Arhiva

Archive for 27 decembrie 2010

Tristeţe şi ipocrizie de sărbători

27 decembrie 2010 15 comentarii

Ipocrizie… urât cuvânt.

Pe final de an, am văzut cum multi jurnalişti şi politicieni pezentau gestul unui angajat al TVR de a se arunca de la balcon în Parlament ca un gest cu adevărat eroic.

Două zile au vuit televiziunile, apoi au revenit la rahatul cotidian pigmentat cu colinde şi cadouri pe care le fac unii sau alţii copiilor.

Mă întreb cam cum ar arăta sărbătorile unor copii ai căror părinţi ar urma exemplu acelui electrician…

Cred că toate cadourile din lume nu le-ar putea însenina privirea.

Vedeam în cele două zile figurile unor cunoscuţi măncători de rahat, Mircea Badea, Victor Ciutacu, Dana Grecu, Marius Gâdea, Gabriela Firea, Radu Tudor, Corina Drăgotescu, Oana Stancu, Andreea Creţulescu, Oana Dobre etc, a unor politicieni, în frunte cu Victor Ponta ori a unor oameni care, din plictiseală, ne tot infectează televizoarele cu prezenţa, sfaturile şi analizele lor, ca Monica Tatoiu ori Mugur Ciuvică,  şi a altor indivizi cu conturi şi venituri uriaşe dacă se compară cu cele ale fomiştilor acestei ţări, arborau nişte moace triste de ziceai că întradevăr le pasă.

Cred că este emblematic gestul lui Ciutacu atunci când camera se apropia de figura lui Gâdea care încerca să îşi compună o faţă care să arate furie şi tristeţe. Pe Ciutacu l-a pufnit râsul.

După ce au trecut acele două zile, nimeni nu şi-a mai amintit de “erou”, de copilul lui bolnav de autism. Tot aşa nu şi-ar  aminti nici de copii altora,  copii  care s-au bucurat de o pungă primită de la un Moş Crăciun de ocazie, moş pe care îl vor vedea mai târziu  coborând din limuzină şi dacă şi-ar permite să se apropie ca să îi spună ceva i-ar îmbrânci dacă nu ar fi prin apropiere o cameră de luat vederi.

Am o mare curiozitate, dacă acel electrician va rămâne cu sechele de la gestul său negândit, va merge cineva să îi plătească tratamentul copilului?  Sincer, tare mă îndoiesc.

Din păcate, pentru unii, bucuria sărbătorilor e extreme de scurtă. Sau. Chiar inexistentă.

Se vor bucura oare văzând cum Oana Zăvoranu îi mai pune nişte cristale Zvarovsky motanului ei pe hăinuţă, ori poate că Blonda lu’ Bote a mai bifat un fotbalist, ori că politicienii care n-au avut bunul simţ să înveţe măcar imnul naţional coboară din limuzine când merg la baluri de cristal sau că şi-au prelungit şi pe perioada vacanţelor cazarea la hoteluri din faţa cărora cei sărmani sunt alungaţi ca să nu strice imaginea.

Din păcate, ipocrizia face va lumina sărbătorilor să se întunece, iar bucuria să devină tristeţe.

Ipocrizia poate aduce mai multă durere şi tristeţe decât bucurie poate aduce un punct de rating.

Păcat… mare păcat.

Sau, poate nu există ipocrizie şi nici copii trişti…

%d blogeri au apreciat: