Bunăciuni de votat

9 Decembrie 2016 Lasă un comentariu

Această prezentare necesită JavaScript.

Deoarece această clasă politică nu are ce să propună pentru a mai fi credibilă și-a scos la înaintare bunăciunile…

Câteva din ele:

Mara Mareș (PNL)

Partidul Național Liberal atacă locurile din Camera Deputaților cu tânăra Mara Mareș (24 de ani). Absolventă a Liceului St. Clare’s, Oxford, a Facultăţii de Studii Europene şi Internaţionale din cadrul King’s College, University of London, candideză pe listele PNL Brașov.Tânăra a lucrat pentru organizația neguvernamentală Expert Forum și pentru Fundația Konrad Adenauer din România. Activează de un an în organizația de tineret a partidului.

Şeila Abdulamit (PSD)

O tânără speranță a PSD este Şeila Abdulamit, aflată pe poziția a 16-a pe lista PSD București la Camera Deputaților. Șeila a fost remarcată de Liviu Dragnea, un adevărat descoperitor de talente de sex feminin. Absolventă a Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii și Tehnologia Informaţiei din cadrul Politehnicii Bucureşti, Şeila a fost secretar şi, apoi, preşedinte al Uniunii Naţionale a Studenţilor din România. Din aceeași organizație a răsărit pe listele PSD și fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu.

Adela Lupșe (PRU)

Adela Lupşe, cunoscută în mediul public drept „isterica de la Naţional TV“, a intrat în politică,. Se află pe listele PRU Ilfov la Camera Deputaţilor, pe poziția a șasea. „Adela Lupşe este pe locul 6 din 7 la Ilfov pe lista de deputaţi. Nu este un loc eligibil. Colegii din judeţul Ilfov s-au gândit că trebuie găsit cineva capabil să lupte în dezbateri TV cu Clotilde Armand. Adela Lupşe este Clotilde Armand din Ilfov”, a declarat liderul PRU Ilfov, Bogdan Diaconu, citat de wowbiz.ro. Nu știm dacă îi va putea ține piept candidatei USR, însă Adela Lupșe n-ar avea nici o problemă să câștige o dezbatere pe teme legate de frumusețe și prezentări de modă.

Andreea Vrajă (ALDE)

Liderul organizației de tineret a ALDE, Andreea Vrajă, speră să facă o vrajă pe 11 decembrie și să acceadă în Parlamentul României. Tânăra se află pe loc eligibil la Camera Deputaților în Timiș. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara în anul 2014 și vrea să demonstreze că tinerețea e un atu în bătălia politică.

Magdalena Bistriceanu (PMP)

Magdalena Bistriceanu e unul dintre candidaţii PMP care atrage toate privirile. La cei 45 de ani ai săi, Bistriceanu nu e la prima experienţă politică. Pe vremea când PSD era condus de Mircea Geoană, actualul candidat al PMP era imaginea social-democraţilor. Timpul a trecut, iar Bistriceanu a ajuns în partidul lui Traian Băsescu şi va candida la pe listele PMP Constanţa, scrie adevarul.ro.

Vasilica-Steliana Miron (PNL)

Tot pe listele PNL se regăseşte şi Vasilica-Steliana Miron, senatoare care a reuşit să se evidenţieze nu prin iniţiativele legislative, ci prin pasiunea pentru modă şi unele declaraţii controversate. În aprilie 2015 aceasta a afirmat că indemnizaţia de parlamentar nu-i ajunge nici de coafor. „Prefer hainele şi pantofii de la producătorii locali. Am şi discount-uri foarte mari. Noroc cu soţul meu şi cu părinţii mei că mă susţin financiar. Din salariul de la Parlament nu mi-ar ajunge banii nici pentru coafor“, este declaraţia senatoarei. Aceasta e pe locul doi de Senat la PNL Suceava, conform adevarul.ro.

Elena Udrea (independent)

„Blonda de la Cotroceni” nu renunță la politică, în ciuda problemelor de imagine pe care le are. Elena Udrea (42 de ani) s-a înscris în cursă ca independent pentru un post în Camera Deputaților. Este, de departe, cea mai cunoscută femeie care candidează la scrutinul din 11 decembrie, dar și cea mai înstărită. Ea deţine două terenuri intravilane în Capitală, unul de 4.412 mp, altul de 5.001 mp. De asemenea, Udrea, mai deţine jumătate dintr-un teren intravilan de 596 mp tot în Capitală, şi un sfert dintr-un alt teren de 607 mp, aflat, de asemenea, în Bucureşti. Toate aceste terenuri i-au rămas Elenei Udrea în urma divorţului de Dorin Cocoş. Fostul ministru al Dezvoltării Regionale are în posesie şi patru terenuri agricole în judeţul Călăraşi, cu o suprafaţă totală de 40 de hectare. Nu în ultimul rând, la capitolul proprietăţi imobiliare, Udrea deţine şi un sfert dintr-un imobil de 635 mp în Bucureşti.

Galerie Foto

candidate-2016

Manipulare ?

8 Decembrie 2016 Lasă un comentariu

Un … ciudat articol  nesemnat, publicat de criterii.ro la data de  08 December 2016 …

Cică: ”Toate aceste informaţii ar fi urmat să iasă la lumină în spaţiul public.”

Pe finalul campaniei electorale bagi un articol în care dai de înțeles că ai niște informații care sunt o adevărată bombă, doar că acestea vor apărea … cândva. 

Interesant… oare de ce mi se pare că ar trebui să numim asta manipulare?

Ana Maria Pătru

De ce a fost arestată Ana Maria Pătru. Poate aruncă o privire aici şi tinerii frumoşi şi liberi

Concluzia unei anchete realizate de AEP este că Nicuşor Dan a primit, de cele mai multe ori, bani în propriile sale conturi pentru a-i direcţiona ulterior către conturile legale de campanie, în mod total netransparent. De asemenea, prin intermediul unei campanii de donaţii online, Nicuşor Dan a oferit unei asociaţii „de casă”, Asociaţia G2, 5% comision pentru sumele donate, scrie national.ro. 

Practic, 5% din toţi banii donaţi de bucureşteni pentru campania lui Nicuşor Dan au ajuns în buzunarele unor „prieteni” ai preşedintelui USR/USB.

Nu în ultimul rând, conform documentului AEP, finanţarea campaniei lui Nicuşor Dan suferă şi de alte inadvertenţe majore, acesta primind bani de la cetăţeni străini fără domiciului în România şi fără drept de vot. Una dintre cele mai grave încălcări descoperite este aceea a utilizării unor fonduri de campanie pentru a realiza propagandă electorală pe 4 iunie 2016 prin intermediul Facebook, atunci când, legal vorbind, orice fel de campanie electorală era interzisă.

Este, în mod evident, o încălcare gravă a legii. Nicuşor Dan a folosit de asemenea bani de campanie pentru a se plăti pe el însuşi. Sursele noastre susţin că din aceste motive, membrii Autorităţii Electorale Permanante sunt extrem de reticenţi la a deconta orice sume depuse de partidul lui Nicuşor Dan.

Toate aceste informaţii ar fi urmat să iasă la lumină în spaţiul public. Însă acest lucru nu s-a întâmplat pentru că, înainte să facă o sesizare la DNA, Ana Maria Pătru, şefa AEP, a fost arestată pentru o mită primită din partea firmei SIVECO în 2009. Din cauza situaţiei actuale de la AEP, Nicuşor Dan a scăpat, pentru acest moment, de o cercetare penală care să clarifice lucrurile.

Candidată PSD: Andreea Cosma… penala fiică a penalului Președinte al Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma

7 Decembrie 2016 2 comentarii

Mai e un pic și se încheie o campanie electorală din care nu am înțeles nimic ca m-ar putea face să mă duc la vot.

Am văzut pe diferite televiziuni o defilare de fețe care băleau la gândul că ar putea ajunge la cașcaval, am văzut fețe care au fost mai prezente la televizor decât realizatorii de emisiuni încât ar putea să își treacă prezența pe ecranul televizorului ca prima ocupație, oricum, respectiva activitate fiind mult mai consistentă decât prezența la Parlament unde  cică ar fi titulari de mandate.

Am văzut indivizi care recitau niște chestii care li s-au spus de echipele de campanie, ”programul poate fi văzut pe siteul X sau Y” fiind cea mai des folosită expresie.

Există ceva interesant, totuși, cam pe la toate partidele, în calitate de candidați au apărut fețe noi, niște bunăciuni cu alură de starlete (da, de filme pentru adulți). Fie în spatele feței nu era nimic fiind un fel de afiș animat, fie persoana are oarece notoritate, uneori nu tocmai una care ar face onoare persoanei, fie unele din ele având marea calitate de a fi progeniura cuiva.

Andreea Cosma

Andreea Cosma

De exemplu Andreea Cosma, fiica de 33 de anișori a Președintelui Consiliului Judeţean Prahova, penalul Mircea Cosma condamnat la 8 ani pentru fapte  corupţie.

Cum fetele seamănă cu tații nici această bunăciune nu prea face exepție, și ea având oarece conflicte cu legea. Andreea  a fost audiată în dosarul de evaziune fiscală în care a fost arestat fostul consilier guvernamental Marcel Păvălean.
Juna prahoveancă,  este urmărită penal într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, în care prejudiciul este de 35 de milioane de euro. Procurorii au decis şi instituirea sechestrului asigurător asupra conturilor cabinetului notarial pe care fiica preşedintelui CJ îl deţine.
Tatăl ei nu ştie nimic
Dosarul vizează declarări de deconturi de TVA, ca urmare a unor operaţiuni comerciale derulate în perioada 2012-2013, cu contribuabili asimilaţi firmelor de tip fantomă. În acest caz, se vorbeşte de sume de peste 300.000 de lei care au fost ridicate ulterior în numerar fără nici o justificare legală.
Ca notar, Andreea Cosma ar fi autorizat toate aceste operaţiuni comerciale. Preşedintele CJ Prahova spune că nu ştie nimic despre implicarea fetei lui în acest dosar.
“Fiica mea este de vineri în China. Nu am vorbit cu ea şi nu ştiu nimic despre asta. Eu şi fiica mea suntem familii separate”, a declarat Mircea Cosma.

Andreea Cosma

Andreea Cosma

Bunăciunea, nefiind fiica lui Neica Nimeni a făcut o nuntă  nuntă în care a îngropat vreo 250.000 €
În 2009, Andreea s-a căsătorit cu un om de afaceri libanez, Rami Saad, iar nunta a fost una cu fast, costurile depăşind 250.000 de euro. Pentru că fericitul eveniment a avut loc la Beirut, invitaţii din România au avut la dispoziţie un avion Charter care i-a transportat şi au fost cazaţi într-un hotel de lux.
Înainte de a deveni doamna Saad, însă, Andreea a cochetat cu scena şi visa să devină cântăreaţă. Chiar a scos un videoclip care la vremea respectivă s-a bucurat de ceva succes.
În 2010, tânăra a născut o fetiţă, care este mai mult în grija bunicilor de la Ploieşti, iar Mircea Cosma îşi rezervă timp pentru a se plimba cu nepoţica de care este foarte mândru. Andreea Cosma este sora deputatului PSD Vlad Cosma.

Da, e unul din cele mai bune exemplu despre ce ne propun partidele, în acest caz PSD să votăm … penali sau urmași ai penalilor. Nici nu e de mirare dacă însuși Dragnea, șeful PSD, este condamnat penal în urma unei sentințe ră,ase definitive.

Dacă ar fi să găsesc o asemănare cu ceva, în această campanie, turmei de votaci, un fel de ovine năuce, li se propun mai mulți lupi … să aleagă între ei, democratic.

Cred că azi am auzit esența acestei campanii (fraza e spusă de Adriana Săftoiu sau de unalt invitat la emisiunea de la B1 tv la care participa și ea): ”Oamenii trebuie să voteze deoarece doar așa se pot legitima aleșii”.

Deci, când or fura vor spune că ei nu pot fi trași la răspundere deoarece este împotriva poporului pe care l-au votat …

Da, pentru asta trebuie să voteze fraierimea română, pentru a hotărî cine îi va fura de acum încolo … în numele lui, al poporului ….

Alinuța iar a vorbit după principiile sale: „Dacă Cioloș nu e, nimic nu e” și „ Meritele sunt ale mele, vina a voastră”

5 Decembrie 2016 3 comentarii
Alina GorghiuCea mai liberală dintre Alinuțe, și anume Alina Gorghiu, președinta numită nu aleasă a PNL are un principiu de neschimbat: ”Dacă Cioloș nu e nimic nu e” și unul pe care pare a și l-a schimbat un pic, de la ”Meritele sunt ale mele, vina e a lor” la ”Meritele sunt ale mele, vina e a noastră.”
Aflată la Timișoara Alina Gorghiu a declarat că dacă nu se va realiza majoritatea parlamentară care să dea viitorul premier, anume Dacian Cioloş, răspunderea nu va fi doar a sa, ci şi a celor din Biroul Politic Naţional şi a şefilor de filiale, scrie presa.
Astfel că prezidenta liberală spune că va cere   demisii în lanţ dacă Dacian Cioloş nu va fi premier după 11 decembrie evident ea neconsiderând că ar trebui să facă asta. 

“Nimeni din PNL nu fuge de demisie şi nu-şi pune problema să nu-şi asume răspunderea. Suntem într-un moment în care, însă, trebuie să discutăm de rezultate. Performanţa în politică se măsoară în voturi şi în procente, nu se măsoară altfel, oricât ne-am dori. În PNL, conducerea fixează target pe fiecare judeţ. Evident că există un target şi pe Timiş şi evident că nu-l voi face public, e o strategie internă a partidului. Dacă majoritatea parlamentară care să dea premier în persoana lui Dacian Cioloş nu se face, răspunderea nu este doar a Alinei Gorghiu, ci va fi a tuturor din Biroul Politic Naţional şi a tuturor şefilor de filială care nu produc rezultatul la care s-au angajat, a spus Alina Gorghiu.

Gorghiu mai spune că e cazul ca  PNL să înveţe că performanţa se premiază, dar că se sancţionează şi contraperformanţa, evident în mintea sa creață asta neaplicându-se rezultatelor lamentabile de la alegerile locale.

“PNL trebuie să înveţe că performanţa se premiază şi contraperformanţa se sancţionează. În acest partid, de-a lungul vremii, din păcate, nu prea s-a sancţionat contraperformanţa. Dar partea bună este că eu am convingerea că în 11 decembrie va fi o performanţă electorală a PNL. Cred că Timişoara se va mobiliza la vot, cei din judeţ se vor mobiliza şi vor înţelege că PSD înseamnă stagnare la nivel naţional, rugină, balast, rebut. Mizez pe un scor bun la Timiş, care să însemne o impulsionare la nivel naţional, un scor care să arate că nu domnul Dragnea şi echipa sa pot face în continuare legea în România aşa cum o consideră de cuviinţă”, a afirmat cea mai liberală dintre liberale fosta domnișorică devenită, între timp, cea mai liberală dintre mămic.

Poate își va aminti că pentru a deveni un președinte statutar la PNL trebuie să treacă printr-un congres. Parcă văd că și după aceste alegeri va spune că nu e momentul…

Să sperăm că până la jumătatea secolului acesta se va găsi un moment, dacă nu, măcar în a doua.

P.S. Oare s-o fi considerând providențială de nu consideră că și ea ar trebui să fie aleasă și nu numită?

 

O analiză a campaniei electorale 11-30 noiembrie 2016 realizată de Iulia Cioroianu

4 Decembrie 2016 1 comentariu

Iulia Cioroianu

Iulia Cioroianu

Campania electorala pe Facebook – 11-30 noiembrie 2016

Campania electorala pe Facebook – 11-30 noiembrie 2016Cu zece zile inainte de finalul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din Romania, am analizat cum se desfasoara campania pe cea mai populara platforma de socializare din tara, Facebook. Am colectat peste 72.000 de statusuri si comentarii de pe paginile oficiale a cinci dintre cele mai mari partide politice (PSD, PNL, USR, ALDE si PMP), precum si de pe paginile publice ale liderilor lor. Analiza care urmeaza se axeaza pe:

a. felul in care partidele politice si liderii lor folosesc Facebook;

b. reactiile pe care postarile lor le genereaza in randul publicului;

c. continutul efectiv al mesajelor si comentariilor postate pe aceste pagini.

Cat si cum comunica partidele pe Facebook?

De la inceputul oficial al campaniei electorale si pana pe 30 noiembrie, la zece zile de la incheierea sa, cele cinci partide si liderii lor au postat in total mai mult de o mie de mesaje pe Facebook. Cel mai activ partid a fost pana acum PSD, cu peste 370 de mesaje postate pe paginile sale, urmat fiind de USR si PNL. In acelasi timp, PSD se distinge de celelalte partide prin doua caracteristici. In primul rand, publicul poate posta direct pe pagina liderului, si majoritatea statusurilor de pe pagina apartin intr-adevar altor persoane. In al doilea rand (si ca o consecinta directa a faptului ca multe din statusuri au ca autori membrii publicului), mai mult de jumatate din mesajele de pe pagina PSD sunt statusuri simple, care nu includ elemente media sau link-uri. Numarul de statusuri simple pentru celelalte partide este mult mai mic, in jur de 10% pentru USR si ALDE, 5% pentru PMP si doar 2% pentru PNL. In schimb stusurile care includ elemente media predomina in randul acestor partide, reprezentand in total 84% din mesajele PNL si 62% din cele ale USR. PMP si PSD posteaza mai multe filme, ALDE mai multe poze, iar PNL si PSD posteaza un numar aproximativ egal de filme si poze. Link-urile externe reprezinta intre 13 si 23% din totalul mesajelor.

Diferente exista si intre numarul de postari de pe pagina oficiala a partidului, si numarul de postari de pe paginile liderilor. Figura 1b arata ca diferenta intre numarul total de statusuri PSD si numarul de statusuri alte celorlalte partide e de fapt data de volumul foarte mare de mesaje postate pe pagina liderul PSD, Liviu Dragnea. 335 din cele 373 de mesaje ale PSD se afla pe pagina lui Dragnea, ceea ce explica si proportia mult mai mare de statusuri simple in masura agregata. Pe de alta parte, doar 75 din aceste mesaje par sa vina direct de la liderul partidului, restul fiind statusuri postate pe pagina sa de catre alte persoane. Disproportionalitatea intre numarul de mesaje de pe pagina partidului si cel de pe pagina liderului se mentine insa chiar daca luam in considerare doar mesajele scrise de Dragnea (75 vs. 38). Situatia e inversa in cazul PMP, unde pagina oficiala a partidului are de patru ori mai multe mesaje postate decat cea a liderului, Traian Basescu. Pentru celelalte partide, numarul de mesaje e aproximativ egal pentru ambele tipuri de pagini.

Reactia publicului

Figura 2a prezinta reactia publicului la diferite tipuri de postari, pentru toate cele cinci partide. Inaltimea barelor reprezinte numarul mediu de reactii, iar procentele interioare reprezinta proportia ce corespunde fiecarui tip de reactie (comentariu, like sau share), in cadrul fiecarei categorii de mesaj. Postarile care includ poze genereaza cele mai multe reactii din partea publicului. In medie, un mesaj cu poza primeste mai mult de 1100 de like-uri, e redistribuit de aproape 200 de ori si genereaza aproximativ 100 de comentarii. Filmele sunt redistribuite in proportie mai mare decat pozele -26% vs 14%- dar primesc mai putine like-uri, in medie aproximativ 800. Statusurile care nu includ niciun fel de elemente media sau link-uri genereaza cel mai redus raspuns agregat din partea publicului, mai putin de 250 de reactii agregate. Filmele si pozele genereaza si cel mai mare numar total de comentarii.

Publicarea preponderenta a mesajelor ce includ elemente media e una din cele mai de succes strategii pentru a genera implicarea publicului pe retelele de socializare. Este, dupa cum am vazut mai sus, strategia adoptata de PNL, si pare sa functioneze. Partidul cu cel mai mare numar mediu de like-uri si share-uri pe postare in aceasta campanie este PNL, cu un numar mediu de aproape 1,100 de like-uri pe mesaj postat, si ale carui mesaje sunt redistribuite in medie de 317 ori. PNL e de asemenea partidul care genereaza cel mai mare volum de discutie in randul publicului, cu un numar mediu de 147 de comentarii pe postarile de pe pagina oficiala a partidului si a liderului sau. Numarul mediu de like-uri pe postare pe paginile ALDE, PMP si USR e in jur de 700, iar pe pagina PSD e in jur de 392. Din nou, in cazul PSD, mediile sunt puternic reduse de faptul ca unele din statusurile postate pe pagina liderului apartin altor utilizatori, iar aceste statusuri genereaza mai putina implicare din partea publicului larg. Daca excludem aceste postari, PSD are mai multe like-uri in medie decat PNL, 1170, dar ceva mai putine comentarii, 131 in medie.

Figura 3 prezinta evolutia in timp a reactiilor publicului la postarile partidelor. Am ales ca punct de start ziua alegerilor locale, 5 iunie 2016, iar mediile sunt calculate pentru fiecare zi. Ziua alegerilor locale si ziua startului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare sunt marcate cu linii verticale punctate. Graficele prezinta numarul mediu de like-uri si comentarii pentru statusturile postate pe paginile partidelor care au cele mai bune scoruri pana acum in sondajele de opinie: PSD, PNL si USR. USR se situeaza deasupra celorlalte doua partide pentru mare parte a acestei perioade, atat ca numar mediu de like-uri cat si ca numar mediu de comentarii. In schimb, PNL a recuperat recent si a avut aproape in fiecare zi din campanie mai multe like-uri si mai multe comentarii decat celelalte doua partide. In timp ce PNL si USR prezinta un grad ridicat de variatie in numarul de aprecieri de la o zi la alta, PSD genereaza in medie un numar ceva mai mic de reactii, dar care nu fluctueaza la fel de mult, sugerand prezenta predominanta a sustinatorilor fideli.

In perioada campaniei (dupa 11 noiembrie 2016), in topul celor mai populare zece postari, sase apartin PNL, doua sunt ale liderului USR, Nicusor Dan, si doua ale co-presedintelui ALDE, Calin Popescu Tariceanu. Cea mai populara postare ca numar de like-uri (32,186), redistribuiri (3,426) si comentarii (4,226) apartine PNL-ului, si a fost publicata pe 17 noiembrie. Mesajul este “Pentru că în 2016 România a avut cea mai mare creştere economică din UE, PNL îl susţine pe Dacian Cioloş să continue ca prim-ministru. #RomaniaInainte”, iar postarea include afisele electorale ale PNL cu poza lui Dacian Ciolos si statistici economice. A doua postare ca popularitate in aceasta perioada apartine tot PNL, a fost postata in aceeasi zi, are peste 19,000 de like-uri, si are un continut similar: “#RomaniaInainte Pentru că a deschis şantierele de lucru pe toate tronsoanele noi, PNL îl susţine pe Dacian Cioloş să continue ca Prim-Ministru. Dintre realizările guvernului Cioloş în INFRASTRUCTURĂ: construcţii deblocate – 300km de autostradă; 500 km de autostradă şi 336 km de drumuri aflaţi în procedura de lansare.”. Cel mai popular status al PSD din campanie se afla pe locul 12, cu 6061 de like-uri, 358 de redistribuiri si 257 de comentarii. Este o fotografie electorala a lui Liviu Dragnea, postata pe pagina sa.

In perioada dinainte de inceperea campaniei, cele mai apreciate postari sunt cele ale USR. Partidul si liderul sau au cel mai ridicat nivel de popularitate imediat dupa ce isi anunta sustinerea pentru premierul Ciolos, pe 19 octombrie. Mesajul initial de sustinere a adunat 13,400 de like-uri, 1,400 de redistribuiri si peste 1000 de comentarii. Textul mesajului este: “Uniunea Salvați România susține platforma #România100, lansată de premierul Dacian Cioloş. Am regăsit în această platformă foarte multe dintre principiile pe care le-am propus și noi în programul USR. În zilele următoare îi vom înainta premierului o serie de completări pe care USR dorește să le aducă platformei #România100. Ne dorim ca această platformă să stea la baza viitorului program de guvernare al României. Așa cum am spus în repetate rânduri, USR are încredere în premierul Cioloș. După alegerile de pe 11 decembrie, în măsura în care acesta va fi desemnat, USR îl va susține pe Dacian Cioloș pentru un nou mandat de prim-ministru. Dacian Cioloș a arătat că România poate fi guvernată și altfel – transparent, onest și cu foarte mult bun simț. Noi vrem ca această guvernare să continue.”Pozele cu familiile liderilor de partid sunt populare in retelele de socializare, o astfel de postare fiind cea care a generat varful de like-uri pentru USR pe 17 iulie, ajutata fiind si de faptul ca a fost singura postare a partidului din ziua respectiva.

Inainte de inceputul campaniei electorale, cel mai popular status al PSD, cu 8,722 de like-uri, 1,308 de redistribuiri si 994 de comentarii ii apartine lui Liviu Dragnea, si a fost postat pe 9 septembrie. Postarea include o fotografie a sa impreuna cu Victor Ponta, alaturi de mesajul: „Victor Ponta a venit aseară la mine acasă. Am vorbit despre România, despre PSD și despre viitor. Va lupta alături de mine și de colegii din partid pentru ca familiile din România să aibă o viață mai bună. Victoria din decembrie o să fie victoria românilor!”

Intre 11 si 30 noiembrie postarile de pe paginile partidelor si liderilor au generat un numar total de 72,667 comentarii. Cele mai multe comentarii sunt pe paginile PNL, in total 24,618. PNL este urmat de PSD, cu 16,428 de comentarii totale si PMP cu 13,555 comentarii totale. Numarul de persoane care au postat aceste comentarii difera si el intre partide. Numarul de utilizatori unici care au comentat in aceasta perioada pe pagina PNL este de 14,011. Pentru PMP si PSD numarul de comentatori e in jur de 7000, iar pentru USR si ALDE e in jur de 5000.

Figura 4 prezinta distributia numarului de persoane, in functie de numarul de comentarii lasat pe paginile partidelor. Pentru toate partidele, cele mai multe persoane au comentat o singura data, dar forma distributiei difera de la un partid la altul. Comparat cu celelalte partide, PSD are cei mai multi comentatori fideli, diferenta intre numarul de persoana care au comentat o singura data si numatul de persoane care au comentat de mai multe ori fiind mai mica decat diferentele corespunzatoare pentru celelelate partide. PNL si PMP au in schimb un numar foarte mare de vizitatori care comenteaza o singura data. Pentru fiecare partid, exista si comentatori dedicati. Numarul de persoane care au comantat de cel putin 50 de ori in cele douazeci de zile de campanie analizate este de 17 pentru PSD, 10 pentru PNL, 7 pentru USR, 1 pentru ALDE si 8 pentru PMP. Cel mai mare numar de comentarii apartinand unei singure persoane este pe paginile PNL, unde o singura persoana a comentat de 350 de ori. Maximul pentru PSD e de 155 de comentarii postate de un singur utilizator, diferenta fata de PNL fiind reprezentata partial de numarul total mai mic de comentarii de pe paginile PSD.

Continutul textului de pe paginile partidelor si liderilor

Un aspect important, si care a fost studiat mult mai putin (in principal din cauza dificultatilor ridicate de colectarea si analiza datelor), este continutul textului prezent pe paginile partidelor si liderilor lor. Folosind un set de metode computationale si de prelucrare automata a textului, am colectat si analizat continutul a peste 70.000 de mesaje de pe paginile partidelor si liderilor lor. Textul a fost procesat pentru a elimina semnele de punctuatie si cuvinte foarte des intalnite in limba romana, precum prepozitiile, conjunctiile si pronumele. Am calculat apoi frecventa cu care sunt folosite cuvintele in textul fiecaruia din cele cinci partide politice. Cele mai folosite cuvinte sunt prezentate in tabelul de mai jos. Marimea cuvintelor e data de frecventa lor – cuvintele mai mari sunt folosite mai des, cele mai mici sunt folosite mai rar. Imaginile de pe prima coloana reprezinta cei mai frecventi termeni in general, in timp ce imaginile din a doua coloana reprezinta cei mai frecventi termeni care sunt specifici unui partid, si care nu sunt frecvent folositi de catre celelalte partide.

In imaginile de pe prima coloana, cele mai comune cuvinte sunt numele partidelor politice si ale liderilor lor, cuvintele ce tin de alegeri si campania electorala precum sloganurile electorale, numele de institutii si functii, precum guvern, parlament, ministru. Nu toate comentariile de pe paginile partidelor sunt pozitive, si de multe ori comentariile fac referire la multiple partide politice. Vedem asta in cazul PNL, pe pagina caruia cuvantul “PNL” e mentionat aproape la fel de des ca “PSD”, si pe pagina USR, unde Dragnea e mentionat aproape la fel de des ca Nicusor Dan si Ciolos. Basescu si Ciolos sunt des mentionati si de catre PSD si ALDE. Multe din cuvintele cele mai mai folosite sunt aceleasi pentru toate cele cinci partide. Adunand cele mai comune o mie de cuvinte pentru cele cinci partide obtinem un vocabular total de doar 1800 de cuvinte unice (am fi obtinut 5000 daca cele 1000 de cuvinte frecvente ar fi fost complet diferite intre partide). Multi din termenii comuni sunt verbe: “a face”, “a vota”, “a crede”, “a da”, “a fura”. Alti termeni comuni sunt urarile precum, “succes”.

Si mai interesant ar fi insa sa aflam care sunt cuvintele si subiectele de discutie specifice fiecarui partid. De exemplu, vrem sa aflam ce se discuta mult pe pagina PNL dar nu se discuta la fel de mult pe paginile celorlalte partide. Imaginile din a doua coloana prezinta termenii cei mai des folositi de un partid, dupa ce am eliminat din textul partidului primele 500 de cuvinte care sunt cel mai des folosite de catre fiecare din celelalte partide. Eliminam astfel termenii comuni, precum cuvintele legate de campanie.

Rezultatul reprezinta o imagine ceva mai clara a temelor care corespund fiecarui partid. Temele economice si cele ce tin de politici publice sunt discutate pe larg pe paginile PNL, si mult mai putin pe paginile celoralte partide. Printre cele mai comune cuvinte sunt “crestere” (dar si “saracie”), “TVA”, “salarii”, “buzunare”. Pe pagina PSD predomina sloganul electoral, si termenii legati de organizatiile teritoriale, precum “judetul”, “Dolj”, “Craiova”, precum si nume asociate cu organizatiile judetene, precum Olguta Vasilescu si Claudiu Manda. Numele lui Nicusor Dan nu se afla printre cele mai folosite 500 de cuvinte ale niciunuia din celelalte partide, fiind insa cel mai des intalnit termen pe pagina USR, alaturi de “Clotide” si “Ghinea”. Alte cuvinte des folosite doar de USR sunt “cinstiti”, “UDMR” si “coruptie”. Tema principala pentru USR este schimbarea, sintagma cel mai des intalnita fiind “in sfarsit”.

Tema principala a PMP care nu este adresata si de catre celelalte partide reiese clar in ultima imagine din cea de-a doua coloana. Pe pagina PMP si a lui Traian Basescu se discuta despre Republica Moldova si Rusia, recentele alegeri din Moldova, Igor Dodon si Maia Sandu. “Unire” si “unirea” sunt termeni frecventi, care nu se regasesc in aceeasi proportie pe paginile celorlalte partide. Termenii specifici ALDE sunt numele co-presedintilor, cuvinte legate de aparitiile lor media, dar si o serie de termeni negativi, fie generali, fie specifici acestui context, precum “neveste” si “tradator”.

Autor: Iulia Cioroianu

Sursa: contributors.ro

Otilia Nuțu: ”UE se bate cu statele naționale ca să-l protejeze pe consumatorul casnic, pe cetățeanul simplu, împotriva tuturor grupurilor de interese care au capturat politicile energetice la nivel național.”

2 Decembrie 2016 Lasă un comentariu

Pachetul Clean Energy Package, sau cum UE ține cu poporul 

Otilia NuțuCând tocmai ne gândeam să stingem lumina pe anul 2016 și să plecăm acasă cu speranța că la anul ne vom înzdrăveni la cap, miercuri a ieșit Comisia Europeană cu noul pachet pe energie, așa-numitul Clean Energy Package. În găsiți aici, înarmați-vă cu răbdare, că merită explorat. Pe scurt, în ciuda tuturor minciunilor deșănțate pe care le veți auzi de la populiștii europeni în lunile astea, iată surpriză: UE se bate cu statele naționale ca să-l protejeze pe consumatorul casnic, pe cetățeanul simplu, împotriva tuturor grupurilor de interese care au capturat politicile energetice la nivel național.

Ca să înțelegem contextul: în energie, la fel ca în alte sectoare, există o luptă între interese divergente. Vrem mai mult stat național sau mai multă Europă? Mai multă intervenție sau mai multă piață? Ce vrem să protejăm, consumatorii de energie, producătorii nepoluanți, dreptul de a ne face fiecare propriul policy sau solidaritatea europeană în fața unei crize? șamd. Orice decizie am lua, vor exista nemulțumiți. Până acum, s-a tot mers pe sârmă, încercând să împăcăm și capra, și varza. Și suveranitatea națională când vine vorba de politici energetice sau propriul ”mix”, și solidaritatea europeană într-o piață unică, dacă vreunul dintre noi se confruntă cu vreo criză de aprovizionare, de pildă, dacă închide Gazprom robinetul. Vrem să sprijinim și regenerabilele cu subvenții, că nu poluează, dar și producătorii pe combustibili fosili care produc emisii, ca să echilibrăm energia intermitentă de la regenerabile, apoi și energia nucleară, care nu emite CO2, dar e mult prea scumpă ca să poată intra în piață fără subvenție; dar avem de asemenea și mari consumatori de energie, industria grea, pe care n-am vrea-o delocalizată în țări cu reglementări mai slabe de mediu, deci să-i dăm energie ieftină sau s-o scutim de plata emisiilor. Abia în ultimul rând, la alegeri, hai să dăm ceva energie ieftină și la popor. Diverse grupuri de interese, mai mult sau mai puțin legitime, influențează mult mai ușor politicile la nivel național.

Dar realitatea aritmetică bate politica sau, ca să parafrazăm o expresie celebră, poți subvenționa pe unii tot timpul, poți subvenționa pe toți un timp scurt, dar nu poți subvenționa pe toată lumea tot timpul. În plus, cu atâtea distorsiuni, s-a ajuns ca prețurile energiei să nu mai arate nimic, să nu mai producă informație despre sectoarele în care merită făcute investiții și nici să nu arate urgența eficienței energetice la consumator.

Ei, prin acest Pachet, Comisia spune, să terminăm odată cu brambureala din piața europeană din energie, irosim enorm de multe resurse aiurea prin politici care se bat cap în cap. Avem trei obiective clare, regenerabile (27%), eficiență energetică (30%), reducere emisii (40%) până în 2030, un pic mai ambițioase decât până acum, dar perfect realizabile dacă nu mai adoptăm politici și măsuri care trag în direcții diferite. E o politică deșteaptă și da, e un lucru de mândrie să avem leadership în lume cu reformele de mediu, mai ales dacă reușim s-o facem fără să ne ducem economia de râpă, dimpotrivă. Pentru asta, trebuie făcute schimbări la politicile actuale din Europa:

– gata cu subvențiile exagerate pentru regenerabile care distorsionează piața. Lumea să concureze, cel mai eficient intră în piață. În schimb, UE redirecționează niște bani pentru cercetare în tehnologii noi, cercetare fundamentală – în universități și aplicată – în industrie; mai dă bani în training pentru oameni care lucrează în industria de energie pe combustibili fosili ca să se adapteze la noi tehnologii și finanțează programe de reconversie de la energia fosilă pe cea regenerabilă în zone unde transformarea e dificilă doar prin mecanisme de piață (ex în regiuni cu mine de cărbune). Finanțăm cercetarea, dar, din ce iese din cercetare, numai ce e și economic eficient trebuie să intre în piață.

gata cu ”piețele de capacități” prin care, cu pretextul că avem nevoie de subvenționarea unor capacități de rezervă sau răspuns rapid pentru intermitențele energiei regenerabile, se subvenționau centralele vechi și poluante. Avem nevoie de o piață flexibilă, fără reglementări aiurea de prețuri maximale și subvenții, fără acces preferențial (cu excepția strict limitată a regenerabilelor foarte mici și noi), în care cine produce dezechilibre plătește.

consumatorul casnic e cel care nu are niciodată apărători. Comisia arată că, în ciuda faptului că prețurile pentru energie tot scad de ani de zile pe piețele angro (ca urmare a intrării regenerabilelor, ieftinirii petrolului și gazelor etc), prețurile la consumatorii finali casnici tot cresc. Mai rău, cu cât ești mai sărac, cu atât facturile pe energie în total consum au crescut mai mult. Asta se întâmplă din cauză că statele naționale au crescut impozite și taxe pe rețele și pe energie, plătite de consumatorii casnici, ca să acopere găuri la buget și subvenții pentru cei mari și cu putere de lobby (fosili, regenerabile, mari consumatori).

consumatorul casnic e cel care trebuie apărat. Devine obligatorie informarea lui în detaliu referitor la ce plătește; e ajutat să-și optimizeze consumul în funcție de prețurile din piață (prin smart metering); e ajutat să intre în piață ca producător, să-și agrege consumul sau și producția împreună cu alții pentru a folosi cât mai bine piața. În plus, se va investi în eficiența energetică a clădirilor, lucru care va ajuta în primul rând consumatorii săraci care stau și în locuințe de proastă calitate și cu pierderi mari de energie. Statele naționale sunt pentru prima oară obligate de Comisie să determine cine e în situația de energy poverty (sărăcie energetică, adică fie stai în frig, fie plătești o pondere însemnată din venit pe energie) și să adopte măsuri.

– Foarte important: instituțiile la nivel european care au rol în Uniunea Energetică sunt întărite în fața statelor naționale și deschise pentru mai mulți actori decât până acum. Desigur, în anumite limite, pentru că nu se calcă în picioare principiul subsidiarității. Dar: nu poți fi în UE și să vrei să beneficiezi de avantajele pieței unice fără să contribui la asta. Pe scurt: reglementările, politicile și legislațiile naționale trebuie armonizate mai bine, dacă o țară are o criză de aprovizionare trebuie să poată avea acces la energia din țările vecine fără constrângeri birocratice artificiale, ci doar de piață funcțională și lichidă. UE nu-și poate asuma ținte unice de mediu, pe care statele membre le susțin, fără ca UE să poată atenționa statele membre când nu-și fac propria porție de angajament. Pachetul dă instituțiilor europene puterea de a revizui aplicarea strategiilor și planurilor naționale de energie și schimbări climatice; dă puteri mai mari ”reglementatorului european” ACER și asociației europene a transportatorilor de energie (ENTSO) în fața reglementatorilor naționali și transportatorilor naționali; dar și crește puterea unor noi actori, de pildă, întărește vocea rețelelor de distribuție în deciziile privind securitatea energetică (un lucru esențial odată cu creșterea regenerabilelor, conectate direct în rețelele de distribuție).

Știu că povestea asta nu are tot atâta succes ca anecdotele amuzante – dar false – despre cum la UE lucrează niște birocrați care reglementează ce curbură să aibă banana. Realitatea e tocmai invers: birocrații europeni tocmai au decis că statele noastre naționale nu mai au voie să suprareglementeze ca până acum, în câștigul grupurilor de interese tari în clanță și în dauna micului consumator casnic, pe care nu îl aude nimeni și care poate fi prostit dacă nu are acces la informație. Când mai auzim vreun populist care se bate în piept cu ”mândria de a fi român”, să nu uităm că suntem în aceeași măsură și europeni, iar asta nu e puțin lucru.

Autor: Otilia Nutu

Sursa: contributors.ro

Cu ocazia defilării de 1 DECEMBRIE, scandal între ofițerii SPP și studentele din grupa ”SEALTH” a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”

2 Decembrie 2016 Lasă un comentariu
Grupa ”SEALTH”de la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”

Grupa ”SEALTH” de la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”

Cu ocazia defilării prilejuite de Ziua Națională a României, au avut loc mai multe incidente.

Mai multe categorii de militari și-au prezenta noile uniforme. Doar că nu toți au fost lăsați să defileze.

Un incident între ofițerii SPP și o grupă de studente de la Academia de Poliție  „Alexandru Ioan Cuza”, secția fete care dorea să prezinte noile uniforme invizibile realizate cu tehnologie ”SEALTH” au fost prinse de mână de SPP-iști și trase în afara coloanei pentru un motiv cel puțin bizar: Nu aveau acte. Acest lucru le-a enervat cumplit pe studente.

Locotenentul Gigi Menghină, ofițer SPP care a ținut să își păstreze anonimatul, a declarat că nu puteau să le lase să defileze dacă nu le cunoșteau identitatea:

”Eu și colegii mei – a declarat Menghină – nu puteam să le permitem să defileze dacă nu știam cine sunt. Nu au acte, cu măștile acelea nu li se vede fața și în plus, neavând fuste sau pantaloni nu știm dacă sunt fete, femei, sau bărbați. 

De unde știm că nu sunt niște teroriști arabi care ar dori să pună bombe?” -și-a încheiat scurta declarație sursa noastră, locotenentul Gigi Menghină care a ținut să îi fie protejată identitatea pentru că e însurat.

Domnișoara sergent major Nuțica Ionescu, studentă în ultimul an la Academia de Poliție  „Alexandru Ioan Cuza” și comandat al grupei ”SEALTH”, extrem de nervoasă, ne-a declarat în replică:

Normal că am nervi. Vin frecangii ăștia de la SPP, Sugaci de P**e de Politicieni, și ne trag afară din rând taman când era să ne afirmăm și noi? Păi știu ei cât am muncit eu și colegele mele, câte zile și nopți am stat goale cu cercetătorii de la institutul care a proiectat uniformele, cu băieții de la Playgirl și cu tot felul de medici? Știu ei cum te simți goală între tot felul de libidinoși?

Cică nu aveam acte … aveam, dar erau în chiloți și cu cătușele puse nu le puteam scoate. Aveam măști? Ei și, am vrut să arătăm că suntem pregătite și pentru antitero. Nu aveam fuste sau pantaloni ca să ne stablească sexul .. fratee … o femeie în lenjerie are nevoie de fustă ca să demonstreze ce sex are?

Ei bine avem și fustă și veston și lenjerie, doar că fiind „SEALTH” nu se văd. Cele care se văd sunt achiziții de ultimă oră deoarece am aflat că în public sunt și copii și defilarea se dă înainte de 12 noaptea…

Da, mi se pare inadmisibil să pui astfel de oameni în SPP.” – a mai declarat domnișoara sergent major Nuțica Ionescu și a plecat bombănind  nervoasă (sunteți oameni decenți și nu vreți să știți cam ce spunea).

%d blogeri au apreciat asta: