RALUCA TURCAN: „Proiectul de Cod penal pe care l-a votat majoritatea PSD-ALDE este o nenorocire pentru funcţionarea justiţiei …”

16 octombrie 2018 Lasă un comentariu

***

În primul său discurs la Loviluția Televizată din Decembrie, în timp ce afară oamenii urlau din toți bojocii ”Jos Comunismul” și au murit ca proștii, Ion Ilescu, comunist până în fundul genomului, își începea sinistrul discurs: ”Dragi tovarăși, dictatorul a întinat nobilele idealuri ale Comunismului …”

Și, de atunci, el și urmașii lui au făcut tot ce au putut să corecteze acest rău. Atunci oamenii au câștigat ceva… dreptul de a protesta. Evident că asta nu a convenit liotei de zombi criptocomuniși… au adus mierii să le dea la cap cu furtunele de presiune în cap celor ce protestau. Au asmuțit fiarele Jandarmeriei asupra protestanților care îi loveau cu sălbăticie și îi gazau să se învețe minte să nu cumva să le mai vină și altădată ideea de a deranja dolce farnientele regimului penal instaurat ca urmare a ”democrației originale”, scuipată în obrazul poporului de Ion Iliescu.

Dar oamenii aveau dreptul să protesteze. 

Regimul de acum, al lui Dragnea, cu blondele  lui agramate și semianalfabete, cu Tudorel, asasinul Justiției mioritice a mers mai departe… le-a luat dreptul românilor de a mai protesta dacă nu sunt parfumați, cu unghiuțele tăiate și batista călcată frumos. Da, românii nu mai pot să demonstreze liber … Probabil, dacă o vor face și bor avea tupeul să nu se sperie de jandarmi, se vor trezi față în față cu blindatele, ca în Piața Tiananmen sau ca la Loviluția din 89.

La cum decurg lucrurile, poate, nu se va mai putea protesta când haita de penali care au uzurpat România o va scoate din UE ducând-o iar spre est, acolo unde încă se mai simte gerul siberian.

Se spunea, ca un fel de anecdotă că legile sunt făcute pentru căței și nu pentru dulăi. Acum nu mai e o anecdotă, suntem în situația în care gașca ce a pus mâna pe România va putea fura în voie, fără a răspunde, dacă vre-un magistrat își va permite să încerce să cerceteze se va trezi înlăturat din magistratură.

”Nobilele idealuri ale Comunismului” întinate de Ceaușescu  par a fi revenit în forță, culmea e că nu se mai tinde spre un regim comunist ci spre unul penal, condus de penali …

Poate ar trebui să le amintim lui Dragnea și camarilei sale că, oricât de pămpălău e acest popor, uneori se întâmplă ca mămăliga să explodeze, românul să turbe și să cale în picoare pe cei care l-au umilit, ținut în sărăcie, făcut să își ia lumea în cap pentru a gusta un pic dintr-o lume mai bună. Poate ar trebui să le spunem să vadă cum a sfârșit-o Dictatorul și Sinistra la Tărgoviște uciși după o mascaradă căreia i s-a spus proces.

Nu e o amenințare ci un avertisment …

Proiectul de Cod Penal votat de majoritatea PSD-ALDE face ca Justiția să redevină ce era înainte de 89, o armă a regimului împotriva poporului. Mai eficientă decât orice armată.

Dacă Liviu Dragnea și camarila lui sunt bolnavi de paranoia, marea masă a membrilor PSD ar trebui să înțeleagă că următoarele alegri vor fi momentul în care ei nu vor mai fi la putere și toate legile adoptate abuziv … concepute de obedienți de teapa lui Ciordache sau Tudorel la ordinul Tâlharului din Teleorman vor deveni o armă împotriva lor, și nota de plată va fi a dracului de greu de achitat …

Raluca Turcan, liderul grupului liberal de la Camera deputaților spune că  proiectul de Cod penal este o „nenorocire” pentru funcţionarea justiţiei, punctând că liberalii îşi doresc ca CCR să analizeze temeinic actul normativ.

Proiectul de Cod penal pe care l-a votat majoritatea PSD-ALDE este o nenorocire pentru funcţionarea justiţiei, pentru drepturile omului, pentru buna funcţionare a instituţiilor statului român democratic.

Noi (PNL – n.r.) am făcut această sesizare la Curtea Constituţională şi ne dorim o analiză atentă, temeinică a CCR pe un proiect care aruncă în aer procesul de justiţie şi în acelaşi timp albeşte dosarele foarte multor corupţi din România, a afirmat doamna Turcan la Parlament.

Cred că un semn al dictaturii care pare a se instala este și faptul că avem o curte Constituțională care nu își face datoria, orice abuz fiin analizat doar prin filtrul interesului PSD și a liderului său, Dragnea … astfel marţi, cu obedienta care îi e tot mai caracteristică de la o vreme, Curtea Constituţională a amânat, pentru 24 octombrie, discutarea sesizărilor formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Liviu Dragnea se sinucide (politic)

15 octombrie 2018 Lasă un comentariu

Tot ce a făcut PSD în ultima vreme când, în loc să guverneze, nu a încercat decât să își subordoneze justiția a fost de fapt o treabă care l-a pus pe topogan, ajungând să se prăbușească în sondaje.

Insistențele lui Liviu Dragnea de a-și rezolva problemele în justiție prin niște metode care și în Comunism ar fi părut aberante, insistența de a trece acea lege a amnistiei sunt similare cu a-și băga în gură țeava pistolului.

Noua găselniță a cuplului de amanți politici, Dragnea&Tăriceanu, aceea de a împinge  Comisia juridică din Senat să dea un aviz pozitiv pentru proiectul de lege iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu, care prevede declasificarea hotărârii CSAT numărul 17/2005 privind combaterea corupţiei, adică documentul care stă în spatele protocoalelor încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General, inclusiv cu DNA, este similar cu a apăsa pe trăgaciul pistolului a cărui țeavă o are în gură. Da, pentru Dragnea asta este sinucidere.

Fiecare din măgăriile făcute de PSD la presiunile lui Dragnea au avut un efect pe care l-am mai văzut când Adrian Năstase era convins că va fi noul președinte și îi făceau o Constituție cu care, mai târziu, Băsescu le-a dat în cap. Electoratul care altfel nu s-ar fi dus la vot se va mobiliza și, probabil, PSD nu va depăși 20%, cu ALDE cu tot  nu vor reuși să atingă 25%.

S-ar putea ca rău să aibă, totuși, și un aspect bun… prăbușirea (sper, definitivă, a PSD)

Noua găselniţă a binomului Dragnea–Tăriceanu pentru revizuirea sentinţelor

Comisia juridică din Senat a dat un aviz pozitiv pentru proiectul de lege iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu, care prevede declasificarea hotărârii CSAT numărul 17/2005 privind combaterea corupţiei, adică documentul care stă în spatele protocoalelor încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General, inclusiv cu DNA.

Potrivit unui articol al proiectului, în cauzele care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, cum e şi cazul interceptărilor, sunt supuse revizuirii, adică poate duce la o nouă judecată a dosarului.

Amendamente noi

„Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 (n.r. – Hotărârea CSAT 17/2005) au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit”, prevede modificarea adusă articolului 4, de unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul PSD Mircea Drăghici, modificare făcută în şedinţa de luni a Comisiei juridice. Termenul iniţial, în forma proiectul înregistrat la Senat, în care te puteai adresa instanţelor era de şase luni.

Pentru ca iniţiatorii să fie şi mai precişi în demersul lor final, adică acela de a putea contesta deciziile luate de instanţe, Drăghici a mai venit cu alt amendament, aprobat de colegii săi de coaliţie în şedinţa Comisiei juridice.

Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la articolul 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei Instanţe care a soluţionat fondul cauzei“, arată noul articol al iniţiativei care trebuie să treacă de votul plenurilor atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor.

De altfel, iniţiatorii văd în aceste protocoale sursa unor „grave abuzuri“ şi „încălcarea unor drepturi constituţionale ale persoanelor aflate în urmărirea penală sau inculpate în procese penale“, de parcă o conduită a cetăţeanului simplu nu ar fi fost respectarea legilor, astfel încât să nu se ajungă în instanţă.

Nemulţumirea lui Tăriceanu

Un alt iniţiator al legii, Tăriceanu, declara, luni, despre existenţa protocoalelor între serviciile de informaţii şi alte instituţii drept cea mai mare calamitate din ’90 încoace. „Nu cred că putem să avem, să discutăm despre o justiţie normală şi de stat de drept, atâta vreme cât există protocoale secrete între serviciile de informaţii şi instituţii din justiţie – cred că e cea mai mare calamitate din domeniul justiţiei, din 1990 încoace, cu care avem de-a face“, a declarat liderul ALDE, care a subliniat că aşteaptă ca proiectul de lege să ajungă lunea viitoare în plenul Senatului.   

Autor: Radu Eremia

Sursa: adevarul.ro

România – o țară de Cartea Recordurilor

14 octombrie 2018 Lasă un comentariu

România – o țară de pus în Guinness World Records

Cred că nu fac nici un fel de greșală, și nu exagerez nici un pic dacă mă gândesc că cineva ar trebui să sesizeze Guinness World Records în privința Guvernului României. Nu cred că a existat vreodată sau va exista în istoria lumii vre-un guvern care, în toată existența lui a avut un singur obiectiv, acela de a salva de pușcărie liderul partidului principal de guvernământ și încă vreo 1200 de membrii aleși ai aceluiași partid.

E greșit a se spune că Guvernul PSD, ALDE, UDMR nu a guvernat. A Guvernat, dar tot timpul a încercat doar să salveze liderul suprem al PSD și câți mai mulți membri de ”agresiunea Justiției.

În majoritatea țărilor din lume ar fi părut o demență ideea de a schimba Legile Justiției și Codurile Penale, dea face ordonanțe de urgență, de a da în jdecată Instanța Supremă doar pentru a evita niște megapenali pușcăria.

El Lider Massimo, Dragnea, ”luptătorul pentru libertate 

El Lider Massimo, Dragnea, cu un tupeu inimaginabil a asaltat cu toate armele de care dispune Justiţia cu intenţia de a scăpa de problemele penale care l-au adus la un pas de închisoare. Dacă privim retroactiv râmânem crăcănați că astea s-au putut întâmpla într-o țară membră a UE.

Nonșalant precum liderul săritorilor peste garduri ale azilelor de nebuni, penalul suprem al României, Dragnea, este nemulțumit de judecători, aceștia având nesimțirea să încerce să îi suspende un drept prevăzut între Drepturile  Omului .. Dreptul la libertate. A furat… și care e problema? Fură și alții, nu?

Se doresc judecători ”înțelegători”

Guvernul României, obedient până la paranoia liderului, a sesizat Curtea Constituțională  pe motiv că Înalta Curte nu respectă o lege modificată de majoritatea PSD-ALDE din Parlament. Legea cu pricina explică, cu hibe, modul în care se formează completele de cinci judecători de la Curtea Supremă. Unul dintre aceste complete îl va judeca definitiv pe Liviu Dragnea,  în dosarul în care a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, iar Dragnea se teme că sentinţa va fi din nou în defavoareea sa. Drept urmare, încearcă să schimbe componenţa completului cu ajutorul Vioricăi Dăncilă şi al CCR.

Ei, dar pe lângă sesizarea către CCR, Dragnea a dat, ca în filmele cu proști, în judecată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în judecată cerând suspendarea, iar ulterior anularea hotărârii prin care s-a format completul de cinci judecători care vor hotărî soarta sa.

Codurile Penale schimbate în mijloace de protecție pentru penali

Pe de altă parte Codurile Penale au fost modificate în conformitate in dorințele Liderului Suprem și Intangibil, Codul de procedură penală a fost votat în 18 iunie de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, fiind contestat la CCR atât de PNL şi USR, cât şi de preşedintele Klaus Iohannis. Printre cele mai scandaloase modificări impuse de noul text legislativ se numără impunerea unei perioade limită de doar şase luni de la săvârşirea infracţiunii în care să se poate efectua un denunţ, informarea în scris a inculpatului, de către procuror, în cel mult zece zile de la încetarea măsurii de supraveghere tehnică, dar şi condiţionarea arestării preventive de prezentarea unor probe sau indicii temeinice.

În Codul penal, mai multe modificări îl scapă şi pe liderul social-democrat Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani şi şase luni pentru abuz în serviciu. Potrivit noii legi, un funcţionar poate fi acuzat de abuz în serviciu numai dacă a obţinut „pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material patrimonial şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie”. Aşadar, noua formă a textului legislativ lasă loc pentru şpăgi prin interpuşi, care nu intră în categoria rudelor. Iar Liviu Dragnea este judecat pentru un abuz în serviciu comis în beneficiul PSD, deci ar scăpa de incriminare în nouă formă.

Interceptările telefonice trebuie, uluitpr, comunicate celor interceptați

(da, asta e o chestie din filme cu hoți și milițeni)

Interceptările telefonice se practică în întreaga lume, cu acord de la judecători… multe atentate teroriste, de exemplu, fiind dejucate tocmai datorită acestor interceptări. Ei, la noi Camera Deputaţilor, cea condusă de Dragnea însuși, a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, o iniţiativă legislativă a senatorului PSD Şerban Nicolae care prevede că operatorii de telefonie sunt obligaţi să comunice persoanelor interceptate, în termen de maximum 60 de zile, de către cine şi în ce scop sunt supravegheate. Mai exact, operatorul va trebui să transmită la cerere informaţii despre cine a solicitat interceptarea, pe ce motiv şi pentru ce perioadă. Proiectul a fost contestat de opoziţie, aceasta votând în unanimitate împotriva lui, pe motiv că legea va favoriza persoanele care au încălcat legea, permiţându-le astfel să afle dacă au avut convorbiri interceptate. În cazul în care nu va fi atacată în termen de cinci zile, proiectul va fi trimis spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.

Se uită de așazisa putere a lucrului judecat. În 2006 se adopta o ordonanță de urgență de către Guvernul Cioloș, după decizia CCR, care a decuplat DNA de SRI. Practic, prin OUG 6, Guvernul a stabilit modul în care procurorii vor beneficia de tehnica SRI  în ceea ce priveşte interceptările telefonice. Orice ordonanţă de urgenţă ajunge automat în Parlament, unde trebuie să fie adoptată, modificată sau respinsă printr-o lege. În 2016, PSD, cu toate că avea majoritate în Parlament, a lăsat ordonanţa la sertar. Acum, când tema protocoalelor a izbucnit, Dragnea a cerut ca OUG 6 să fie respinsă prin lege. Însă, mai mult de atât, liderul PSD ar vrea ca efectele ordonanţei să fie abrogate retroactiv, cu scopul de a mai omorî din dosarele penale. Astfel, Dragnea i-a cerut lui Tudorel Toader ca Ministerul Justiţiei să emită un punct de vedere pe baza căruia Parlamentul nu doar să respingă prin lege OUG 6, ci să influenţeze şi cursul anchetelor, astfel încât probele obţinute de procurori pe baza OUG 6 să fie anulate. Toader a refuzat, pe motiv că „e opera Parlamentului“ să legifereze, nu a Guvernului. Decizia finală va fi luată săptămâna viitoare în Parlament. Respingerea acestei ordonanţe îl ajută poe Liviu Dragnea în dosarul TelDrum, aflat încă în ancheta DNA, unde există interceptări telefonice realizate prin intermediul SRI.

Protocoalele legale și normale considerate ilegale

Cred că mai trebuie să menționaz că, deși unii au declșarat protocoalele de colaborare între SRI și DNA drept ilegale sau neconstituționale, asta e o chestie de spus fraierilor … ceva nu poate fi neconstituțional dacă nu e declarat așa de Curtea Constituțională, or, aceste protocoale nu pot fi luate în discuție de CCR deoarece acestea sunt acte administrative care nu sunt de domeniul CCR, de asemenea, ceva poate fi ilegal doar dacă o curte a dat o sentință în acest sens, nu există nici asta.

Cei care au declarat protocoalele respective neconstituționale sau ilegale nu sunt decât niște mâncători de rahat plătiți de panalii interesați cu sume greu de imaginat pentru un amărât membru al populimii care își munește până cade în cap și plătește taxe din ce în ce mai greu de plătit.

Oana Moraru (consultant educaţional şi fondatoarea Şcolii Helikon): ”Suntem conduși de zombies.”

13 octombrie 2018 Lasă un comentariu

Motto:

”Doar două lucruri sunt infinite, Universul şi prostia umană, însă nu sunt sigur despre primul.” – Albert Einstein

„Errare  humanum est, sed in errare perseverare, diabolicum.” – Seneca

Oana Moraru, consultant educaţional şi fondatoarea Şcolii Helikon, face la 3 octombrie, pe contul său de Facebook , o stupefiantă și foarte aplicată analiză a Veorikăi Dăncilă.

Postarea e scurtă, diagnosticul este aproape matematic după ce enumeră simptomele, Oana Moraru trage niște concluzii care ne descriu o Veorika pentru care chiar și calitatea de instructor de lucru manual este o ocupație care depășește calitățile sale intelectuale.

Citez: Ce spune limbajul sărac, agramat și stereotip despre un om:

– lipsa lecturilor fundamentale în copilărie și în tinerețe, în anii formatori;
– schematism și rigiditate în gândire; 
– putere mică de abstractizare și slabă abilitate de a conecta idei și formula raționamente autonome sau personale;
– memorie slabă;
– lipsă de nuanțe în judecată, incapacitate de înțelegere a conceptelor complexe, a metaforelor și a simbolurilor în raționamente, texte, comunicările celorlalți;
– incapacitate de planificare și decizie (analiză slabă, gândire critică redusă).
– conformism și dependență de altă autoritate în acțiune;

Cred că nu am văzut o sintetizare mai exactă a adunăturii care a uzurpat conducerea Românie decât propoziția (tot din postarea Oanei): ”Suntem conduși de zombies.”

Poastarea Integrală a Oanei  Moraru:

Femeia care reprezintă Guvernul României astăzi…

– nu face declinarea pronumelui relativ ”care” în aproape nicio frază (”oamenii care i-am întâlnit”);
– folosește ”a” ca articol posesiv universal, și în locul lui ”al, ai, ale, alor”;
– folosește cel puțin 5 tautologii în 10 minute de discurs – și acela planificat anterior (”am conversat și am discutat”)
– din lipsă de relevanță în idei folosește sintagma ”foarte important” cam la fiecare alte trei propoziții;
– în fraze alcătuite din trei propoziții, o leagă pe a treia total întâmplător de logica propoziției principale;
– la fiecare discurs, ne lovește cu deraieri lexicale de tipul ”scrupulos-scrofulos” al lui Caragiale, cu neaoșul lor umor involuntar pe care aproape am ajuns să-l așteptăm în vremurile astea deja prea triste (”protestatari – protestanți”, ”inundații-irigații”, ”decongestionat/deconcesionat”)
– păstrează aceeași tonalitate a glasului și același ritm al vorbirii, indiferent de ideile sau emoțiile exprimate de cuvinte; 
– după epuizarea celor 4-5 idei pe care le comunică la început, își construiește celelalte trei sferturi ale discursului repetându-le în exact aceeași formulă, cu ceva mai multe fluturări ale genelor ei de plastic, dar fără nicio tresărire a vocii sau a vreunui mușchi facial;

Ce spune limbajul sărac, agramat și stereotip despre un om:

– lipsa lecturilor fundamentale în copilărie și în tinerețe, în anii formatori;
– schematism și rigiditate în gândire; 
– putere mică de abstractizare și slabă abilitate de a conecta idei și formula raționamente autonome sau personale;
– memorie slabă;
– lipsă de nuanțe în judecată, incapacitate de înțelegere a conceptelor complexe, a metaforelor și a simbolurilor în raționamente, texte, comunicările celorlalți;
– incapacitate de planificare și decizie (analiză slabă, gândire critică redusă).
– conformism și dependență de altă autoritate în acțiune;

Într-o țară în care educația se prăbușește, analfabetismul funcțional se lăfăie în statistici, creierele bune pleacă – am ajuns, natural, să avem în fruntea țării emblema tuturor viciilor de gândire și exprimare. Suntem conduși de zombies. Eu nu știu de ce asta nu vă înfurie mai mult decât orice alt pericol care credeți că-i paște pe copiii noștri.

Autor: Oana Moraru

Sursa: Contul de Facebook al autoarei

Data publicării: 3 octombrie 2018

Despre autoare

Managerul Școlii Helikon – Oana Moraru – este învățătoare și profesor de Limba romănă și engleză, absolventă a Liceului Pedagogic București și a facultății de Litere, Universitatea București.

Are o experiență de 20 de ani în învățământul privat și a sprijinit zeci de școli și grădinițe în procesul de autorizare și acreditare, încă din anul 2000. A format și consiliat echipe de profesori și educatori, a alcătuit oferte educaționale, programe alternative și sisteme de monitorizare a progresului școlar.

Sursa: helikonedu.ro

 

 

La finanțarea construirii Autostrăzii Târgu Mureș – Iași – Ungheni, Guvernul Dăncilă preferă varianta unui Parteneriat Public privat. (Deși este mai scumpă și mai nesigură, banii pot fi furați mai ușor )

12 octombrie 2018 Lasă un comentariu

La construirea Autostrăzii Târgu Mureș – Iași – Ungheni Guvernul Dăncilă preferă variantei de finanțare de la Comisia Europeană, varianta unui Parteneriat Public Privat.

Asta deși, în cazul finanțării cu bani de la CE, se pot lua 85% bani europeni gratis, 15% urmând a fi achitați de statul român iar, în cazul Parteneriatului Public Privat suma primită de la CE nu ar putea depăși 25% bani europeni.

De ce? Pentru că în a doua variantă, cea preferată, banii nu sunt la fel de strict monitorizați, deci pot fi furați mai ușor.


Guvernele Dragnea dezamăgesc pe tot mai mulți.

În urmă cu câteva luni la Palatul Cotroceni se organizau nire ”demonstrații spontane” unde demostranții cu plase goale erau duși cu autocarele. Unii din ei, de-a dreptul isterizați, strigau ”Lăsați Guvernul să își aplice programul de guvernare”.

Se pare că le-a cam ieșit pensionarilor care se și vedeau scufundați în laprele și mierea ce vor invada rigolele drumurilor. Acum, unii di ei, sunt iar în stradă. ”I-am votat dar ne-au mințit”. De fapt nu au primit pensiile care le-au fost promise, ba, mai mult, prețurile au săltat binișor iar când se uită în plasa cu care vin de la piață o văd tot mai goală.

Ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, iar a început să se sclifosească pe la tv promițând că vor crește pensiile (interesant e că cei de la PSD știu să conjuge verbul ”a face” doar la viitor, niciodată la trecut, doar ”vom face” și nu ”Am făcut”). Problema este că nu spune de unde va lua banii, în țară visteria e goală, banii împrumutați devin dureros de scumpi, nu spune nici cam ce prognoze au legate de creșterile prețurilor a căror pantă de creștere este tot mai accentuată.

 

Tensiuni între Guvernul PSD și Comisia europeană

Rupt în dos, dar cu coada în vânt, Guvernul Dăncilă devine tot mai paranoic, Corina Crețu, trimisă la Bruxelles exact de PSD, este de-a dreptul uimită de ostilitatea pe care o vede la București, subiectul ”Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni” aceasta fiind un cartof extrem de fierbinte dar foarte apetisant.

„Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi Guvern, spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură. Nu avem proiecte. Pentru Târgu Mureş – Iaşi, în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene, avem nevoia de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centrală şi de Est. Avem bani pentru studiul de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru studiu de fezabilitate“, a declarat luni Corina Creţu, într-o conferinţă de presă la Bruxelles. 

Corina Crețu a precizat că deşi construcţia autostrăzii ar putea începe în exerciţiul financiar următor, imediat după 2021, Executivul de la Bucureşti a anunţat că doreşte să construiască autostrada în sistemul parteneriatului public-privat, neimplementat până acum. „Specialiştii noştri nu sunt confortabili cu această abordare pentru că înseamnă o deprioritizare a investiţiei. Ştiţi foarte bine că în Master Planul de Transport, Târgu Mureş – Iaşi este o prioritate, deci aşteptăm proiecte” – a declarat comisarul european.

 

Proiectul autostrăzii A8, Târgu Mureş – Iaşi, deblocat de Guvernul Cioloș

Aprcâte acuze se aduc Guvernului Cioloș, acesta a mai și făcut câte ceva. De exemplu, a deblocat Proiectul autostrăzii A8, Târgu Mureş – Iaşi, apoi, în 2017, pentru tronsonul Ditrău – Târgu Mureş s-a încheiat un contract pentru studiul de fezabilitate, ce urma să fie finanţat din bani europeni.

Surprize, surprize, în 2018, contractul a fost anulat fără explicații clare de către CNAIR. „Am stat până în 2018 cu contractul Târgu Mureş – Iaşi, l-au anulat, pe motiv că veniseră cei de la Curtea de Conturi să facă nu ştiu ce controale. Nu a fost nimic clar, nu au zis dacă s-a găsit ceva în neregulă. Pur şi simplu l-au reziliat. Iar ei de doi ani nu lansează nicio licitaţie pentru niciun proiect de infrastructură. Dacă ar lansa una acum, cum a zis şi Corina Creţu, ar dura doi ani pentru întreg studiul de fezabilitate, expropieri, toată faza asta de pregătire, deci până undeva în 2020-2021, iar apoi s-ar putea ca în următoarea execuţie bugetară să se treacă la licitaţiile pentru execuţie,” – a declarat Cătălin Drulă, deputat USR şi membru al Comisiei de Transporturi din Parlament.

 

Halucinantul parteneriat public-privat propus de PSD

Fondurile europene atrase presupun că proiectul de investiție să fie acoperit de C.E., fonduri nerambursabile, sttul român, pentru a-și dovedi seriozitatea trebuie să contribuie și al cu 15%. Trebuie să recunoaștem că sistemul este mai mult decât avantajos. Asta dacă nu ești Guvernul PSD. Dacă ești pare mult mai fezabilă varianta parteneriatului civil public-privat. Probabil așa banii sunt mai ușor de furat.

„Ca să fie foarte clar pentru toată lumea: fondurile europene sunt nerambursabile, deci practic sunt nişte bani gratis. Parteneriatul public-privat este o gogoriţă, un balon de săpun al guvernărilor PSD pe care îl tot folosesc. Proiectele acestea pe parteneriat public-privat trebuie să genereze venituri care să acopere costurile de investiţie. Autostrăzile din România şi autostrăzile din Europa, în general, sunt în aceeaşi situaţie: taxele impuse pentru utilizarea acestor drumuri nu pot acoperi costul de investiţie. Se făcuse la un moment dat un calcul pentru o autostradă, investiţia era de 300 de milioane de euro şi ceea ce îşi recupera statul era de 15-20 de milioane“, a declarat Drulă.

Un membru fondator al asociaţiei „Moldova vrea autostradă“, Dan Radu, a lămurit faprul că este vorba de un procedeu complicat, confuz și puțin probabil, „nu a mers niciodată aşa ceva în România. Nu vine nicio entitate privată să investească în România, neavând garanţia că îşi va recupera banii“, a precizat Dan Radu.

 

Proiectul autostrăzii în faza studiului de fundamentare

Autostrada Tg. Mureș – Iași, aflată în stadiul studiului de fundamentare a ajuns la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), dar numai pe jumătate. Respectiv doar tronsonul de câmpie Iași – Piatra Neamț precum și podul peste Prut. Jumătatea mai grea, prin mulți, e deocamdată în coadă de pește.

Prin luna mai 2018, Guvernul a dat o hotărâre de guvern privind lista proiectelor strategice de investiţii ce urmează să fie implementate în parteneriat public-privat, pe care a fost inclusă şi autostrada Târgu-Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni. Anterior, Guvernul a însărcinat CNSP cu implementarea proiectelor de investiţii în parteneriat public-privat.

Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei de Prognoză, spune pentru presă că deocamdată instituția lucrează la elaborarea studiului de fundamentare numai pentru porţiunea Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, inclusiv podul de la Ungheni.

„Târgu Mureş – Târgu Neamţ a rămas la ministrul Transporturilor. Nu ştiu nimic…” – spune Ghizdeanu.

Referitor la detaliile constririi acestui troson, Gizdeanu susține că ar costa în jur de 2,5 miliarde de euro şi că studiul ar putea fi aprobat încă din luna noiembrie, în prima parte a lui 2019 urmând să aibă loc semnarea contractului şi negocierea competitivă, conform legii achiziţiilor. Termenul de realizare fiins între 4 și 5 ani.

Constructorul urmând a primi, şi în cazul Autostrăzii Ploieşti – Braşov, o bonificație de 100 milioane de euro pe an dacă se va încadra în timeingul stabilit, întârzielile urmând a fi penalizate similar.

 

De fapt, cum e cu parteneriatul public privat

Mai mulți specialiști au criticat intenția Guvernului de a face autostrăzi în sistem public-privat, varianta cu accesarea fondurilor europene fiind o variantă mai sigură, mai evantajoasă, mai de preferat pentru România.

Aiuritor, Ion Ghizdeanu spune că parteneriatul public-privat este potrivit. „În primul rând, termenul de realizare este mult mai rapid. În parteneriat public-privat nu îţi trebuie studiu de fezabilitate, are studiu de fundamentare, iar detaliile şi le proiectează partenerul privat singur şi este în interesul lui să proiecteze ceva pe care să nu stea să îl repare zilnic. În al doilea rând, prin fonduri europene nu se acoperă decât o anumită parte din cheltuieli. În al treilea rând, dacă proiectul nu a început până acum, este posibil să nu fie realizat în termenul de 2020 pe fonduri europene. În al patrulea rând, acest proiect, fiind în PPP, nu înseamnă că nu e cu fonduri europene. 25% din bani pot fi din fonduri europene“.

Deci, în mintea individului, este mai bine să se folosească doar 25% bani europeni decât 85%. Interesant.

„O finanţare publică de 25% cum se propune e prea puţin, ar trebui finanţat tot public, doar există linie de finanţare europeană. Riscul este ca statul să ajungă în situaţia de a compensa compania privată dacă fluxul de maşini sau taxele încasate nu acoperă investiţia. Iar asta poate duce la taxe pe autostradă foarte mari ca în Italia sau Franţa sau la compensarea de la bugetul de stat“ – a declarat pentru „Adevărul“ prof. dr. Dacian C. Dragoş, specializat în Dreptul achiziţiilor publice, concesiunilor şi parteneriatelor public-private, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj.

 

Riscuri în cazul  parteneriatul public-privat

Prof. dr. Dacian C. Dragoş mai spune eperiența altor state ne arată  că este extrem de riscant să se realizeze autostrăzile prin parteneriat public-privat.

„Din experienţa multor state care au finanţat astfel de proiecte – chiar şi cele care au reuşit până la urmă – putem concluziona că autostrăzile au costat cu mult mai mult decât s-a estimat la început, au fost probleme cu investitorii privaţi care au intrat în insolvenţă sau au dat faliment, au fost proiecte neterminate şi care au trebuit reatribuite sau administraţiile naţionale nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le reveneau cu privire la exproprieri şi alte facilităţi, etc“.

Domnul profesor Dragoș arată că toate studiile comparative spun că puţine parteneriate public-private pot să fie considerate, la autostrăzi, exemple de succes, ele funcţionând însă în alte domenii, cu mai puţini bani, precum spitale, alte obiective de infrastructură, sau concesiunile de servicii. „Sunt exemple din Belgia, din Italia, din alte state europene care ne fac să spunem că în general, pariul pe parteneriatul public-privat este unul destul de riscant în Uniunea Europeană. Cu atât mai mult cu cât noi nu avem experienţă cu proiecte mari de acest gen – nu putem considera că experienţa cu Bechtel a fost un succes”.

Toate studiile comparative spun că puţine parteneriate public-private pot să fie considerate, la autostrăzi, exemple de succes, ele funcţionând însă în alte domenii, cu mai puţini bani, precum spitale, alte obiective de infrastructură, sau concesiunile de servicii. „Sunt exemple din Belgia, din Italia, din alte state europene care ne fac să spunem că în general, pariul pe parteneriatul public-privat este unul destul de riscant în Uniunea Europeană. Cu atât mai mult cu cât noi nu avem experienţă cu proiecte mari de acest gen – nu putem considera că experienţa cu Bechtel a fost un succes” – argumentează Dacian Dragoş.

 

Și totuși, de ce a fost preferat  PPP şi nu fonduri UE?

Întrebat de ce preferă, totuși, Guvernul  să finanţeze de la buget astfel de proiecte, în loc să acceseze fonduri europene.

”Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni solicită să tratăm la fel investiţiile din bugetul naţional cu cele din bugetul UE, dar noi nu facem lucrul ăsta, încă le tratăm separat. Şi atunci vor să se prevaleze de această distincţie“ – spune domnul profesor, altfel spus, banii de la Comisia Europeană, fiind monitorizați atent, sunt extrem de greu de furat.

„Cred că este un cumul de rea-voinţă şi incompetenţă. E clar că nu se doresc fonduri europene, pentru că astea necesită seriozitate în redactarea proiectelor, iar statul român este în acest moment pur şi simplu incapabil să facă proiecte serioase. Şi atunci ne aruncă treaba asta cu pateneriatul public-privat care e o perdea de fum. «Da,da, facem» şi nu fac nimic“, a fost, până la urmă, de acord și Cătălin Drulă.

Gabrielei Firea și lui Robert Negoiță li se va prezenta nota de plată pentru obrăznicia de a-l contesta pe El Lider Maximo Dragnea

10 octombrie 2018 Lasă un comentariu

Iată că nota de plată pentru obrăznicia de a-și permite să conteste autoritatea lui Liviu Dragnea li se va prezenta Gabrielei Firea și lui Robert Negoiță.

Gabriela Firea

Florin Ghiulbnrghian, membru al PSD Sector 1 București a depus la instanță o sesizare în privința numirii Gabrielei Firea și a lui Robert Negoiță în funcțiile de vicepreședinți ai PSD.

Oficial nu se cunoaște motivul acestui demers, , mai mult decât probabil motivul este obrăznicia celor sau dacă face parte dintr-un plan pentru înlăturarea celor doi lideri social-democrați care s-au exprimat public pentru debarcarea lui Liviu Dragnea, totuși, acesta pare a fi motivul real. În PSD contestarea lui Dragnea atrăgând după sine o notă de plată ce constă în îndepărtarea obraznicului.

Acesta spune că cei doi ar fi fost numiți în aceste funcții în mod ilegal. 

„Subsemnatul Ghiulbenghian Florin Mihai, in dubla calitate de Presedinte al Fundatiei EurHonest si de membru al Organizatiei Sector 1 a Partidului Social Democrat (PSD), am placerea de a va anunta ca joi, 11 Octombrie 2018, de la ora 8:30, la Tribunalul Municipiului Bucuresti va avea loc prima sedinta de judecata a procesului prin care am solicitat constatarea ilegalitatii alegerii numitilor Firea Gabriela si Negoita Robert in functiile de vicepresedinti nationali ai PSD in Congresul PSD din 10 Martie 2018 si indreptarea erorii materiale prin radierea respectivelor inscrieri din Registrul Partidelor Politice,” precizează Ghiulbenghian.

Încaieră-i drace … 

La audierile de la CSM, Adina Florea, marioneta lui Tudorel, a prezentat o schiță de demolare a DNA

9 octombrie 2018 Lasă un comentariu

***

Cred că se vede din avion că Tudorel Toader nu este altceva decât vârful de lance al lui Liviu Dragnea și a liotei de penali din spatele lui în lupta împotriva justiției.

Una din țintele care consideră Tudorel că trebuie să le atingă în drumul spre subordonarea justiției este transformarea DNA în un fel de combinație între o potaie de companie, cu ghiarele pilite, cu colții scoși, parfumată și coafată și o armă care ar putea fi folosită împotriva adversarilor, cam cum este acum Curtea Constituțională a Românie care interpretează Constituția în funcție de interesul penalimii române.

Strategia lui pare a fi numirea la șefia instituției a unei marionete care să îi fie cam la fel de obedinentă cum îi este Veorika din Videle lui Dragnea.

Se pare că Adina Florea dă atât de frumos din coadă în acest sens încât Tudorel are visuri erotice în care se visează un adevărat zeu al Justiției române și nu un administrator al domeniului cum presupune fincția de Ministru.

La audierile de la CSM procuroarea Florea a emis câteva idei stupefiante care, dacă ar fi implementate, ar duce fără doar și poate la desfiinţarea DNA. Între altele ea a spus:  „Din datele statistice pe care le-am analizat, activitatea DNA s-a axat mai mult pe soluţionarea dosarelor cu abuz în serviciu. Nu cred că acesta este obiectul DNA, ci acela de a pune pe masa judecătorilor infracţiunile de corupţie la nivel înalt, săvârşite prin cele mai complicate metode infracţionale. Am auzit în spaţiul public ideea că atâta timp cât nu am putut dovedi infracţiunile de corupţie, am recurs la soluţionarea celor de abuz în serviciu. Nu cred că acesta e rolul DNA, de a cerceta infracţiuni facile. Infracţiunile facile intră în competenţa parchetelor de pe lângă tribunale şi judectătorii”.

Păi femeia asta fie visează că un procuror DNA trebuie să fie un fel de Robocop, fie nu are nici cea mai mică idee despre ce înseamnă DNA în intimitatea sa, singura imagine fiind una făcută după lungi și aprofundate făcute emisiunilor Antenei 3 și a România tv.

De fapt, ce sunt mai concret infracțiunile de corupție? Darea şi luarea de mită şi traficul de influenţă.

La rândul lor, infracțiunile de serviciu sunt delapidarea, neglijența în serviciu, abuzul în serviciu etc. Ce să vezi, ăsta ultimul, abuzul în serviciu este cel care stârnește adevărate pasiuni deoarece este, popular spus, exact locul unde umbli cu miere și poți să te lngi până dai de os.

Legal vorbind, infracțiunile de corupție și cele de serviciu sunt cam în aceeași oală, Codul Penal cuprinzându-le pe ambele, procurorii care se ocupă de ele fiind niște oameni cu un apreciabil grad de specializare deoarece acestea sunt infracțiuni care sunt comise de ”lorzii” găinarilor numiți ”gulere albe”, pentru a fi dovedite astfel de infracțiuni trebuid mai întîi o bună cunoaștere a domeniului, un fler special pentru conexarea de fapte aparent fără legătură.

Ce vrea să facă Adina Florea, scoaterea din competența DNA a infracțiunilor de serviciu și transferarea lor la parchete este ca și cum ai transfera transplantude inimă la o secție de chirurgie unde operația de apendicită sau de extirpare a gălcilor e un fel de modus vivendi. Practic este vorba de favorizarea infractorului punând pe urma lui niște dulăi polițiști cu probleme de miros.

Nu că acei procurori nu sunt profesioniști, dar nu au specializarea necesară pentru niște chestiuni atât de specifice.

A pune un procuror specializat în altceva să ancheteze infracțiuni legate de achiziții publice, ca cele mai frecvente, e ca și cum i-ai oferi unui infractor cheia de la celulă.

Trebuie să ai o specializare destul de bine aspectată pentru a ”simți” îndată ce deschide un caiet de sarcini că treaba pute, că prețurile ascund în spate ”palmarea” de bani grei. Un procuror specializat simte imediat indiciile naobservate de un procuror specializat în altceva, el sesizând cam unde să se uite pentru a găsi indiciile ce îi arată că se comite trucarea licitaţiei, deci un posibil abuz în serviciu, şi că ar putea urma transferul şpăgii, adică partea de corupţie. Poate cere atunci mandate de interceptare, de înregistrare ambientală, de filaj – şi dosarul s-a construit în mod logic.

Considerarea separată a celor două tipuri de infracțiuni ar fi o adevărată gură de aer pentru infractori: procurorul nespecializat de la judecătorie sau tribunal s-ar putea să nu observe subtilităţile dintr-un caiet de sarcini, iar procurorul DNA n-ar avea de unde să afle că undeva, într-un creier de munte, o valiză cu bani îşi schimbă proprietarul. 

Treaba este că în respectiva valiză nu sunt bani primiți pentru bună purtare de la Sfântul Duh sau niște bani crescuți în giveciul de pe balcon al mătușii penalilor în cauză … nu, sunt banii populimii române. Bani munciți care, în loc să afungă la școli sau spitale ajung în ghiarele penalilor cărora li se întreține astfel o bunăstare pe care nu o merită.

Ceea ce spune Adina Florea este, de fapt, o schiță de demolare a DNA, o schiță unde sunt precizate locurile unde trebuie amplasat explosibilul pentru ca efectul să fie cât mai mare.

%d blogeri au apreciat asta: