanenta a starii de sanatate a persoanei care necesita ingrijire;

d) primul ajutor de baza – efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de catre persoane fara pregatire medicala, fara utilizarea unor echipamente specifice acestui scop.

e) primul ajutor calificat – efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de catre personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formare si care are in dotare echipamentele specifice acestui scop, functionand sub forma de echipe de prim ajutor intr-un cadru institutionalizat;

f) urgenta medicala – accidentarea sau imbolnavirea acuta, care necesita acordarea primului ajutor calificat si/sau a asistentei medicale de urgenta, la unul sau mai multe niveluri de competenta, dupa caz. Ea poate fi urgenta cu pericol vital, unde este necesara/sunt necesare una sau mai multe resurse de interventie in faza prespitaliceasca, continuand ingrijirile intr-un spital local, judetean ori regional, sau urgenta fara pericol vital, unde ingrijirile pot fi efectuate, dupa caz, cu sau fara utilizarea unor resurse prespitalicesti, la un centru ori cabinet medical autorizat sau, dupa caz, la un spital.

Art. 47

(1) Asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca este asigurata de servicii de ambulanta acreditate de ministerul sanatatii , precum si de echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare (SMURD), aflate in structura inspectoratelor pentru situatii de urgenta, a autoritatilor publice locale si a spitalelor acreditate in acest sens de ministerul sanatatii.

(2) Asistenta medicala de urgenta spitaliceasca din cadrul sistemului national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat este asigurata in unitati si compartimente de primiri urgente din structura spitalelor. Ministerul sanatatii stabileste si acrediteaza periodic UPU si CPU incluse in structura sistemului national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat.

Art. 48

Finantarea structurilor si serviciilor medicale din cadrul sistemului national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat se face de la bugetul de stat.

Art. 49

Legea Sistemului national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat urmeaza a fi pregatita de catre Ministerul Sanatatii si Ministerul Administratiei si Internelor. Organizarea si functionarea a asistentei medicale de urgenta se reglementeaza prin hotarare de guvern, la propunerea Ministerului Sanatatii.

TITLUL V

SPITALELE

CAP. 1

Dispozitii generale

Art. 50

(1) Spitalul este unitatea medicala cu paturi, cu personalitate juridica, ce furnizeaza servicii medicale.

(2) Serviciile medicale acordate de spital pot fi preventive, curative, de recuperare si/sau paleative, precum si alte tipuri de servicii de sanatate

Art. 51

(1)   Organizarea si functionarea spitalelor sunt reglementate si supuse controlului Ministerului Sanatatii, iar in spitalele din subordinea ministerelor si institutiilor cu retea de sanatate proprie, controlul este efectuat si de structurile specializate ale acestora.

(2)   Spitalul poate furniza servicii medicale numai daca functioneaza in conditiile autorizatiei sanitare de functionare, in caz contrar, activitatea spitalelor se suspenda, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.

(3)   Spitalele au ca obiect de activitate furnizarea de servicii medicale spitalicesti si de sanatate in general; spitalele pot organiza inclusiv servicii de asistenta medicala primara asigurand integrarea verticala a serviciilor de sanatate in vederea asigurarii continuitatii in ingrijirea pacientilor.

Art. 52

(1) In spital se pot desfasura si activitati de invatamant medico-farmaceutic, postliceal, universitar si postuniversitar, precum si activitati de cercetare stiintifica medicala, in conformitate cu clasificarea in functie de competente stabilita prin ordin al ministrului sanatatii.

(2) Colaborarea dintre spitale si institutiile de invatamant superior medical, respectiv unitatile de invatamant medical, se desfasoara pe baza de contract, incheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului educatiei si cercetarii.

(3) Cercetarea stiintifica medicala, inclusiv studiile clinice se efectueaza exclusiv pe baza de contract de cercetare, incheiat intre spital si finantatorul cercetarii.

(4) Spitalele au obligatia sa asigure activitatea de educatie medicala continua pentru medici, asistenti medicali si alt personal. Costurile acestor activitati sunt suportate de personalul beneficiar. Spitalul poate suporta astfel de costuri, in conditiile alocarilor bugetare.

(5) Promovarea produselor medico-farmaceutice in spital se face conform metodologiei stabilite prin ordin de ministru.

Art. 53

(1) Spitalul asigura conditii de investigatii medicale si tratament conform nivelului de competenta stabilit pe baza criteriilor aprobate de Ministerul Sanatatii

(2) Spitalul asigura conditii de cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.

(3) Spitalul raspunde, in conditiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea conditiilor de cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nozocomiale, precum si pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacientilor.

Art. 54

(1) Ministerul Sanatatii reglementeaza si aplica masuri de crestere a eficientei si calitatii serviciilor medicale si de asigurare a accesului echitabil al populatiei la serviciile medicale.

Art. 55

Pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sanatatii, Ministerul Sanatatii propune, o data la 3 ani, Planul national de paturi din sistemul de asigurari sociale de sanatatecare se aproba prin hotarare a Guvernului

(1) Toate spitalele au obligatia de a acorda primul ajutor si asistenta medicala de urgenta oricarei persoane care se prezinta la spital, daca starea sanatatii persoanei este critica sau ii pune viata in pericol

(2) Spitalul va fi in permanenta pregatit pentru asigurarea asistentei medicale in caz de (razboi), dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale si alte situatii de criza si este obligat sa participe cu toate resursele la inlaturarea efectelor acestora.

(3) Cheltuielile efectuate de unitatile spitalicesti, in cazurile prevazute la alin. (2), se ramburseaza de la bugetul de stat, prin bugetele ministerelor, ale institutiilor in reteaua carora functioneaza, precum si prin bugetul unitatii administrativ-teritoriale, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, in termen de maximum 30 de zile de la data incetarii cauzei care le-a generat.

CAP. 2

Organizarea si functionarea spitalelor

Art. 56

(1) Spitalele pot fi organizate ca institutii publice, asociatii, fundatii sau societati comerciale.

(2) Proprietarul spitalului poate decide schimbarea statutului organizatoric al spitalului intr-una din cele patru forme de la alin. 1, cu avizul Ministerului Sanatatii

(3) Spitalele de interes strategic pot sa fie organizate numai ca institutii publice sau fundatii de utilitate publica, lista spitalelor de interes strategic se aproba prin hotarare a Guvernului la propunerea Ministerului Sanatatii

(4) Spitalele organizate ca fundatii si asociatii, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.

(5)  Spitalele pot fi organizate si ca societati comerciale, in conformitate cu prevederile Legii 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(6) Indiferent de forma de organizare a spitalelor, acestea trebuie sa respecte integral reglementarile referitoare la acordarea de servicii medicale, precum si pe cele referitoare la clasificarea, autorizarea si acreditarea spitalelor.

(7) Modalitatile de infiintare, organizare si conducere a spitalelor se stabilesc prin Normele metodologice la prezenta lege, aprobate prin hotarare de guvern.

(8) In functie de competente, spitalele sunt clasificate pe categorii. Criteriile in functie de care se face clasificarea se aproba prin ordin al ministrului sanatatii.

(9) Pentru asigurarea continuitatii si complementaritatii serviciilor medicale spitalele trebuie sa incheie acorduri care sa asigure finalizarea cazului in conformitate cu reglementarile in vigoare.

(10) Spitalele se pot organiza in retele de asistenta medicala asa cum sunt acestea definite prin normele de aplicare ale prezentei legi.

Art. 57

(1) Autorizatia sanitara de functionare se emite in conditiile stabilite prin normele aprobate prin ordin al ministrului sanatatii si da dreptul spitalului sa functioneze. Dupa obtinerea autorizatiei sanitare de functionare, spitalul intra, la cerere, in procedura de acreditare. Procedura de acreditare nu se poate extinde pe o perioada mai mare de 5 ani. Neobtinerea acreditarii in termen de 5 ani de la intrarea in vigoare a prezentului Titlu conduce la rezilierea contractului din sistemul asigurarilor sociale de sanatate si  al spitalului in cauza.

(2) Acreditarea garanteaza faptul ca spitalele functioneaza la standardele stabilite potrivit normelor legale, privind acordarea serviciilor medicale, certificand calitatea serviciilor medicale in conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de acreditare.

(3)Acreditarea se acorda de catre Agentia Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS), care are in structura sa Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor.

(4) ANCIS este institutie independenta, cu personalitate juridica.

(5) ANCIS este finantata din venituri proprii si fonduri de la bugetul de stat.

(6) Pentru obtinerea acreditarii se percepe o taxa de acreditare, al carei nivel se aproba prin ordin al ANCIS, la propunerea ministrului sanatatii publice.

(7) Veniturile incasate din activitatea de acreditare sunt venituri proprii ale ANCIS, care urmeaza a fi utilizate pentru organizarea si functionarea ANCIS, in conditiile legii.

(8) Procedurile, standardele si metodologia de acreditare se elaboreaza de catre ANCIS si se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice.

(9) Lista cu unitatile spitalicesti acreditate si categoria acreditarii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 58

(1) Acreditarea este valabila 5 ani. Inainte de expirarea termenului, spitalul solicita evaluarea in vederea reacreditarii.

(2) Reevaluarea unui spital se poate face si la solicitarea Ministerului Sanatatii, a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sau, dupa caz, a ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, precum si a asiguratorului de sanatate. Taxele legate de reevaluare sunt suportate de solicitant.

(3) Daca in urma evaluarii se constata ca nu mai sunt indeplinite standardele de acreditare, ANCIS acorda un termen pentru conformare sau retrage acreditarea pentru categoria solicitata.

CAP. 3

Finantarea spitalelor

Art. 59

(1) Spitalele organizate ca institutii publice sunt finantate integral din venituri proprii si functioneaza pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele incasate pentru serviciile medicale, alte prestatii efectuate pe baza de contract, precum si din alte surse, conform legii.

(2) Spitalele organizate ca fundatii si asociatii functioneaza in conditiile prevazute de OG 26/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, activitatea lor fiind non-profit.

(3) Spitalele organizate ca societati comerciale functioneaza in conditiile prevazute de Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Indiferent de forma de organizare, spitalele pot sa incheie contracte de furnizare de servicii medicale in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, cu conditia respectarii Planului national de paturi, elaborate de catre Ministerul Sanatatii, precum si a conditiilor de contractare stabilite prin Contractul Cadru.

(5) In vederea derularii programelor nationale de sanatate si desfasurarii unor activitati specifice, spitalele pot incheia contracte de furnizare de servicii medicale cu asiguratorii de sanatate, precum si cu directiile de sanatate publica in conformitate cu structura organizatorica a acestora.

(6) Indiferent de forma de organizare spitalele care ofera servicii finantate din fondul de asigurari sociale de sanatate grila de salarizare a personalului medical stabilita de reglementarile in vigoare reprezinta nivelul minim de salarizare.

Art. 60

Spitalele de interes strategic pot primi, in completare, pentru activitati specifice finantare de la bugetul de stat, care vor fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate, in conditiile legii.

Art. 61

Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalelor, executia bugetara si raportul anual de activitate se publica pe site-ul unitatii medicale sau al autoritatii ierarhice direct superioare.

Art. 62

Controlul asupra activitatii financiare a spitalului public se face, in conditiile legii, de Curtea de Conturi, Ministerul Sanatatii, de ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie sau de alte institutii abilitate prin lege.

Art. 63

Decontarea contravalorii serviciilor medicale contractate in sistemul de asigurari de sanatate se face conform contractului de furnizare de servicii medicale, pe baza de documente justificative, in functie de realizarea acestora, cu respectarea prevederilor privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate.

Art. 64

(1) Normativele de personal prevazute in reglementarile in vigoare reprezinta baza minima de incadrare pentru furnizarea serviciilor medicale indiferent de forma de organizare a spitalelor.

(2) In situatia in care spitalul organizat ca institutie publica nu are personal propriu angajat suficient, pentru acordarea asistentei medicale corespunzatoare structurii organizatorice aprobate in conditiile legii, poate incheia contracte de prestari servicii pentru asigurarea acestora.

CAP. 4

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 65

(1) Spitalul, indiferent de forma de organizare, are obligatia sa inregistreze, sa stocheze, sa prelucreze si sa transmita informatiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.

(2) Raportarile se fac catre Ministerul Sanatatii, serviciile publice deconcentrate cu personalitate juridica ale Ministerului Sanatatii, ANCIS si, dupa caz, catre ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie, pentru constituirea bazei de date, la nivel national, in vederea fundamentarii deciziilor de politica de sanatate, precum si pentru raportarea datelor catre organismele internationale.

(3) Spitalele au obligatia sa raporteze catre CNAS si asiguratori toate datele mentionate in contracte, conform metodologiei aprobate de CNAS

(4) Documentatia primara, ca sursa a acestor date, se pastreaza, securizata si asigurata sub forma de document scris si electronic, constituind arhiva spitalului, conform reglementarilor legale in vigoare.

(5) Informatiile prevazute la alin. (1), care constituie secrete de stat si de serviciu, vor fi accesate si gestionate conform standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate.

Art. 66

(1) Imobilele din domeniul public al statului sau al unor unitati administrativ-teritoriale, aflate in administrarea unor spitale publice, care se reorganizeaza si devin disponibile, precum si aparatura medicala pot fi, in conditiile legii, inchiriate sau concesionate, dupa caz, unor persoane fizice ori juridice, in scopul organizarii si functionarii unor furnizori de servicii medicalesau pentru alte forme de asistenta medicala ori sociala, in conditiile legii.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile destinate desfasurarii activitatii de invatamant superior medical si farmaceutic uman.

(3) Sumele obtinute in conditiile legii din inchirierea bunurilor constituie venituri proprii ale spitalului si se utilizeaza pentru cheltuieli curente si de capital, in conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli aprobat.

TITLUL VI

MEDICAMENTUL si Asistenta farmaceutica a populatiei

Cap. 1

Medicamentul

Art. 67

Prin medicament se intelege orice substanta sau combinatie de substante prezentata ca avand proprietati pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om; sau orice substanta sau combinatie de substante care poate fi folosita sau administrata la om, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea functiilor fiziologice prin exercitarea unei actiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical.

Art. 68

Nici un medicament nu poate fi pus pe piata in Romania fara o autorizatie de punere pe piata emisa de catre Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale, in conformitate cu prevederile legale, sau fara o autorizatie eliberata de Agentia Europeana a Medicamentelor prin procedura centralizata

Art. 69

Exceptiile de la Art. 81 pot aparea in urmatoarele situatii:

(1) Pentru rezolvarea unor nevoi speciale se pot exclude de la aplicarea prevederilor prezentului titlu medicamentele furnizate pentru a raspunde comenzilor nesolicitate, dar facute cu buna-credinta, conform specificatiilor unei persoane calificate autorizate, si destinate pacientilor aflati sub responsabilitatea sa directa. Conditiile de excludere se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii.

(2) Ministerul Sanatatii autorizeaza temporar distributia unui medicament neautorizat in situatia unei suspiciuni de epidemie sau in cazul unei epidemii confirmate cu agenti patogeni, toxine, precum si in cazul unei suspiciuni de raspandire ori raspandire confirmata de agenti chimici sau radiatii nucleare care ar putea pune in pericol sanatatea populatiei ori in alte cazuri de necesitate neacoperite de medicamentele autorizate.

Art. 70

La eliberarea autorizatiilor de punere pe piata, Agentia Nationala a Medicamentului specifica clasificarea medicamentelor in:

- medicamente care se elibereaza cu prescriptie medicala;

- medicamente care se elibereaza fara prescriptie medicala.

Art. 71

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale elaboreaza anual Nomenclatorul cuprinzand medicamentele autorizate de punere pe piata in Romania, precizand pentru fiecare medicament clasificarea pentru eliberare.

Art. 72

Ministerul Sanatatii stabileste, avizeaza si aproba, prin ordin al ministrului sanatatii, preturile maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizatie de punere pe piata in Romania, cu exceptia medicamentelor care se elibereaza fara prescriptie medicala OTC.

Art. 73

Cu respectarea prevederilorArt. 163, Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale ia toate masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca numai medicamentele pentru care a fost acordata o autorizatie de punere pe piata conform prevederilor prezentului titlu sunt distribuite pe teritoriul Romaniei.

Art. 74

Distributia angro si depozitarea medicamentelor, precum si distributia en detail se efectueaza numai pentru medicamente care au autorizatii de punere pe piata si numai de catre posesorii unei autorizatii pentru desfasurarea activitatii de distribuitor angro sau distribuitor en detail.

Art. 75

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca distributia angro si en detail de medicamente se face de catre posesorii unei autorizatii pentru desfasurarea activitatii de distribuitor angro sau en detail.

Art. 76

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca persoanele autorizate sa furnizeze medicamente catre populatie pot furniza informatiile necesare pentru trasabilitatea caii de distributie a fiecarui medicament.

Art. 77

Fabricatia medicamentelor pe teritoriul Romaniei se efectueaza numai de catre detinatorii unei autorizatii de fabricatie emisa de Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale; aceasta autorizatie este necesara chiar daca medicamentele fabricate sunt destinate exclusiv exportului.

Art. 78

Autorizatie de fabricatie conformArt. 172 nu este necesara pentru preparare, divizare, schimbare a formei de ambalare sau prezentare atunci cand aceste procese sunt efectuate in scopul livrarii cu amanuntul, de catre farmacistii din farmacii sau de persoane legal autorizate in Romania sa efectueze astfel de procese.

Art. 79

Etichetarea ambalajelor primare si secundare precum si prospectul insotitor al medicamentelor se face conform criteriilor stabilite de lege.

Art. 80

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale interzice publicitatea pentru un medicament care nu are autorizatie de punere pe piata valabila in Romania. Publicitatea pentru un medicament trebuie sa incurajeze utilizarea rationala a medicamentului, prin prezentarea lui obiectiva si fara a-i exagera proprietatile;nu trebuie sa fie inselatoare.

Art. 81

Publicitatea pentru medicament destinata publicului larg se face in conditiile legii. Este interzisa pe teritoriul Romaniei publicitatea destinata publicului larg pentru medicamentele prescrise si eliberate in sistemul asigurarilor de sanatate

Cap. 2

Asistenta farmaceutica a populatiei

Art. 82

Asistenta farmaceutica a populatiei urmareste asigurarea accesului populatiei la medicamente sigure, eficiente si de buna calitate. Pe linga medicamente, asistenta farmaceutica asigura accesul potrivit legii si la alte produse stabilite prin ordin al ministrului sanatatii, cum ar fi: cosmetice, produse parafarmaceutice, dispozitive si aparatura medicala de uz individual si consumabile pentru acestea, suplimente alimentare si alimente cu destinatie speciala, plante anodine si produse pe baza de plante anodine, produse de puericultura,Articole destinate intretinerii igienei personale, echipamente, materiale sau produse destinate protectiei ori imbunatatirii sanatatii, produse pentru protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala sau cu actiune contraceptiva, produse homeopate, produse destinate aromaterapiei, alte produse destinate utilizarii in unele stari patologice

Art. 83

Asistenta farmaceutica a populatiei se asigura, in conditiile prezentei legi, prin intermediul urmatoarelor unitati farmaceutice: farmacie comunitara, care poate deschide puncte de lucru, denumite oficine, farmacie cu circuit inchis si drogherie.”

Art. 84

Farmacia comunitara, farmacia cu circuit inchis si drogheria functioneaza pe baza autorizatiei de functionare emise de Ministerul Sanatatii, in conditiile legii

Art. 85

Infiintarea, organizarea si functionarea, precum si preschimbarea autorizatiilor de functionare ale farmaciilor comunitare a farmaciilor cu circuit inchis precum si ale drogheriilor se stabilesc prin norme de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului sanatatii

Art. 86

Distributia cu amanuntul a medicamentelor se face numai prin farmacii comunitare, oficine locale de distributie si drogherii.

Art. 87

Eliberarea medicamentelor in farmacii comunitare, oficine locale si drogherii se face numai cu amanuntul, cu exceptia medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit inchis si a produselor destinate truselor de urgenta, impuse prin lege

Art. 88

Modul de distribuire, stocare si eliberare de medicamente de catre farmaciile comunitare, oficine, farmacii cu circuit inchis si drogherii, se face in conditiile legii si prin norme stabilite de ministerul sanatatii.

Cap. 3

Supravegherea

Art. 89

Pentru a se asigura adoptarea deciziilor de reglementare adecvate si armonizate privind medicamentele autorizate in Uniunea Europeana, avand in vedere informatiile obtinute privind reactiile adverse aparute la medicamente in conditii normale de utilizare, in Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale functioneaza un sistem de farmacovigilenta; acest sistem trebuie sa fie folosit pentru colectarea informatiilor utile in supravegherea medicamentelor, cu referire speciala la reactiile adverse aparute la om si pentru evaluarea stiintifica a acestora.

Art. 90

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale ia masurile necesare pentru a se asigura ca informatiile adecvate colectate prin acest sistemul de farmacovigilenta sunt comunicate statelor membre ale Uniunii Europene si Agentiei Europene a Medicamentelor. Acest sistem trebuie sa ia in considerare si orice informatie disponibila privind utilizarea gresita si abuzul de medicamente ce pot avea un impact asupra evaluarii riscurilor si beneficiilo

Art. 91

Ministerul Sanatatii ia toate masurile adecvate pentru incurajarea medicilor si profesionistilor din domeniul sanatatii sa raporteze la Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale reactii adverse suspectate la medicamente. Ministerul Sanatatii poate impune cerinte specifice medicilor, farmacistilor si altor profesionisti din domeniul sanatatii privind raportarea reactiilor adverse grave suspectate sau neasteptate.

Art. 92

(1) Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale se asigura ca cerintele legale privind medicamentele sunt respectate, prin inspectii repetate si, daca este cazul, inspectii neanuntate; dupa caz, Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agentia Nationala a Medicamentului in acest scop sa efectueze teste asupra probelor de medicamente.

(2) Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale poate, de asemenea, sa efectueze inspectii neanuntate la localurile fabricantilor de substante active folosite ca materii prime sau la localurile detinatorilor autorizatiei de punere pe piata, ori de cate ori considera ca exista motive pentru a suspecta nerespectarea principiilor si ghidurilor de buna practica de fabricatie mentionate de lege.

Art. 93

Inspectia de autorizare si inspectiile de supraveghere in farmacii comunitare, farmacii cu circuit inchis si in drogherii se exercita de Ministerul Sanatatii. Controlul privind exercitarea profesiei de farmacist se face de Colegiul Farmacistilor din Romania, prin filialele teritoriale, in conformitate cu prevederile legii.”

Art. 94

Contrafacerea sau punerea in circulatie de medicamente fara respectarea prevederilor prezentului titlu constituie infractiune.

Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

Art. 95

Masurile pentru implementarea prevederilor prezentului titlu trebuie sa fie justificate prin protectia sanatatii publice si sa fie proportionale cu obiectivele acestei protectii, conform regulilor Tratatului Uniunii Europene, in special cele privind libera circulatie a marfurilor si concurenta.

TITLUL VII

CODUL TRANSPLANTULUI

CAP.1

Dispozitii Generale

Art. 96

(1) Obiectul prezentului titlu il constituie stabilirea standardelor de calitate si de securitate pentru organele destinate transplantului uman, pentru tesuturile si celulele umane destinate utilizarii la om, pentru sange si componentele sanguine, in vederea garantarii unui nivel ridicat de protectie a sanatatii umane.

(2) Utilizarea de organe ridica in parte aceleasi probleme ca si utilizarea tesuturilor si a celulelor, precum si utilizarea sangelui si produselor derivate din sange (altele decat celulele stem hematopoietice), dar exista diferente considerabile intre ele. Deoarece aspectele de calitate si de securitate legate de aceste trei procese sunt diferite, acestea vor face obiectul unor acte normative, in concordanta cu reglementarile distincte existente la nivelul Uniunii Europene.

Art. 97

Domeniu de aplicare

(1) Prezentul titlu se aplica urmatoarelor activitati:

a) donarii, testarii, evaluarii prelevarii, conservarii, transportului si transplantului de organe umane.

b) donarii, testarii, prelucrarii, conservarii, stocarii si distribuirii tesuturilor si a celulelor umane, inclusiv celulelor stem hematopoietice din sangele periferic, din cordonul ombilical (sange) si din maduva osoasa, celulelor reproductive (ovule, spermatozoizi), tesuturilor si celulelor fetale si celulelor stem adulte si embrionare, destinate utilizarii la om.

c) recoltarii si testarii sangelui uman si a produselor derivate din sange (altele decat celulele stem hematopoietice), indiferent de utilizarea preconizata, precum si prelucrarii, conservarii, stocarii si distribuirii, atunci cand este utilizat pentru transfuzia umana.

(2) Sunt excluse din domeniul de aplicare a acestui titlu tesuturile si celulele utilizate ca grefe autologe (tesuturi prelevate si transplantate aceluiasi individ) in cadrul aceleiasi interventii chirurgicale fara a fi deloc conservate la o banca de organe.

Art. 98

Autoritatile compenete:

(1) Activitatile de transplant de organe, celule si tesuturi de origine umana, si transfuzia sanguina sunt organizate si controlate de Ministerul Sanatatii, in calitate de autoritate competenta.

(2) Autoritatile competente pentru coordonarea activitatilor de laArt.1 sunt:

a) Agentia Nationala de Transplant – pentru coordonarea, supravegherea si implementarea oricaror dispozitii referitoare la activitatile pentru transplant de organe si activitatile pentru transplant de tesuturi si celule umane pentru utilizare terapeutica (cu exceptia activitatii de transplant medular de la donatori neinruditi).

b) Registrul National al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice – pentru procesarea cererilor, din tara sau din strainatate, pentru celule stem hematopoietice de la donatori neinruditi cu pacientii, precum si pentru coordonarea activitatilor centrelor de donare, de colectare si de transplant medular de la donatori neinruditi.

c) Institutul National de Hematologie Transfuzionala si centrele de transfuzie sanguina teritoriale – pentru coordonarea, supravegherea si implementarea activitatilor de recoltare, control, prelucrare, stocare si distribuire a sangelui uman si a componentelor sanguine (cu exceptia celulelor stem).

Art. 99

Principii generale

(1) Principiul donarii voluntare si neremunerate. Donatorii de organe, tesuturi si de celule, precum si donatorii de sange si componente sanguine pot primi o compensatie strict limitata la acoperirea inconvenientelor legate de donare (acoperirea cheltuielilor si a pierderii veniturilor cauzate de donare).

(2) Principiul autosuficientei. Cresterea gradului de autosuficienta este un obiectiv national si comunitar, prin care se garanteaza disponibilitatea organelor, tesuturilor si a celulelor pentru tratamente medicale, precum si a sangelui si a componentelor sanguine umane pentru transfuzia sanguina.

(3) Donarea de organe, tesuturi si de celule, sange si componente sanguine nu poate face obiectul tranzactiilor comerciale. Incalcarea principiului donarii voluntare si neremunerate in vederea obtinerii unor castiguri financiare sau al unor avantaje comparabile, precum si constrangerea de orice fel a donatorului este interzisa si sanctionata.

(4) Standardele nationale asigura un nivel echivalent al securitatii si calitatii pentru organe, celule si tesuturi, sange si componentele sanguine umane, indiferent de provenienta lor sau de scopul terapeutic caruia ii sunt destinate.

Art. 100

Dispozitii finale

Organizarea activitatii de transplant, obligatiile autoritatilor competente privind calitatea si siguranta donarilor, cerinte pentru acreditarea, desemnarea, autorizarea sau acordarea licentei proceselor de preparare a tesuturilor si celulelor, schimbul de informatii, asigurarea trasabilitatii si sistemul unic de codificare, protectia donatorului si a primitorului, selectarea si evaluarea donatorului, notificarea reactiilor adverse grave, comunicarea incidentelor adverse grave, precum si sistemul de raportare sunt reglementate prin Hotarare a Guvernului si Ordine aferente ale Ministrului Sanatatii.

TITLUL VIII

PERSONALUL SANITAR

Art. 101

(1) Asistenta medicala a populatiei se asigura de personalul sanitar format din:

a) personal sanitar cu pregatire universitara;

b) personal sanitar mediu;

c) personal sanitar auxiliar;

(2) Profesiunile reglementate la nivelul Uniunii Europene sunt cele de medic, farmacist, dentist, asistent medical si moasa si se practica numai de persoanele cu diploma de licenta sau certificate de absolvire a unei institutii de invatamint de specialitate care sint autorizate potrivit normelor legale in vigoare si in acord cu cerintele din Codul profesiilor medicale reglementate.

Art. 102

(1) Personalul sanitar cu pregatire universitara cuprinde in afara profesiilor reglementate la nivelul Uniunii Europene si alte categorii precum biologi, chimisti, psihologi si alt personal de specialitate cu pregatire superioara, care lucreaza in domeniul asigurarii sanatatii. Atributiile acestora sunt reglementate prin norme legale specifice, iar obligatiile ce le revin in cadrul unitatilor medicale sunt definite prin regulamentele de organizare si functionare ale unitatilor medicale.

(2) Personalul de specialitate cu pregatire superioara din unitatile medicale are obligatia sa participe, potrivit specialitatii sale, alaturi de profesiile medicale reglementate, la activitatea de asistenta medicala a populatiei.

Art. 103

(1) Personalul sanitar mediu este format din laboranti, tehnicieni medicali si alte cadre cu pregatire medie de specialitate.

(2) Personalul sanitar mediu nereglementat conformArt.xx (2) isi desfasoara activitatea sub indrumarea si controlul direct al medicului sau farmacistului.

Art. 104

Personalul sanitar auxiliar cuprinde infirmiere, ingrijitori, brancardieri si alt asemenea personal care asigura curatenia si pastrarea igienei unitatilor medicale, pregatirea materialelor necesare activitatii, insotirea la nevoie a bolnavilor spitalizati; indeplineste alte sarcini prevazute de regulamentul de organizare si functionare a unitatii.

Art. 105

Medicii, farmacistii, intregul personal sanitar raspund, potrivit legii, de calitatea asistentei medicale acordate si au obligatia sa actioneze cu reponsabilitate profesionala si la cele mai inalate standard etice si deontologice, sa aiba o atitudine profund umana in intreaga lor activitate, sa-si perfectioneze continuu pregatirea profesionala.

Art. 106

(1) In vederea dezvoltarii celor mai adecvate politici de resurse umane pentru asigurarea starii de sanatate a populatiei se infiinteaza prin hotarare de Guvern, Registrul national al personalului medical – profesii reglementate – care activeaza in domeniul ingrijirii sanatatii.

(2) Scopul Registrul national al personalului medical este:

1) de a inregistra profesionistii in domeniul sanatatii, pentru a asigura protectia consumatorilor de servicii de sanatate, pentru asigurarea furnizarii de servicii medicale numai de catre persoanele care au calificarile necesare

2) de a furniza datele necesare pentru managementul si politicile de resurse umane in sanatate.

(3) Ministerul Sanatatii este autoritatea care detine Registrul National al personalului medical pe care il publica anual.

(4) Pentru realizarea Registrul National al personalului medical, Ministerul Sanatatii va colabora cu organizatiile profesionale ale personalului sanitar care sunt obligate sa transmita datele solicitate la procesorul de date autorizat de catre Ministerul Sanatatii.

(5) Personalul medical este obligat sa transmita informatii la procesorul de date autorizat, atunci cand sunt solicitate.

(6) Procesorul autorizat are dreptul sa efectueze investigatii, in scopul de a obtine informatii inscrise in registru si de a obtine informatii de la alte registre.

(7) Urmatoarele sunt informatiile minimale privind personalul sanitar care trebuie colectate in registrul national al personalului medical:

1) Date biografice;

2) Informatii privitoare la calificari

3) Informatii cu privire la locul de munca;

4) Informatii privind certificarea si autorizarea

Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 107

Prezentul titlu intre in vigoare la 30 de zile de la publicarea in MO

TITLUL IX

Raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice

Art. 108

In sensul prezentului titlu, urmatorii termeni se definesc astfel:

a) personalul medical este medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical si moasa care acorda servicii medicale;

b) malpraxisul este eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice.

Art. 109

(1) Pentru actele profesionale exercitate, raspunderea juridica a personalului medical poate fi angajata exclusiv pentru deciziile personale cu caracter medical ori pentru exercitarea personala defectuoasa a actelor medicale, neputand sa-i fie imputabila acestuia proasta sau defectuoasa organizare a activitatii, dotarea deficitara ori nefunctionalitatea ei, lipsa personalului medical amentatiei ori a dispozitivelor medicale din dotarea unitatii medicale, sau alte aspecte care tin de responsabilitatile unitatii medicale.

(2) Raspunderea juridica a personalului medical este personala si proportionala cu gradul de vinovatie a fiecarei persoane implicate in decizia medicala ori exercitarea actului medical. Pentru activitatile medicale care impun lucrul echipa, raspundere revine sefului echipei numai in masura in care fapta de malpraxis este consecinta deciziei sale.

(3) Pentru intreaga activitate desfasurata, unitatile medicale sunt obligate sa aiba incheiate asigurari de raspundere civila.

Art. 110

(1) Unitatile medicale sunt obligate sa incheie contracte anuale de asigurare pentru raspunderea civila in domeniul medical pentru toata activitatea desfasurata si pentru intreg personalul medical angajat cu contract individual de munca.

(2) Personalul medical din unitatea medicala asigurata poate incheia un contract de asigurare pentru raspundere civila in domeniul medical doar pentru activitatea medicala prestata in afara calitatii de angajat al unitatii medicale respective.

(3) Unitatea medicala are drept de regres impotriva personalului medical vinovat (doar?) pentru faptele de malpraxis (dovedite ca fiind savarsite cu intentie?); pentru asigurarea acestui risc personalul medical va incheia o asigurare individuala obligatorie.

Art. 111

(1) In sensul prezentei legii, prin unitate medicala se inteleg furnizorii de servicii medicale, unitati medicale cu sau fara personalitate juridica, precum si cabinetele infiintate potrivit legii ca forma liberala de exercitare a profesiilor medicale. Pentru unitatile medicale fara personalitate juridica asigurarea este incheiata de persoana juridica in structura sau subordinea careia functioneaza unitatea medicala.

(2) Sunt asimilati unitatilor medicale personalul medical care isi exercita activitatea in regim independent in baza unor contracte de furnizare servicii medicale.

(3) Unitatile medicale publice sau private, furnizoare de servicii medicale, si producatorii de echipamente si dispozitive medicale, substante medicamentoase si materiale sanitare raspund potrivit legii civile pentru prejudiciile produse pacientilor in activitatea de preventie, diagnostic si tratament, generate in mod direct sau indirect de viciile ascunse ale echipamentelor si dispozitivelor medicale, substantelor medicamentoase si materiale sanitare, in perioada de garantie/valabilitate, conform legislatiei in vigoare.

Art. 112

(1) Prevederile Art.   se aplica in mod corespunzator si furnizorilor de servicii medicale sau nemedicale, subcontractate de catre unitatile medicale publice sau private furnizoare de servicii medicale, in cazul prejudiciilor aduse pacientilor in mod direct sau indirect, ca urmare a serviciilor prestate.

(2) Furnizorii de utilitati catre unitatile medicale publice sau private furnizoare de servicii medicale raspund civil pentru prejudiciile cauzate pacientilor, generate de furnizarea necorespunzatoare a utilitatilor.

Art. 113

(1) Acoperirea prejudiciului cauzat pacientilor de unitatea medicala se poate face, in mod amiabil, in conditiile prezentei legi, intre pacient si societatea de asigurare.

(2) Procedura amiabila este obligatorie si prealabila actiunii judiciare.

Art. 114

In sensul prezentei legi, prejudiciul este rezultatul negativ patrimonial si moral care, in mod obiectiv si in conditiile date, putea fi evitat si care rezulta cu certitudine din vatamarea starii de sanatate sau a integritatii corporale a pacientului ca urmare serviciilor medicale furnizate de unitatea medicala sau a prezentei sale in unitatea medicala.

Art. 115

(1) Pacientul care a fost prejudiciat se poate adresa cu o cerere de acoperire a prejudiciului catre unitatea medicala unde a fost furnizat medical.

(2) Pentru minori cererea se face de catre reprezentantul legal.

Art. 116

(1) Cererea va cuprinde cel putin urmatoarele elemente:

a) numele si prenumele solicitantului;

b) calitatea acestuia;

c) domiciliul sau adresa de corespondenta;

d) unitatea medicala unde a fost furnizat serviciul medical;

e) serviciul respectiv serviciile medicale de care a beneficiat;

f) data la care au fost furnizate serviciile medicale;

g) aratarea prejudiciului pe care solicitantul considera ca l-a suferit;

h) cuantumul prejudiciului, atat sub aspect patrimonial cat si moral;

i) acordul pacientului sau a reprezentantului cu privire la accesul la datele personale cu caracter medical pe tot parcursul procedurii de solutionare a cererii;

j) semnatura.

(2) La cerere se vor anexa copiile inscrisurilor doveditoare inclusiv a calitatii.

(3) Unitatea medicala sau societatea de asigurari pot solicita precizari suplimentare ori prezentarea pacientului la expertize de specialitate.

Art. 117

(1) Unitatea medicala este obligata ca, in termen de maximum 10 zile de la primirea solicitarii sau completarea acesteia, sa comunice societatii de asigurari cu care are incheiat contractul de asigurare civila pentru malpraxis solicitarea primita si, la cere acesteia, orice date si informatii pe care le detine legate de furnizarea serviciului medical sau starea de sanatate a pacientului respectiv.

(2) Concomitent cu transmiterea cererii prevazute la alinetaul 1, unitatea medicala va inainta societatii de asigurari un punct de vedere motivat, care va include si pozitia personalului medical fata de acuzatiile care eventual i se aduc, cu privire la posibila existenta sau inexistenta a actului de malpraxis si a existentei si intinderii prejudiciului.

Art. 118

(1) In termen de maximum 30 zile de la comunicarea documentelor prevazute laArt.92, societatea de asigurari, impreuna cu unitatea medicala sunt obligate sa evalueze solicitarea pacientului sau a reprezentantului legal al acestuia si, dupa caz, sa decida acoperirea prejudiciul solicitat, sa faca o contraoferta solicitantului sau sa respinga motivat cererea de acoperire a prejudiciului.

(2) Daca societatea de asigurari nu raspunde solicitantului in termenul prevazut la alineatul 1, cererea acestuia se considera ca fiind acceptata, iar societatea de asigurari este obligata ca in termen de maximum 30 de zile sa acopere prejudiciul revendicat sub sanctiunea unor penalitati de 0,1% pe zi intarziere din suma datorata.

Art. 119

(1) Decizia societatii de asigurare se comunica solicitantului care va fi invitat, dupa caz, pentru incasarea valorii prejudiciului si stingerea litigiului sau pentru negocierea cuantumului acestuia si incheierea unei tranzactii.

(2) Dupa comunicare deciziei de acoperire a prejudiciului solicitat, litigiul intre unitatea medicala, personalul medical si pacient se considera stins, iar societatea de asigurari este obligata sa plateasca valoarea prejudiciului in maximum 30 de zile data comunicarii deciziei.

(3) Dupa comunicarea deciziei de acoperire a prejudiciului sau dupa incheierea tranzactiei prevazute la alineatul 1 sau a ori carei alte intelegeri cu privire la acoperirea prejudiciului, inceteaza raspunderea juridica a personalului medical daca fapta de malpraxis nu a fost savarsita din culpa, iar fapta de malpraxis nu a avut ca efect decesul pacientului.

Art. 120

Pe parcursul negocierii cuantumului prejudiciului, partile pot apela inclusiv la servicii de mediere.

Art. 121

(1) Daca cererea de acoperire a prejudiciului este respinsa de catre societatea de asigurari sau daca negocierea cuantumului prejudiciului nu se finalizeaza in termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii invitatiei pacientului la negocierea cuantumului prejudiciului, pacientul sau reprezentantul legal al acestuia se poate adresa instantelor de judecata in vederea constarii existentei unei fapte de malpraxis medical, a unui prejudiciu, in sensul prezentei legi, stabilirea intinderii lui si obligarea societatii de asigurari la acoperirea prejudiciului.

(2) Unitatea medicala poate interveni in litigiul dintre pacient si societatea de asigurari in conditiile Codului de Procedura Civila.

(3) Pentru actiunile prevazute la alineatul 1, taxele de timbru si timbru judiciar sunt avansate de catre societatea de asigurari si, in final, suportate de partea care cade in pretentii.

Art. 122

(1) Modul de incheiere a contractelor de asigurare pentru raspunderea civila in domeniul personalului medical al, drepturile beneficiarilor contractelor si obligatiile societatilor de asigurare se stabilesc printr-un Contractul – cadru elaborat si aprobat de catre Comisia Nationala de Supraveghere a Asigurarilor, Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si organizatiile reglementate in Codul profesiilor medicale din Romania.

(2) Anual, pana cel mai tarziu la sfarsitul lunii septembrie a fiecarui an, institutiile mentionate la alin(1) vor analiza si vor decide cu privire la modificare Contractului – cadru privind contractele de asigure pentru raspunderea civila in domeniul personalului medical sau elaborarea si aprobarea unui nou.

(3) Elaborarea si adoptarea unui nou Contract – cadru privind contractele de asigure pentru raspunderea civila in domeniul medical se va face cel mai tarziu pana la intai noiembrie a fiecarui an.

(4) Societatile de asigurari sunt obligate sa incheie contracte de asigurare de malpraxis pentru personalul medical al sau pentru furnizorii de servicii medicale atat in ceea ce priveste acoperirea prejudiciului patrimonial cat si a pejudiciului moral solicitat sau stabilit de catre instantele de judecata.

Art. 123

Contractul de asigurare se va negocia intre societatea de asigurari si beneficiarul asigurari in conditiile legii si ale Contractului-cadru prevazut la Art. xxx

TITLUL X

ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE

CAP. I

Dispozitii generale

Art. 124

(1)Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul asiguratilor la un pachet de servicii de baza decontat din Fondul public de asigurari de sanatate.

(2) Obiectivele sistemului de asigurari sociale de sanatate sunt:

a) protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz de boala sau accident, precum si a celor preventive si de promovare a sanatatii;

b) asigurarea protectiei asiguratilor in mod universal, echitabil si nediscriminatoriu in conditiile utilizarii eficiente a Fondului public de asigurari de sanatate.

(3) Asigurarile sociale de sanatate functioneaza ca un sistem unitar, pe baza urmatoarelor principii:

a) solidaritate si subsidiaritate in constituirea si utilizarea Fondului public de asigurari de sanatate;

b) alegerea libera de catre asigurati a asiguratorului si a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente si de dispozitive medicale, numiti in continuare FURNIZORI, in conditiile prezentei legi, ale legislatiei secundare aferente si ale contractelor dintre asigurat si asigurator;

c) libera concurenta intre asiguratori si intre furnizorii care incheie contracte cu acestia;

d) autonomie in conducerea si administrarea Fondului public de asigurari de sanatate;

e) participarea sociala la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea Fondul public de asigurari de sanatate.

f) transparenta activitatii sistemului de asigurari sociale de sanatate;

g) obligativitatea platii contributiilor de asigurare sociala de sanatate.

(4) Pot functiona si forme voluntare de asigurare a sanatatii, cu obligatia de a plati contributia pentru asigurarea sociala de sanatate.

Art. 125

(1) In intelesul prezentei legi, termenii si notiunile folosite au urmatoarele semnificatii:

a) serviciile medicale – acele servicii nominalizate in pachetele de servicii, furnizate de catre persoanele fizice si juridice, potrivit prezentului titlu;

b) furnizorii – persoane fizice sau juridice autorizate de Ministerul Sanatatii pentru a furniza servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale si alte servicii de sanatate in conditiile legii;

c) pachetul de servicii de baza cuprinde serviciile medicale, serviciile de ingrijire a sanatatii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si alte servicii la care au dreptul asiguratii si care se suporta din fond, in conditiile stabilite prin legislatia specifica contractului-cadru;

d) asigurator de sanatate – un asigurator care ofera asigurari de sanatate; poate fi public sau privat

e) asigurat – cetatenii romani, precum si cetatenii straini si apatrizii care au drept de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fondul de asigurari sociale de sanatate;

f) autorizarea – reprezinta un control al calificarii si al respectarii legislatiei existente in domeniu, efectuat pentru toate tipurile de furnizori, necesar pentru a obtine permisiunea de a furniza servicii medicale in Romania;

g) evaluarea calitatii serviciilor – o procedura externa de verificare a unui furnizor de servicii medicale prin care se recunoaste ca furnizorul supus acestui proces corespunde standardelor prealabil stabilite in scopul de a asigura calitatea tuturor serviciilor medicale furnizate;

h) contractare CNAS-asigurator de sanatate – procesul prin care se reglementeaza relatiile dintre CNAS si asiguratorii de sanatate, in vederea alocarii sumelor pentru asigurarea drepturilor pentru asiguratii din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si conditiile acordarii serviciilor medicale din pachetul de baza;

i) contractare asigurator de sanatate – furnizor – procesul prin care se reglementeaza relatiile dintre asiguratorii de sanatatesi furnizori, in vederea asigurarii drepturilor pentru asigurati in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate;

j) contract cadru de asigurare: model al unei asigurari de sanatate, in care sunt prezentate drepturile si obligatiile pe care contractantul asigurarii, asiguratul si asiguratorul de sanatate le vor avea unul fata de celalalt in cazul in care vor incheia un contract dupa modelul respectiv

k) contractantul asigurarii: persoana fizica sau juridica ce incheie o asigurare de sanatate cu un asigurator de sanatate;

l) asigurare de sanatate: asigurare incheiata intre un asigurator de sanatate si contractantul asigurarii in beneficiul persoanei care face obiectul asigurarii obligatorii si care respecta prevederile prezentei legi sau a regulamentelor aferente si in cadrul careia serviciile asigurate respecta conditiile stipulate in prezenta lege sau in virtutea prezentei legi;

m) asigurare voluntara concomitenta de sanatate: asigurare sanatate incheiata de un asigurator cu asiguratul pentru care are incheiata si asigurare sociala de sanatate.

(2) Definitiile care pot exista in alte legi si care sunt diferite de cele prevazute la alin. (1) nu se aplica in cazul prezentei legi.

CAP. II

SECTIUNEA 1

Organizarea sistemului de asigurari sociale de sanatate

Art. 126

(1) Sistemul de asigurari sociale de sanatate este constituit din Casa Nationala a Asigurarilor Sociale de Sanatate (CNAS), asiguratorii de sanatate in contract cu CNAS, furnizori si asigurati, conform legii.

(2) Casa Nationala a Asigurarilor Sociale de Sanatate (CNAS), denumita in continuare CNAS, este autoritatea administrativa autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, aflata sub controlul Guvernului Romaniei, care reglementeaza, supravegheaza si controleaza sistemul de asigurari sociale de sanatate in vederea aplicarii politicilor si programelor Guvernului in domeniul sanatatii si are sediul in municipiul Bucuresti, Calea Calarasilor nr. 248, sectorul 3.

(3) CNAS asigura functionarea unitara si coordonata a sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania, pe baza statutului propriu aprobat prin hotarare a Guvernului.

(4) Asiguratorii de sanatate care pot intra in sistemul de asigurari sociale de sanatate au obligatia indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii de eligibilitate:

a) sa fie autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor din Romania;

b) sa fi incheiat polite de asigurare de sanatate pentru cel putin un milion de asigurati in anul anterior;

c) valoarea totala a primelor de asigurare pentru persoanele prevazute la lit.b) sa fi fost de cel putin 500 milioane de euro in ultimul an fiscal.

(5) Intre CNAS si asiguratorii de sanatate se incheie contracte de tip civil care reglementeaza conditiile de alocare a sumelor de catre CNAS si conditiile acordarii serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale din pachetul de baza.

(6) Asiguratorii de sanatate incheie contracte de tip civil/comercial, dupa caz, cu furnizorii de servicii medicale din pachetul de baza si modalitatea de decontare a acestora. Conditiile minime privind modalitatea de acordare a serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale din pachetul de baza si modalitatea de decontare a acestora se stabilesc prin Contractul –cadru, care se aproba prin hotarare de Guvern.

(7) Asiguratorii de sanatate incheie contracte de tip civil sau comercial, dupa caz cu asiguratii sau cu reprezentantii legali ai acestora privind conditiile de acordare a pachetului de servicii medicale de baza, al carui contract cadru de asigurare se aproba prin ordin al presedintelui CNAS.

(8) In cazul in care un asigurat, in baza asigurarii sale medicale, ar trebui sa apeleze la anumite servicii medicaleoferite de un furnizor cu care asiguratorul sau de sanatate a incheiat un contract cu privire la serviciile respective si pretul aferent acestora, sau de un furnizor angajat al asiguratorului sau, dar – cu toate acestea – apeleaza la serviciile unui alt furnizor, asiguratul are dreptul la plata de catre asigurator a cheltuielilor realizate in legatura cu serviciile medicale de care beneficiaza conform contractului-cadru, furnizorul putand solicita o plata suplimentara din partea asiguratului, care nu poate insa sa depaseasca mai mult de 15% din valoarea stabilita de CNAS pentru respectivul serviciu.

SECTIUNEA 2

Art. 127

(1) Atributiile Casei Nationale a Asigurarilor Sociale de Sanatate (CNAS)

a) elaboreaza politicile legate de asigurarile sociale de sanatate in concordanta cu politicile generale si specifice in domeniul sanatatii elaborate de Ministerul Sanatatii;

b) reglementeaza, monitorizeaza si administreaza sistemul de asigurari sociale de sanatate;

c) elaboreaza si actualizeaza Registrul unic de evidenta a asiguratilor;

d) elaboreaza si actualizeaza Registrul unic de evidenta a furnizorilor autorizati si evaluati in sistemul de asigurari sociale de sanatate;

e) asigura indrumarea metodologica a asiguratorilor de sanatate si controleaza aplicarea legislatiei in domeniu;

f) administreaza si gestioneaza fondul public de asigurari sociale de sanatate;

g) asigura organizarea sistemului informatic si informational unic integrat din sistemul de asigurari sociale de sanatate;

h) participa inclusiv financiar la evaluarea tehnologiilor medicale in vederea optimizarii pachetului de baza de servicii medicale;

i) asigura pregatirea si formarea profesionala in domeniul asigurarilor sociale de sanatate a personalului propriu si a personalului din sistemul de asigurari sociale de sanatate;

j) initiaza, negociaza si incheie cu institutii similare documente de cooperare internationala in domeniul sau de activitate;

k) indeplineste functia de organism de legatura, care asigura comunicarea cu organismele similare din statele care au incheiat cu Romania documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii;

l) prezinta un raport anual al activitatii din sistemul de asigurari sociale de sanatate Guvernului, precum si alte rapoarte la solicitarea acestuia;

m) negociaza si contracteaza cu institutii abilitate de lege colectarea si prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguratilor, inclusiv decontarea pe caz rezolvat, DRG, in vederea contractarii si decontarii acestora de catre asiguratorii de sanatate;

n) verifica indeplinirea conditiilor prevazute de reglementarile in vigoare de catre asiguratorii de sanatate si aproba incheierea contractelor cu cei care indeplinesc aceste conditii si sunt selectati in baza criteriilor de selectie;

o) poate realiza venituri din exploatarea patrimoniului propriu, precum si din alte activitati desfasurate potrivit domeniului de competenta;

p) aproba metodologia si modalitatile de gestionare si de distribuire ale cardului de asigurat;

q) alte atributii prevazute de acte normative in domeniul sanatatii.

(2) CNAS este condusa de un presedinte numit de catre Primul Ministru pentru un mandat de 4 ani.

(3) Functia de presedinte al CNAS este asimilata celei de ministru delegat.

(4) Nomenclatorul de functii al aparatului propriu, conditiile de incadrare pe functii, de promovare in grad si de stimulare, precum si atributiile fiecarei functii se stabilesc prin Statutul CNAS, cu respectarea reglementarilor privind functia publica si functionarii publici si a reglementarilor privind salarizarea personalului din sectorul bugetar.

(5) Alte organe de conducere: Colegiul Director, din a carui componenta fac parte reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, Ministerului de Finante, Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. Presedintele CNAS este si Presedintele Colegiului Director; atributiile Colegiului Director si structura de organizare a CNAS sunt stabilite pe baza statutului propriu aprobat prin hotarare a Guvernului.

Art. 128

(1) Asigurarea calitatii serviciilor din pachetul de baza se realizeaza prin :

a) reglementarea conditiilor de negociere si incheiere a contractelor intre asiguratorii de sanatate si furnizori;

b) implementarea unui sistem informational si informatic corespunzator asigurarii unei evidente primare la nivel de asigurat privind serviciile medicale;

c) controlul respectarii calitatii serviciilor medicale furnizate asiguratilor.

(2) Realizarea atributiilor care revin CNAS, potrivit prezentei legi, este supusa controlului Guvernului si Curtii de Conturi, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Art. 129

Atributiile si drepturile asiguratorilor de sanatate sunt urmatoarele:

1) Sa incheie in mod nediscriminatoriu contracte de asigurari sociale de sanatate cu asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania, ;

2) Asiguratorul de sanatate poate stabili de comun acord cu un angajator sa ofere avantaje suplimentare legate de pachetul de servicii asigurate si/sau avantaje financiare legate de asigurari voluntare suplimentare pentru angajatii propri, daca angajatii sai actuali sau fostii angajati sau familiile acestora incheie asigurare de sanatate in baza unui contract cadru, indicat in acordul respectiv; pentru aceasta este necesar ca angajatorul sa obtina acordul prealabil al angajatilor pentru care va incheia contractul; avantajul oferit nu poate duce la diminuarea pachetului de servicii de baza;

3) Sa informeze asiguratii, in mod nediscriminatoriu si corect asupra beneficiilor si serviciilor acordate in cadrul modelului de asigurare de baza oferit, precum si asupra drepturilor si obligatiilor lor;

4) Sa contracteze pentru asiguratii proprii din sistemul de asigurari sociale de sanatate, servicii medicale cu furnizorii selectati in baza criteriilor stabilite de CNAS;

5) Sa negocieze cu furnizorii de servicii medicale volumul si pretul/tarifele in limita celor maximale stabilite de CNAS, precum si calitatea serviciilor medicale cumparate pentru asigurati, calitate care indeplineste criteriile ANCIS;

6) Sa transmita CNAS toate informatiile stabilite prin ordin al Presedintelui CNAS ;

7) Sa elaboreze si sa publice raportul anual si planul de activitate pentru anul urmator cu privire la atributiile ce le revin potrivit prezentei legi;

8) Sa furnizeze gratuit informatii si asistenta in problemele asigurarilor sociale de sanatate si ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale;

9)  Sa contracteze si sa deconteze serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale in conditiile contractului-cadru;

10)  Sa monitorizeze numarul serviciilor medicale furnizate si nivelul tarifelor acestora;

11) Sa asigure, in calitate de institutii competente, activitatile de aplicare a documentelor internationale cu prevederi in domeniul sanatatii incheiate de Romania cu alte state, inclusiv cele privind rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea serviciilor medicale si a altor prestatii, in conditiile respectivelor documente internationale;

12) Sa incheie asigurari voluntare concomitente de sanatate pentru asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate, care sa aibe acelasi statut fiscal cu cele ale asigurarilor sociale de sanatate, in limita a maximum 50 Euro/persoana/luna

13) Poate detine si/sau administra unitati si retele de furnizori care sa ofere servicii medicale, cu indeplinirea prevederile legale referitoare la furnizorii de servicii medicale

14)  Alte atributii prevazute de acte normative in domeniul sanatatii.

CAP. III

Constituirea si utilizarea Fondului Public de Asigurari de Sanatate

SECTIUNEA 1

Constituirea Fondului public de asigurari de sanatate

Art. 130

(1) Fondul public de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare fondul, este un fond unic special care se constituie si se utilizeaza potrivit prezentei legi si este administrat si gestionat de CNAS.

(2) Constituirea fondului se face din contributia pentru asigurari sociale de sanatate, denumita in continuare contributie, suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse – donatii, sponsorizari, dobanzi, precum si alte venituri, potrivit legii.

(3) Cotele de contributii pentru asigurarile sociale de sanatate se stabilesc dupa cum urmeaza: a) 5,2% pentru cota datorata de angajatori si b) 5,5% pentru angajati precum si pentru celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse.

(4) Colectarea contributiilor se face de catre Ministerul Finantelor Publice, prin ANAF, in contul unic deschis pe seama CNAS, in conditiile legii. Ministerul Finantelor Publice informeaza lunar CNAS cu privire la contul curent, si despre:

a) soldul final al fiecarei luni;

b) toate mutatiile zilnice sau tranzactiile care au avut loc in contul curent.

(5) Ministerul Finantelor Publice nu percepe nici un cost cu privire la gestionarea contului curent al CNAS si stabileste in colaborare CNAS regulile cu privire la dobanda ce trebuie platita respectiv primita, pentru soldurile contului curent.

(6) Angajatorii transmit lunar declaratia privind plata contributiei virate la fond catre ANAF si CNAS, conform procedurilor stabilite prin hotarare de guvern.

(7) Din sumele colectate in contul fondului potrivit alin. (2), o cota de 1% se constituie in fondul de rezerva, o cota de 1% pentru administrarea, functionarea si cheltuieli de capital ale Casei Nationale a Asigurarilor Sociale de Sanatate si o cota de 5% se utilizeaza ca fond de echilibrare a riscurilor intre asiguratorii de sanatate.

(8) In situatii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului Fondului de asigurari de sanatate, dupa epuizarea fondului de rezerva veniturile bugetului fondului se completeaza cu sume care se aloca de la bugetul de stat.

(9) Cota de contributie pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, destinata exclusiv finantarii cheltuielilor cu plata acestor drepturi, este de 0,85%, aplicata la fondul de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit, si se achita la bugetul Ministerului Muncii Familiei si Protectiei Sociale in conditiile legii, metodologia stabilindu-se prin hotarare de guvern.

(10) Persoanele care realizeaza venituri impozabile au obligatia platii contributiei de asigurari sociale de sanatate asupra tuturor veniturilor realizate in cotele stabilite laArt.xxx alin.(3)

(11) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5%, care se aplica asupra veniturilor impozabile asa cum sunt ele definite prin reglementarile legale in vigoare.

(12) Pentru categoriile de asigurati prevazute in legi speciale sursele si modalitatea de plata a contributiilor la fond se vor stabili prin HG.

(13) Categoriile de asigurati pentru care plata contributiei se suporta din alte surse, precum si obligatiile platitorilor de contributii se aproba prin HG sau lege.

SECTIUNEA 2

Utilizarea si administrarea Fondului public de asigurari de sanatate

Art. 131

(1) Fondul public de asigurari sociale de sanatate se repartizeaza de CNAS asiguratorilor de sanatate pe baza unei metodologii si a criteriilor aprobate prin Hotarare a Guvernului.

(2) Formula de repartizare a fondurilor va fi stabilita prin contractul-cadru si trebuie sa tina cont minimal de date legate de varsta si sexul asiguratilor, mediul de rezidenta, sursa veniturilor, profilul de morbiditate.

(3) Sumele colectate in conditiileArt.xx alin 3 se utilizeaza astfel:

a) o cota de 93% se distribuie direct asiguratorilor de sanatate, conform contractelor incheiate cu CNAS, pentru plata serviciilor medicale inclusiv a celor acordate in baza documentelor internationale cu parteneri in domeniul sanatatii la care Romania este parte, in conditiile stabilite prin contractul-cadru, de catre asiguratorii de sanatate.

b) o cota de 1% se distribuie pentru cheltuielile de administrare, functionare si de capital ale Casei Nationale a Asigurarilor Sociale de Sanatate;

c) o cota de 6% ramane in contul CNAS.

(4) Sumele ramase conform alin. (1) lit. c) in contul CNAS se utilizeaza pentru:

a) o cota de 1 % pentru constituirea fondului de rezerva, in conditiile prevazute laArt. 107 alin. (5);

b) o cota de 5 % pentru echilibrarea riscurilor intre asiguratorii. de sanatate

(5) Criteriile de alocare a fondului de echilibrare a riscurilor se elaboreaza de catre CNAS si se aproba prin ordin comun al presedintelui CNAS si al Ministrului Sanatatii.

(6) CNAS nu poate utiliza si aloca direct fonduri pentru:

a) investitii pentru construirea si consolidarea de unitati medicale;

b) achizitionarea aparaturii medicale ;

c) masuri profilactice si tratamente instituite obligatoriu prin norme legale, altele decat cele prevazute de prezenta lege.

(7) Cheltuielile prevazute la alin. (6) se pot suporta din bugetul propriu al furnizorilor, de la bugetul local si de la bugetul de stat si alte surse prevazute de lege.

(8) Bugetul fondului se aproba de Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexa la legea bugetului de stat.

Art. 132

(1) Sumele ramase neutilizate la nivelul CNAS la sfarsitul fiecarui an se reporteaza in anul urmator si se utilizeaza pentru destinatiile prevazute la Art.xxx alin(3)
(2)Sumele alocate de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii pentru realizarea programelor nationale de sanatate cu scop curativ, ramase neutilizate la sfarsitul anului, se vireaza de CNAS in contul bugetului din care provin.

(2) Fondul de rezerva ramas neutilizat la finele anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.

(3) Utilizarea fondului de rezerva se stabileste prin legile bugetare anuale/hotarare a Guvernului.

(4) Disponibilitatile temporare ale fondului, precum si disponibilitatile fondului de rezerva se pastreaza la trezoreria statului si sunt purtatoare de dobanda.

(5) Din disponibilitatile fondului de rezerva si din excedentele inregistrate de fond din anii precedenti pot fi constituite depozite la termen la trezoreria statului, in conditiile stabilite prin conventie incheiata intre CNAS si Ministerul Finantelor Publice.

CAP. IV

Asiguratii

SECTIUNEA I

Persoanele asigurate

Art. 133

(1) Sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond, in conditiile prezentei legi. In aceasta calitate, persoana in cauza incheie un contract de asigurare cu un asigurator de sanatate, la alegere, direct sau prin angajator cu acordul asiguratului, in conditiile prezentei legi.

(2)  Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurare, fara plata contributiei:

a) toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca;

b) tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) sotul, sotia sau parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate;in situatia in care venitul persoanei asigurate, calculat pe membru co-asigurat depaseste venitul mediu anual, acesta plati pentru persoanele co-asigurate o prima de asigurare stabilita la nivelul primei minime de asigurare.

d) persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse, cu exceptia celor obtinute in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.519/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

e) bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse;

f) femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara.

(3) Dovada calitatii de asigurat se realizeaza cu cardul national de asigurari sociale de sanatate sau dupa caz, cu alte documente care se stabilesc prin ordin al presedintelui CNAS.

(4) Persoanele asigurate din statele cu care Romania a incheiat documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii beneficiaza de servicii medicale si alte prestatii acordate pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de respectivele documente internationale.

(5) Urmatoarele categorii de persoane pot incheia asigurari sociale de sanatate:

a) membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania;

b) cetatenii straini si apatrizii care se afla temporar in tara, fara a solicita viza de lunga sedere;

c) cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care se afla temporar in tara.

(6) Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, servicii de planificare familiala in conditiileArt. xxx, in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul cadru si rambursat de la bugetul de stat.

SECTIUNEA 2

Principalele drepturi si obligatii

Art. 134

(1) Asiguratii au urmatoarele drepturi:

a) sa beneficieze de un pachet de servicii de baza in conditiile prezentei legi, stabilit prin contractul-cadru.

b) sa beneficieze de pachetul de servicii de baza in caz de boala sau de accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare, in conditiile stabilite de prezenta lege si contractul-cadru.

c) sa aleaga asiguratorul de sanatate, precum si furnizorii de servicii medicale dintre cei cu care asiguratorul de sanatate ales a incheiat contracte de furnizare de servicii, in conditiile prezentei legi si ale contractului-cadru;

d) sa schimbe asiguratorul de sanatate la interval de un an, cu exceptia situatiilor stabilite prin contractul-cadru;

e) sa isi schimbe medicul de familie ales in conditiile stabilite in contractul-cadru

f) sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicalecuprinse in pachetul de baza, in conditiile prezentei legi si ale contractului-cadru, in mod nediscriminatoriu;

g)  sa li se garanteze confidentialitatea privind datele, in special in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul, conform legilor in vigoare

h) sa fie informati, de catre asiguratorul de sanatate, in mod nediscriminatoriu si corect, asupra beneficiilor si serviciilor acordate in cadrul modelului de asigurare de baza, precum si asupra altor forme de asigurare oferite de asigurator;

(2) Obligatiile asiguratilor pentru a putea beneficia de drepturile prevazute la Art.xxx alin.(1) sunt urmatoarele:

a) sa opteze pentru un asigurator de sanatate si sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata, in conditiile stabilite prin contractul-cadru;

b) sa se inscrie pe lista unui medic de familie;

c) sa anunte medicul de familie ori de cate ori apar modificari in starea lor de sanatate;

d) sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-cadru;

e)  sa anunte in termen de 15 zile medicul de familie si asiguratorul de sanatate asupra modificarilor datelor de identitate sau a modificarilor referitoare la incadrarea lor intr-o anumita categorie de asigurati;

f) sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;

g) sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar;

h) sa prezinte furnizorilor de servicii medicale, cardul national sau dupa caz, documentele justificative care atesta calitatea de asigurat.

CAP V

Furnizorii

SECTIUNEA 1

Art. 135

(1) Furnizorii de servicii medicale organizati autorizati, evaluati si selectati conform reglementarilor legale in vigoare, care pot fi in relatii contractuale cu asiguratorii de sanatate sunt:

a)  unitati medicale publice sau private;

b) farmacii, distribuitori si producatori de medicamente si materiale sanitare;

c) alte persoane fizice si juridice care furnizeaza servicii medicale.

SECTIUNEA 2

Principalele drepturi si obligatii

Art. 136

(1) Furnizorii au urmatoarele drepturi:

a) sa incheie contracte cu asiguratorii de sanatate in conditiile prezentei legi si ale contractului-cadru;

b) sa fie informati de catre asiguratorul de sanatate asupra motivului pentru care nu au fost selectati pentru incheierea contractului, in termen de 30 de zile;

c) sa li se deconteze contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale acordate in baza contractelor incheiate cu asiguratorii; decontarea serviciilor medicale, medicamentelor si a dispozitivelor medicale aferente lunii decembrie a anului in curs se face in luna ianuarie a anului urmator;

d) sa incheie contracte de furnizare de servicii cu mai multi asiguratori.

(2) Furnizorii au urmatoarele obligatii:

a) sa puna la dispozitia asiguratorilor de sanatate si CNAS documentele justificative medicale cu privire la tipul serviciilor acordate si calitatea acestora;

b) sa aiba o conduita civilizata fata de asigurati

c) sa utilizeze sistemul informatic si informational unic integrat

d) sa utilizeze documentele si formularele electronice sau pe suport de hartie utilizate in sistemul de asigurari sociale de sanatate ,

e) sa acorde servicii medicale decontate din fond numai la prezentarea cardului national sau a altor documente justificative care atesta calitatea de asigurat.

f) sa acorde servicii medicale pe baza protocoalelor de practica elaborate in vederea decontarii

SECTIUNEA 3

Contractul Cadru

Art. 137

(1) Contractul-cadru se elaboreaza de catre CNAS o data la doi ani si reglementeaza, in principal:

a) modalitatile de acordare a serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale,

b) conditiile de negociere si contractare intre CNAS si asiguratori

c) conditiile de negociere, contractare si decontare intre asiguratori si furnizori

d) conditiile de negociere si contractare intre si asiguratorii si asigurati

e) modalitatile de prescriere, eliberare si decontare a medicamentelor.

f) pachetul de servicii medicale de baza

g) pachetul minim de servicii pentru persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat

(2) In aplicarea contractului cadru se elaboreaza anual norme metodologice de aplicare, aprobate prin ordin al presedintelui CNAS, avizat de ministrul sanatatii si ministrul finantelor publice

(3) Modalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale care se detaliaza prin contractul-cadru si normele de aplicare ale acestuia pot fi:

a) tarif pe persoana asigurata;

b) tarif pe serviciu medical;

c) tarif pe caz rezolvat;

d) tarif pe zi de spitalizare;

e) prin pret de referinta;

f) prin pret de decontare;

g) prin buget global

h) tarif pe episod de boala

i) plata prin capitatie activa

j)  plata prin capitatie pasiva

k) suma de inchiriere

l)  bonusuri

m)   alte forme prevazute de reglementarile in vigoare

(4) Pachetul de servicii medicale de baza acordate cuprinde urmatoarele tipuri de servicii:

n) servicii medicale profilactice;

o) servicii medicale de consultatie si diagnostic;

p) servicii medicale curative si servicii de recuperare;

q) servicii paleative,

r) medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice;

(5) Servicii medicale acordate asiguratilor romani pe teritoriul altor state membre UE sau a altor state cu care Romania a incheiat documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii

(6) Serviciile care nu sunt cuprinse in pachetul de baza nu se suporta din fond. Pentru aceste servicii pot exista forme voluntare de asigurari de sanatate.

(7)  Lista cu medicamente de care beneficiaza asiguratii cu sau fara contributie personala se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii si CNAS, cu consultarea Colegiului Farmacistilor din Romania, si se aproba prin hotarare a Guvernului.

(8) In lista se pot include numai medicamente prevazute in Nomenclatorul de produse.

SECTIUNEA 4

Servicii medicale acordate asiguratilor pe teritoriul altor state

Art. 138

(1) Persoanele asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania, aflate pe teritoriul statelor cu care Romania a incheiat documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii, beneficiaza de servicii medicale pe teritoriul acestor state, in conditiile prevazute de respectivele documente internationale.

(2) Rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea serviciilor medicale in baza documentelor internationale cu prevederi in domeniul sanatatii la care Romania este parte este efectuata de asiguratorii de sanatate conform reglementarilor in vigoare.

(3) Pentru efectuarea operatiunilor prevazute la alin. (1) CNAS poate deschide conturi la o institutie bancara in care asiguratorii de sanatate vor vira sumele reprezentand cheltuielile ocazionate de acordarea serviciilor medicale si a altor prestatii persoanelor mentionate la alin. (1), in conditiile documentelor internationale cu prevederi in domeniul sanatatii la care Romania este parte. Metodologia de efectuare a acestor plati se stabileste prin ordin al presedintelui CNAS cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

CAP. VI

Controlul

Art. 139

(1) Asiguratorul de sanatate controleaza modul in care furnizorii de servicii medicale respecta clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii avand obligatia sa permita accesul la evidentele referitoare la serviciile medicale prestate in derularea contractului.

(2) Furnizorii de servicii medicale au obligatia de a pune la dispozitia organelor de control ale asiguratorilor de sanatate documentele justificative medicale si financiar contabile conform contractului dintre parti.

CAP. VII

Sanctiuni

Art.103

(1) In cazul nerespectarii de catre asiguratorii de sanatate a obligatiilor prevazute in contractul incheiat cu CNAS se aplica prevederile sanctiunile prevazute in contractul cadru de asigurare precum si alte sanctiuni prevazute de legislatia in vigoare

CAP. VIII

Dispozitii finale

Art. 140

(1) La elaborarea normelor si reglementarilor privind asigurarile sociale de sanatate CNAS poate consulta organizatiile profesionale in domeniu.

(2) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2012.

(3) Titlul – Asigurarile sociale de sanatate se implementeaza in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Pana la data implementarii prezentului Titlu, functioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate reglementat de Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Personalul CNAS si al caselor de asigurari de sanatate poate fi preluat de CNAS si respectiv de asiguratorii de sanatate.

(5) Patrimoniul caselor judetene de asigurari de sanatate va fi preluat de CNAS in conditiile stabilite prin statutul propriu aprobat prin HG.

(6) Casele de asigurari sociale de sanatate din subordionea CNAS se pot reorganza ca asiguratori de sanatate in termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentului titlu.

TITLUL XI

Cardul european si cardul national de sanatate

Art. 141

(1) Asiguratii din sistemul public de asigurari sociale de sanatate au dreptul de a beneficia la cerere de cardul european de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare card european

(2) Cardul european confera dreptul pentru asigurat de a beneficia de asistenta medicala necesara in cursul unei sederi temporare intr-un stat membru al Uniunii Europene.

(3) Modalitatile de eliberarea a cardului european precum si drepturile pe care acesta le confera detinatorului legal impreuna cu responsabilitatile institutiilor implicate in proces se stabilesc prin Hotarare de Guvern

Art. 142

(1) Cardul national de asigurari sociale de sanatate este un card electronic, distinct de cardul european de asigurari sociale de sanatate.

(2) Cardul national de asigurari sociale de sanatate se emite pentru dovedirea calitatii de asigurat pentru furnizarea unor servicii medicale.

(3) Cardul national asigurari sociale de sanatate poate fi utilizat numai pe teritoriul Romaniei.

(4) Cardului national de asigurari sociale de sanatate, prin componenta sa informatica, este parte integranta a sistemului informatic unic integrat al asigurarilor sociale de sanatate.

(5) Modalitatile de elaborare, implementare si distribuire in Romania a cardului national de asigurari sociale de sanatate, precum si responsabilitatile institutiilor implicate in acest process se stabilesc prin HG si ordine ale Presedintelui CNAS.

Titlul XII

Asigurarile voluntare de sanatate

Art. 143

Asigurarile voluntare de sanatate reprezinta un sistem facultativ prin care un asigurator constituie, un fond de asigurare, prin contributia unui numar de asigurati expusi la producerea riscului de imbolnavire.

Art. 144

Asigurari voluntare private concomitente cu asigurarile sociale de sanatate reprezinta acele asigurari voluntare oferite de asiguratorii de sanatate care intra in sistemul de asigurari sociale de sanatate si sunt in relatie contractuala cu CNAS conform legii, asa cum sunt definite in titlul III al prezentei legi.

Art. 145

Asigurarile voluntare de sanatate pot fi oferite in conditiile legii de urmatoarele categorii de asiguratori:

(1) Asiguratori de sanatate in relatie contractuala cu CNAS

(2) Asociatiile mutuale care au ca obiect de activitate operatiuni de asigurare a riscului de boala sau accidente si activitati de preventie si promovarea sanatatii;

(3) Asiguratori autorizati in conditiile Legii care desfasoara activitati ce fac parte din gama asigurarilor facultative conform Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 146

Asigurarile voluntare de sanatate pot fi, in sensul prezentei legi, asigurari de tip complementar si suplimentar.

(1) Asigurarile voluntare de sanatate de tip complementar suporta total sau partial plata serviciilor neacoperite partial din pachetul de servicii medicale de baza  si coplati.

(2) Asigurarile voluntare de sanatate de tip suplimentar suporta total sau partial plata pentru orice tip de servicii necuprinse in pachetul de servicii medicale de baza si coplati, optiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, conditii hoteliere superioare, alte servicii medicale specificate in polita de asigurare.

Art. 147

Sunt eligibile pentru serviciile oferite de sistemul de asigurari voluntare de sanatate orice persoane, cetateni romani, cetateni straini sau apatrizi care au dreptul la pachetul de servicii medicale de baza in temeiul asigurarilor sociale de sanatate, conform prevederilor legale.

Art. 148

In cadrul asigurarilor voluntare de sanatate raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile acestora se stabilesc prin vointa partilor, sub forma pachetelor de servicii, si sunt mentionate in contractul de asigurare voluntara de sanatate.

Art. 149

Angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot sa incheie contracte de asigurare voluntara de sanatate pentru angajatii lor, individual sau in grup, acordate ca beneficii aditionale la drepturile salariale ale acestora, in scopul atragerii si stabilizarii personalului angajat.

Art. 150

Infiintarea, autorizarea si functionarea asiguratorilor care practica asigurari voluntare de sanatate se desfasoara in conformitate cu prevederile legislatiei care reglementeaza activitatea de asigurari, asigurari sociale de sanatate si asociatii mutual din domeniul sanatatii.

TITLUL XIII

Finantarea unor cheltuieli de sanatate

Art. 151

In scopul promovarii unui stil de viata sanatos prin scaderea consumului de produse din tutun si bauturi alcoolice, precum si in vederea cresterii nivelului de finantare a sectorului de sanatate, se instituie unele contributii ale persoanelor juridice ce produc, importa sau realizeaza venituri din activitati publicitare a acestor produse, contributii ce se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sanatatii.

Art. 152

Veniturile prevazute la Art. 163 sunt gestionate de Ministerul Sanatatii iar valoarea contributiilor, masurile privind colectarea acestora, destinatia veniturilor incasate, precum si alte prevederi legate de acestea vor fi stabilite printr-o lege specifica.

TITLUL XIV

Calitatea si informatiile in sistemul de sanatate

CAP. I

Dispozitii generale

Art. 153

(1) Ministerul Sanatatii, ca autoritate centrala, cu rol de elaborare de politici de sanatate, reglementare si control, garanteaza calitatea in sanatate, asigurand dezvoltarea de standarde bazate pe cele mai bune practici si pe evidente, sprijinind implementarea de ghiduri practice, asigurand educatia medicala continua a personalului din sistem, evaluand continuu caliatatea si asigurand organizarea si functionarea unui sistem informational adecvat.

(2) Ministerul Sanatatii elaboreaza si supune aprobarii Guvernului Strategia Nationala pentru Asigurarea Calitatii in Calitate si Strategia Nationala Informatica pentru Sanatate.

(3) Furnizorii de servicii de sanatate sunt responsabili de calitatea serviciilor de sanatate prestate si de transmiterea de informatii necesare evaluarii aceteia.

CAP. II

Sistemul de asigurare a calitatii in sanatate

Art. 154

Sistemul de asigurare a calitatii in sanatate are rolul de a mentine si creste continuu calitatea serviciilor de sanatate si satisfactia pacientului legata de aceasta, si de a eficientiza cheltuirea fondurilor in sistemul de sanatate.

Art. 155

Sistemul de asigurare a calitatii in sanatate asigura dezvoltarea, implementarea si evaluarea calitati iserviciilor de sanatate prin culegerea de informatii legate de calitatea furnizarii serviciilor si prin monitorizarea si cercetarea continua a calitatii serviciilor de sanatate.

Art. 156

Sistemul de asigurare a calitatii in sanatate este coordonat de catre Agentia Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS) si functioneaza in baza strategiei nationale pentru asigurarea calitatii serviciilor de sanatate si a strategiei nationale informatice in sanatate.

CAP. III

Agentia Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS)

Art. 157

(1) Agentia Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS) este autoritate independenta, cu personalitate juridica.

(2) Agentia Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS) este organizata ca fundatie de utilitate publica avand ca membru fondator Ministerul Sanatatii.

(3) Conducerea ANCIS este asigurata de catre Consiliul Director format din experti desemnati de catre Presedentie, MS, CNAS, Colegiul Medicilor din Romania si Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania.

(4) Acestia aleg prin vot un presedinte cu un mandat de 5 ani; Presedintele Consiliului Director are si rol de director general si este ordonator de credite pentru ANCIS.

Art. 158

(1) Agentia Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS) include Centrul de Monitorizare si Evaluare a Serviciilor de Sanatate, Comisia de Acreditare a Spitalelor, Departamentul de Evaluare a Tehnologiilor din Sanatate, Centrul de Calcul si Statistica Saniatara si Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management.

(2) ANCIS poate stabili grupuri de experti nationali sau internationali care sa lucreze pe timp limitat, pe proiecte specifice. Structura ANCIS va fi stabilita prin Ordin al MS.

Art. 159

Principalele obiecte de activitate ale ANCIS sunt:

a)  sa se asigure, ca serviciile oferite in sistem au la baza standarde nationale si, dupa caz, internationale agreate atat la nivel clinic cat si la nivel managerial;

b) sa evalueze felul in care serviciile de sanatate sunt administrate si oferite pentru a asigura ca se obtin cele mai bune rezultate cu resursele existente;

c) sa sprijine implementarea strategiei nationale pentru asigurarea calitatii prin culegerea de informatii, realizarea de studii si activitati de formare a personalului din sistemul de sanatate.

Art. 160

ANCIS are urmatoarele responsabilitati majore:

a) Promovarea si implementarea de programe structurate de asigurare a calitatii;

b) Evaluarea si raportarea anuala asupra unor seturi de servicii;

c) Supravegherea acreditarii unitatilor medicale cu paturi;

d) Evaluarea tehnologiilor utilizate in cadrul sistemului de sanatate;

e) Dezvoltarea si implementarea sistemului informational in sanatate.

Art. 161

In vederea indeplinirii responsabilitatilor sale ANCIS are urmatoarele atributii principale:

a) dezvolta, disemineaza si monitorizeaza standardele agreate precum si ghiduri/modele de cea mai buna practica ca si baza pentru dezvoltarea protocoalelor locale de ingrijiri;

b) introduce si supervizeaza procesele de acreditare a furnizorilor de servicii de sanatate;

c) dezvolta programe de formare in sanatate publica si management, care sa asigure cresterea calitatii in sistemul de sanatate;

d) promoveaza programul de evaluare a impactului asupra sanatatii, in conformitate cu metodologia si recomandarile OMS si UE;

e)  promoveaza si consiliaza asupra initiativelor nationale in domeniul sigurantei pacientului;

f) dezvolta programe de evaluare a serviciilor de sanatate, pe grupuri sau domenii de ingrijiri, pe tipuri de boli sau conditii, sau pe sectoare de ingrijire; evaluarile pot fi efectuate la nivel national, dar si regional si pot fi legate de dezvoltarea calitatii standardelor pentru diferitele servicii si acoperind orice aspect al performantei, inclusiv aspectele legate de managementul clinic;

g) elaboreaza si publica un raport national de evaluare a performantei in relatie cu fiecare domeniu de servicii examinat, in conformitate cu standardele nationale specificate, care detaliaza in mod clar daca standardele cerute au fost indeplinite, neindeplinite sa depasite si masura in care serviciile furnizate au condus la o imbunatatire reala a starii de sanatate pentru pacient;

h) incurajeaza si promoveaza dezvoltarea standardelor de calitate;

i) asigura activitatile necesare in cadrul procesului de evaluare a tehnologiilor din sanatate pentru a stabili daca ele sunt eficiente si daca utilizarealoreste justificata;

j) sprijina introducerea de tehnologii noi are aduc beneficii semnificative si dovedite in sanatate;

k) previne introducerea de tehnologii care nu pot atinge cerintele de analiza bazata pe dovezi;

l) monitorizeaza continuu eficienta tehnologiilor dupa introducerea acestora.

m) supervizeaza dezvoltarea evaluarii tehnologiilor medicale si promoveaza uzul acesteia pentru decizii vitale de politica de sanatate, atat pe parcursul evaluarii initiale, cat si in faza de implementare, monitorizare si evaluare a rezultatelor.

CAP. IV

Sistemul informational care sta la baza sistemului de asigurare a calitatii in sanatate

Art. 162

(1) Pentru buna functionare a sistemului de asigurare a calitatii in sanatate se vor asigura:

a) accesul rapid la informatii de calitate privind sanatatea, serviciile de sanatate si sociale atat pentru publicul larg, pacienti, cat si pentru specialistii in domeniu, administratori, manageri si factori decizionali;

b) utilizarea optima a tehnologiei informatiei si comunicarii in vederea eficientizarii serviciilor operationale si sporirii receptivitatii serviciilor;

c) realizarea proceselor decizionale si de planificare pe baza informatiilor disponibile;

d) evaluarea impactului exercitat de deciziile investitionale asupra serviciilor;

e) consolidarea rolului informatiilor in imbunatatirea sanatatii, inclusiv din perspectiva stilului de viata sanatos, educatiei si instruirii, pentru a asigura exploatarea eficienta a cunostintelor acumulate;

f) comunicarea mai rapida si mai eficienta intre toate sectoarele din domeniul sanatatii.

g) in vederea aplicarii prevederilor de laArt. 10 alin. (1), Strategia Nationala Informatica pentru sanatate va crea cadrul adecvat, iar ANCIS va dispune de structuri adecvate culegerii si analizei informatiilor necesare.

Art. 163

ANCIS are urmatoarele atributii principale referitoare la functionarea sistemului informational din sanatate:

a) conduce dezvoltarea informationala, in conformitate cu Strategia Nationala Informatica in Sanatate;

b) dezvolta standarde informationale, definitii si dictionare de date;

c) dezvolta si stabileste seturi de date minimale;

d) asigura calitatea datelor si informatiilor;

e) evalueaza dezvoltarile propuse in ceea ce priveste datele si standardele tehnice;

f) promoveaza educatia, formarea si dezvoltarea abilitatilor pentru personalul de domeniu;

g) promoveaza si coordoneaza cercetarea si dezvoltarea nationala in domeniul e-health;

h) dezvolta o biblioteca nationala virtuala care sa ghideze procesul decizional in sanatate;

i) promoveaza actiuni commune pentru asigurarea securitatii confidentialitatii datelor din sanatate;

j) dezvolta si aproba ghiduri referitoare la accesul la informatia detinuta de agentii din sanatate;

k) colaboreaza la dezvoltarea specificatiilor celor mai adecvate pentru achizitionarea de tehnologie din domeniul informatic pentru intregul sistem de sanatate.

Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 176

1) ANCIS se infiinteaza prin comasarea prin fuziune a Scoalii Nationale de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar Bucuresti cu Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor(CoNAS) care se desfiinteaza

2) ANCIS este institutie cu personalitate juridica romana, specializata in domeniul sanatatii publice, administratiei si managementului sanitar, cu sediul in municipiul Bucuresti, Str. Vaselor nr. 31, sectorul 2.

3) ANCIS va prelua prin transfer personalul aferent activitatilor mentionate in prezenta lege de la SNSPMPDS, CONAS.

4) Patrimoniul SNSPMPDS Bucuresti, precum si al CONAS Bucuresti se transfera si se stabileste pe baza bilantului contabil de inchidere la data predarii/preluarii, insotit de celelalte anexe potrivit metodologiei existente, intocmite de institutiile care se desfiinteaza, respectiv SNSPMPDS si CONAS Bucuresti, precum si a protocoalelor de predare-primire intocmite in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. In protocol se vor mentiona si disponibilitatile care se preiau din contul CONAS Bucuresti, aferente activitatii preluate de SNSPMPDSB.

5) Dupa semnarea protocoalelor mentionate si finalizarea procesului de reorganizare, inventarul bunurilor din domeniul public al statului va fi actualizat, cu mentionarea datelor de identificare ale acestora si precizarea numerelor de identificare MFP, conform reglementarilor legale in vigoare.

6) ANCIS preia toate drepturile si este tinuta de toate obligatiile SNSPMPDSB, potrivit reglementarilor legale si contractuale.

7) ANCIS preia drepturile si este tinuta de obligatiile CONAS Bucuresti, potrivit reglementarilor legale si contractuale.

8) ANCIS administreaza bunuri proprietate publica si privata a statului, precum si alte bunuri dobandite in conditiile legii.

9) Bunurile proprietate publica aflate in administrarea ANCIS, precum si cele dobandite din fonduri publice se evidentiaza distinct in patrimoniul acesteia.

10) Rezultatele cercetarilor efectuate si finalizate din fonduri publice sau din alte fonduri, concretizate in bunuri de orice fel, inclusiv drepturi de proprietate intelectuala, sunt bunuri dobandite cu titlu de proprietate sau in administrare, dupa caz, de ANCIS daca prin contracte nu se prevede altfel, si se inregistreaza in evidenta contabila ca active corporale sau necorporale, dupa caz, conform reglementarilor legale in vigoare.

11) In exercitarea drepturilor sale, ANCIS detine si foloseste bunurile aflate in patrimoniul sau si, dupa caz, dispune de acestea, in conditiile legii, in scopul realizarii obiectelor sale de activitate, si beneficiaza de rezultatele utilizarii acestora.

12)  Regulamentul de organizare si functionare, statutul, statul de functii si structura de personal ale SNSPMPDSB se aproba de catre Consiliul director al ANCIS, cu avizul Ministerului Sanatatii, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari

 

Sursa: reformasănătate.info

Noutăți la CSM: Alina Nicoleta Ghica este noul președinte, Oana Andrea Schmidt-Hăineală este noul vicepreședinte

Doamna judecător Alina Nicoleta Ghica a fost aleasă  astăzi în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, cu 12 voturi. Cotracandidatul său, judecătorul Alexandru Șerban, a obținut 6 voturi.

Alina Nicoleta Ghica are 36 de ani și este membru al CSM din luna septembrie 2011. Ea și-a anunțat candidatura cu puțin înainte de începerea ședinței, în tandem cu procurorul Oana Andrea Schmidt Hăineală, candidat la funcția de vicepreședinte.

La rândul său, doamna Oana Andrea Schmidt-Hăineală a fost aleasă ca vicepreședinte al CSM, cu 11 voturi pentru și 7 împotrivă.

Pentru cei interesați iată mai jos pot vedea C.V.-urile celor două doamne:

C.V. - Alina Nicoleta Ghica

C.V. – Oana Andrea Schmidt-Hăineală 

 

Băsescu: Avem o problemă și la procurori

A devenit un obicei în țara asta să vedem cum oameni importanți sunt arestați, apoi eliberați ori cum sunt judecați și rezultatul este mai tot timpul același. Se termină cu bine pentru cei în cauză. În țara în care corupia este o boală acută, niciodată nu vedem măcar un singur condamnat mai acătării.

Președintele României, Traian Băsescu a spus la radioul public  că procurorii au și ei  o vină în ceea privește eșecurile din justiție.  Au existat dosare prezentate cu mare tam-tam care s-au finalizat cu achitări. “Când acțiunile tale distrug cariere, trebuie să fii responsabil. Au fost miniștri revocați pe dosare de la DNA: Păcuraru, Chiuariu. Acum eu ce să-i spun lui Păcuraru?”

“Nu pot risca pe mâna înțelepciunii partidelor din România”, a afirmat președintele Traian Băsescu vorbind despre piedicile pe care le-a întâlnit cu privire la modificarea Constituiție până la data de 31 decembrie 2012. 

Cele mai importante declarații ale șefului statului:

• Acordul de guvernanță aprobat de liderii UE nu înseamnă o uniune fiscală. Asta ar fi însemnat unificarea taxelor și impozitelor. Acordul are ca miză respectarea Tratatului de la Mastricht, din 1992, introducerea unor mecanisme de pentru respectarea paramentrilor economici.
• Opțiunea mea este ca șeful echipei de negociere a Acordului este fie domnul Leonard Orban, fie domnul Bogdan Aurescu.
• S-a stabilit ca statele din zona euro sa contribuie cu 150 de miliarde de euro, iar statele din zona non-euro, cu 50 de miliarde, practica fiind ca acele state din zona non-euro – cum sunt România şi Marea Britanie şi Cehia şi Polonia şi -, care au un acord cu Fondul Monetar Internaţional, să nu contribuie.
• Dar aici aş vrea să vă spun un lucru: ca întotdeauna, abordarea noastră este abordarea piticului, mă refer la oamenii politici. I-am văzut şi pe unii oameni politici şi analişti înfocaţi: Nu, noi să nu cumva să contribuim! V-aş aduce aminte că noi am luat de la UE în 2011 şi 2010 nu mai puţin de 6 miliarde de euro, bani de la statele din zona euro, bani pe care i-au împrumutat Germania, Franţa de pe piaţă, ca să ni-i dea nouă. Deci modul asta de a aborda, mie doar să mi se dea … Dar ce e naţiunea asta? E o naţiune de neputincioşi? Şi noi putem contribui la consolidarea Europei şi atunci când este nevoie la evitarea unor derapaje majore în zona euro, lucru care ne afectează major dacă se întâmplă’.
• Nu s-a stabilit încă dacă noi vom contribui la Fondul de salvare a zonei euro. Se va stabili la Consiliul European din martie 2012. Dar am văzut că unii analiști economiști au atitudinea asta că noi doar să primim și nu să contribuim. Dar ce suntem noi, o națiune de neputincioși? Și noi putem contribui la consolidarea UE. Nu suntem o țară de neputincioși sau care nu ar putea contribui siguranța Europei.
• Şi vreau să înţelegeţi foarte bine că România nu dă bani pe care să nu îi mai primească înapoi, că şi noi dăm înapoi cele 6 miliarde pe care le-a împrumutat Germania şi Franţa pentru noi. Dar într-un moment de criză îi pui la dispoziţia celui aflat în criză, la fel cum am primit noi, când am fost în criza. Îi vom da înapoi. Şi noi, dacă vom contribui cumva, îi vom primi înapoi.
• Din consultările cu partidele a rezultat că niciun partid nu se va opune Acordului de guvernanță, dar au au pus cam multe condiții ca să cred că vor susține modificarea Constituției.
• Am transmis prin ambasadorii statelor UE ca România să își înscrie în Constituție ținta de deficit înainte de intrarea în zona euro. Nu pot risca pe mâna înțelepciunii partidelor din România. Am transmis această opțiune a noastră ca această condiționare să fie îndeplinită înainte de intrarea în zona euro și nu până la 31 decembrie 2012.
• Suveranitatea României va depinde de cât de suverană va fi UE. Dacă vom fi într-o organizație slabă, neunită, nu vom putea face față nici concurenței asiatice, nici concurenței SUA. Europa și SUA trebuie să se coreleze astfel încât să fie cele care conduc procesul de globalizare în favoarea statelor lor.
• Eu am fost unul din politicienii care nu au vorbit de prăbușirea zonei euro. Au fost în schimb declarații iresponsabile ale unor comisari europeni care au vorbit de prăbușirea euro. Aceste declarații au crescut dobânzile pentru stele din zona euro.
• Am apreciat foarte mult o măsură luată azi de primul-ministru. Ca deobicei, marile companii de stat au venit la guven să le rectifice bugetele. După ce domnii manageri au stat tot anul, nu le-a păsat de restructurare, de performanță, au dat contracte la SRL-uri din clientela politică, nu și-au făcut veniturile, au fost eficienți și au venit azi la guvern să le modifice bugetul. Premierul le-a respins aceste rectificări.
• În acest moment sunt mai importante locurile de muncă decât aurul. La ce îmi folosește că eu am aur în pământ dacă mă împrumut cu 8% de pe piață. România nu are în acest moment miliarde pentru retehnologizarea exploatării minelor. Eu nu mă amestec în negocierea guvernului.
• DESPRE COMASAREA ALEGERILOR. Din punct de vedere practic, sunt de acord comasarea alegerilor. Eu însumi am cerut şi am spus-o public că sunt gata să revenim la suprapunerea mandatului preşedintelui cu al Parlamentului, exact pentru că suntem o ţară care ne-am împrăştiat alegerile în aşa fel încât aproape în fiecare an avem alegeri. Deci, eu cred că nu afectează cu nimic democraţia că am o urnă pentru primar şi una pentru parlamentar. Cred că nu afectează cu nimic dacă am şi o urnă pentru consilier. Important este să am stabilitate. Este foarte importantă stabilitatea politică şi a continua reformele începute în 2009, 2010.
• Românii s-au descurcat să-și aleagă și parlamentarii și președintele când erau alegeri suprapuse. Nu se vor încurca românii la vot.
• Fac un apel la politicienii din UDMR să înțeleagă că sunt politicieni care servesc România și nu care să blocheze reforma statului român. De la UDMR au apărut blocajele și privind reorganizarea administrativă și, acum, blocaje la reforma în sistemul medical.
• Judecarea proceselor de mare corupție este un lucru cerut de Bruxelles. Bruxelles-ul nu a cerut o anumită soluție. Faptul că multe dosare prezentate cu tam-tam s-au finalizat cu achitări sau cu condamnări cu suspendare sau că procurorii mâncau pâmânt că au prins marii corupți arată că avem probleme și la procurori, nu doar la judecători. Când acțiunea ta distruge cariere, trebuie să fii responsabil. Ce te faci cu cei care au fost arestați și pe urmă du mai auzi nimic de dosarele lor, procurorii se fac că le-au uitat. Sunt mai multe astfel de dosare, și sunt în atenția mea. L-am revocat din funcție pe Păcuraru, pe Chiuariu, pe dosare de la DNA – la Atanasiu a fost o dispută politică – acum eu ce să-i spun lui Păcuraru?
• A venit timpul ca oamenii politici să închidă dosarul Revoluției și să intre cercetătorii, istoricii, pentru că noi oamenii politici suntem partizani. A venit timpul ca noi, oamenii politici să ne abținem să mai comentăm revoluția

Sursa declarații: evz.ro

Bombonel în drum spre bulău?

Continuă linșajul în PSD și o fi oare posibil ca următorul linșat din PSD să fie Adrian Năstase?

MediaFax  ne spune că mai mulți lideri  PSD se așteaptă ca mai mulți membrii marcanți ai partidului să fie deferiți justiției între care unul ar fu Adrian Năstase, caz în care s-ar lua în calcul chiar și o condnamnare cu suspendare din partea ÎCCJ.

Respectivii lideri PSD au declarat că se așteaptă ca pe 7 decembrie completul de judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, o sentinţă de condamnare cu suspendare în dosarul cunoscut sub numele “Mătuşa Tamara”.

O parte a conducerii PSD mai crede că în primele luni ale anului 2012 şi asupra altor câţiva lideri centrali să fie deschise de către procurori dosare anticorupţie. “Dacă va fi condamnare, chiar şi cu suspendare, nu mai avem cum să facem zid în jurul lui. Câtă vreme acţiunea era încă la stadiul cercetării penale sau al acţiunii în instanţă, se poate vorbi de caracterul politic al dosarului, dar când s-a pronunţat justiţia nu mai putem face asta. Oricum, impactul public nu va fi mare, pentru că Năstase a fost îndeajuns de abil să ducă acuzele procurorilor în derizoriu, iar instrumentarea a durat prea mulţi ani ca să mai constituie ceva spectaculos. Dar ca să ieşim toţi din conducerea PSD şi să spunem că este nevinovat….”, a declarat unul dintre liderii PSD.

Statutul PSD prevede şi posibilitatea autosuspendării, în cazul în care membrul de partid în cauză este cercetat sau condamnat penal pentru infracţiuni incompatibile cu funcţa deţinută în partid.

Personal, trebuie să mărturisesc, sunt impresionat până la lacrimi.

Ce abuz domnule din partea justiției să se gândescă e parșiva că niște oameni tuși frumos, parfumați și bărbieriți cum nu erau nici secretarii UTC de pe vvremuri să fie considerați vinovați/ Păi asta-i blasfemie. Ce, sunt PDL-iști ca să poată fi judecați ca omul de rând? Ba…

Mai ales în ceea ce-l privește pe sărmanul Bombonel… ce vină are sărmanul că avea o mătușă pensionară care-l iubea de nu mai putea?

Adică dacă DNA ca nesimțitul își permite să își bată joc de ditamai fostul fost prim-ministru şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, musai să intre și justiția în jocul ăsta ticălos?

Adică de ce să-l judece pentru că i-a dat o amărâtă de șpagă?  Ori, auzi grozăvie, Ioan Melinescu, preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) între anii 2001-2004, pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii, iar Ristea Priboi, consilier al fostului prim-ministru Adrian Năstase, fost deputat în perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mită şi la dare de mită.

Mare brânză … păi nu ne tot spune împăciuitor domnul Ponta că nu trebuie să ne tot uităm spre trecut? Gata. Au făcut și oamenii o ”mișcare” și să îi băgăm la bulău? Păi pe crescătorii de albine îi bagă cineva la răcoare pentru că se limge pe dește când umblă cu miere? Ba…

Adrian Năstase a fost trimis în judecată de către DNA pentru dare de mită, Procurorii au stabilit că, în noiembrie 2000, Ioan Melinescu, în calitate de membru al Plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, i-ar fi contactat, cu sprijinul persoanei denunţătoare, pe Ristea Priboi şi pe Adrian Năstase, cărora le-ar fi comunicat că, în cadrul instituţiei în care îşi desfăşura activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 de dolari, într-un cont bancar având-o ca titular pe Năstase Daniela, soţia lui Adrian Năstase.

Cu această ocazie, Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmăreşte această finalitate, susţineau procurorii.

“Ca urmare a numirii în această funcţie, abuzând de prerogativele ce-i erau conferite, precum şi de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în cadrul Oficiului, Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Năstase Daniela), şi a înmânat-o, în prezenţa denunţătorului, lui Priboi Ristea, consilier al primului ministru Năstase Adrian, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă. Cercetările efectuate în cauză au relevat că întrevederile şi discuţiile purtate între învinuiţii Melinescu Ioan, Priboi Ristea şi Năstase Adrian, la care a participat şi denunţătorul s-au desfăşurat fie în biroul lui Priboi Ristea, fie la cabinetul lui Năstase Adrian. Probatoriul a arătat că verificările cu privire la provenienţa sumei de 400.000 USD ajunsă în contul Danielei Năstase, efectuate de ONPCSB (sub coordonarea acelui membru al plenului care avea sa fie demis prin HG de Năstase Adrian) au stabilit că veniturile nu justificau suma depusă. Circumstanţele depunerii sumei de 400.000 USD de către o altă persoană, în contul Danielei Năstase şi justificarea provenienţei acestor bani şi a scopului plăţii au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea tranzacţiei. Conform unui contract de vânzare-cumpărare anexat de către depunător reieşea că suma de 400.000 USD, depusă în numerar, provenea din vânzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri şi a altor bunuri de valoare de către mătuşa Danielei Năstase, pe nume Cernasov Tamara care avea împuternicire în contul personal al Danielei Năstase deschis la Bank Austria Creditanstalt. Conform acestui document, s-ar presupune că 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Băncilă, Baraschi, Vermont, 3 manuscrise englezeşti pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy şi Lalique, obiecte valoroase de mobilier şi 30 piese bijuterii aur totalizând cca. 600 grame s-au aflat în apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, în vârstă de 91 de ani, care locuia singură. Dovezi certe că aceste bunuri s-au aflat în posesia şi proprietatea vânzătoarei nu există însă, întrucât aceasta nu a prezentat notarului public niciun document care să ateste dobândirea bunurilor respective, ci numai o declaraţie de bună credinţă”, notează DNA în actul de acuzare. Bun, și ce dacă?

Și pentru că sun tai dracului, cei de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, pe 18 ianuarie 2006, a sesizat organele de urmărire penală cu privire la dispariţia lucrării numărul S3439/1999.

În 31 mai 2007, dosarul “Mătuşa Tamara” a fost trimis instanţei supreme, pentru judecare.

În 15 aprilie 2008, ICCJ a retrimis cazul la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru refacerea urmăririi penale. În motivarea deciziei de restituire la procurori a dosarului “Mătuşa Tamara”, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au ţinut cont de decizia Curţii Constituţionale 665/2007 privind răspunderea ministerială şi de prevederile articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil.

“Curtea reţine că rezoluţia din 24 mai 2006 prin care s-a dispus în cauză începerea urmăririi penale, fiind conformă unor dispoziţii legale cu privire la care s-a constatat că sunt contrare legii fundamentale, nu poate fi menţinută”, se arată în motivarea judecătorilor instanţei supreme…. Țîțîțî … câtă lipsă de omenie, câtă insensibilitate… păi oameni sunt ăștia?

Sau, cică pe 20 octombrie 2009, după ce s-a cerut avizul Parlamentului de cercetare a deputatului Năstase, fost membru al Guvernului, dosarul a ajuns din nou la instanţa supremă.

În 2 martie 2010, ICCJ a suspendat judecarea procesului, pentru ca judecătorii Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra legalităţii unor texte de lege, invocate în proces de avocatul lui Ion Melinescu, exepţii respinse de instanţa constituţională.

Astfel, în 26 ianuarie anul acesta, dezbaterile în proces s-au reluat, fiind încheiate joi, 24 noiembrie 2011.

Ba mai mult, 20 ianuarie 2006, Adrian Năstase, care deţinea atunci preşedinţia Camerei Deputaţilor, declara că nu are cunoştinţă şi nu poate aprecia cine ar fi putut sustrage acte din dosarul aflat la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, dar susţinea că din documentul pierdut apar în presă facsimiluri folosite împotriva sa.

“Cred că cei care folosesc aceste extrase sunt mai în măsură decât mine să dea detalii despre dispariţia acestui dosar”, afirma Năstase într-un comunicat.

Potrivit politicianului, imputările care i se aduc în presă sunt, din aceste considerente, nefondate, reprezentând un nou atac la adresa familiei sale.

Păi ce spun vecinii și neamurile lui Bombonel acum?  Se poate? El e om bu  și extreme de politicos. Dimineața când se duce la serviciu niciodată nu trece fără să dea bunăziua, bunădimineața ori să spună sărut măna …

Năstase știe foarte bine că fiind pesedist din start e nevinovat. Păi dacă a dat sau a luat și el sărmanul,o șpagă, ca omul, nu are cum să i se impute ceva tot pesedistul știe asta, vinovat e celălalt, cel care a primit ori a dat, după caz, că nu trebuie  să folosim aceeași balanță ca cea cu care sunt judecați mitocanii… Dacă cineva îmi spune că o amărâtă sumă în euro cu patru, cinci sau șase zerouri se poate confunta cu grozăvia de a das au a primi o pugă de cafea, un cartuș de țigări scumpe ori o sticlă cu secărică scoțiană, adevărate ticăloșenii cu pericol la siguranța țării ori a celor din jur. Păi dacă ăla bea sticla de secărică și se suie la vola ucide oameni. Se poate spune că cineva cu câteva amărâte de sute de mii de euro la teșcerea ucide pe cineva? Ba…

Avea dreptate Năstase când  în luna decembrie 2004 a solicitat, împreună cu soţia sa, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor să i se comunice dacă deţine informaţii privind “suspiciuni referitoare la operaţiuni suspecte de spălare a banilor”. De fapt pe cine interesează cum își spală omul una-alta? Potrivit lui Năstase, din răspunsul pe care l-a primit tot în luna decembrie 2004, rezultă că nu au existat niciun fel de indicii privind prezumtiva implicare a sa şi a soţiei sale în operaţiuni ilegale şi nici nu s-a semnalat lipsa vreunui document. ”Nu s-a constatat existenţa unor indicii temeinice privind implicarea dumneavoastră în operaţiuni suspecte de spălare a banilor, care să fi determinat informarea unităţii de Parchet”, se arată în răspunsul primit de soţii Năstase de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor în 8 decembrie 2004 şi dat publicităţii de către Năstase, lucru care cred că este foarte adevărat. Știe cuneva mai bune decât Bombonel să își ascundă urmele și ouăle?

Atunci răspunsul a fost semnat de Ilie Iulian Dragomir, pe atunci preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, în prezent judecător la Secţia penală a ICCJ.

Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălarii Banilor a solicitat Parchetului instanţei supreme să verifice modul în care au dispărut, după 1999, acte deţinute de oficiu privind averea lui Adrian Năstase, un procuror declanşând joi investigaţii în acest caz, susţin surse judiciare.

Solicitarea Oficiului a fost înregistrată la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cazul “Mătuşa Tamara” a făcut obiectul unui dosar instrumentat de Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) încă din anul 1999, dar acest dosar este posibil să fi fost distrus, declarau surse apropiate anchetei de atunci.

Potrivit surselor citate, dosarul ar fi dispărut după schimbarea puterii politice, după alegerile generale din anul 2000. “Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu acel dosar. Cert este că a existat, iar acum nu mai este”, afirmau sursele citate. Hehehe … Oare de ce nu știe nimeni?

Aceleaşi surse spuneau că procurorii au cerut reprezentanţilor Oficiului să iniţieze de urgenţă o anchetă, pentru a stabili circumstanţele în care a dispărut dosarul “Mătuşa Tamara”.

În 13 martie 2006, preşedintele de atunci al PSD, Mircea Geoană, îi cerea lui Adrian Năstase, în cadrul unei şedinţe a liderilor social-democraţi la care a participat şi Năstase, să facă “un gest de demnitate şi de curaj” şi să îşi dea demisia atât din funcţia de preşedinte executiv al PSD, cât şi din cea de preşedinte al Camerei.

În replică, Adrian Năstase susţinea că nu există nicio raţiune pentru a-şi da demisia din această funcţie şi a adăugat că prezumţia de nevinovăţie trebuie să funcţioneze şi în cazul Parlamentului.

Așa, ca un fel de încheiere.. cred că nu este deplasat să mă întreb dacă cei de prin închisorle patriei s-au apucat de măturat, de văruit, de schimbat lenjeriile de pat.

O fi vorba de pedepse cu suspendare… dar dacă , Doamene Ferește se întâlesc judecătorii cu Moș Nicolae, trag un chef mostru și cănd va fi să dea sentința au o idispoziție dată de mahmureală și de gustul de parcă le-a fătat mâța în gură și li se pune pata să-l trimită pe sărmanul și nevinovatul (deocandat?) Bombonel să își petreacă sărbătorile la hotelul cu cazare masă și haine gratuite, și obligatorii și unde la baie săpunul își arată adevărata valoare doar când e scăpat la duș … ?

Da, musai să se apuce de curățenie și de lustruit brățările … se poate să le vină oaspeți de seamă, și nu se cuvine să fie tratați fără respect.

Surse:

 http://www.mediafax.ro/politic/liderii-psd-se-asteapta-ca-nastase-sa-fie-condamnat-si-spun-ca-nu-vor-face-front-comun-cu-el-9024244

 http://www.mediafax.ro/social/adrian-nastase-asteapta-prima-sentinta-in-cazul-matusa-tamara-9004847

Puterea Judecătorească vrea să își subordoneze și a patra putere în stat: presa?

MEDIAFAX spune că cei de la Consiliul Superior al Magistraturii au sesizat Consiliul Național al Audiovizualului “pentru mediatizarea excesivă a injuriilor aduse magistraţilor de către omul de afaceri, Sorin Ovidiu Vîntu, inculpat în dosarul Petromservice” conform site-ului CSM.

Sesizarea CSM vine la o zi după ce procurorul general al României a cerut Consiliului să analizeze afirmaţiile lui Sorin Ovidiu Vîntu făcute în faţa instanţei, care ar reprezenta manifestări care exced cadrului constituţional şi procesual privind dreptul la apărare, libertatea de expresie şi limitele acesteia.

“Vă solicităm să analizaţi situaţia constată în legătură cu apariţia în mass-media a unor afirmaţii denigratoare şi care aduc grave încălcări ale dreptului la imagine a magistraţilor, cu consecinţa afectării independenţei întregului sistem judiciar”, se arată în sesizarea transmisă de procurorul general al României, Codruţa Kovesi, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţius Dumbravă. “Având în vedere conţinutul afirmaţiilor făcute în contextul menţionat, facem următoarele precizări: Limbajul folosit… «dacă nu voi eliberat în această seară, voi lua justiţia în proprile mâini… procurori rău intenţionaţi sau idioţi…» reprezintă manifestări care exced cadrului constituţional şi procesual privind exercitarea dreptului la apărare, dar şi celui privind libertatea de expresie şi limitele acesteia”, subliniază şeful Ministerului Public.

Mai mult, arată demnitarul, prin agresiunile verbale şi ameninţările la adresa justiţiei “se creează un potenţial de degradare a imaginii magistraţilor ca reprezentanţi ai instituţiilor statului”.

“Având în vedere că aceste atitudini au fost obiect al dezbaterii publice, supunem atenţiei necesitatea unei analize şi dispunerea măsurilor legale”, mai arată sursa citată.

Inspecţia Judiciară a CSM va face verificări pentru a stabili dacă afirmaţiile lui Vîntu pot constitui o formă de presiune asupra magistraţilor.

Acuma, stau și eu și mă întreb așa, mai nelămurit. Oare ce i-o fi deranjat pe cei de la CSM în publicarea acelor injurii?

Te pomenești că li s-a făcut rușine de faptul că un infractor îi terfelește și scoate în evidență faptul că ei, cu toată bățoșenia pe care ne-o fâlfâie nu sunt decât niște cârpe (a se citi marionete) în mâinile unora de teapa lui Vîntu…

Sau și mai grav, asiastăm oare la încercarea Puterii Judecătorești de a-și subordona și presa care neoficial este numită A Patra Putere în Stat, după ce și-au subordonat prin tot felul de șmecherii Puterea Legisalativă și pe cea Executivă?

Să ne așteptăm oare ca CSM să sesizeze CNA-ul când se va mai vorbi de judecătoare bețive, ori de judecători posibil corupți?

Ori poate vom asista la interzicerea știrilor care ne arată cum sunt condamnați rapid niște amărâți iar niște superinfractori sunt eliberați imediat ce își trag suflșetul după spectacolul arestării?

Ori poate se va interzice să ni se mai vorbească de vilele, mașinile și alte chestii de lux cu care defilează unii magistrați?

Cred că nici de încălcarea Constituției de practicată prin justiția română nu se va mai vorbi. De exemplu de încălcarea principiului egalității atunci când judecătorii au hotărât că excelențele lor nu trebuiesc luați în considerare când ci tăierile de venituri? De ce? Pentru că așa vor ei, ființele superioare?

Bravo… Aștept să mai văd cum parcările  mioritice vor avea scris ”Rezervat pentru magistrați”, trotuarele folosite de magistrați  să fie interzise muritorilor de rând, evident, și la buda publică, să le fie rezervate anumite cabine, evident cu intrare directă de afară…

Am eu, așa, o nelămurire…

Oare de ce nu sesizează respectivii CAN-ul că la unele trusturi media, cum ar fdi INTACT sau Realitatea Media că la orice oră din zi sau din noapte se încalcă flagrant, repetat și continuu Legea Audiovizualului?

Oare n-ar fi cazul ca acest Consiliu Superior al Magistraturii să se ocupe în primul rând de funcționarea  Justiției și abia apoi să vadă cum reflectă presa ce se petrece prin instanțele de doi lei, instanțe pe care orcine le poate terfeli după cum dorește?

De ce Vîntu nu a fost reținut pentru acele afirmații?

Există multe de ce-uri …mult prea multe …

Plângăciosul nevrotic…

Rizea plânge, suspină şi înjură în faţa instanţei

Deputatul PSD a cedat nervos în faţa magistraţilor Curţii de Apel Constanţa, în dosarul de confiscare a 300.000 de euro din averea sa şi i-a înjurat pe reprezentanţii ANI.

Pe deputatul PSD Cristian Rizea (42 de ani) l-au lăsat nervii în faţa judecătorilor din Comisia de cercetare a averilor de la Curtea de Apel Constanţa, care urmează să decidă în privinţa confiscării a 300.000 de euro din averea sa. Este suma găsită în conturi de inspectorii de integritate şi pe care deputatul nu o poate justifica.

La termenul din 14 octombrie, deputatul a venit cu un martor care pretindea că i-a dat această sumă lui Rizea în schimbul construirii unei case tip duplex. În cele din urmă s-a demonstrat că martorul nu-l cunoştea prea bine pe Cristian Rizea. Conform consemnărilor din timpul procesului de pe data de 14 octombrie, la primul termen al cauzei deschise de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), după câteva episoade de agresivitate în comportament şi în limbaj, parlamentarul a izbucnit în plâns când a fost evacuat din sala de judecată.  

Către judecătoare: „Nu vedeţi doamnă că sunt proşti?” 

Parlamentarul a devenit agresiv încă din primele minute ale procesului, în momentul în care avocatul lui a încercat să contracareze probele inspectorilor de integritate cu declaraţiile de avere ale secretarului general al ANI, Horia Georgescu. Când şeful Direcţiei Juridice a ANI a susţinut că aceste documente nu au nicio relevanţă în proces, Rizea a izbucnit: „Doamnă preşedinte, trebuie să acceptaţi aceste declaraţii şi să vedeţi cine fură cu adevărat în ţara asta!”. 

Juristul l-a ignorat şi a continuat să se adreseze instanţei. În momentul în care a explicat cum, din declaraţiile de avere ale deputatului, completate la două săptămâni distanţă, apare şi dispare un împrumut  de 300.000 de euro, Cristian Rizea a răbufnit din nou: „Nu vedeţi, doamna judecător, că sunt numai proşti la Agenţie?! Nu contează cât am avut împrumutul!”. 

Către juriştii ANI: „O să am eu grijă de voi!”

Pentru că instanţa i-a respins rapid cererea de a prezenta declaraţiile de avere ale unei persoane care nu este parte în proces, Rizea a sărit ca ars de pe scaun, urlând către reprezentantul ANI: „O să am eu grijă de voi. Şi tu, şi nenorocitul ăla de Georgescu sunteţi oamenii lui Băsescu. O să zburaţi voi de acolo! O să am eu grijă de asta! Ca nişte căpuşe sunteţi”. 

„Domnule, Rizea, depăşiţi limitele bunului-simţ!”, l-a apostrofat preşedinta Comisiei. Avertismentul, venit ca un duş rece, l-a liniştit brusc pe deputat. S-a aşezat cuminte pe scaun, dar a continuat să vocifereze în şoaptă. „Hmmm, o să vezi tu, o să vedeţi voi!”, a început apoi să mârâie printre dinţi bălăbănindu-şi capul către reprezentantul ANI. Care era preocupat să audieze singurul martor în proces: omul care i-ar fi acordat deputatului împrumutul. 

Martorul lui Rizea nu prea-l cunoaşte pe Rizea

Declaraţiile acestuia sunt halucinante: nu-l cunoaşte prea bine pe Cristian Rizea, s-au cunoscut întâmplător „la dentist” şi, cu toate acestea, nu s-a temut să-i împrumute 300.000 de euro, bani cu care deputatul ar fi urmat să construiască un duplex pentru amândoi pe un teren al său. În plus, pe martor, un om simplu, cu venituri modeste, nu l-a interesat ce va construi parlamentarul cu banii lui, cum vor împărţi viitoarea casă şi nici cum va intra în posesia actelor de proprietate.

„Cum aţi putut acorda acest împrumut unei persoane pe care nu o cunoşteaţi suficient, fără să vă intereseze toate aceste aspecte? De ce atunci când i-aţi acordat domnului Rizea împrumutul aţi semnat o simplă hârtie, iar în momentul când aţi primit înapoi banii aţi preferat să mergeţi la notar pentru încheierea actului?”, curgeau întrebările juristului ANI pentru martor. 

Judecătoarea: „aici nu sunteţi în Parlament”

Martorul nu a apucat să răspundă interogatoriului juriştilor ANI. Rizea s-a ridicat nervos: „Eşti un cretin! Toţi de la Agenţie sunteţi! O să vină cretinul ăla de Georgescu (secretarul general al ANI) în genunchi la mine! Să rămână pe drumuri şi în genunchi să vină la mine!”. A urmat o pauză de câteva secunde şi parlamentarul s-a dezlănţuit: „Ce rânjeşti la mine? În curând, nu o să mai rânjeşti deloc. Şi Georgescu la fel. O să vedeţi voi! Vă dau în scris!”.  „Pentru ultima oară vă atrag atenţia! Aici nu sunteţi în Parlament sau unde sunteţi dumneavoastră obişnuit! La următoarea ieşire vă dau afară”, a venit sec replica preşedintei Comisiei de cercetare a averilor. 

Lacrimi la evacuarea din sală

Procesul a continuat cu o nouă solicitare a lui Cristian Rizea. Deputatul a cerut instanţei să-i admită ca probă un CD, cu poze datate, din care ar rezulta că terenul pe care ar fi urmat să fie ridicat duplexul, şi pe care se află acum o construcţie, era gol în aprilie 2010, când a împrumutat el cei 300.000 de euro. 

Reprezentantul ANI a susţinut însă că fotografiile nu pot fi considerate probe, atâta vreme cât data indicată de aparatul de fotografiat, imprimată pe poze, poate fi modificată foarte uşor. Suficient pentru Rizea să-şi iasă din minţi şi să urle: „Cretinii dracului. Nu se poate aşa ceva, eu am fost în Spania să salvez comunitatea românească de acolo şi nenorocitul ăla ordinar ne persecută politic şi pe mine, şi pe colegul meu Bănicioiu (deputat PSD). Da, o să-l face eu să nu mai ridice capul!”. „Domnule Rizea, vă invit să părăsiţi sala de judecată!”, a venit „verdictul” preşedintei Comisiei. Neputincios, deputatul a început să plângă şi, cu lacrimile şiroindu-i pe obrajii roşii de furie, a strigat înainte de a părăsi sala: „F…u-vă-n…, o să vedeţi voi, sclavilor! Vă f..e Băsescu şi vă place!”. 

“Nişte incompetenţi (inspectorii ANI)! Dacă aşa e şeful lor, aşa sunt şi ei. Cretinii dracului.”
Cristian Rizea deputat PSD

Rizea: „Sunt nevinovat!” 

Deputatul Rizea are acum propria variantă despre modul în care s-a derulat procesul de la Curtea de Apel Constanţa. „O să vedeţi că sunt nevinovat. Urmează acum doar o expertiză contabilă şi atâta tot. A fost audiată şi persoana care mi-a dat împrumutul, care a zis că i l-am returnat, deci chiar nu sunt adevărate nici măcar 1% din toate acuzaţiile nefondate.” 

 Deputatul a negat că ar fi ameninţat sau jignit pe cineva la proces. „N-am înjurat, însă am avut răbufnirile mele, dar e normal, acest proces este o comandă politică”, a spus Rizea. Când reporterii „Adevărul” i-au spus că instanţa ar fi consemnat faptul că i-a jignit pe reprezentanţii ANI, Cristian Rizea a replicat: „Nişte lachei! Sunt la comandă politică, dar eu cred că lucrurile trebuie judecate pe acte. Eu am acceptat să fiu linşat mediatic şi, de ziarul dumneavoastră şi de alte ziare”.

Autor: Raluca Dan

Sursa: adevărul.ro 

Nicoleta Savin: De ce nu mai sunt judecătorii Dumnezei?

EDITORIAL EVZ:

De ce nu mai sunt judecătorii Dumnezei? 

Până la arestarea lui Florin Costiniu, un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie era un Dumnezeu. Nimeni şi nimic nu-l putea atinge.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura instanţă abilitată să judece politicienii şi înalţii demnitari ai statului intraţi în coliziune cu legea. Tot Înalta Curte decide dacă sunt bine cheltuiţi banii publici. Ea trebuie să fie garantul statului de drept, al drepturilor civile şi de proprietate, astfel încât nici un cetăţean – cu atât mai puţin, o structură sau instituţie a statului – să nu poată fi mai presus de lege. Nici măcar judecătorii Înaltei Curţi. 

De aici vine imensa putere a instanţei supreme. Dar ca să fie exercitată corect, această putere are nevoie ca de aer de posibilitatea cenzurii. Din 1990 şi până în 2010, nici un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu a fost sancţionat – fie şi administrativ – pentru activitatea sa. O parte dintre ei au înţeles din asta ce a înţeles şi Sorin Ovidiu Vântu. Că statul este slab, incapabil să controleze eficient puterile sau să le separe, că ei sunt imuni în faţa legii şi, implicit, că pot primi mită sau diverse foloase necuvenite, că-şi pot trafica influenţa şi puterea, fără să plătească, administrativ sau penal. Imensa putere deţinută de un judecător al Înaltei Curţi nu este vremelnică, precum cea a judecătorilor Curţii Constituţionale. Aceştia din urmă au mandate de nouă ani, fără drept de prelungire, sunt desemnaţi politic de către Senat, Camera Deputaţilor şi Preşedinţie şi, în consecinţă, au datorii faţă de puterile statului care i-au desemnat. Judecătorii Înaltei Curţi, odată promovaţi în acest corp care ar trebui să fie de elită, părăsesc funcţia doar la pensie. De ei depinde înflorirea corupţiei sau o luptă eficientă împotriva corupţiei. Deasupra lor este doar cerul şi locatarii nevăzuţi ai acestuia, iar povestea cu presiunile politice, mediatice sau ale opiniei publice este bună de adormit copiii. Dacă un judecător vrea să judece drept, apoi judecă, indiferent de ce aude în jur. Tot aşa cum dacă vrea să plece urechea se vor găsi totdeauna puternici ai zilei dispuşi să cânte precum sirenele. Responsabilitatea unui judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este la fel de mare ca şi puterea conferită. Iată de ce aş vrea să propun să nu uităm niciodată numele Corinei Michaela Jîjîie, cea care a decis în 2010 arestarea judecătorului Florin Costiniu. Pe atunci, Corina Jîjîie era simplu judecător al Secţiei penale pe care o conduce în prezent, iar Florin Costiniu era preşedintele Secţiei civile şi de proprietate intelectuală. A fost o premieră în istoria justiţiei române, s-a creat precedentul care a alertat şi scurtcircuitat întreg sistemul ticăloşit.

Un magistrat promovat şi susţinut de sistem îi este profund loial şi recunoscător cât timp ştie că nu riscă nimic, că nu răspunde pentru decizii. În momentul în care, la nivel de for suprem, are proba că imunitatea nu mai există, instinctul de supravieţuire intră în acţiune, cariera şi ziua de mâine devin mai importante decât banii şi prietenii impuşi sau aleşi. Exemplul dat de Corina Jîjîie pare a fi dat roade. Se află acum în fază avansată de cercetări la DNA dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Iuliana Puşoiu, prima şefa Secţiei de Contencios Administrativ din instanţa supremă, cea de-a doua magistrat al secţiei amintite. 

Este naiv oricine ar crede că judecătorii din România – de la Judecătoria din Panciu, până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – n-au înţeles corect semnificaţia acestor anchete pentru evoluţia viitoare a justiţiei româneşti. Ei ştiu că orice comandă (a)politică ar consimţi să execute de acum încolo, sunt “pe barba lor”, iar cine le-ar garanta imunitatea promite fără acoperire sau minte, fiindcă n-o poate asigura. S-a spus mereu că DNA şi DIICOT lucrează inutil, cât timp judecătorii judecă cu infinită toleranţă, achită presupuşi infractori ori, mai grav, nu judecă deloc şi trag de timp până la prescrierea cauzelor şi schimbarea puterii politice. 

Recunosc că mă număram printre sceptici. Mi-a trecut scepticismul, fără a mă fi cuprins euforia. Semnalul de însănătoşire din mers a justiţiei a fost dat. Ce se va întâmpla de acum încolo, ţine doar de judecători. Pînă acum nu aveau frică. De acum încolo, contez pe frică pentru paza bostănăriei.

Autor: Nicoleta Savin

Sursa: evz.ro

Poveste de la Cluj

Legat de povestea cu șpaga de la Cluj, în care este implicat primarul Sorin Apostu, se vorbește mult și este interpretată în fel și chip, după cât îl duce pe fiecare mintea și ineresul.

Ce cred eu despre povestea asta? Nu știu, ceva se întâmplă și am impresia că s-a ridicat colțul preșului care acoperă o maare, maare mizerie.

întrebarea care se pune este cât de departe este dispusă Justiția șă meargă și cât curaj are.

Ce văd însă, este ceea ce nu am văzut sub nici o altă guvernare. Un membru al unui partid aflat la putere este arestat, iar partidul său nu face scut în jurul său. Cred că acest lucru este foarte important Unii vorbesc despre un război  intern în PDL, alții despre un exercițiu de imagine. Dumnezeu știe ce e acolo, dar tare mi-ar fi plăcut s-i văd și pe pesedei făcând astfel de exerciții de imagine și cu deplasări Organizate pentru apărarea infractorului…

Sper ca măcar de data asta cei din Justiție să meargă până la capăt, indiferent unde duc firele…

În continuare, importate din Gazeta de Cluj, câteva articole legate de subiect. De fapt cam toate pe care le-am găsit acum… Poate or mai fi și altele. 

Apostu, arestat preventiv pentru 29 de zile pe un dosar “fabricat” in 24 de ore. PROBELE INEXISTENTE? MOTIVAREA CURTII DE APEL

Update 11:54: DNA a remis un nou comunicat, completarea la cel trimis in urma cu doua nopti. VEZI AICI INFORMAREA OFICIALA A PROCURORILOR 

Update 11:05 Sorin Apostu a fost suspendat din PDL de catre colegii sai de partid in urma deciziei Curtii de Apel Cluj de seara trecuta. VEZI AICI COMUNICATUL OFICIAL AL PDL IN CEEA CE PRIVESTE SUSPENDAREA LUI APOSTU 

Update 10:46 Motivarea instantei Curtii de Apel Cluj in cazul Sorin Apostu.

Gazeta de Cluj va prezinta motivarea Curtii de Apel Cluj. Vezi toate detaliile despre cum au motivat magistratii curtii decizia de a-i acorda mandat de arest preventiv pentru 29 de zile primarului municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu,  AICI.

Update 10:30 Vezi AICI cine este si cum arata Aspazia Droniuc, unicul denuntator in cazurile Sorin Apostu si Radu Bica. 

Update 10:20 Calin Stoia, celalalt invinuit in dosarul Sorin Apostu, a fost si el arestat preventiv pentru 29 de zile. Da click AICI pentru a afla toate detaliile despre Calin Mihai Stoia si firmele sale

UPDATE 10:10 Veridicitatea denuntului lui Aspazia Droniuc in cazul Radu Bica, caz conex lui Sorin Apostu, se afla azi la ora 11. VEZI DE CE,  AICI

Update 02:20 INTERCEPTARILE DIN DOSARUL APOSTU

Interceptarile din dosarul lui Sorin Apostu nu spun nimic incrimanator si nu pot fi considerate drept o proba. Surse judiciare sustin ca singurele lucruri care apar la telefon din discutiile lui Sorin Apostu sustin ca primarul ar fi pus o intrebare de genul “Hai sa ne vedem la Tokyo(n.r. un restaurant de pe Strada Gheorghe Marinescu din Cluj-Napoca) ca in seara asta este peste.” In nicio interceptare nu este pomenit nimic de nicio suma, fie ea de bani sau altfel de suma. 

Aceleasi surse judiciare sustin ca Mustafa Bekar, administratorul firmei KIAT, va fi chemat maine la sediul DNA pentru a fi pus sub acuzare. Un translator de limba turca va sosi in cursul zilei de maine de la DNA Bucuresti pentru a-i putea traduce acuzatiile care ii sunt aduse. 

Update 01:36 DECLARATIA INTEGRALA A LUI GHEORGHITA MATEUT:

Gheorghita Mateut sustine ca dosarul nu a fost unul intemeiat. Surse din cadrul DNA Cluj au declarat pentru Gazeta de Cluj ca infaptuirea dosarului a fost facuta cu mai putin de o zi inainte de retinerea pentru 24 de ore a primarului municipiului Cluj-Napoca. Astfel,pe 8 noiembrie a inceput instrumentarea dosarului in care Sorin Apostu este acuzat de luare de mita in forma continuata, iar dupa mai putin de 24 de ore s-au strans probe penru a retine un primar. Ciudat este ca, la fel ca si in cazul Bica, intreg probatoriul acuzarii se bazeaza pe o declaratie a aceleiasi persoane, Aspazia Droniuc. 

“Spuneam ca singura probe la dosar este o declaratie. Se stie a cui e(n.r. Aspazia Droniuc, denuntatorul si in cazul Radu Bica ). Cu asta am spus totul. Nu exista nicio proba. Spun acest lucru indiferent de decizia instantei.  Motivele pentru care judecatorii au acordat mandatul de arestare preventiva de 29 de zile sunt ca exista date care incearca sa se prelungeasca aflarea adevarului, date care arata ca se pregateste savarsirea unei noi infractiuni si pericolul pentru public. Sunt 7 invinuiti in dosar. Am si declarat recurs. Primarul a dat o declaratie coerenta si conforma cu realitatea. A zis categoric ca e nevinovat. Veti vedea cum a motivat din motivarea incheierii. Nu vreau sa intru in chestiuni de fond. Vom vedea motivarea, vreau si eu sa o vad. Nu exista alti politicieni printre cei invinuiti. Legea prevede ca judecata recursului se realizeaza in termen de cel mult trei zile de la data declararii lui. Sorin Apostu nu se astepta la acest lucru. In cadrul procesului am solicitat instantei sa se constate ca retinerea pentru 24 de ore s-a incheiat la ora 20:50, instanta a constat si clientul meu nu a parasit sala. Dupa mine dosarul nu a fost intemeiat. Astept sa se confirme ceea ce am afirmat. Exista un singur denuntator. Daca aceasta este suficienta inseamna ca masura este intemeiata. Cazurile Sorin Apostu si Radu Bica sunt cazuri deosebite. Va spuneam ca nu am vazut probe, doar declaratia acestei persoane”, a declarat Gheorghita Mateut la iesirea salii din judecata dupa ce a aflat ca Sorin Apostu, clientul sau, a fost arestat preventiv pentru 29 de zile.  

Update 01:14 Avocatul Gheorghita Mateut a sustinut ca a ramas stupefiat de faptul ca primarul Sorin Apostu a fost arestat pentru 29 de zile. “Probe nu există la dosar. Printre licitatiile care se vehiculeaza ca le-ar fi trucat Sorin Apostu este si cea cu Rosal, care nu a semnat-o primarul, ci viceprimarul Radu Moisin. Toate acuzatiile se bazeaza pe o singura proba: o singura marturie. Legatura dintre dosarul lui Sorin Apostu si dosarul lui Radu Bica este marturia aceleiasi persoane. Eu nu o cunosc pe Aspazia Droniuc, nu am vazut-o niciodata”, a declarat Mateut la iesirea din sala de judecata.  

Update 00:35 Apostu ramane in arest  pentru 29 de zile

Update 00:32 Instanta a deliberat si in acest moment prezinta in fata inculpatilor decizia sa. Jurnalistilor nu le-a fost permis accesul in sala, desi pronuntarea ar trebui sa fie publica deoarece ordonantele de retinere ale celor doi invinuiti au expirat.

Update 23:44 EPISODUL “DELIBERAREA INSTANTEI”

Decizia instantei a ramas in pronuntare. Procurorii DNA au cerut arestul preventiv pe 29 de zilele pe art 148 litere c,d,f.  Sorin Apostu a sustinut in apararea sa ca nu exista nicio legatura dintre contractele de consultanta a nevestei sale si contractele din Primarie deoarece castigatorii licitatiilor la care s-a facut referire au fost avizati de catre Curtea de Apel si CNSC. Contractele au fost contestate de catre alte societati, fara ca respectivele companii sa aiba castig de cauza. Judecatorii Curtii de Apel au intarit  veridicitatea si legalitatea contractelor semnate de catre primaria municipiului Cluj-Napoca, sustin aparatorii lui Apostu. Oficialii Consiliului National de Studiere a Contestatiilor(CNSC) au confirmat de asemenea faptul ca licitatiile sunt autentice.

Motivele invocate de catre procurorii DNA pentru a-l tine pe primar in arest pentru 29 de zile sunt urmatoarele: 

ART 148 din codul procedura penala:

c) exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;
d) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune;
f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani  si exista probe ca lasarea sa  in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica. 

Update 22:35 In momentul de fata Gheorghita Mateut isi sustine discursul in fata judecatorilor dandu-le magistratilor o lectie de procedura, dar si gesticuland in stilul caracteristic.  

Update 21:13: Sorin Apostu este oficial un om liber. Ordonanta de retinere i-a expirat in jurul orei 21. El poate sa paraseasca sala de judecata. Magistratii inca delibereaza daca ii vor acorda un mandat de 29 de zile. Lui Calin Stoia ii expira ordonanta de retinere in jurul orei 24. 

Update 20:35: Exclusiv Conform unor surse din interiorul sedintei intreaga aparare mizeaza pe doua exceptii de procedura. 

Update 20:25 Sedinta este in pauza deoarece judecatorul a cerut o scurta pauza.  

Update 20:25 Aspazia Droniuc declara in dosar ca i-ar fi dat 45.000 de euro lui Sorin Apostu.  

Update 20:19:  Sorin Apostu da declaratii in acest moment in fata judecatorilor. El nu sta in boxa acuzatilor, ci in partea dreapta salii. Sorin Apostu si celalalt invinuit, Calin Stoia, stau in picioare de mai bine de doua ore. 

Update 19:21 In momentul de fata avocatul colaborator al lui Gheorghita Mateut, Tibi Ban, isi prezinta pledoaria in fata judecatoarei Ioana Morar.  

Update 19:17: Una dintre sursele apropiate sistemului judiciar sustine ca toate propunerile de arestare pentru 29 de zile pe care DNA le-a facut Curtii de Apel au avut drept efect acordarea manatului de 29 de zile. Astfel, sansele primarului Sorin Apostu de a fi cercetat in libertate este minim. 

Update 19:03 Sedinta a inceput in urma cu cateva momente cu un moment unic in justitiei. Presedinta de sedinte, Ioana Morar, a cerut ca toti avocatii care nu au delegatie in dosar sa paraseasca sala.  In cadrul dosarului sunt prezente si interceptari telefonice care nu contin sume, sustin surse care au citit dosarul. De altfel, numarul interceptarilor este unul redus. 

Update 18:58: Surse din apropierea avocatului Gheorghita Mateut sustin ca acesta se cearta in aceste momente cu procurorul sef Elena Botezan. In partea din dreapta a salii sta procurorul, iar Mateut sta tot in partea dreapta, in zona de unde de obicei sta publicul. Mateut se indrepta spre procuror peste bara ce desparte publicul de partile implicate cerandu-i explicatii in ceea ce priveste dosarul. 

Update 18:53: Sorin Apostu a fost escortat de procurorii DNA, fara a avea catuse la mana.  

Update 18:50 Procurorul sef al DNA Cluj, Elena Botezan, a venit imbracat in civil cu cateva minute dupa sosirea primarului Apostu. Avocatul Gheorghita Mateut consulta acum dosarul, desi si avocatul celeilalte parti doresc sa faca acest lucru. Dosarul a sosit in sala de judecata cu cateva minute inainte de primarul Sorin Apostu. Judecata inca nu a inceput, iar avocatii mai au aproximativ 30 de minute pentru studierea dosarului si pentru prepararea apararii. Asistentele avocatului Mateut intra si ies din sala, retragandu-se in mod periodic in sala avocatilor.  

Update 18:29 Surse din interiorul salii au declarat ca dosarul in care se stipuleaza propunerea de arestare preventiva pentru 29 de zile contine trei dosare groase de aproximativ 15 cm. 

Update 18:23 Dupa 9 minute dupa ce au intrat in sala, s-au auzit anumite persoane care s-au ridicat ca si cum sedinta ar fi inceput. Sedinta nu a inceput insa. Verdictul se preconizeaza sa fie dat tarziua in noapte. Gazeta de Cluj va va tine la curent minut cu minut cu ceea ce se intampla in sediul Curtii de Apel Cluj. 

Update 18:12  Primarul Sorin Apostu si Calin Stoia au intrat in sala de judecata. Niciunul dintre cei doi invinuiti nu au vrut sa declare nimic.

Update  17:52:Pe langa judecatoarea Ioana Morar, doctoranda la Gheorghita Mateut mai este si procurorul sef al DNA Cluj, Elena Botezan, cea care a instrumentat dosarul lui Sorin Apostu. 

Update 17:42: Gheorghita Mateut a marturisit inainte sa intre in sala ca urmarirea contra lui Sorin Apostu a inceput in 8 noiembrie iar in 9 noiembrie i sa dat mandat de retinere pentru 24 de ore, acesta a sustinut ca acest lucru este un viciu de procedura si ca poate fi unul dintre motivele pentru care sa respinsa cererea de arest preventiv. 

Update 17:34: Judecatoarea Ioana Morar isi face doctoratul cu profesorul Gheorghita Mateut, conform spuselor avocatului 

Update 17:10: Gazeta de Cluj a intrat in posesia unei parti ai motivarii Curtii de Apel in ceea ce priveste judecatoarea Monica Rodina. Curtea a admis cererea de abtinere in baza temeiului prevazut de art 48 lit d codul de procedura penala. Acesta stipuleaza ca “exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, el, sotul sau vreo ruda apropriata.” 

Update 16:38:Avocatul primarului Sorin Apostu, Gheorghita Mateut, a recunoscut pentru Gazeta de Cluj ca are cateva idei despre cum va pleda in fata instantei, chiar daca nu a studiat dosarul. Acesta a susinutca ora pe care o are la dispozitie pentru a face acest lucru este mai mult decat suficient. In fata instantei, argumentele sunt atat de natura legislatiei europene, dar si de posibile vicii de procedura, desi sustine ca procurorul Elena Botezan stapaneste destul de bine felul de a intemeia un dosar. 

UP DATE 16:34. Cei de la SC Electrogrup au emis un comunicat de presă conform căruia procurorii DNA au fost interesaţi mai mult de prieteniile lui Apostu, decât de contractele date societăţii clujene. Conform documentului pe care îl redăm integral, nici un angajat sau patron al SC Electrogrup nu este învinuit în acest dosar.”În legătură cu informaţiile apărute recent în presă, referitor la contractul de închiriere camere de supraveghere pe care Electrogrup SA îl derulează cu Primăria Cluj-Napoca şi  cu privire la prezenţa la DNA a domnului Simion Mureşan în data de 9 noiembrie 2011, facem următoarele comentarii:În  ceea  ce priveşte contractul „Servicii de transmisii de date la dispeceratul de monitorizare de la sediul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca”, acesta are ca obiect închirierea  reţelei de transmisii care cuprinde camerele de supraveghere urbană, reprezentând o investiţie proprie a Electrogrup SA. Atribuirea contractului de achiziţii publice s-a realizat în urma unei licitaţii publice deschise, organizate în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.34/2006. În urma evaluării ofertelor depuse,  cu verificarea eligibilităţii acestora şi a concordanţei cu prevederile caietului de sarcini, oferta Electrogrup SA a fost declarată câştigătoare. Menţionăm că acesta este singurul contract încheiat între Electrogrup SA şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Investiţia Electrogrup într-o reţea de supraveghere urbană este parte a proiectelor de investiţii şi construcţii în domeniul telecomunicaţiilor pe care Electrogrup le derulează de 15 ani în România. Electrogrup dezvoltă proiecte de construcţii reţele la nivel naţional, contractul derulat cu Primăria Municipiului Cluj reprezentând mai puţin de 0.01% din afacerea companiei.În ce priveşte prezenţa la sediul DNA a domnului Simion Mureşan, din data de 9 noiembrie,  menţionăm ca  declaraţiile solicitate domnului Mureşan de către DNA au vizat furnizarea unor clarificări în ceea ce priveşte relaţia de prietenie între familia sa şi familia domnului Sorin Apostu. În cursul serii de ieri, după audiere, domnul Simion Mureşan a părăsit  sediul DNA. Nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa. Nicio altă persoană din cadrul Electrogrup SA nu a fost invitată la sediul DNA. Subliniem faptul că Electrogrup SA nu are nicio calitate în dosarul penal aflat în instrumentarea DNA – Serviciul Teritorial Cluj.În cursul zilei  de azi, nu a mai fost solicitată prezenta domnului Simion Mureşan la DNA.”

Update 16:28. Judecatorul ales este Ioana Morar. La 17:30 li se permite accesul la dosar avocatilor in vederea studierii, iar cauza va fi judecata la 18:30.  

Update 16:20 : Dosarul 502/33/2011 in c are sunt inculpati Sorin Apostu si Stoia Calin Mihai se va judeca la Curtea de Apel Cluj incepand cu ora 17. Obiectul dosarului este propunerea de arestare reventiva a inculpatului. Judecatporarea Monica Rodina a depus o cerere de abtinere care a fost admisa pentru ca a vazut deja dosarul. Mai multe motive se vor comunica oficial de catre curte in zilele urmatoare.   

Update 12:40 : Eugen Veres a declarat ieri pentru Gazeta de Cluj ca el nu are nicio treaba cu acest dosar si ca a fost la hramul unei manastiri, sugerand ca una dintre firmele care ar putea fi implicate ar fi chiar concurentul sau, cei de la Rosal. Seara a fost un sfesnic bun, deoarece ambele companii, atat Bratner Veres, cat si Rosal sunt cercetate in momentul de fata de catre DNA pentru licitatiile “suspecte” cu primaria municipiului Cluj-Napoca. 

Update 12:15: Surse judiciare sustin ca aparatorul lui Sorin Apostu, Gheorghita Mateut, va invoca in apararea primarului articolul 6 din Curtea Europeana a Drepturilor Omului(CEDO) care prevede dreptul la aparare. Astfel, desi a fost urmarit inca din anul 2009, Sorin Apostu a fost anuntat numai acum despre aceasta procedura.

“3. Orice acuzat are, în special, dreptul:
a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa”, se arata in CONVENTIA CEDO.

Update 12:00 In jurul orei14 reprezentantii societatii Electrogrup vor trimite un comunicat presei pentru a da explicatii concrete si cifre in legatura cu cercetarile DNA. 

Update 11:15 Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean Cluj, a declarat ca nu vrea sa faca niciun comentariu pe tema subiectului Apostu. De asemenea, presedintele a intarit ideea ca daca va fi chemat la declaratii sau i se vor cere dosare le va acorda procurorilor DNA. Pana in momentul de fata, DNA nu l-a chemat pe Tise la sediul sau pentru declaratii.  

Update 11:10: Pana la ora 11 si 10 minute nu a sosit dosarul lui Sorin Apostu , a declarat pentru Gazeta de Cluj Smaranda Misan, grefier.

Update 10:30 Viceprimarul Radu Moisin a fost retinut in declaratii.”Sunt un om care crede in prezumptia de nevinovatie a primarului Sorin Apostu. Alte declaratii veti gasi la Biroul Mass-Media in limita in care ne permite legea sa le oferim. Cred in prezumptia de nevinovatie . Cred  in nevinovatia primarului. Este o afirmatie destul de clara. Sunt convins ca site-ul primariei este sursa pentru oricine este interesat. Suntem transparenti. Nu am fost chemat la sediul DNA pentru declaratii”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Radu Moisin. In cazul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie va da o sentinta definitiva pentru arestarea preventiva a primarului Sorin Apostu, Radu Moisin va fi primarul interimat. 

Update 10:11: Am aflat judecatorii care vor decide daca vor acorda mandatul de arest preventiv de 29 de zile pentru primarul Clujului. Desi pe completulde astazi ar fi fost Delia Purice, Monica Rodinana sau Ioana Morar, judecatorul Delia Purice este astazi in sedinta de judecata, asa ca se va trece la lista de magistrati de saptamana viitoare. Printre magistratii care vor judeca cauza se numara Sortan Monica, Andreies Virgil, Boier Maria. 

Update 9:35 7 contracte au fost cercetate de catre oficialii DNA Cluj, sustin surse din Primaria municipiului Cluj-Napoca.  Dintre acele sapte nume de firme vehiculate,a existat chiar si o firma care nu avea relatii contractuale cu Primaria municipiului Cluj-Napoca, fapt care arata ca informatiile procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie nu au fost atat de bune.

Update 8:45: Purtatoarea de cuvant a Curtii de Apel Cluj, Claudia Ilies, a declarat pentru Gazeta de Cluj ca dosarul instrumentat de DNA in care Sorin Apostu va fi propus pentru arestare pentru 29 de zile inca nu a sosit la sediul curtii. Aceasta ne-a sugerat sa revenim mai tarziu. 

Update 37: Calin Stoia a primit mandat de retinere pentru 24 de ore. 

Update 36: Avocatul Eugen Iordachescu a lasat sa inteleaga ca il reprezinta pe Simion Muresan,patronul Electrogrup. Acesta a declarat ca omul pe care il reprezinta are calitate de invinuit alaturi de Sorin Apostu. Dosarul a inceput de la Ase pazia Droniuc, care are calitate de denuntator. Din stenograme ar fi aparut ca persoanele sunt ingrijorate ca sunt urmarite de DNA. Mai multe persoane au iesit din sediul DNA fara sa declare nimic. Avocatul a sustinut ca Aspazia Droniuc este legatura dintre dosarul lui Radu Bica si dosarul lui Sorin Apostu si ca cel de-al doilea dosar a fost instrumentat de DNA doar pentru a justifica mandatul de interceptare dat de catre Aspazia Droniuc si ca din acest motiv a fost facut acest dosar. Acesta a declarat ca mai multe persoane ar putea fi audiate si maine la sediul DNA. 
Update 35 : Apostu a fost mutat in sediul Politiei in timp ce avocatul sau a dat declaratii. 
Update 34: Mustafa Bekar, patronul firmei KIAT, a fost  adus la DNA. Avocatul clientului, Anatol Panzaru, sustine ca nu i-a fost adusa clientului sau nicio acuzatie pana in momentul de fata si atunci cand i se vor aduce va fi anuntat pentru a fi de fata. Oficialii societatii KIAT au sustinut ca nu au fost perchezitii de la DNA. Ciudat este ca avocatul lui Mustafa Bekar a sustinut ca acesta nu are contracte castigate prin intermediul unor licitatii publice. 
Update 33: Doi agricultori de la Dabuleni, dintre care numitul Sandu Marin, au fost adusi la sediul DNA. Cele doua persoane de nationalitate rroma ar fi acuzate ca ar fi dat mita pentru vanzarea de pepeni, conform unor surse.
 Update 32: Singurul care va fi propus pentru arestare preventiva pentru maine va fi Sorin Apostu pentru comiterea infractiunii de luare de mita in forma continuata. In continuare la sediul DNA se afla patronul Electrogrup, Teofil Muresan.
Update 31: Sorin Apostu, singurul propus pentru arest preventiv. 
Update 30: Avocatul Gheorghita Mateut a iesit de la DNA. Acesta a declarat ca Aspazia Droniuc este implicata in dosar, la fel cum este si in dosarul lui Radu Bica. Sorin Apostu va fi propus in fata Curtii de Apel cu propunerea de arestare pentru  29 de zile. 
Update 29: Monica Apostu, sotia primarului Sorin Apostu, a fost eliberata. Aceasta a plecat cu un taxi de la sediul DNA pe banchet din site.
Update 28: Perchezitii ale DNA au avut loc astazi si la Rosal Cluj, desi acum cateva ore administratorul a negat ca procurorii ar fi trecut pe acolo. 
 Update 27: Conform ziuadecj.ro, presedintele PSD Remus Lapusan, a declarat ca era timpul ca Sorin Apostu, “primarul fifty-fifty” sa ajunga in fata organelor de ancheta. 
Update 26: Conform procedurilor in vigoare, judecatorii Curtii de Apel sunt de serviciu odata la o saptamana, motiv pentru care judecatorul  Delia Purice nu ar putea judeca o posibila cerere de arestare preventiva. Insa, conform purtatoarei de cuvant Claudia Ilies, o colega judecatorare este plecata in concediu, motiv pentru care judecatoarea Delia Purice a “trebuit” sa o inlocuiasca in aceasta saptamana.  
Update 25: Audierile continua la DNA Cluj, dar, nedorind sa fie fotografiati cu blitz-ul, s-a schimbat camera unde se vor efectua audierile, undeva unde exista jaluzele si pot fi trase pentru a nu putea fi fotografiati.  
Update 24: Conform unor informatii judiciare, in retinerea primarului Sorin Apostu sunt implicati si reprezentantii societatii clujene Electrogrup. Conform acelorasi surse procurorii DNA Cluj au trecut si pe la sediul Electrogrup. Societatea clujeana are contracte cu municipalitatea pentru iluminatul public si pentru camerele de luat vederi din oras. De asemenea, cei de la Electrogrup, in asociere cu Sc Kiat Sa au contestat o licitatie in faloare de circa 4 milioane de euro pentru restaurarea centrului Parcului Municipal Central. 
Update 23: Primarul Sorin Apostu si sotia sa au primit mandat de retinere pentru 24 de ore.   
Update 22: Gheorghită Mateuţ este avocatul primarului Sorin Apostu şi al sotiei sale Monica Apostu.  
Update 21: Procurorii care au ajuns azi dimineata la Primarie au prezentat legitimatii de la Parchetul de pe langa ICCJ si DNA Cluj. De aici reiese faptul ca este o ancheta comuna a celor doua institutii, iar competenta Parchetului de pe langa ICCJ poate fi explicata doar prin faptul ca in acest dosar este implicata si o persoana de rang inalt, gen deputat, senator sau ministru. In continuare Sorin Apostu da explicatii la sediul DNA.  
 Update 20: Pe unul dintre dosarele pe care le aveau procurorii sub brat era scris mare “Electrogrup” 
Update 19: Conform unor surse, Sorin Apostu va fi dus la DNA pentru audieri. 
 Update 18: In cazul in care primarul Sorin Apostu si sotia acestuia, Monica Apostu vor fi adusi in fata Curtii de Apel cu propunere de arestare preventiva, cererea de arestare va fi judecata aleatoriu de catre unul dintre judecatorii Ioana Morar, Monica Rodina sau Delia Purice. Intamplator sau nu,judecatorul Monica Rodina a fost cea care a suspendat procesul patronului de la ACI si a cerut Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg explicatii in dosarul in care Gicu  Gansca şi Rares Nilas au fost acuzati de manipularea pietei de capital, Delia Purice a participat in dosarul omului de afaceri Arpad Paszkany si este judecatorul care in urma cu o saptamana a admis cererea DNA-ului de arestare preventiva a viceprimarului Radu Bica.   
Update 17: Avocata Monica Apostu a ajus la sediul DNA pentru declaratii.   
Update 16: Conform stiridecluj.ro, procurorii DNA au efectuat perchezitii si la sediul biroului de avocatura al avocatei Monica Apostu, sotia primarului Sorin Apostu.   
 Update 15: Purtatoarea de cuvant a primariei, Oana Buzatu,  a confirmat faptul ca Sorin Apostu este in institutie, si ca procurii cerceteaza un dosar, insa nu a precizat despre ce ar fi vorba.
 Update 14: Un procuror a intrat in biroul primarului Sorin Apostu , pana acum biroul primarului fiind inchis, cercetarile fiind facute in biroul sefului comisiei juridice a municipiului Aurora Tarmure.  
Update 13: Din cate se pare , directorul Rosal Sergiu Hosu a parasit biroul in  care se fac cercetarile in jurul orei 10. Tot la aceeasi ora procuroriii DNA ar fi sosit la sediu primariei, una dintre cele mai mari licitatii castigate de Rosal in aceasta perioada fiind cea legata de administrarea spatiilor verzi, licitatie contestata de catre patronul clubului U Cluj , Florian Walter, proprietatul firmei Romprest. Directorul Rosal Sergiu Hosu a negat ca ar fi fost astazi in sediul primariei si a spus ca licitatia de care vorbeam nu ar face obiectul niciunei cercetari a DNA. 
Update 12: Inca Sorin Apostu inca nu a ajus la Primarie, unde este asteptat de catre viceprimarii Laszlo Attila si de catre Radu Moisin, vadit ingrijorati si prost-dispusi.  
Update 11: Sorin Apostu a plecat la Primarie unde, inpreuna cu procurorii DNA, unde le prezinta dosare si acte. 
Update 10: Primarul Sorin Apostu a iesit din casa singur conducand masina personala, spunand ca este vorba despre o cercetare a DNA-ului . Sorin Apostu nu avea insotitori , fapt din cae reiese ca nu avea mandat de retinere. 
Update 9: Jurnalistilor nu li se permite accesul in sediul DNA, pe baza unui ordin emis azi-dimineata. Cel mai probabil, Sorin Apostu este anchetat la sediul DNA.
 Update 8:  Sorin Apostu a fost retinut pentru 24 de ore, fiind luat de la el de acasa 
Update 7: Reprezentantii DNA au declarat ca, pentru moment, nu vor emite nici un comunicat oficial privitor la descinderea procurorilor la sediul primariei clujene. “Nu putem comenta despre prezenta procurorilor DNA acolo si nu stiu daca se va emite o pozitie oficiala in viitorul apropiat”, au declarat oficialii institutiei. Daca in cazul arestarii lui Radu Bica, DNA a emis un comunicat la scurt timp, in acest caz, reprezentantii DNA sunt rezervati. “In situatia despre care imi spuneti a fost altceva. Acum datele pe care le solicitati sunt secrete”, au mai spus purtatorii de cuvant ai DNA. 
Update 6: Purtatoarea de cuvant a primariei Oana Buzatu incearca sa-i dea afara pe jurnalisti dintr-o institutiei publica, fapt foarte grav si care sfideaza legile democratiei. Sub pretextul protejarii identitatii unor oamneni din cadrul primariei, Oana Buzatu i-aa rugat in prima instanta pe jurnalisti sa paraseasca incinta din fata biroului primarului, iar in a doua instanta a inceput sa faca crize de isterie tipand ca primarul nu va veni si ca ea i-a comunicat acestuia sa nu vina in mod special. Tragem un semnal de alarma asupra libertatii de informare a cetatenilor si speram ca jurnaşlistii nu vor fi evacuati din fata biroului primarului.  
Update 5: Reprezentantii DNA au declarat ca, pentru moment, nu vor emite nici un comunicat oficial privitor la descinderea procurorilor la sediul primariei clujene. “Nu putem comenta despre prezenta procurorilor DNA acolo si nu stiu daca se va emite o pozitie oficiala in viitorul apropiat”, au declarat oficialii institutiei. Daca in cazul arestarii lui Radu Bica, DNA a emis un comunicat la scurt timp, in acest caz, reprezentantii DNA sunt rezervati. “In situatia despre care imi spuneti a fost altceva. Acum datele pe care le solicitati sunt secrete”, au mai spus purtatorii de cuvant ai DNA.
Update 4: Purtatoare de cuvant a Primariei Oana Buzatu a sustinut intr-o declaratie de presa in fata biroului primarului ca Primaria Cluj -Napoca a primit 170 de cereri de la parchete in acest an. De asemenea tot ea a sustinut ca primarul Sorin Apostu nu este in sediul primariei in momentul de fata si ca ar avea diverse intalniri pe care si le-a stabilit dinainte. Motivul pentru care si-a amanat conferinta de presa este ca exista in acelasi timp o conferinta la o alta institutie, conform Oanei Buzatu . Reamintim ca fix in ziua inaugurarii noului sediu al Consiliului Judetean , reprezentantii Primariei nu au avut nicio jena sa organizeze o conferinta in acelasi timp
Update 3: Unul  dintre scenariile care ar putea lega parchetul de pe langa ICCJ de Primaria Cluj -Napoca ar fi chiar veriga slaba in cazul Radu Bica, Aspazia Droniuc. Se stie prea bine ca Servicul Roman de Informatii (SRI) a cerut interceptarea telefonului Aspaziei Droniuc de la parchetul de pe langa ICCJ, mergand pe acest fir, procurorii ar fi putut gasi unele relatii ale Aspaziei Droniuc cu oameni  din Priamarie dar si cu apropiati ai PDL. In momentul de fata mai multe persoane intra si ies din biroul secretarei Aurora Tarmure fara insa a declara nimic
Update2: Consilierul primarului Adrian Chirca tocmai a parasit biroul Aurorei Tarmure si a mers la biroul de servicii de comunicare. 
Comunicarea este foarte importanta in acest monet pentru Primaria Cluj -Napoca avand in vedere faptul ca purtatoarea de cuvant al primariei Oana Buzatu l-a sustinut pentru prima data intro conferinta de presa pe viceprimarul Laslo Attila. De obicei, Oana Buzatu, participa doar la conferintele primarului Sorin  Apostu si rareori la conferintele viuceprimarului Moisin.

Update: Viceprimarul Laslo Attila a confirmat ca procurorii DNA sunt in sediul primariei si ca a fost chemat in acesta dimineata la ora 8 sa tina conferinta in locul lui Sorin Apostu. Viceprimarul  Radu Moisin a fost chemat  din concediu pentru a fi de fata la cercetari. Se stie prea bine ca viceprimarul Moisin este responsabil cu toate licitatiile majore ale primariei , asa cum Radu Bica este la Consiliul Judetean
In acest moment procurorii de la DNA cerceteaza documente emise de catre Primaria Cluj in biroul sefului oficiului juridic al Primariei Cluj Aurora Tarmure . Conferinta de presa care trebuia tinuta astazi de catre primarul Sorin Apostu a fost tinuta de catre viceprimarul Laszlo Attila. Primarul Sorin Apostu nu a putut fi contactat de catre noi, iar purtatorul de cuvant Oana Buzatu a declarat ca nu stie nimic. In acest moment usa oficiului juridic al primariei este pazita de catre un politist de la DNA. 
Parchetul de pe langa Inalta Curte a cerut accesul la mai multe documente din Primaria Cluj -Napoca , oficialii Primariei confirmand ca mai multe licitatii sunt cercetate in momentul de fata.

Motivarea instantei Curtii de Apel in cazul Apostu

Reprezentanţii Curţii de Apel Cluj au declarat că abia la începutul săptămânii viitoare vor face publică motivarea procesului prin care primarul Sorin Apostu a primit mandat de arestare pentru 29 de zile. 

Judecatoarea Ioana Morar va prezenta in scurt timp motivarea in care explica de ce a decis arestarea preventiva a primarului Sorin Apostu pentru 29 de zile.

GAZETA De CLUJ a inregistrat in urma cu cateva secunde o solicitare la Curtea de Apel Cluj in conformitate cu legea 544/2001, care prevede liberul acces al presei la informatiile de interes public. Cand Gazeta de Cluj va intra in posesia motivarii instantei Curtii de Apel Cluj va va prezenta decizia instantei.

Declaratiile si firmele celuilalt invinuit in dosarul Apostu, Stoia

Calin Stoia, director general al Brantner Veres, a declarat un singur lucru la iesirea din sala de instanta dupa ce a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, ca este nevinovat. Acest lucru a fost ultimul cuvant pe care l-a spus Stoia in fata jurnalistilor inainte sa intre pe usa unde nu au avut acces jurnalistii. Calin Stoia este invinuit in dosarul lui Sorin Apostu si acuzat de dare de mita.

Firmele Calin Stoia

Calin Mihai Stoia este actionat si administrator al societatii Kata Investment, societate care a avut in 2010 cifra de afaceri de 68.933. Societatea are datorii de 791.777 lei.
O alta firma in care este unic asociat Mihai Stoia este Super Auto, societate care se afla in momentul de fata in lichidare. Ultimul bilant depus de societate este cel din 2009, cand firma avea datorii de 211.332. 
SUN SAIL MANAGEMENT SRL este o alta societate detinuta de omul de afaceri alaturi de Tudor Ioan Stoia, fratele inculpatului. Firma avea datorii in 37.699 lei datorii in 2010, iar activitatea este temporar inchisa. 
O alta firma cu intrerupere temporara de activitate detinuta de omul de afaceri este KITE CORPORATION SRL. Firma avea datorii de 37.699 lei in 2010 si mai are drept asociat pe acelasi Tudor Ioan Stoia. 
SUN SAIL MANAGEMENT SRL este o alta firma detinuta de Stoia, fara activitate insa. Societatea are drept asociati pe Calin Mihai Stoia, Emanoil Tudose si Bogdan Fulviu Poponet. 
O alta societate detinuta de Stoia este STEM INVEST, care de asemenea are activitatea temporar intrerupta. Firma are datorii de 1.500 de lei. 

Cine este si cum arata Aspazia Droniuc

 Droniuc Aspazia, persoana cheie in dosarele Sorin Apostu si Radu Bica, care le-a depus singura marturie impotriva celor doi lideri locali este o persoana foarte periculoasa. Pericolul acestei persoane este dat de starea de sanatate foarte grava, fapt care ar presa-o la un nivel maxim pe Aspazia sa declare orice pentru libertatea sa. Denuntatoarea sufera de scleroza in placi, boala care este considera a fi “boala secolului” datorita faptului ca are efecte foarte cumplite asupra persoanei.
Poze cu Aspazia Droniuc nu au aparut inca in presa si se fac doar supozitii despre cum arata aceasta: ar avea parul blond spre roscat, tuns scurt, de aproximativ 1,60 inaltime si constitutie slaba.

Aspazia Droniuc este asociata in trei firme: SC Frarom Import Export, societate cu o cifra de afaceri de 601.215 in 2010, GROUPE FRAROM AGENT DE ASIGURARE, firma cu afaceri de 601.753 lei in 2010 si FRAROM, companie care a derulat in 2010 afaceri de 242.674 lei.  

COMUNICATUL PDL PRIVIND SUSPENDAREA LUI APOSTU

Partidul Democrat Liberal Cluj a luat act de decizia Curţii de Apel Cluj cu privire la domnul primar al Municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu.

    De-a lungul celor peste 10 ani de zile, Sorin Apostu a fost unul dintre cei care au contribuit la consolidarea PDL Cluj şi indiferent de ceea se întâmplă în aceste zile rămân proiectele pe care domnia sa le-a realizat pentru municipiul Cluj-Napoca.

Din punct de vedere juridic, domnia sa, se bucură, mai departe, de prezumţia de nevinovăţie care este o problemă ce ţine de apanajul justiţiei.

Sub aspect politic, sunt aplicabile dispoziţiile articolului 23 litera c din Statutul Partidului Democrat Liberal coroborate cu articolul 4 alineat 3 din Codul Etic, fiind suspendat de drept din calitatea de membru al PDL Cluj.     
BIROUL DE PRESA AL PDL 

Radu Bica ramane in arest pentru 29 de zile

Update: Oficialii Consiliului Judetean Cluj sustin ca nu vor numi alt vicepresedinte al Consiliului Judetean, postul ramanand vacant pana la o decizie definitiva a instantei.  

Potrivit hotnews, în sala de judecată Radu Bica a declarat că toată cariera sa de 19 ani de politician si cea de functionar a fost fără pată. “Pe 7 noiembrie urma să mă întâlnesc cu cei de la compania Bosch să finalizăm negocierile pentru ca această companie urma să ia locul producătorului de telefoane Nokia, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Vă solicit să luati în vedere activitatea mea din CJ si să dispuneti eliberarea mea”, a declarat Bica.

UPDATE: Radu Bica ramane in arest pentru 29 de zile. Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au respins recursul avocatilor lui Radu Bica, astfel incat decizia Curtii de Apel Cluj de arestare preventiva a lui Radu Bica  pentru 29 de zile ramane in picioare. Conform statului PDL, Radu Bica va fi exclus din partid pana la dovedirea nevinovatiei sau vinovatiei acestuia. 

Masura de arest preventiv pentru 29 de zile a vicepresedintelui Consiliului Judetean(CJ) Cluj, Radu Bica, este judecata astazi la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Surse judiciare sustin ca aparatorii lui Bica, Gheorghita Mateut si Mihail Neamtu, sunt optimisti si considera ca sansele lui Radu Bica sa fie eliberat in cursul zilei de astazi sunt destul de ridicate. 

Emil Boc il apara pe Apostu

Premierul Emil Boc a declarat vineri, in legatura cu primarul de la Cluj Napoca, Sorin Apostu, ca justitia este libera sa-si exercite atributiile si ca spera ca primarul sa-si dovedeasca nevinovatia in fata instantei de judecata. Pentru un profesor de drept, Emil Boc a gresit chiar pe domeniul sau, din moment ce un om nu trebuie sa isi dovedeasca nevinovatia, ci el trebuie doar sa combata acuzatiile care i se aduc.  

“Am avut si am aceeasi pozitie pe care am avut-o intotdeauna in aceasta situatie, justitia este libera sa-si exercite atributiile, in acelasi timp orice persoana beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si sper ca domnul Apostu sa-si dovedeasca nevinovatia in fata instantei de judecata”, a spus Boc, anunta Agerpres.

Intrebat ce decizie va lua partidul in legatura cu primarul de la Cluj Napoca, Emil Boc a spus ca se aplica Statutul PDL, mai exact prevederile din Codul etic recent adoptat.

‘Din acest punct de vedere decizia este aceea de suspendare si mecanismul din Codul etic este deja aplicat, colegii de la Cluj au comunicat acest lucru. 

Pentru conformitate:

Articolele pot fi citite și pe siteul Gazeta de Cluj dând clic pe titlurile de mai jos:

Apostu, arestat preventiv pentru 29 de zile pe un dosar “fabricat” in 24 de ore. PROBELE INEXISTENTE? MOTIVAREA CURTII DE APEL

Motivarea instantei Curtii de Apel in cazul Apostu

Declaratiile si firmele celuilalt invinuit in dosarul Apostu, Stoia

Cine este si cum arata Aspazia Droniuc

COMUNICATUL PDL PRIVIND SUSPENDAREA LUI APOSTU

Radu Bica ramane in arest pentru 29 de zile

Emil Boc il apara pe Apostu

 

 

 

 

 

MAI AVEM JUSTIȚIE? MAI AVEM JUDECĂTORI?

Motto: Justiția e oarbă, judecătorii ba …

 Avem noi Justiție? (Cu majusculă) … Avem noi Judecători? (Tot cu majusculă) … Sau avem o instituție unde sunt aduși tot felul de domnul X, sau domnul Y de profesie Grangure ca infractori și sunt scoși ca cetățeni curți și onești, după ce sunt spălați și parfumați de niște indivizi plătiți exagerat, pentru munca pe care o fac, mai murdari chiar decât infractorii înșiși?

Încă din copilărie am avut despre Justiție o părere care mi se părea destul de clară.

Pe scurt era cam așa: făceai o boacănă, plăteai. Te pedepsea adică…

La grădiniță de exemplu, educatoarea ne punea la colț. Evident, nu chiar în fiecare zi, deoarece Duminca și în vacanțe nu mergeam.

 Nu tot timpul pedepsele erau la fel. Când era binedispusă ne punea să stăm pur și simplu acolo, cu fața la perete. Evident, asta era bune deoarece ne putem întoarce să ne strâmbăm la colegi   ca să îi facem să râdă. E drept că uneori de punea să stăm cu mâinile la spate și să  ținem cu fruntea  o foaie de hârtie. Cum te mișcai un pic, cum foaia cădea și ți se prelungea pedeapsa.

 Forma de pedeapsă, evident nu inea cont de infracțiunea pe care ai comis-o. Era aceeași fie că ai tras fetițele de păr și ele te-au pârât, fie că le-ai dat cu păpușa în cap. Tot aia era. La colț (dacă se găsea un colț liber, dacă cu fața la perete, sau dacă aveai noroc, la geam de unde puteai vedea mașinile de pe stradă. Dar asta nu mai era percepută ca pedeapsă.

Evident că o mare discrimiare se întâmpla. Fetele nu erau pedepsite decât în cazuri excepționale, când se băteau între ele … nici măcar dacă ziceai că a scos limba la tine și de aceea ai reacționat bărbătște, că nu era să stai să te umilească o purtătoare de pampoane.

 Tot cam în acea vreme, am aflat că pedeapsa venea ca urmare a ceea ce ai făcut. După faptă și răsplată cum scria pe unul dn pereți între un dulap și un cuier.

Literatura e plină de astfel de exemple. Să zicem doar de Zdreanță cel cu ochii de faianță,  de Cățeluș cu părul creț, sau de fiorosul Zmeu.

Unul a înghițit un ou fierbine, altul a fost dus la Sfatul Popular iar celălalt o sfeclea când venea Fătfrumos și după o luptă în care Făt Frumos folosea tot felul de trucuri murdare îl scurta de cap pe sărmanul Zmeu. Deci erau pedepsiți,  dar nu se supăra nimeni pentru că erau răi, pentru că făceau rele, sau pentru că existau. Părea logic.

Ei bine, era greșit. 

Acei indivizi de care am pomenit, nu beneficiau de prezumția de nevinovăție, și ce dacă ăla avea rața-n gură și oul în buznar? Rezultă de undeva că el le-a furat? Există martori? Există stenograme care să ateste asta?  Există filmări? Nu … la toate întrebările nu.

În plus, pedeapsa care li se aplica de gospodină, de cei de la Sfatul Popular sau de Făt Frumos, era ilegală. De nicăieri nu am aflat că ar fi fost prezentați unui judecător care să le dea o hârtie semnată și parafată… nimic.

Evident, asta pentru că oamenii trebuie să fie considerați vinovați abia după ce sunt condamnați de judecători…

Pentru că judecătorii, contrar aparențelor, deși au și ei tot două picioare, două urechi ca să nu le cadă șapca aia șmeheră pe ochi în exercițiul funcțiunii și mâni cu care să dea cu ciocanul în masă, sunt speciali deoarece  au  bavețica aia albă, bavețică  la care ceilalți oameni au renunțat de obicei când au învățat să mănânce fără să se păteze.

Da, sunt speciali, deci, deși Constituția spune că ei sunt egali cu noi toți, sunt tratați diferit și au tot felul de privilegii. Și ce dacă atunci când se îmbolnăvesc se duc la un medic ce le salvează viața, sau dacă n-ar fi existat amărta aia de învățătoare să îi învețe să scrie și să citescă, lucruri fără de care nu ar fi ajuns judecători în veci, tot sunt mai special decât ei. Sunt speciali, și  așa rămân și după pensionare, fapt pentru care primesc pensii pe cate turma nici măcar nu știe să le numere.  Lor nu li se taie niciodată nimic, nici un privilegiu, pentru că dau o sentință, și gata, treaba e la loc. 

De asemenea, dacă Guvernul taie una sau alta, din motive de austeritate alta, vine judecătorul, zice că nu e legal și se rezolvă, omul primește la loc ce a pirdut, evident, neavând nici o importanță că banii ăia trebuie luați din altă parte.

Eu nu înțeleg de ce nu dau o sentință ca să avem salariul minim cât e salariul mediu în Suedia de exemplu, sau una care să interzică să mai fie criză în România… ar fi simplu dar cred că  nu vor, deoarece la salariile lor nu contează.

Eu cred că judecătorii nu sunt oameni, altfel ar fi și ei egali cu restul.

O știți pe Mona  Piniceru? Cum care Mona? Nu, nu, aia care mulge vaca pe malul lacului și în lac se vede invers. Mona aia care a fost în emisiune la ”Nașul” Moraru… da, da, aia cu unghiile murdare și fața, parcă, marinată în vodcă întărită cu sodă caustică …da, da, aia cu voce de doagă, voalată de gin și cu accent ca al lui Ștefan cel Mare când ieșea beat muci de prin  beciurile cu vin puterea ursului și se ducea să de bată cu turcii,  iar dacă nu erau turci se ducea să contribuie la sporul demografic de pe dealurile Moldovei… Blonda asta spunea odată, cu toată afectarea de care era capabilă având în vedere că trebuia să stea și în poziție erectă că dacc pica sub masă, nu o puteau filma, că judecătorii ăștia, au un obicei, gândesc și jugecă, și iar gândesc, și iar judecă. (Eu cred în capul meu, că dacă sunt ca și dânsa fiin colegi, din când în când, mai și vomită)

Ei, dar nu gândesc așa, omenește ci principilaist, după principii și după reguli, însă nu dinalea clare, ca la matematică unde uneori unu și cu cun se întâmplă să facă doi, ci după unele speciale…

 Fiind însă peronalități diferite, rezultatele, evident că sunt și ele diferite. Dacă te duci la unul și te condamnă la cazare și masă gratuite și obligatorii, nu-i nici un bai, te duci la altul și  dacă te scarpini în buzunar și miști din urchi, sistemul judiciar își cere scuze de la tine, ba mai mult, te mai și despăgubește pentru deranj. Dacă nici așa nu merge, faci rost de o jumătate de kil de zahăr, îl mănânci și imediat te lasă acasă, ba te mai și duc cu mașina statului pe cheltuiala lor ca să nu le mori în bătătură.

E drept, justiția se spune că e oarbă, dar juecătorii nu. Dacă în fața lor e un amărât de Neica Nimeni, justiția se aplică fără scrupule, timpul fiind direct proprțional cu banii de care poate să facă rost amărâtul ca să plătească la avocați, iar pedepsele sunt uneori mult mai mari decât merită…așa, ca să fie de exemplu și să se învețe minte.

Știu pe cineva care a stat șase luni la bulău pentru că a intrat într-o fabrică dezafectată de unde a ieșit cu o jumătate de sac de șurububuri ce rugineau în ploaie și oricum nu mai puteau folosite. E drept, fabrica, de fapt, fosta făbricuță, era  a cuiva, dar se spune că patronul a fugit în străinătate de teamă, deoarece nu avea cum să plătească niște datorii unor cămătari și și-a cam pierdut urma. Dar, parcă poți să te iei după ce spune lumea? Nu …  

Acuma, să fim corecți, prea rău nu i-a fost, deoarece dacă omul  stătea acasă răbda frig și foame peste iarnă… Dar vorbim de principii. Amărâtul ăsta n-a avut să dea nimănui nimic și a plătit cu libertatea. Asta în timp ce vedem cum domnul Grangurele, deși a furat nu o jumătate de sac de șuruburi ruginite ci câteva zeci de fabrici cum era aia, doar că în funcțiune, cu mare tam-tam mediatic e dus la arest preventiv de unde e eliberat pe motiv că are oarece inconfort și nu suportă detenția. Un  mafiot zicea că e claustrofob, unul că face nu știu ce tratament, altul că îi e dor de amantă sau dracu mai știe ce motive…

Poate e normal așa , judecătorii  știu mai bine.

 Dacă o secretară greșește o virgulă, fapt  ce schimbă sensul unei fraze, omul e eliberat de asemenea.  Ce vină avea el dacă secretara tocmai își admira oja pe de pe unghii, ojă evident, cumpărată de aparținătorii judecatului?  Niciuna…

Mă gândesc la încă un aspect. Acele principii de care vorbea madam Beci.. pardon, Pivniceru sunt cred extrem de complicate. Oamenii judecă după niște reguli care nouă, turmei, ne sunt inaccesibile.

Nu odată, oameni care aveau sicriul în construcție au primit condamnări în locuri unde criminali notorii își petrec restul zilelor; sau unele chestiuni, cum ar fi ca unu să intre cu plugul în terenul vecinului, lucru ușor de verificat și care s-ar poate rezolva pe loc dacă petenții nu ar fi căpoși, generează niște  procese interminabile care îi face pe cei implicați să cheltuiasă, întru bunăstarea avocaților, sume cu care ar putea cumpăra hectare de teren, ba ar mai avea și de unde să-i plătească fostului președinte de CAP, ajuns patron de societate comercială după ce afurat tractoarele declarate casate, dar care după două decenii funcxționează mai mine decât când erau noi.

 Ba unii mai și mor și procesul cotinuă. Știu un caz unde un bătrân era chemat în justiție pentru un diferend pe moștenire cu fratele lui bolnav pe pat. Omul nu s-a putut deplasa la tribunal, ba nici măcar a vrut să semneze pentru primirea citației.

 Nesimțitul, ca să le facă necazuri celor din justiție, a murit, de boală și de bătrânețe … Nu s-a gândit în ce încurcături bagă el sistemul judiciar.

Interesant e că, aceste principii de care ziceam, sunt atât de speciale și de greu de înțeles încât turma nu pricepe nimic.

Unii oameni, cu pensii ca vai de ele, oameni care nu ezită să își plătească taxele și impozitele, nu înțelg cum se poate ca la Tribunal să fie tratați cu dispreț de niște judecători care iau salarii plătite tocmai din banii pe care ei,  amărâții,  îi plătesc sub formă de impozite și taxe, salarii mai mari decât suma pensiilor tuturor amărâților de la ei din sat. Nu înțelg nici cum, acei oameni cu salarii uriașe prin comparație, mai au tupeul să ceară tot felul de sporuri și prime, precum și tot felul de privlegii.

Odată m-am nimerit cu treabă la cineva.. o femeie trecută bine de 70 de ani. Femeia trăia dintr-o jumătate de pensie minimă, moștenită de la soț, fost paznic pe undeva. Femeia scotea niște cartofi deoarece dorea să se ducă să îi vândă în piață. Era mica ei afacere. Ce vindea  de prin grădină o ajuta să nu devină muritoare de foame.  Era mulțumită și se simțea fericită că mai poate lucra nu ca vecina ei, bolnavă și cu pensie, tot de jumătate, dar pe care aceea o lua după  un soț pensionat cu vechime incompletă, deci foarte mică și când era întragă și care vecină nu avea nici grădină deloc. O vânduse când soțul ei răgea să moară, ca să aibă ce să dea la doctori în speranța că vor face ceva și omul ei ca scăpa. Banii i i-au luat, dr tot nu au rezolvat nimic. Omul tot a murit. Poate s-a mai chinuit vreo sâptămână sau două. Până când banii de pe grădină suau terminet. Dar asta poate va fi altă problemă.

După  ce am vorbit cu bătrâna ce aveam de vorbit, dau să plec…  mă oprește și mă întreabă:

-         Am auzit la televizor că  un judecător zicea că trebuie să ia spor la salariu pentru că lucrează cu hârtii pe care sunt microbi? Adevărat să fie?

Am dat din umeri…

-         Că pe hârtiile alea sunt microbi, adevărat să fie – a ținut ea să precizeze…

I-am privit mâinile pline de pământ… nu am putut spune nimic, nu știa dacă acei microbi există. Știam însă că e adevărat că doreau acel spor… Și mai știam că femeia aceasta nu primea nimic în plus pentru pământul de sub unghii, că niciodată nu întârze cu facturile și cu taxele, că și din basnii ei se constituie acele sporuri, că deși acum era murdară pe mâini de pământ, era mult mai  curată decât toți judecătorii la un loc.

Mai avem oare nevoie de judecători?

Da, dar unii care să împartă dreptatea, care să-i pedepsească pe cei vinovați, nu unii care să mimeze  doar că judecă și care să se considere un fel de zei intangibili … niște judecători care sunt înainte de toate, oameni… Și ei pot greși, și ei trebuie să plătescă atuci când e cazul…

P.S. Îmi amintesc acum  de judecătoarea aceea beată muci … povestea se cam cunoaște … 

Halucinanta scrisoare a Gabrielei Birsan, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie

Scrisoare halucinanta a judecatoarei Gabriela Birsan catre CSM: “Cand v-ati dat votul pentru avizarea perchezitiei la domiciliul sotilor Birsan, ati spus cumva colegilor dumneavoastra de cate ori ati fost in domiciliul respectiv?

 Judecătoarea Gabriela Bîrsan, acuzata de trafic de influenta de procurorii DNA, a publicat pe site-ul Juridice.ro o scrisoare in care ii intreaba pe cativa membri ai CSM – Mona Pivniceru, Cristian Danilet, Horatiu Dumbrava si Alina Ghica – de ce au aprobat cererea de perchezitionare a domiciliului, desi au avut diferite legaturi cu familia sa.

Cititi in continuare scrisoarea halucinanta a Gabrielei Birsan, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie:

“- Doamna prof. univ. dr., judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Mona Maria Pivniceru, atunci când v-aţi dat votul pentru avizarea percheziţiei la domiciliul soţilor Bîrsan, aţi spus cumva colegilor dumneavoastră de câte ori aţi fost în domiciliul respectiv? Aţi spus cumva că, întâmplător, cunoaşteţi una dintre persoanele al cărei nume este atât de vehiculat în legătură cu numele judecătoarei Gabriela Victoria Bîrsan? Doamna prof. univ. dr., judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii, oare o minimă atitudine deontologică nu ar fi trebuit să vă determine eventual să vă abţineţi de la exprimarea votului? Eu cred că nu, pentru că a fi judecător înseamnă a fi om înainte de toate, iar dumneavoastră, deşi aţi avut şansa să cunoaşteţi un OM în adevăratul sens al cuvântului, aţi fost printre puţinii care nu aţi învăţat nimic de la persoana respectivă.

- Domnule judecător Cristi Danileţ, când v-aţi exprimat votul, în calitate de membru al Secţiei pentru judecători a CSM, oare nu aţi pus în balanţă faptul că în urmă cu 4-5 ani, când vă exprimaţi gândurile de judecător apăsat de sistemul în care vă desfăşuraţi activitatea, aţi primit o scrisoare de undeva de la Strasbourg de la titularul domiciliului pentru care v-aţi dat avizul de percheziţie, scrisoare pe care ulterior aţi prezentat-o cu atâta mândrie în cadrul reuniunilor asociaţiei din care făceaţi parte şi prin care profesorul de atunci vă spunea că e alături de dumneavoastră pentru că are o soţie judecător în acelaşi sistem? Domnule judecător, eu cred că un judecător trebuie să ia hotărâri responsabile şi pe care să şi le asume singur.

- Domnule judecător Horaţiu Dumbravă, în prezent preşedinte al CSM, când v-aţi exprimat votul, aţi pus vreo clipă în balanţă faptul că în anul 2007, cu ocazia unor întâlniri profesionale pentru unificarea jurisprudenţei, aţi înmânat judecătorului al cărui domiciliu urma să fie percheziţionat o hotărâre despre care aţi spus că este printre primele obţinute de la CNSAS ca urmare a solicitării formulate de asociaţia profesională din care făceaţi parte, hotărâre care privea judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie? Domnule judecător, personal cred că un judecător, atunci când adoptă o hotărâre, fie ea şi sub forma unui „aviz”, ar trebui să pună în balanţă mult mai multe elemente, pe lângă eventuale frânturi de convorbiri telefonice scoase din context.

- Doamna judecătoare Alina Ghica, membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi, respectiv, al Secţiei pentru judecători, când v-aţi exprimat votul aţi pus în balanţă vreo clipă rugămintea pe care mi-aţi adresat-o personal de a participa la întâlniri cu judecătorii Secţiei pe care o coordonaţi la momentul respectiv la Curtea de Apel Bucureşti, în considerarea, spuneaţi dumneavoastră, a efectului pozitiv pe care îl are practica instituită de mine personal la Secţia de contencios administrativ de la Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte unificarea jurisprudenţei? Doamna judecătoare, am învăţat, ca vechi judecător sau poate „învechit”, că judecătorul trebuie să fie cumpătat şi mai ales echilibrat în luarea deciziilor care privesc într-o formă sau alta înfăptuirea actului de justiţie.

Şi pentru că eu cred că, din păcate, nu v-aţi pus nicio clipă aceste întrebări, vă asigur domnilor judecători, ca, de altfel, pe toţi colegii magistraţi care au crezut şi mai cred în mine că, în continuare, nu voi face decât să lupt cu singurele arme pe care le-am folosit în cele 3 decenii în care am îmbrăcat roba: legea şi principiile care guvernează aplicarea unei norme legale. Ştiu că am avut şi am lângă mine pe omul de la care am învăţat, învăţ şi voi învăţa ce înseamnă să fi OM, pentru că numai aşa poţi fi JUDECĂTOR.

P.S.: Probabil că, la citirea acestor rânduri, veţi fi votat deja în unanimitate şi reţinerea învinuitei, deoarece am convingerea că tot ceea ce a început în seara zilei de 6 octombrie şi va urma nu are NIMIC în comun cu înfăptuirea actului de justiţie pe care l-am slujit cu demnitate şi credinţă peste trei decenii.

Oricum, linşajul mediatic pe care cu unanimitate l-aţi încuviinţat şi care mă vizează nu numai pe mine, dar şi pe omul de la care aţi învăţat şi veţi continua să învăţaţi din paginile scrise, reprezintă deja o sentinţă de condamnare, aşa că, ce rost mai are să invocăm art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului?

Aşa aţi demonstrat, în sfârşit, care este menirea organismului mult râvnit, garant al independenţei justiţiei.

Gabriela Victoria BÎRSAN, judecător”

Sursa:  http://www.hotnews.ro/stiri-esential-10413572-scrisoare-halucinanta-judecatoarei-gabriela-birsan-catre-csm-cand-ati-dat-votul-pentru-avizarea-perchezitiei-domiciliul-sotilor-birsan-ati-spus-cumva-colegilor-dumneavoastra-cate-ori-ati-fost-domicili.htm 

Comentariu Blue:

… tupeu nu glumă

EVZ: Curtea Supremă de Justiţie sau de Corupţie?

EDITORIALUL EVZ: Curtea Supremă de Justiţie sau de Corupţie?

Autor: Nicoleta Savin

Motto: Barack Obama: “Faceţi să vă funcţioneze justiţia, ce aud la firmele americane despre România este legat de justiţie.”

Democraţia nu e posibilă în absenţa statului de drept. Statul de drept nu există fără justiţie şi fără separarea acestei puteri de celelalte. Justiţia e de neconceput fără instanţa ei supremă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Rolul instanţei supreme, organizată în patru secţii – două civile, una penală şi una de contencios administrativ şi fiscal – este, în principal, de a judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de Curţile de Apel şi a altor hotărâri, de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. Orice act de justiţie se loveşte într-un fel sau altul de Înalta Curte, de la banalele strămutări sau conflicte de competenţă, până la dosarele demnitarilor sau contestaţiile la licitaţiile pe bani publici. Iar doi dintre şefii celor patru secţii care o compun sunt cercetaţi sau judecaţi pentru grave acuzaţii de corupţie… 

Povestea instanţei supreme este povestea întregii justiţii româneşti din ultimii 21 de ani. Ea începe la momentul evenimentelor din decembrie 1989, când Ion Iliescu l-a trimis pe tânărul locotenent tanchist Cătălin Voicu, azi senator în Parlamentul României, să supervizeze activitatea Parchetului General. Cum viza Voicu activitatea a povestit presei unul dintre procurori: “Ne-a spus că, din acel moment, cine nu execută ordinele va fi împuşcat. În timp ce ne vorbea, scotea pistolul din teacă şi îl învârtea pe deget, ameninţător. Ne era frică”. Din această frică s-a născut reţeaua devotată sistemului puterilor post-decembriste. Sistem care n-ar fi jefuit România dacă nu s-ar fi simţit la adăpost, mai presus de lege. Reţeaua lui Voicu şi cele ale altora ca el, nedevoalate, încă, au instituit pentru “clienţi”, după cele mai dure reguli mafiote, pe de o parte, frica de a ieşi din sistem sau de a-l denunţa, şi, pe de altă parte, siguranţa acţiunii infracţionale, umbrela împotriva legii. 

Starea actuală a justiţiei româneşti a fost agravată de inamovibilitatea votată în 1996, pe ultima sută de metri a regimului Iliescu, care a stabilizat magistraţii pe posturi de-a valma, fără să-i elimine pe cei securişti, pe cei slab pregătiţi profesional, pe cei corupţi, pe cei şantajabili din diverse motive. Un alt moment cheie în degringolada justiţiei a fost desfiinţarea SIPA şi sigilarea arhivei care conţinea şi dosarele magistraţilor, aşa încât nimeni nu i-a mai putut deosebi pe dalmaţieni de magistraţii care-şi merită numele şi cariera. În sfârşit, accesul în Înalta Curte, controlat politic, de către servicii şi, mai nou, de CSM, a permis numiri după criterii pe care nu le vom şti niciodată, dar ale căror rezultate le vedem fiecare, în ţară, la CEDO, în Mecanismul de Control şi Verificare, în refuzul Schengen, în recomandarea lui Obama. Ultima ispravă în materie aparţine senatorilor, care au respins recent proiectul de lege prin care se instituiau criterii noi de promovare la instanţa supremă. Culmea, noua conducere a CSM, în frunte cu junele “reformist” Dumbravă, a aplaudat entuziast decizia senatorilor. 

Că sistemul a mers ca uns, se vede cu ochiul liber. Nu au existat dezertări sau denunţuri, iar arestările, pedepsele şi sancţiunile – conjuncturale sau colaterale – au fost simbolice. În materie de penal, Înalta Curte nu se face vinovată atât pentru condamnări sau pentru achitări, cât pentru lipsa judecăţii. Ea a amânat la nesfârşit dosarele importante şi a pronunţat doar câteva soluţii definitive şi irevocabile. Secţiile civile şi de contencios au parafat trecerea averii statului şi a banilor publici în buzunare privatre, căci peste decizia Curţii Supreme nu poate trece decât Dumnezeu. Ce e de făcut? Cu siguranţă, nu nepătaţii îi vor judeca pe dalmaţieni şi este de aşteptat ca mulţi dintre judecători fie să facă zid în jurul colegilor lor, fie să temporizeze cercetările mizând pe trecerea timpului. Şi partidele vor face joc de glezne. Nu doar opoziţia, ci şi o parte din senatorii puterii i-au văduvit pe români de legea care ar fi permis o asanare a Curţii Supreme. Greşeala poate fi remediată, însă, de deputaţi. 

Sistemul care a luat prizonieră România este transpartinic. La fel şi corupţia. Doar presiunea – internă şi externă – poate obliga Justiţia să nu pună batista pe ţambal. Însă presiunea trebuie amplificată de media şi opinia publică. Nu de dragul lui Barack Obama, ci a milioanelor de români.

Surse:

BLOG DE VEGHE 

http://nicoletasavin.wordpress.com/2011/10/11/editorial-evz-curtea-suprema-de-justitie-sau-de-coruptie/ 

EVZ.ro

http://www.evz.ro/detalii/stiri/editorialul-evz-curtea-suprema-de-justitie-sau-de-coruptie-949178.html

Rodica Stănoiu şi justiţia

Eram curios cam ce mai face febleţea lui  Iliescu, Rodica Stănoiu,  fosta ministresă de la Justiţie…

Am căutat şi am găsit în Evenimentul Zilei o serie de articole. 

Cred că e important să ne amintim de  aceşti oameni pentru că altfel picăm în plasa lor şi a urmaşilor lor … Tare mi-ar plăcea ca atunci când oamenii îi văd pe papagali de teapa lui Ponta şi a amicilor săi cum promit marea cu sarea să îşi amintească cine este în spatele lor, ce lepre au condus ţara asta, lepre pe care acum ni-i propune aberaţia politică USL ca soluţie a problemelor pe care le traversează România.

Dacă cineva crede că aceşti oameni sunt de domniul trecutului se înşeală amarnic, ei sunt cei care i-au împins în faţă pe cei doi măscărici politici Crin Antonescu şi Victor Ponta … evident, tot cam din aceeaşi categorie este şi preşedintele PC, Daniel Constantin, toţi tri nişte paiaţe manipulate de cei care i-au plantat în fruntea partidelor pe care le conduc.

Cam atât cu comentariile mele, mult mai interesante sunt articolele care urmează, articole pe care, după cum am spus, le-am adus de pe evz.ro.

PRECIZARE: Articolele sunt postate în ordinea apariţiei

 

 

 

Rodica Stănoiu reclama la Securitate şi bijuteriile amicelor

 

Autor:  Andreea Vădan

Publicat: Vineri, 19 Decembrie 2008

 

Fostul ministru al justiţiei este acuzat de membrii CNSAS că şi-a turnat colegii de facultate şi a dat o mână de ajutor şi la recrutarea altor persoane.

 

Rodica Stănoiu, fostul ministru al justiţiei, este cea care a recomandat-o pentru un „post“ la Securitate pe Aspazia Cojocaru, în prezent judecător la Curtea Constituţională. Aşa se arată în dosarul de colaborator al Securităţii, deschis pe numele Rodicăi Stănoiu de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), dosar contestat în prezent în instanţă de fostul ministru. 

 

Astfel, într-o notă semnată cu numele conspirativ „Sanda“, din data de 22 mai 1984, Rodica Stănoiu le-ar fi prezentat profilul psihologic al Aspaziei Cojocaru, potrivit căruia aceasta emană „o anumită încredere, în măsura în care se stabileşte o relaţie cu ea. (…) Este foarte curioasă, sesizează foarte uşor tot ce se întâmplă în jurul ei“.

Practic, scopul acestei scurte caracterizări era acela de „a stabili dacă este pretabilă la colaborare cu noi (n.r. – Securitatea)“. 

Ulterior, Cojocaru ar fi fost contactată de organele de Securitate, furnizând note informative sub numele conspirativ „Ana“. 

Colegii de facultate, pe lista neagră a Securităţii 

Aflată la studii în Strasbourg, Franţa, unde urma cursurile Facultăţii Internaţionale de Drept Comparat, Stănoiu ar fi consemnat în notele trimise către Securitate şi activitatea de peste hotare a altor trei colegi români: Raluca Bejan, un anume Mănescu şi Elena Caraşcă. 

Despre acesta din urmă, „Sanda“ consemna, pe 5 iulie 1983, că, deşi „nu ştia aproape deloc limba franceză, a obţinut bursa şi recunoaşterea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (ASSO) datorită prietenei sale cu Liliana Roman (subl. Ofiţerului), cadru la ASSO, bună prietenă cu Ion Ceterchi“. 

Mai mult decât atât, deşi recunoaşte că Elena este „patrioată“, Stănoiu şi-ar fi „denunţat“ colega, despre care spune: „am aflat că este colaboratoare a postului de radio Europa Liberă, unde citeşte sub numele de Anca Croitoru. În Franţa a primit telefoane de la diferiţi braşoveni stabiliţi în RFG, care s-au oferit să-i trimită bani“, se mai arată în notele CNSAS. 

„Este un fals grosolan“ 

Fostul ministru al justiţiei, Rodica Stănoiu, a declarat pentru „Evenimentul zilei“: „Nu am niciun comentariu de făcut. Eu aştept verdictul justiţiei. Este un fals grosolan ceea ce este acolo. În acel dosar aşteptăm efectuarea unei expertize, iar CNSAS împiedică de doi ani efectuarea acesteia. Aştept să ne judecăm în acest dosar odată cu noua lege, întrucât nu vom mai avea parte de declinări şi paradeclinări“. 

Rodica Stănoiu, despre femeia de serviciu, Roza: ” Femeia de serviciu Roza este pornită împotriva ştabilor care posedă o situaţie materială bună şi nu stau la cozi. “

PATRIOTISM 

Prietenii de un sfert de secol, „vândute“ 

Fostul ministru al justiţiei este acuzat că raporta la Securitate inclusiv ce bijuterii purtau prietenele sale, după cum reiese dintr-o altă notă informativă. Iată ce scria „Sanda“, pe 2 decembrie 1983: „În legătură cu (…) am observat că în ultimii 2-3 ani a început să apară cu mai multe bijuterii de aur neostentative – inele, brăţări, lanţuri, medalioane, cercei. Din acestea, două inele – cu safir şi rubin – au fost lucrate înţară, restul fiind de provenienţă străină (lucrat modelul). Acest lucru mi s-a părut mai deosebit întrucât, cunoscând-o de 25 de ani, nu ştiu să fi avut aceste bijuterii“.

 

 

Stănoiu: “Nu o cunosc pe Rodica Mihaela“

 

Autor:  Mirela Corlățan

Publicat: Miercuri, 10 Noiembrie 2010. 

 

 

Pentru a demonstra că nu a fost colaborator, fostul ministru al justiţiei s-a folosit de argumentul că poartă alt nume decât cel care a consacrat-o.

 

“Nu o cunosc pe această persoană, Rodica Mihaela Stănoiu”, a fost declaraţia cu care fostul ministru al justiţiei i-a înmărmurit pe judecătorii unui complet de la Curtea de Apel Oradea, în urmă cu câteva zile. 

Împreună cu soţul său, Şerban Stănoiu, fost membru al Curţii Constituţionale, şi cu noua sa avocată, Rodica Stănoiu a încercat din nou să demonstreze că nu a fost colaboratoare a Securităţii, într-un proces care e pe cale să devină cel mai lung din istoria CNSAS, instituţia cu care se judecă. 

După patru ani de luptă în instanţă, Rodica Stănoiu şi-a construit apărarea pe argumentul că ea nu este Rodica Mihaela Stănoiu, aşa cum apare în câteva documente propuse de CNSAS ca probe. Este vorba despre şapte înscrisuri provenind din dosarul Rodicăi Stănoiu de la Direcţia de Paşapoarte, datate în perioada anilor ‘60-‘80, şi care urmează a fi expertizate grafologic, în comparaţie cu notele informative de la Securitate, semnate “Sanda” şi care, potrivit CNSAS, au fost scrise de fostul ministru. 

 

Proba propusă de CNSAS a fost acceptată la începutul anului de Curtea de Apel Bucureşti, însă nemulţumită de decizie şi acuzând presiunile mediatice asupra instanţei, Rodica Stănoiu a cerut strămutarea. 

“Botezată” de părintele Dreptului Penal comunist 

În faţa instanţei de la Oradea, Rodica Stănoiu a prezentat cartea ei de identitate pe care scrie “Mihaela Rodica”, şi nu “Rodica Mihaela” ca în documentele în cauză şi ca în lucrările de drept al căror autor este. Inversiunea celor două prenume ar fi fost impusă ca un fel de “nume de scenă”, pentru o sonoritate mai bună, de celebrul profesor Vintilă Dongoroz, autorul Codului Penal şi al celui de Procedură Penală din 1968, din a cărei echipă a făcut parte pe când era o tânără cercetătoare la Institutul de Cercetări Juridice. 

În fapt, Rodica Stănoiu a vrut să demonstreze că înscrisurile de la paşapoarte nu-i aparţin, soţul său acuzând că sunt o plastografiere a CNSAS, ca şi notele informative. 

“Nu le-am recunoscut ca probe pentru că doamna Stănoiu nu-şi recunoaşte semnătura. În plus, nu înţelegem de ce este nevoie de încă o expertiză atâta timp cât s-a mai făcut una cu documente din epocă cu scrisul doamnei, contrasemnate de însuşi Dongoroz, deci care nu pot fi contestate, şi care arată că notele informative au fost scrise de altă persoană”, spune Doina Donuţiu, avocata din Satu-Mare care o reprezintă acum pe Rodica Stănoiu, precizând că cea mai relevantă i se pare proba de scris în faţa instanţei. 

Documentele la care face referire avocata sunt trei referate semnate Rodica Stănoiu, ce au fost preluate de la Institutul de Cercetări Juridice şi care sunt datate în trei decenii diferite. 

Ele au fost expertizate de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC), însă juriştii CNSAS le-au pus sub semnul întrebării întrucât ar fi fost scrise cu aceeaşi mină de pix, la diferenţă de 30 de ani. Ca urmare, instituţia a cerut compararea notelor cu documentele de la Paşapoarte.

MEANDRELE JUSTIŢIEI

Epopeea celor cinci expertize

Deconspirarea “Sandei” s-a produs în 2006, după ce o fostă colegă a Rodicăi Stănoiu de la Institutul de Cercetări Juridice, Marilena Uliescu, şefă a Institutului Naţional al Magistraturii în perioada mandatului lui Stănoiu la Justiţie, a găsit-o ca informatoare în dosarul său. Deconspirarea a fost imediat contestată pe motiv că nu există un angajament şi un dosar de informator propriu-zis, însă, acestea nefiind condiţii impuse de lege pentru declararea colaborării, Rodica Stănoiu a invocat faptul că notele nu sunt scrise de ea. 

Două expertize comandate de CNSAS au comparat însă scrisul din note cu cel din declaraţia de avere şi din declaraţia de necolaborare cu Securitatea aflate la parlament şi ambele au avut acelaşi rezultat, că “Sanda” e Stănoiu. 

A treia expertiză s-a făcut pe documentele furnizate de foştii colegi ai Rodicăi Stănoiu de la ICJ, iar aceasta a arătat că “Sanda” nu e Stănoiu. O a patra expertiză, extrajudiciară, comandată tot de CNSAS, a avut ca termen de comparaţie documentele de la Paşapoarte şi arată că “Sanda” e Stănoiu. Această ultimă expertiză va fi repetată, la aprobarea instanţei, şi va fi efectuată de INEC, însă la cererea contradictorie a Rodicăi Stănoiu se vor lua în calcul din nou şi înscrisurile de dată recentă de la parlament. 

 

 

 

UN FOST ŞEF ACUZĂ

Presiuni politice asupra grafologilor

Cătălin Grigoraş, fost director adjunct al INEC, a acuzat în urmă cu câteva luni presiunile politice asupra instituţiei pe care a condus-o. El a exemplificat cu cazul fostul ministru al justiţiei, în care experţii au refuzat să vadă că cele trei înscrisuri propuse pentru expertizare, provenind de la Institutul de Cercetări Juridice, erau scrise cu acelaşi pix, deşi erau datate în trei decenii diferite.

 

 La scurt timp după ce a lansat aceste acuzaţii, fostul director adjunct al INEC a plecat definitiv în Statele Unite, unde este profesor la Universitatea Colorado Denver. 

Cele trei înscrisuri care se presupune că sunt scrise cu acelaşi pix au fost contestate de CNSAS atât din perspective acestei suspiciuni, cât şi pe motiv că nu prezintă elemente de siguranţă, precum ştampilă sau număr de înregistrare. Potrivit legii, în cazul unor astfel de documente, ca expertiza să se poată efectua, trebuie să fie de acord ambele părţi. În pofida opoziţiei CNSAS, expertiza s-a efectuat de către INEC, acelaşi institut care urmează să facă şi cea de-a cincea expertiză în această cauză.

“Nu înţelegem de ce este nevoie de încă o expertiză atâta timp cât s-a mai făcut una cu documente din epocă cu scrisul doamnei.” 
DOINA DONUŢIU, avocata Rodicăi Stănoiu

 

 

 

IPOTEZĂ-ŞOC: Rodica Stănoiu a învăţat să scrie din nou la 70 de ani

 

Autor:  Mirela Corlățan

Publicat: Vineri, 25 Martie 2011

 

PENTRU A SCĂPA DE DOSARUL DE INFORMATOR. Fostul ministru al justiţiei ar fi ajuns la performanţa de a-şi schimba scrisul, la vârsta de 70 de ani, pentru a demonstra că nu a dat note informative Securităţii, cum susţine CNSAS.

 

 

 

Fostul ministru al justiţiei Rodica Stănoiu ar fi ajuns la performanţa de a putea să scrie cu totul altfel pentru a demonstra că nu a fost informatoare a Securităţii. Teoria este susţinută de un expert criminalist autorizat, specializat în străinătate, care a avut la dispoziţie toate documentele aflate în dosarul din instanţă al acesteia, constituit în procesul ei împotriva CNSAS. 

 

• Expertul consultat de EVZ susţine că, în România, este primul caz de deghizare a scrisului pe care îl întâlneşte în câţiva zeci de ani de activitate. “Este foarte greu, dar nu imposibil. Cu mult exerciţiu şi cu multă voinţă poţi ajunge, cum a ajuns doamna Stănoiu, să scrii în două feluri”, susţine expertul, ce a dorit să-şi păstreze anonimatul. 
  “Îţi unghiularizezi scrisul, micşorezi viteza de scriere, schimbi înclinaţia, faci scriere tocată, literă cu literă, modifici dimensiunile scrisului etc. (…) Stereotipul dinamic al persoanei joacă însă feste la un moment dat, căci, aşa cum nu există crimă perfectă, nu există nici deghizare perfectă. E aproape imposibil să nu scape la un moment dat o grupare de litere la fel ca în scrisul la care vrea să renunţe”, mai arată expertul. 

  INEC, expertiză favorabilă 

  Ipoteza deghizării a fost avansată, încă din 2009, ca explicaţie pentru scrisul diferit din documentele din dosar, într-o expertiză extrajudiciară. Comparaţia s-a bazat pe cele 17 note informative semnate “Sanda”, pe care CNSAS i le atribuie Rodicăi Stănoiu, pe trei documente interne de la Institutul de Cercetări Juridice (ICJ), unde fostul ministru a fost cercetătoare, pe un document semnat ca ministru de Stănoiu, precum şi pe documentele din dosarul a cesteia de la Paşapoarte.

 

 

 

Prima constatare a fost că cele trei documente de la ICJ este foarte probabil să fi fost scrise cu acelaşi pix, deşi din context reieşea că sunt datate pe parcursul a trei decenii. Cât priveşte notele informative, expertiza a arătat că sunt scrise de aceeaşi persoană care a scris şi documentele din dosarul de la Paşapoarte al lui Stănoiu şi de aceeaşi persoană care a semnat ca ministru al justiţiei. Expertiza arăta că mai multe elemente de asemănare conduc la ipoteza că şi documentele de la ICJ ar fi putut fi scrise şi ele, deghizat, de aceeaşi persoană. O expertiză ulterioară, realizată de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC), care a comparat doar notele informative şi înscrisurile de la ICJ, a arătat însă că sunt scrisuri diferite. CNSAS a cerut ulterior să se repete expertiza judiciară ţinând cont şi de documentele de la Paşapoarte. 

Rodica Stănoiu le-a catalogat ca fiind un fals ordinar şi a cerut, în replică, să se ia în calcul şi declaraţia de avere din 2006. Tocmai această declaraţie demonstrează însă fără dubiu, spune expertul consultat de EVZ, că Stănoiu a reuşit să-şi schimbe scrisul. Ce a dus la această “demascare” a fost o bâlbâială a Senatului, care a transmis instanţei două documente: copia conformă cu originalul a declaraţiei de avere şi apoi presupusul original, cu scrisuri diferite.

“În mod cert şi evident, declaraţia aşa-zis originală (trimisă de Senat instanţei - n.r.) este scrisă de aceeaşi persoană care a scris şi documentele de la ICJ. Este un scris deghizat al persoanei care a scris şi toate celelalte documente, deci al Rodicăi Stănoiu”, zice expertul. “Nu am cum să comentez asemenea prostii. Apucaţi-vă să faceţi articole de science-fiction”, a ripostat ieri Rodica Stănoiu. 

DIFERENŢE. “Rodica Stănoiu avea un scris caligrafic, frumos, cu înclinaţie spre dreapta. Acum are un scris vertical sau înclinat spre stânga, unghiularizat”, zice expertul grafoscop

 

“Este foarte greu, dar nu imposibil. Cu mult exerciţiu şi, în primul rând, cu multă voinţă poţi ajunge, cum a ajuns doamna Stănoiu, să scrii în două feluri.” 
expert criminalist

O NOUĂ EXPERTIZĂ

Stănoiu, la mâna INEC, creat de ea 

Expertiza în care se va folosi declaraţia de avere buclucaşă a Rodicăi Stănoiu se va face, foarte probabil, tot de INEC, creat în 1998, în subordinea Ministerului Justiţiei, condus atunci de Stănoiu. INEC a fost condus, până când a ieşit la pensie, de Lucian Ionescu, un expert despre care surse din institut susţin că ar fi un apropiat al lui Stănoiu. Anul trecut,Cătălin Grigoraş, fostul director adjunct al INEC, a acuzat presiuni politice asupra instituţiei, susţinând că în cazul “Stănoiu” experţii au refuzat să vadă că cele trei înscrisuri propuse pentru expertizare erau scrise cu acelaşi pix, deşi erau datate în decenii diferite.

 

 

Rodica Stănoiu, din nou probleme cu justiția. Dosarul privind falsul în declarații, redeschis

 

 Publicat: Vineri, 12 August 2011

 

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a redeschis ancheta privind două declaraţii de avere ale fostului ministru de Justiţie, Rodica Stănoiu, potrivit Realitatea TV.

 

 

 

Decizia a fost luată în urma unei plângeri penale depusă de CNSAS. În procesul aflat pe rolul Curții de ApelOradea, în care Rodica Stănoiu cere anularea verdictului de colaborator al Securităţii, Senatul a depus o copie după declaraţia sa de avere care nu corespunde cu originalul de pe site-ul instituţiei.

 

Potrivit Realitatea TV, una dintre declarații este scrisă de mână și cealaltă la calculator și nici semnăturile nu sunt identice.

 

În primă fază, Parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Rodica Stănoiu şi Ion Moraru, secretarul general al Senatului. 

 

Însă, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă a infirmat soluția de NUP şi a redeschis ancheta, urmând ca Rodica Stănoiu şi Ion Moraru să fie citați la Parchet și audiați.

 

 

 

Declaraţiile “Sandei” se întorc la procurori

 

Autor:  Virgil Burlă

Publicat: Sâmbătă, 13 August 2011.

 

Parchetul General a redeschis ancheta în cazul declaraţiilor de avere trimise judecătorilor de secretariatul Senatului, în cazul Rodica Stănoiu. Pe motiv că primele verificări au fost superficiale.

 

 

 

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a făcut, în februarie 2011, o plângere la Parchet, arătând că Rodica Stănoiu şi secretarul Senatului, Ion Moraru, au trimis judecătorilor “înscrisuri plăsmuite” cu scopul “alterării expertizei grafoscopice” dispusă în cadrul procesului în care fostul ministru al Justiţiei este acuzat de colaborarea cu Securitatea. 

 

În mai 2011, procurorul Cătălin Ceort a stabilit că Stănoiu şi Moraru nu pot fi acuzaţi de nimic, deoarece faptele nu există. Consiliul a făcut contestaţie şi şeful ierarhic al lui Ceort nu a fost de acord cu NUP-ul propus de acesta, stabilind că cercetările trebuie să continue. “…din analiza datelor s-a constatat că soluţia de neîncepere a urmăririi penale adoptată este nelegală şi netemeinică, deoarece este fundamentată pe o cercetare incompletă a faptelor sesizate, motiv pentru care plângerea (CNSAS- n.r.) va fi admisă”, se arată în rezoluţia Parchetului.

Stănoiu şi Moraru vor fi reaudiaţi

Mai mult, procurorul şef Valentin Horia Şelaru cere reaudierea Rodicăi Stănoiu pentru a explica “de ce a depus două declaraţii de avere în aceeaşi zi şi de ce acestea prezintă două tipuri de scris şi două tipuri de semnătură”. Ion Moraru va fi şi el chemat la Parchet pentru a explica de ce Senatul a eliberat o singură dovadă de depunere pentru cele două declaraţii de avere şi de ce pe site-ul instituţiei nu a fost depusă declaraţia originală a Rodicăi Stănoiu, fiind postată doar cea “conformă”. 

În toamna anului trecut, judecătorii au cerut Senatului să transmită declaraţia de avere a Rodicăi Stănoiu din 2006 pentru a fi comparată cu alte înscrisuri descoperite în dosarele Securităţii. Senatul a transmis o copie “conformă” după respectivul document. Ulterior, instanţa a cerut originalul declaraţiei, care s-a constatat că diferă de copia conformă trimisă iniţial. Toată corespondenţa instanţă – Senat a fost avizată de Ion Moraru, secretarul general al Camerei Superioare a Parlamentului. 

Nu a funcţionat copy-paste 

Cum explică procurorul Ceort faptul că declaraţia originală a Rodicăi Stănoiu nu este identică cu declaraţia “conformă” transmisă judecătorilor: “Cât priveşte necon cordanţa între copia conformă şi exemplarul original al declaraţiei de avere înaintate la instanţa de contencios, se constată că aspectul sesizat se datorează unei erori de selectare şi expediţei a documentelor la nivelul biroului de resort din cadrul Secretariatului General al Senatului, care este însă lipsită de valenţe ilicite”, se arată în NUP-ul semnat de procurorul Ceort. 

De altfel, acesta pare a se fi specilizat în astfel de soluţii. În februarie 2008, acelaşi magistrat a dispus neînceperea urmăririi penale în dosarul Băneasa Investment în care era cercetat magnatul Puiu Popoviciu. Şeful său de la vremea respectivă, Marius Iacob, a infirmat concluzia subordonatului şi a trasferat dosarul la DNA pentru continuarea cercetărilor. CNSAS susţine că la secretariatul Senatului s-au comis infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale. 

Acuze de colaborare 

Dosarul Rodicăi Stănoiu cu CNSAS se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce a fost strămutat de la Bucureşti. În 27 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti a admis o solicitare a CNSAS de întocmire a unei noi expertize grafoscopice în procesul în care Rodica Stănoiu a contestat actul CNSAS privind colaborarea ei cu Securitatea. Documentele propuse pentru comparaţie cu notele de la Securitate ar fi fost scrise de Rodica Stănoiu în perioada anilor ’70 – ’80 şi au fost date Direcţiei de Paşapoarte. 

Ultima expertiză grafoscopică realizată de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) arată că scrisul din notele informative de la Securitate semnate cu numele conspirativ “Sanda” şi cel din documentele prezentate de Stănoiu instanţei nu sunt ale aceleiaşi persoane.

SCUZĂ

Apărarea lui Stănoiu: “Am avut operaţie la coloană”

Fostul ministru afirma, în noiembrie 2006, că dosarul “Sanda” care există la CNSAS este unul de urmărire, în timp ce dosarul de informator a fost fabricat după Revoluţie. “Dosarul de informator mi s-a fabricat în perioada 2003-2004, sub guvernarea PSD, la comanda unui vicepreşedinte al unui serviciu secret. Radu Timofte nu a ştiut nimic despre acest lucru”, afirma Stănoiu. Fostul ministru social-democrat declara că cele 18 note informative care i se atribuie nu îi aparţin şi că ar fi fost plastografiate, având drept model scrisul său din perioada de după 1990. “A existat o perioadă în viaţa mea când am avut un scris diferit, deoarece am avut o operaţie la coloana vertebrală”, susţine Stănoiu în apărarea sa.

 

 

Lincurile spre articolele respective:
http://www.evz.ro/detalii/stiri/rodica-stanoiu-reclama-la-securitate-si-bijuteriile-amicelor-833011.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/stanoiu-nu-o-cunosc-pe-rodica-mihaela-911887/pagina-comentarii/1.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/ipoteza-soc-rodica-stanoiu-a-invatat-sa-scrie-din-nou-la-70-de-ani-924955.html#ixzz1UnI1SLGl

http://www.evz.ro/detalii/stiri/rodica-stanoiu-cercetata-pentru-fals-in-declaratii-941505.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/declaratiile-sandei-se-intorc-la-procurori-941606.html

 

Boc: Dacă un parlamentar este şi membru al Guvernului, preşedintele poate cere începerea urmăririi

Premierul Emil Boc a spus vineri seară, la Realitatea TV, referindu-se la cazul Laszlo Borbely, că, dacă un parlamentar nu are şi calitatea de membru al Guvernului, ar putea fi trimis în judecată fără niciun fel de acord al Parlamentului. Dacă însă, este şi membru al Guvernului, cum este cazul lui Borbely, atunci preşedintele ţării poate cere începerea urmăririi penale.

“În cazul în care este vorba de o persoană care nu este membru al Guvernului, dar este parlamentar, atunci se aplică exclusiv articolul constituţional cu privire la imunitatea parlamentară restrânsă, în sensul că numai pentru reţinere, arestare şi percheziţie se cere acordul Parlamentului, pentru trimitere în judecată nu este nevoie de acordul Parlamentului, ca un parlamentar să fie trimis în judecată”, a spus premierul Emil Boc la Realitatea TV.

“Însă în cazul în care un parlamentar este şi membru al Guvernului, în acel caz intervine articolul 9 din Constituţie. Atunci preşedintele României, pe baza sesizării Parchetului şi a Ministerului Justiţiei, poate să ceară începerea urmăririi penale”, a completat primul ministru.

“Dacă un parlamentar nu ar avea şi calitatea de membru al Guvernului, ar putea fi trimis în judecată fără niciun fel de acord al Parlamentului. Dacă parlamentarul este şi membru al Guvernului, trebuie să fie solicitată preşedintelui României, care poate solicita începerea urmăririi penale. După solicitarea începerii urmăririi penale, preşedintele poate dispune suspendarea şi, dacă este trimis în judecată, în mod obligatoriu intervine suspendarea din funcţie a ministrului în cauză”, a întărit Emil Boc.

Sursa: REALITATEA.NET

http://www.realitatea.net/boc-daca-un-parlamentar-este-si-membru-al-guvernului-presedintele-poate-cere-inceperea-urmaririi_853585.html#comentarii

OTV – televiziunea infractorilor

În loc de motto:

Cei care au ochii închişi prea mult timp, ajung să se teamă să deschidă ochii. Când nu vor mai suporta întunericul şi îşi vor învinge teama, vor constata că e mult prea târziu. Ochii lor nu vor mai vedea lumina decît ca încă  o sură de suferinţă…

 Nu a trecut multă vreme de când Dan Diaconescu a fost arestat pentru şantaj. Ce mai vuiet, ce mai strofocare, tot felul de indivizi care nu prea mai sunt consideraţi interesanţi făceau tot felul de afirmaţii legate de libertatea de exprimare.

Atunci Diaconescu a spus că a fost arestat de fapt din cauză că dorea să înfiinţeze un partid politic.

Un mic  detaliu e trecut sistematic  cu vederea. Anunţul că vrea să facă un partid politic Dan Diaconescu l-a făcut DUPĂ ce a fost arestat. Era deja cu cătuşele la mâini.

A motivate în fel şi chip, între altele el vorbea de faptul că Adrian Năstase ba a încercat să-i ia mizeria de OTV, ba că mogulii se simţeau ameninţaţi de televiziunea sa de apartament care l-a îmbogăţit…

Îmi amintesc un moment din perioada în care Gigi Becali era arestat. În studio erau nu mai puţin de vreo 100 de ani de puşcărie deja efectuată, toţi cei prezenţi atunci în studio, vreo 7-8 inşi, interlopi cu faimă în lumea subterană  a clanurilor bucureştene şi care, toţi, fără excepţie aflaţi în cercetare pentru diferite fapte comise.

Acolo, la OTV am văzut tot timpul o faună de care e bine să te fereşti, am văzut cum un serial care nu a dus la nimic a căutat o Elodie pe care nu a găsit-o, aşa cum nu a reuşit să resolve nici un caz serios. Doar câteva aşazise căutări de persone dispărute, evident chestii aranjate, de exemplu o femeie se plângea că i-a dispărut fiul, cei din studio construiau scenariu abracadabrante când la un moment dat, fratele femei, unchiul biatului “dispărut” sună şi spune că băiatul e la el şi venise, atenţie în aceeaşi după amiază.

În general, cei care populează televiziunea respectivă sunt ori nişte indivizi siniştrii, sau ilari daţi afară de pe la alte televiziuni. Acolo am văzut şi o paraşută, Magda Ciumac,  măritată cu Tolea Cimac, infractor de dincolo de Prut aciuat prinţaraasta şi amestecat în tot felul de mizerii. Această Magda avea acasă un copil mic şi stătea pe la OTV ca s-o caute pe Elodia  sau să danseze pe masă făcând ca pupila lui Dan Diacunescu să de dilate pofticios când îi admira chiloţii.

Am văzut multe personaje caudate.

Dan Diaconescu a mai fost acuzat şi de spălare de bani, nu doar de şanaj ci şi de spălare de bani.

Ei, dar de câte ori era chemat la declaraţii la Parchet zicea că au ce au cu el conducătorii ţării şi vor neapărat să-i blocheze ascensiunea lui şi a partidului.Respectivul partid a făcut ăgării îmcă de dinainte de a fi înfiinţat. Semnăturile pe care le-au folosit erau de fapt semnături pe care le adunaseră pentru a promova o lege care urma să le aducă tuturor românilor, fără excepţie, 20.000 de euro.

Evident că la OTV, deşi se fac declaraţii bombastice despre patriotism şi o societate  pe care ar urma să o cureţe în mmentul în care acel aberant Partid al Poporului Dan Diaconescu (n-m înţeles niciodată unde trăieşte un partid Dan Diaconescu) ar urma să o cureţe de marii şi adevăraţii infractori, să le confişte în timp de un an averile şi cu ei să populeze puşcăriile, vedem că un alt personaj important din OTV este arestat. Doru Iuga. De data asta este vorba de altceva… de proxenetism şi pedofilie…

Magistraţii Judecătoriei Sectorului 2 au emis azi, Vineri 1 Iulie 2011 mandate de arestare preventivă de 29 de zile pe numele lui Doru Iuga, directorul de programe al OTV şi pentru oamenii de afaceri Andrei Staicovici şi Kalus Zander, ultimul, cetăţean german cf. Agerpres precum şi un al patrulea mandate e arestare în lipsă.

Procurorii Parchetului de pa lângă Tribunalul Bucureşti spun că persoanele arestate fac parte dintr-o reţea care se ocupă cu racolarea de bărbaţi care practicau prostituţia.  În anchetă mai sunt vizate încă 27 de personae, cu o zi înainte făcânduse percheziţii în judeţeleConstanţa,Giurgiu, Ilfov şi Maramureş.  

Cei care fac ancheta spun că proxeneţii ademeneau persone cu mijloace de trai şi de educaţie precare, persoane fără adăpost cunoscute ca zone de întâlnire a homosexualilor, de exemplu Piaţa Unirii, Gara de Nord,  zona Lipscani/Bratianu, Piata Romană.

Proxeneţii intrau telefonic  în legătură cu bărbaţii tineri (între ei şi minori) la cererea clienţilor care solicitau servicii sexuale.

De asemenea, pentru contacte era folosit şi internetul, oferirea de servicii de masaj fiind o mască pentru activitatea reală. Proxeneţii asigurau transportul fie cu autoturisme proprii, fie cu TAXI-uri achitând transportul.

Se mai folosea şi metoda aducerii la locuinţa clienţilor a celor care se prostituau, unii rămânând la faţa locului uneori toată noaptea sau chiar întreg week-endul dacă a sta cereau clienţii.

Indiferent cât de mare e implicarea directorului de programe de la OTV, Doru Iuga, prin faptul că nu e prima dată când OTV şi implicit numele lui Dan Diaconescu sunt legate direct sau indirect de  zona interlopă ne relevă clar un fapt. Mizere… acolo, la OTV e multă mizerie.

Nu înţeleg cum cineva ar mai putea avea încredere în cuvântul unui om care deşi se dă patriot şi corect, pentru a nu plăti taxe către statul pe care vrea să-l conducă şi-a externalizat averea şi şi-a populat televiziunea care i-a adus multe milioane de euro cu tot felul de ciudaţi, televiziune din rândul căreia ar urma să se aleagă  şefii partidului.

E oare vreo diferenţă între Tudor Barbu care cu agresivitate îşi violentează verbal interlocutorii care plătesc 0.44euro ca să poată să-şi debiteze in live inepţiile şi Doru Iuga proxenetul? Nu, ambii, ca şi Dan Diaconescu, stăpânul hogeagului, profită pentru a  se îmbogăţi de naivitatea şi prostia care populează minţile celor care se cred băgaţi în seamă când de fapt sunt luaţi drept ceea ce sunt în realitate: nişte tembeli.

Aş aminti, pentru a ilustra lipsa de decenţă a lui Dan Diaconescu un detaliu. Când se duce să îşi popularizeze partidul încă ilegal, se întâlneşte cu pesroane învinse de viaţă, oameni în general săraci.

Căcănăria caracteristică parveniţilor îl face să se ducă însoţit de o turmă de bodyguarzi, în limuzia albă, Rolls Royce însoţi inevitabil de microbuzele care transportă echipele de filmare.

Nu odată turma de ţuţeri şi de bodiguarzi este mai numeroasă decât cei aflaţi la faţa locului. Mă întreb dacă cineva din asistenţă care să zicem că nu ştie din cebani va cumpăra a doua zi o bucată de pâine sau un pachet de ţigări se întrabă cam cât costă deplasarea respectivă sau cam cât costă respectivii apărători ai Celui Ales… 

Dacă ar şti, poate ar înţelege faptul că teatrul prin care Dan Diaconescu îşi flutură empatia faţe de ei… Ar înţelege că partidul pe care li-l flutură nu de decât o modalitate de a putea afirma atunci când e chemat la Parchet pentru a da socoteală în ceea ce priveşte diferite infracţiuni pe care le-a comis. 

Oricum, nu am nici cea mai mică speranţă ca cineva să observe aceste detalii.

Când s-a hotărât că Diaconescu poate fi judecat în libertate deşi are la îndemână o televiziune cu care poate manipula şi şantaja, evenimetul a fost unul sărbătorit cu o mare petrecere în curtea în care e televiziunea. S-a spus de nenumărare ori că Diaconescu e liber… niciodată nu s-a spus că era doar parţial liber deoarece avea unele restricţii cu ar fi interzicerea părăsirii ţării…

Poate acesta este modul în care cei de la OTV înţeleg libertatea. Poate asta le-a rămas din vremuri pe care unii le cred apuse. Şi în vremea lui Ceaşcă era destul de greu să ieşi dinţarădacă erai om de rând.

Din păcate, la vreme de criză, pardice aberante din punct de vedre politic, partide care promovează un populism neruşinat, au câştig de cauză.

 Bolşevicii au accesat la putere în URSS într-o perioadă de criză, la fel şi Partidul Naţional Socialist German. Unul a adus Comunismul, celălalt fascismul.

Ambele au adus suferinţă şi victime unane. Partidul bolşevic a adus gulaguri, partidul Naţional Socialst a adus lagăre de concentrare.

Ce va aduce dacă se va înfiinţa  Partidul Poporului Dan Diaconescu?

Nu ştiu, poate o societate maladiv egalitară unde oamenii nu îşi vor da a seama că sunt săraci deoarece toţi vor fi la fel, poate o societate unde judecata se va face pe scenă ca în vremurile anilor 50, sau la televizor, iar execuţiile într-un cadru grandiose, patronat de imaginea neînlocuibilului Dan Diaconescu, poate se va ajunge ca în Coreea de Nord la canibalism familial unde părinţii îş sacrifică progeniturile ca să nu oară de foame, poate …

Sau poate se va dovedi că totul a fost doar un bluff, o înşelătorie, un nou mod face ratung ce să-i aducă lui Diaconescu încă nişte milioane de euro ca să-şi mai cumpere un elicopter. Nişte limuzine de lux, nişte vile…

Cu siguranţă vom reveni la o singură televiziune care va înlocui televizunea publică, televiziune numită OTV (Orgasm TV-televiziunea boborului). 

Deschideţi ochi oameni buni şi vedeţi mizeria de la OTV, nu veţi putea da vina pe nimeni pentru ce ar putea urma. 

La toamnă se numără bobocii… şi minerii

Vladimir Tismaneanu: “Pana in toamna facem un probatoriu despre Mineriada si mergem la Parchetul General”

Cercetarile privind Mineriada din 13-15 iunie 1990 merg mai departe si se vor concretiza in toamna printr-un probatoriu la adresa celor vinovati. Probatoriul va fi depus la Parchetul General, a spus Vladimir Tismaneanu intr-o discutie cu Dan Tapalaga, pentru Contributors.ro. IICCMER va face presiuni pentru desecretizarea documentelor din arhiva Ministerului de Interne, privind acea perioada.

Despre Mineriada din 13-15 iunie. 

• Subiectul Mineriadei nu pare sa mai aiba priza, importanta, nu mai genereaza emotiile pe care le genera in urma cu cativa ani.
  In primul rand cred ca lumea oboseste. Anul trecut eram la Bucuresti cand s-a deschis expozitia din Pasajul Pietei Universitatii era vizitata, dar reactia a fost foarte limitata si de un calm surprinzator. In momentul in care Primaria Generala a Capitalei a hotarat sa scoata explicatiile de la fotografii despre ce s-a petrecut in acele momente spunand ca protocolul initial dintre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) si primarie nu includea si acest tip de “caption” al fotografiilor,lumea nu a reactionat. Eu ma asteptam sa fi fost mai multa indignare. Exista poate si o stare de apatie si de extenuare, stare pe care clasa politica o intretine de ani de zile, ideea ca trecutul este un lux, ceva de care nu merita sa ne preocupam, avem lucruri mai presante de care sa ne ocupam. Si vedem ca lucrurile mai presante sunt adeseori inventate sau hiperbolizate.
• - Una dintre exigentele noastre este desecretizarea documentelor Ministerului de Interne din perioada aprilie-iunie 1990, cat a durat fenomenul Piata Universitatii, documente care raman in continuare sub pecetea secretului de stat. De ce? Pentru ca sunt prea multe nume implicate, exista jurnalele de unitati militare din perioada respectiva, alte documente ale Politiei, si pentru ca se ajunge la problema celor vinovati pentru incalcarea dreptului la viata. Dreptul la viata, spunea pe buna dreptate Monica Macovei, in legislatia romana si internationa nu se opreste in momentul in care cineva este ucis. Dreptul la viata este recuperat abia in momentul in care cel care a comis crima este pedepsit.

• Nota: Membrii comisiei juridice din Senat au aprobat miercuri, 15 iunie, o propunere legislativă prin care infracţiunile de omor, în forma lor consumată, devin imprescriptibile. (Vezi si interviul cu Monica Macovei din Romania Libera pe aceasta tema)

• Institutul continua mereu sa ceara desecretizarea documentelor. Ultima oara ni s-au dat unele documente. Documente foarte puternice.  Dar noi suntem o institutie care doar sesizeaza alte institutii statului ale statului de drept.  Arhiva de la Ministerul de Interne pe perioada aplie-iunie 1990 ramane secretizata. Noi insa facem conferinte de presa, o sa publicam Cartea Neagra a Mineriadei de Sorin Iliesiu si Alin Rus. O sa facem tot ce putem astfel incat cei ce s-au facut vinovati in acea perioada sa fie cunoscuti opiniei publice si avem dreptul de sesizare in justitie. Toata aceasta documentatie la care lucreaza acum Asociatia 21 Decembrie si IICCMER va fi gata in luna noiembrie.
• Doua teme avem acum: sa mergem mai departe cu Mineriada si sa aducem sub ochiul justitei ce s-a intamplat si doi, cazul Enoiu, caz pe care punem mare pret pentru ca este unulexemplar. Nu putem aduce toti fostii tortionari pe banca acuzarii, dar avem un caz care sa fie Eichmann-ul roman. Sa aducem un personaj care sa simbolizeze raul totalitar. Am facut pana acum trei sesizari la Parchet, o sa ma adresez doamnei Kovesi, domnilor procurori adjuncti de pe pozitia pe care o am de presedinte al Consiliului Stiintific. A treia tema: Muzeul National al Dictaturii Comuniste din Romania. As vrea ca pana in luna Decembrie lucrurile sa se fi deblocat. Punctul pe care noi l-am identificat, la hala Filaret, este excelent.
• O sa ma duc si la domnul Traian Igas pentru acces la documente. Avem nevoie acum sa se sparga niste tabuuri  si niste inertii. Ma uit la ceea ce se intampla in alte tari. Cand vorbim noi acum in Chile are loc dezgroparea cadavrului lui Salvador Allende. Deci, nici 30-40 de ani nu sunt suficienti, orice ar crede domnul Iliescu, pentru a acoperi complet urmele crimei.
• S-au facut sesizari pe linia institutului. 3-4 cercetatori lucreaza pentru acest probatoriu de care avem nevoie.Pana in toamna strangem documente din arhiva, facem un probatoriu cu care mergem la Parchetul general.
• Ion Iliescu devine nervos de doua ori pe an, in iunie si in decembrie. Cred ca Ion Iliescu trebuie sa depuna marturie. Exista cercetatori occidentali care spun ca a fost o anarhie, ca nu Iliescu era adevaratul manipulator, ca era si el manipulat. Daca e asa sa vina sa o spuna, sa vina sa depuna marturie.El este cel ce a dat ordinul de asa-zisa curatenie in Piata Universitatii , cu acordul premierului Roman, al SRI-ului. El poarta responsabilitatea pentru momentul respectiv si nu se poate deroba.

Reorganizarea administrativa din 1968

• Dan Tapalaga: In legatura cu reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei Ion Iliescu facea o declaratie ciudata in urma cu cateva zile si anume o comparatie cu ceea ce s-a intamplat in 1968. Ion Ilescu spune:” Au fost atunci trei ani de dezbateri pe marginea acestei teme”
• Sa vedem cine era Ion Iliescu atunci. In 1968 era Ministrul Tineretului, membru al Comitetului Central si prim secretar al CC al UTC, functie ipso facto de ministru al Tineretului. Ion Iliescu face parte din structurile de varf, inca nu la nivel decizional, dar participa la toate sedintele importante. In mitologia nationalist-comunista anul 1968 este considerat momentul culminant al reformelor. Ion Iliescu era atunci un aparatcikobedient si avem toate datele pentru a demonstra acest lucru. Dupa cum a aratat istoricul Adrian Cioflanca, Ion Iliescu a participat direct la represiunea impotriva studentilor in decembrie 1968.
• Ceausescu restructureaza in 1968 organizarea administrativ-teritoriala, pentru ca avea aceasta manie sa restructureze tot cemostenise de la Gheorghiu-Dej, RPR devine RSR, PRM devine Partidul Comunist Roman. Inainte erau 16 regiuni, cu raioanele lor -intr-adevar un model rusesc.
• Regiune Autonoma Maghiara este parte a unui proiect sovietic. Modelul era Nagorno-Karabah.
• Maghiarii din Romania au avut un protector in Petru Groza. Acesta avea un soi de intrare speciala la Stalin, iar o serie de militanti importanti ai MADOSZ (Uniunea Oamenilor Muncii Maghiari din Romania), aveau la randul lor o trecere speciala la Petru Groza. Se considera ca exista mai mult sprijin pentru regim in randul populatiei maghiare. Partidul, in prima faza are intr-adevar o suprareprezentare din randul minoritatii maghiare. Partidul in prima faza are o suprareprezentare din randul minoritatilor. Tot timpul a avut-o, si in ilegalitate, si dupa aceea cand exista o puternica baza maghiara.
• In 1956 – aici e punctul cheie – nelinistea, fermentul din perioada respectiva se exercita sub impactul Revolutiei Maghiare in doua locuri, Timisoara si Cluj. La Cluj incep sa se formeze asociatii independente de studenti. Si iar ajung la Ion Iliescu. El era in 1956 presedintele Uniunii Internationale a studentilor de la Praga. Revine in tara si devine presedintele UniuniiAsociatilor Studentilor din Romania. Participa la represiunile din acea perioada.
• In 1959, Ceausescu pleaca si el la Cluj si prezideaza unificarea celor doua Universitati din Cluj. Omogenizarea incepe mai devreme, nu incepe cu regiunile.
• Cat priveste declaratia lui Ion Iliescu conforma careia acest lucru a fost precedat de o larga dezbatere nationala, sa nu ne ia de prosti. A fost la fel de multa dezbatere cata a fost pe problema avorturilor.

Dan Tapalaga: Domnul Iliescu dadea exemplu dezbaterile din 1968 si spunea: ” in fosta regiune Cluj, fostul raion Huedin se dorea sa treaca in Judetul Salaj. Pana la urma s-a corectat”

Vladimir Tismaneanu: Ca sa citez din “Cum am devenit huligan”, cartea lui Mihail Sebastian:”Marsurile,odele si simbolurile vagi sunt materia prima a oricarei dictaturi”. Simbolurile vagi si acest “se dorea”. Au protestat oamenii. Care oameni? A fost o decizie de sus. Comunismul romanesc a fost un comunism ultracentralizat, ierarhic, militar.

Sursa: contributors.ro

http://www.contributors.ro/fara-categorie/vladimir-tismaneanu-pana-in-toamna-facem-un-probatoriu-despre-mineriada-si-mergem-la-parchetul-general/