Arhiva

Archive for 4 februarie 2011

Elena Udrea: Vântu şi Voiculescu, chemaţi să afle adevărul despre telegondolă

4 februarie 2011 25 comentarii

Bat ţara în lung şi în lat, dar nicăieri nu mi-a fost dat să văd atâta bucurie pe feţele oamenilor ca la Vulcan, în Hunedoara, unde am fost astăzi să inaugurez telegondola. A fost de-a dreptul fenomenal, localnicii m-au primit cu mare căldură, cu un entuziasm ce nu credeam că mai poate exista în aceste vremuri de criză, mai ales într-una dintre cele mai sărace zone ale ţării.

„În sfârşit, cineva s-a gândit şi la noi, a făcut ceva ce ne este necesar, fiindcă doar turismul ne-ar mai putea salva, altceva nu mai avem pe aici”, mi-au spus mulţi localnici. Fiecare cu alte cuvinte, dar esenţa era aceeaşi.

Investiţia de la Vulcan, făcută de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Consiliul Local Vulcan, este poate cea mai justificată din toate cele de până acum. În sufletele oamenilor a apărut convingerea că ţinutul pe care-l iubesc şi de care nu vor să se despartă, unde mineritul a murit, poate renaşte prin turism.

Prima parte a acestui proiect îndrăzneţ, inclus în programul „Schi în România”, s-a finalizat azi: s-au inaugurat telegondola în Pasul Vulcan, între cotele 770-1310 m, pârtia de schi, cu trei teleschiuri, drumul de acces la staţiile telegondolei şi o parcare, precum şi instalaţia electrică pentru telegondolă. În etapa următoare se vor construi telegondola între cotele 1310-1620 m, încă două pârtii de schi cu instalaţii nocturne, dar şi o instalaţie de producere a zăpezii artificiale cu opt tunuri.

Văzând cu ochii mei mulţumirea şi bucuria oamenilor, mi-e foarte greu să înţeleg cum această adevărată sărbătoare  – la care a participat mare parte din populaţia din Vulcan, dar şi oaspeţi din Petroşani, Petrila si alte localităţi ale Văii Jiului –  s-a transformat pe ecranele Realităţii şiAntenei 3 într-o adunare rece, formală, tensionată, în care aş fi fost apostrofată şi admonestată de participanţi.

Lucrurile au fost tocmai pe dos: cei certaţi de mulţime au fost chiar membrii echipelor de filmare de la cele două televiziuni, care, joi seara, când telegondola nu fusese încă  inaugurată, s-au dat de ceasul morţii să demonstreze că proiectul Vulcan este unul neviabil, una dintre “extravaganţele” Elenei Udrea. Oamenii le-au cerut reporterilor să nu mai mintă, să spună adevărul, iritaţi de emisiunile în care li s-a explicat, de la Bucureşti, că ei n-au nevoie de telegondolă şi de turism. Am intervenit în discuţie şi i-am scuzat, explicând celor prezenţi că ei nu au nicio vină pentru ce se transmite în studiourile Realităţii sau ale Antenei 3.

Soluţia propusă de localnici a fost simplă şi de mare bun simţ: să vină la Vulcan cei doi moguli, Sorin Ovidiu Vântu şi Dan Voiculescu, şi le vor explica ei ce mult înseamnă dezvoltarea turismului într-o zonă moartă din punct de vedere economic după închiderea minelor.

Am văzut azi cum albul devine negru, la ordin, atunci când e vorba de Elena Udrea. Ştiu că, orice aş face, pentru mulţi dintre realizatorii şi invitaţii de la Antena 3 şi Realitatea este doar rău. Bine ar fi, probabil, doar dacă m-aş retrage din politică şi m-aş specializa în mânuirea cratiţei.

Nu ştiu ce s-a întâmplat în spatele meu, dacă aceşti reporteri n-au intervievat câţiva oameni “de bine”, membri ai ai altor formaţiuni politice, care să se plângă că nu ştiu ce nu le convine legat de Elena Udrea sau de Guvern, în general.

Dar ştiu, şi martori îmi sunt cel puţin 1.000 de oameni din Vulcan, Petrila sau Petroşani, copii, tineri, adulţi sau bătrâni, că am asistat la cea mai mare explozie de bucurie de când sunt eu om politic. Am auzit urale din suflet, aplauze pe bune, am văzut o mare de oameni fericiţi şi mulţumiţi. I-am văzut năpustindu-se să parcurgă primul drum cu telegondola.

Instalaţia s-a blocat, fiindcă în loc de 8 persoane, în fiecare din cele 73 de cabine s-au urcat 10-12 persoane, iar senzorii s-au defectat. A fost nevoie de resetarea sistemului, iar în 40 de minute telegondola a pornit. Nimeni nu s-a supărat şi nu mi-areproşat mie defecţiunea. Cu totul altceva, însă, au aflat telespectatorii celor două televiziuni. Acolo, fireşte, Udrea era vinovată. Vinovata de serviciu…

N-aş fi scris aceste rânduri dacă – spre deosebire de alte dăţi, când mi se imputau diverse lucruri – nu aş avea drept martori pentru afirmaţiile mele, atâţia locuitori ai Văii Jiului. Iar oamenii aceştia nu mint, ei ştiu ce au trăit astăzi, alături de mine, cum eu ştiu ce am trăit astăzi, alături de ei. Nimeni nu are dreptul să deformeze într-atât atdevărul, să manipuleze grosolan opinia publică, să pătrundă în casele oamenilor şi să-i intoxice cu ştiri false. Nici când nu sunt martori care să demonstreze contrariul, nici când sunt prezenţi sute sau mii de oameni, care pot depune oricând mărturie că lucrurile s-au petrecut în alt mod decât în cel în care sunt relatate de televiziuni sau ziare.

Avem nevoie de mass media, dar ea trebuie să fie în slujba adevărului, a realităţii obiective.

Toate relatările despre sărbătoarea de la Vulcan au fost o mistificare. Veniţi să vorbiţi cu oamenii de aici, cu cei din valea Jiului care au ţinut să fie prezenţi,  şi veţi afla adevărul. Fiindcă ce se face pe sticlă, în aceste momente, nu mai este informare, ci dezinformare a opiniei publice, este demonizarea oamenilor politici ai puterii în ochii mulţimii.

Sunt procese de intenţie publice, cu realizatori şi invitaţi procurori, care mint fără să clipească atunci când ne declară vinovaţi de tot ce se întâmplă, suflă, zboară sau merge în România.

Articol importat de pe blogul doamnei Elena Udrea

http://www.elenaudrea.ro/vantu-si-voiculescu-chemati-la-vulcan-sa-afle-adevarul-despre-telegondola.html/comment-page-1#comment-184014

Comentariu Blue:

După câte văd foarte mulţi nu mai pot de … oroarea acestei grozăvii :D.

Normal, e mult mai productiv să stai pe la televiziuni, să mânânci rahat şi să te plângi că una că alta, dar să nu faci nimic concret.

Se scremură, ouşorul îl făcură: Uniunea Social Liberală

4 februarie 2011 5 comentarii

S-au scremut e ce s-au scremut, şi au comis ouşorul.

După lupte seculare care au început cu acel sinistru 322, şi care a decedat din cauză de fâsâire când le-au plecat membrii ca păsările emigrante, băieţii, ca să nu fie acuzaţi de inactivitate s-au unit pe principiul „unirea naşte puterea”.

Cu coarnele la purtător, Victor Ponta, vesel ca utecista violată în cucuruz, va semnat se pare, deşi cică nu prea îi convine să partea care priveşte paritatea,  cu alianţa PNL-Intact actul de constituire pentru USL. Iniţial, având în vedere comportamentul din ultimile zile al celor implicaţi, credeam că înseamnă Uniunea Spăgarilor Liberi, dar se pare că numele ei ar fi, Uninea Social Liberală, evident, Partidul Conservator nu e pomenit. Dar asta e normal dacă se are în vedere că respectiva gaşcă politică are ca unic ţel acolo perpetuarea varanului băşinos în Parlament,  individul aducând în relaţie trustul media INTACT.

Am văzut la tv şi o hartă colorată în galben şi roşu dar nu reuşesc să o găsesc.

Am găsit altceva. Pe RealitateaMea.ro, la secţiunea Politică, Adriama Duţulescu a postat la secţiunea Politică a site-ului  ceea ce a numit „Protocolul Uniunii Social-Liberale”. Iată-l mai jos. (De comentat, voi comenta după…)

http://www.realitateamea.ro/2011/02/protocolul-uniunii-social-liberale.html


Protocolul Uniunii Social-Liberale

ACT CONSTITUTIV

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT, cu sediul în Bucureşti, Șos. Kiseleff nr. 10, sector 1, înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti cu nr. 6/P/2003, reprezentat prin Victor Ponta, în calitate de Preşedinte

şi

ALIANȚA DE CENTRU DREAPTA PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL – PARTIDUL CONSERVATOR, cu sediul în București, B-dul Aviatorilor nr. 86, sector 1, compusă din:

PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL, cu sediul în Bucureşti, B-dul Aviatorilor nr. 86, sector 1, înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti cu nr. 1/P/2003, reprezentat prin Crin Antonescu, în calitate de Preşedinte

și

PARTIDUL CONSERVATOR, cu sediul în Bucureşti, str. Muzeul Zambaccian nr. 17, sector 1, înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti cu nr. 25/P/2005, reprezentat prin Daniel Constantin, în calitate de Preşedinte

În conformitate cu Legea partidelor politice nr. 14/2003, cu modificările şi completările ulterioare, de comun acord

HOTĂRĂSC

Formarea alianţei politice cu denumirea completă „Uniunea Social Liberală”, cu denumirea prescurtată „USL” şi având ca semn permanent semnele permanente alăturate ale PSD (trei trandafiri sub care se află denumirea prescurtată PSD încadrați într-un pătrat) și ACD PNL-PC (o săgeată încadrată într-un pătrat sub care se află denumirile prescurtate PNL – PC);

Documentele care stau la baza constituirii alianței politice sunt:

Actul constitutiv
Agenda politică
Protocolul de funcționare

PARTIDUL SOCIAL ALIANȚA DE CENTRU
DEMOCRAT DREAPTA PNL-PC

PREŞEDINTE, PREŞEDINTE PNL,

Victor Ponta Crin Antonescu

PREȘEDINTE PC,

Daniel Constantin

Bucureşti, 5 februarie 2011

AGENDA POLITICA

– 20 DE PRIORITATI –

PSD și PNL-PC (ACD) hotărăsc să pună bazele juridice ale unei platforme politice comune care are drept scop fundamental elaborarea, adoptarea și implementarea, până în anul 2020, a unei agende publice care cuprinde următoarele obiective principale:

1. Înlăturarea de la putere pe cale democratică a actualui regim clientelar-mafiot corupt și ineficient, regim care a atacat toate instituțiile democrației parlamentare, a subminat economia națională, a afectat direct nivelul de trai al majorității românilor, a încălcat drepturi și libertăți constituționale, a depreciat grav poziția și imaginea României pe plan internațional.
2. Revenirea României pe un drum politic, economic și social european, drumul democrației și al prosperității, printr-o strategie de reconstrucție a țării, a unui autentic stat de drept și a instituțiilor acestuia, a unei economii performante și a unei justiții sociale reale.
3. Asigurarea bunăstării cetățenilor, a nivelului de trai, a veniturilor, a condițiilor de muncă și de viață. Fiecare cetățean din această țară, indiferent de condiția socială, de nivelul de educație și de venit, de origine etnică, limbă, religie sau opinii politice, are dreptul la o viață liberă, decentă și prosperă. Este obligația oricărui guvern și a tuturor instituțiilor publice să lucreze pentru acest obiectiv. În acest sens, vom acționa pe trei direcții:
a. reluarea creșterii economice pe o bază sustenabilă;
b. reformarea marilor sisteme publice (educație, sănătate, justiție, ordine publică, securitate socială);
c. modernizarea administrației centrale și locale.
4. Asigurarea bunei guvernări și a administrației moderne și eficiente, definite de responsabilitatea în fața cetățenilor și activitatea exclusiv în folosul acestora.
5. Reprezentarea intereselor majore ale României în relațiile internaționale printr-o politică externă demnă, pragmatică, eficace, definită de viziune și coerență.

Partidele semnatare ale prezentului document – PSD, PNL și PC, își păstrează intactă identitatea istorică, doctrinară și juridică, precum și angajamentele fundamentale față de propriii susținători și alegători. Constatăm însă, în fața crizei fără precedent în care regimul actual a aruncat România, precum și a abuzurilor și a amenințărilor pe care acest regim le prezintă, necesitatea unei acțiuni comune și convergente a forțelor democratice din România.

PSD și PNL-PC se asociază în Uniunea Social Liberală, deschisă în continuare tuturor forțelor politice și civice care doresc să contribuie la îndeplinirea obiectivelor asumate de fondatorii Uniunii. Angajamentul nostru comun este impus și de uriașul efort necesar pentru îndeplinirea acestor obiective pe termen mediu și lung. Astăzi, interesul național ne impune unirea ideilor, energiilor, aspirațiilor și competențelor în jurul și în slujba valorilor în care credem împreună.

Credem în dreptul și destinul României și al românilor de a trăi în libertate și prosperitate.
Credem în valorile fundamentale care stau la baza civilizației europene.
Credem în statul social și solidaritatea socială, așa cum sunt definite în Constituția României, în tratatul de la Lisabona și în strategia Europa 2020.
Credem în economia de piață liberă, în proprietate privată, concurența loială și spiritul antreprenorial.
Credem în democrația parlamentară, în statul de drept, în libertatea individuală și în egalitatea în fața legii.
Credem în identitatea națională, în valorile istorice, culturale și morale ale poporului român.

USL este o platformă politică de uniune națională, cu obiective compatibile atât cu valorile stângii (egalitate de șanse, solidaritate, justiție socială, echilibru social) cât și cu valorile dreptei (drepturi și libertăți individuale, piața și inițiative libere, proprietate privată, descentralizare, rolul social al elitelor și valorilor spirituale).

10 PRIORITĂȚI PENTRU
REFORMA INSTITUȚIONALĂ ȘI MODERNIZAREA ROMÂNIEI

1. Stat eficient în slujba cetățeanului. Vrem și vom realiza reformarea instituțiilor statului, restabilirea autorității acestora și revenirea la scopul fundamental de îndeplinire a intereselor publice.
2. Stat de drept și mecanisme democratice autentice. Vrem și vom realiza respectarea drepturilor și libertăților civile fundamentale și susținerea valorilor libertății.
3. Parlament întărit. Vrem și vom realiza creșterea rolului și prestigiului Parlamentului, ca reprezentant suprem al voinței naționale, controlul parlamentar real asupra Guvernului și a celorlalte instituții prevăzute de Constituție, precum și responsabilitatea fiecărui parlamentar în fața celor care l-au ales.
4. Justiție independentă și responsabilă. Vrem și vom realiza depolitizarea deplină a justiției, în paralel cu creșterea eficienței și reponsabilității actului de justiție, independența reală a CSM și a parchetelor și îndeplinirea standardelor asumate la nivel european.
5. Constituție revizuită. Vrem și vom realiza reforma constituțională care să definească limpede separația și echilibrul puterilor în stat, raportul Președinte – Guvern, rolul Curții Constituționale.
6. Valorificarea și protejarea resurselor umane și naturale ale României în interes național. Vrem și vom realiza o strategie coerentă și realistă de identificare și valorificare a resurselor naționale.
7. Diplomație pragmatică, voce puternică în plan internațional. Vrem și vom realiza o politică externă pragmatică și eficientă, în scopul creșterii credibilității și influenței României în lume, implicării active în deciziile UE, afirmării propriei viziuni și contribuții la viitorul construcției europene, racordării reale la agenda 2020 a UE și consolidării legăturilor de bună vecinătate.
8. Sprijin pentru românii din străinătate. Vrem și vom realiza o rețea instituțională activă pentru protejarea drepturilor cetățenilor români care trăiesc și muncesc în străinătate.
9. Societate civilă implicată. Vrem și vom realiza o relație deschisă și reprezentativă cu societatea civilă. Considerăm o prioritate intensitatea și stabilitatea comunicării și consultării cu sindicatele, asociațiile patronale, asociațiile profesionale, reprezentanții mediului de afaceri, comunitatea academică, ONG-uri etc.
10. Valori autentice respectate. Vrem și vom realiza afirmarea și promovarea valorilor și reperelor morale, culturale, educaționale și profesionale și restabilirea unei ierarhii autentice a valorilor și modelelor publice.

10 PRIORITĂȚI PENTRU
REFORMA ECONOMICĂ, SOCIALĂ, POLITICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ

1. Mai multă economie, mai puțină birocrație. Vrem și vom realiza refacerea sistemului economic al țării pe baza unui nou model bazat pe creșterea economică sustenabilă. Acest model se va realiza prin:
a. crearea de noi locuri de muncă;
b. stimularea unui sector privat puternic, în special a IMM-urilor, autonom în raport cu puterea politică, dependent de legile pieței libere și ale competiției economice reale și nu de bugetul de stat sau de deciziile administrative;
c. scăderea și simplificarea fiscalității;
d. reducerea costului muncii;
e. încurajarea și sprijinirea capitalului național sub toate formele sale (uman, financiar, industrial, tehnologic, cultural);
f. atragerea investițiilor, prin stabilitate și predictibilitate legislativă;
g. absorbția și utilizarea corectă a fondurilor europene;
h. asigurarea stabilității macroeconomice și monetare necesare aderării la moneda unică europeană.
2. Stat Social. Vrem și vom realiza asigurarea fundamentelor statului social conform standardelor constituționale și europene. Vom adopta și aplica decizii clare și realiste de garantare a substanței și cuantumului drepturilor privind accesul la sistemul public de sănătate, la educație, pensie, ajutor de șomaj, protecția familiei, sprijinirea tinerilor, salariul minim, concediul, puterea de cumpărare, drepturile sindicale.
3. Priorități naționale de investiții. Vrem și vom realiza o listă de priorități naționale spre care să se îndrepte principalele eforturi și investiții publice în scopul dezvoltării durabile și recuperării decalajelor de dezvoltare. Vom acorda o atenție specială modernizării zonelor rurale, cele mai afectate de ultimii 20 de ani.
4. Parteneriate comerciale eficiente. Vrem și vom realiza o strategie de relații economice și comerciale cu SUA, UE, dar și cu noile puteri economice BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), precum și cu țările nemembre UE, care au reprezentat în trecut parteneri comerciali importanți ai României.
5. Dreptate socială. Vrem și vom realiza o societate mai dreaptă, prin repararea nedreptăților sociale existente, prin reașezarea relațiilor sociale între diversele categorii profesionale, prin refacerea dialogului social și recâștigarea păcii sociale.
6. Descentralizare reală. Vrem și vom realiza sprijinirea directă a comunităților locale și a administrației publice, prin redirecționarea unor resurse financiare importante pentru dezvoltarea locală și transferul unor competențe administrative de la autoritatea centrală la autoritățile locale, pe baza principiului subsidiarității.
7. Depolitizarea și eliminarea clientelei politice. Vrem și vom realiza o depolitizare reală, prin promovarea în funcții publice, pe criteriile vocației serviciului public, competenței și moralității și asumarea funcțiilor pe criteriul politic doar la nivel de ministru, secretar de stat și funcții asimilate, în baza unui nomenclator clar și limitat. Vrem refacerea unui corp de funcționari publici competenți și apolitici.
8. Transparență în utilizarea banului public. Vrem și vom realiza un sistem transparent, eficient și responsabil de colectare și utilizare a tuturor fondurilor publice, de acțiune eficientă anticorupție și antievaziune.
9. Nici un cetățean nu este abandonat de stat. Vrem și vom realiza asigurarea bunăstării cetățenilor prin crearea unui echilibru mai mare în societate prin încurajarea și susținerea celor performanți și, în același timp, ajutorarea celor defavorizați, combaterea sărăciei, polarizării și excluderii sociale, după principiul “nici un cetățean nu este abandonat de stat”.
10. Vot nefraudat și reprezentativ. Vrem și vom realiza un sistem electoral just, democratic și transparent, care să asigure reprezentativitatea și să înlăture orice posibilitate de fraudă electorală.

PARTIDUL SOCIAL ALIANȚA DE CENTRU
DEMOCRAT DREAPTA PNL-PC

PREŞEDINTE, PREŞEDINTE PNL,

Victor Ponta Crin Antonescu

PREȘEDINTE PC,

Daniel Constantin

Bucureşti, 5 februarie 2011

PROTOCOL DE FUNCŢIONARE

CAPITOLUL I
REGLEMENTĂRI GENERALE

1.1. Principiile Alianței


1.1.1. Dispozițiile Protocolului completează dispozițiile statutare ale partidelor și sunt obligatorii pentru toți membrii și toate organizațiile partidelor semnatare și pentru toate persoanele susținute în funcții publice de acestea;
1.1.2. Deciziile Alianței sunt obligatorii pentru toți membrii și toate organizațiile partidelor semnatare și pentru toate persoanele susținute în funcții publice de acestea;
1.1.3. Deciziile Alianței sunt publice, dezbaterile în forurile de decizie ale Alianței sunt confidențiale, până la luarea unei decizii;
1.1.4. Conflictele publice între membrii partidelor, precum și atacurile publice împotriva unor colegi sau a unui partid din Alianță, nu sunt permise;
1.1.5. Partidele membre ale Alianței nu vor iniția sau accepta trecerea de la un partid la altul a membrilor acestora;
1.1.6. În toate situațiile, deciziile Alianței se iau prin consultare și consens;
1.1.7. În toate situaţiile, persoanele care urmează să candideze pentru funcţii alese sau care urmează să ocupe funcţii numite vor fi desemnate potrivit procedurilor interne ale fiecărui partid şi vor fi comunicate sub semnătura preşedinţilor partidelor respective;
1.1.8. Protocolul ACD PNL-PC este opozabil numai părţilor semnatare şi se aplică numai subsecvent aplicării prezentului Protocol;
1.1.9. Părţile semnatare ale Protocolului sunt Partidul Social Democrat şi ACD PNL-PC. Orice referire separată în acest Protocol, cu privire la partide, implică numai acele decizii care urmează a fi adoptate de către forurile statutare de conducere ale acestora, în vederea aplicării prevederilor Protocolului;
1.1.10. Pe toată durata de funcționare a Alianței, partidele componente își păstrează identitatea doctrinară.
CAPITOLUL II
STRUCTURI COMUNE ȘI PROCEDURI PRIVIND LUAREA DECIZIILOR
2.1. Proceduri la nivel naţional
2.1.1. Deciziile care survin ca urmare a aplicării prevederilor prezentului Protocol, precum şi orice alt fel de decizii care implică funcţionarea Alianţei, vor fi propuse de grupuri de lucru constituite pe baze paritare între părţile semnatare ale Protocolului ;
2.1.2. Persoanele care fac parte din grupurile de lucru vor fi desemnate şi revocate în conformitate cu procedurile statutare ale fiecărui partid;
2.1.3. Deciziile grupurilor de lucru se adoptă prin consens;
2.1.4. Propunerile grupurilor de lucru devin decizii ale Alianţei numai după aprobarea acestora de către copreședinții Alianței.

2.2. Proceduri la nivel judeţean, de sector al Municipiului Bucureşti sau la nivelul Municipiului Bucureşti
2.2.1. Procedurile privind aplicarea deciziilor la nivel judeţean, de sector al Municipiului Bucureşti sau la nivelul Municipiului Bucureşti se adoptă prin aplicarea 2.1.1., 2.1.2., 2.1.3. şi 2.1.4. pentru domeniile de competenţă specifice nivelului respectiv.

2.3. Limitele mandatelor reprezentanților partidelor
2.3.1. Limitele statutare ale mandatelor reprezentanților partidelor se stabilesc conform statutelor celor două partide;
2.3.2. Mandatele președinților la orice nivel se prezumă în limitele de la punctul anterior; mandatele acordate de președinți sau alte foruri statutare altor persoane se prezintă celeilalte părți la începutul ședințelor și sunt limitate de statut și de termenii mandatului;
2.3.3. Mandatele pot fi scrise sau confirmate telefonic;
2.3.4. Prin semnarea protocolului, fiecare parte confirmă că a luat cunoștință de prevederile statutare ale celuilalt partid în domeniu.

2.4. Copreședinția Alianței
2.4.1. Copreședinții Alianței sunt președintele PSD și președintele PNL ca reprezentant al ACD PNL-PC, mandatat de Consiliul Național de Conducere al ACD;
2.4.2. În cazul deciziilor asumate de ACD, se aplică prevederile art. 1.1.7. din protocolul ACD;
2.4.3. Copreședinții Alianței reprezintă Alianța în relațiile publice și politice și aprobă documentele și propunerile de decizii ale grupurilor de lucru .

CAPITOLUL III
COLABORAREA PÂNĂ LA URMĂTOARELE ALEGERI LOCALE
3.1. Colaborarea la nivel judeţean (de sector, al municipiului Bucureşti)
3.1.1. Alianţa va elabora un pact de neagresiune și de colaborare pe plan local, în plan politic general și în administrația publică locală, pact care va fi aplicat obligatoriu, fără excepție, de către toate organizațiile locale, de sector și ale Municipiului București, precum și de organizațiile județene ale partidelor;
3.1.2. În toate consiliile județene și locale părţile vor constitui o alianţă în termen de 30 zile de la semnarea prezentului Protocol;
3.1.3. Alianţele constituite conform 3.1.2. vor acţiona prin susţinerea de proiecte comune pentru administraţiile locale respective, negociate şi decise conform 2.2.1., cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi pentru alegerea în funcţiile de vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, respectiv viceprimari, a câte unui membru din partea fiecărei părţi semnatare, acolo unde este cazul;
3.1.4. Sunt exceptate de la aplicarea 3.1.3. consiliile judeţene aflate în următoarele situaţii:
a) un partid component al Alianţei deţine singur majoritatea în consiliul respectiv, situaţie în care are libertatea de a decide asupra deţinătorilor funcţiilor de vicepreşedinte al consiliului judeţean
b) Cele trei partide nu pot forma o majoritate, iar unul dintre acestea are deja formată o majoritate cu un alt partid sau formaţiune politică, cu excepţia PDL, situaţie în care acesta poate continua colaborarea în formula existentă;
3.1.5. Orice alianță cu PDL în administrația locală este interzisă.

3.2. Colaborarea la nivel naţional
3.2.1. Grupurile parlamentare ale părţilor semnatare sau ale celor trei partide, în cazul în care acestea au grupuri parlamentare proprii, vor iniţia consultări periodice, cel puţin săptămânale, cu privire la acţiunile parlamentare comune şi vor semna un acord de colaborare parlamentară;
3.2.2. Proiectele legislative care vizează probleme fundamentale de politici economice, fiscale sau sociale sau privind modificarea legislaţiei electorale se comunică de către iniţiatori Alianţei şi nu pot fi depuse sau susținute fără aprobarea acesteia;
3.2.3. Senatorii şi deputaţii celor trei partide vor vota în mod similar, ca urmare a deciziei politice adoptate de Alianță, în cazul moţiunilor simple sau de cenzură, în cazul solicitărilor privind suspendarea preşedintelui, în cazul voturilor privind investitura guvernului, în voturile privitoare la structura de conducere a celor două Camere ale Parlamentului și în orice altă situație în care Alianța decide astfel, cu respectarea prevederilor regulamentare, legale şi constituţionale în vigoare;
3.2.4 Proceduri în cazul alegerilor parțiale parlamentare
3.2.4.1. În cazul în care după semnarea prezentului protocol vor interveni alegeri parțiale în unul sau mai multe colegii uninominale, Alianța va prezenta un singur candidat;
3.2.4.2. Candidatul va fi reprezentantul partidului membru al Alianței care a deținut colegiul respectiv în urma alegerilor parlamentare la termen;
3.2.4.3. În cazul în care colegiul respectiv nu a fost câștigat în alegerile la termen de reprezentantul unui partid membru, candidatul va fi desemnat pe baza unui sondaj de opinie realizat conform 4.2.6.

CAPITOLUL IV
ALEGERILE LOCALE
4.1. Candidaturi
4.1.1. Cele două părţi semnatare ale Alianţei vor participa la alegerile locale cu candidaturi comune pentru funcțiile de preşedinţi de consilii judeţene, primari de municipii reşedinţă de judeţ şi primar general al municipiului Bucureşti, precum şi cu liste de candidaţi comuni pentru consiliile judeţene, consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
4.1.2. Prin acordul părţilor pentru organizaţiile judeţene sau de sector al Municipiului București, Alianţa va putea prezenta candidaturi comune în una sau mai multe circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti sau municipale sau la nivelul sectoarelor Municipiului București;
4.1.3. În celelalte circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti şi municipale, cele două părţi semnatare ale Alianţei vor prezenta candidaturi proprii, PNL şi PC urmând să aplice prevederile Protocolului Alianţei ACD.

4.2. Proceduri pentru candidaturile comune la alegerile locale, cu excepția Municipiului București
4.2.1. PSD va nominaliza 21 de candidaţi pentru funcţiile de preşedinte al consiliului judeţean, iar ACD 20 de candidaţi pentru aceste funcţii;
4.2.2. PSD va nominaliza 20 de candidaţi pentru funcţiile de primar de municipiu reşedinţă de judeţ, iar ACD 20 de candidaţi pentru aceste funcţii;
4.2.3. Părţile semnatare se angajează ca, pe baza cercetărilor sociologice și a consultărilor politice la nivelul conducerilor centrale şi judeţene, să identifice şi să propună candidaţii cu cele mai mari şanse de a câştiga funcţiile pentru care candidează;
4.2.4. Numărul de locuri care revine fiecărei părți pe lista de consilieri se stabilește proporțional cu rezultatele în sondajele de opinie la nivel judeţean, respectiv la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ privind intenția de vot la consiliul respectiv;
4.2.5. Proporția calculată se va aplica pe listele de candidaţi prin ocupări succesive în ordinea proporţiei rezultate, prin utilizarea sumei resturilor subunitare după convergenţa cu un loc întreg, urmând repetarea procedurii până la epuizarea numărului maxim de candidaturi permis de legea electorală pentru lista respectivă;
4.2.6. Modalitatea de realizare a sondajelor de opinie comune.
4.2.6.1. Sondajele de opinie vor fi realizate în perioada mai-iulie 2011;
4.2.6.2. Fiecare parte semnatară va desemna câte un institut de sondare a opiniei publice;
4.2.6.3. Cele două institute astfel desemnate vor aplica chestionare pentru câte o jumătate din eşantioanele convenite în fiecare judeţ, respectiv fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, rezultatul final fiind calculat prin însumarea chestionarelor respective;
4.2.6.4. Fiecare institut va avea acces în vederea verificării la chestionarele şi bazele de date ale celuilalt institut;
4.2.7. În cazul candidaturilor comune în una sau mai multe circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti sau municipale, conform 4.1.2., candidatul de primar şi proporţia pe lista de consilieri vor fi stabilite prin acordul părţilor;
4.2.8. În cazul candidaturilor separate, partidele se obligă să depună liste de candidați care conțin numărul maxim de candidaturi prevăzute de lege.

4.3. Proceduri pentru candidaturile comune la alegerile locale în Municipiului Bucureşti
4.3.1. Candidatul pentru postul de primar general al Municipiului Bucureşti va fi desemnat de copreședinții Alianței pe baza sondajelor de opinie precum și pe baza altor analize;
4.3.2. Lista de candidaţi pentru consiliul general al Municipiului Bucureşti va fi alcătuită în conformitate cu procedurile prevăzute la 4.2.4. , 4.2.5. și 4.2.6.

4.4. Cadrul general de desfășurare a campaniei comune;
4.4.1. Coordonatorul campaniei electorale la nivel local şi mandatarul financiar vor fi numiţi de către candidatul de primar al Alianței;
4.4.2. Coordonatorul campaniei electorale la nivel județean şi mandatarul financiar vor fi numiţi de către candidatul pentru postul de președinte al Consiliului Județean;
4.4.3. Echipele de campanie în toate cazurile se constituie prin acordul părţilor;
4.4.4. Candidatul de primar, respectiv de președinte al Consiliului Județean și coordonatorul campaniei electorale vor întocmi un buget al campaniei. Acesta se aprobă de Alianță;
4.4.5. Bugetul campaniei electorale se constituie prin aport în proporție de 25% al candidatului pentru postul de primar, respectiv de președinte al Consiliului Județean, 25% al partidului din rândul căruia provine candidatul de primar, respectiv de președinte al Consiliului Județean, celelalte 50% constituindu-se prin aportul partidelor, proporțional cu ponderea pe lista de consilieri.

4.5. Susţineri şi majorităţi la nivelul administraţiei publice locale
4.5.1. Turul II al alegerilor de primar
4.5.1.1. În cazul în care cele două părţi participă pe liste separate la alegerile locale și candidații ambelor părţi se califică în turul II al scrutinului pentru postul de primar, în campania electorală pentru turul II nu sunt permise atacuri la adresa contracandidatului sau a partidului din care face parte, fiind permise numai dezbateri asupra proiectelor şi programelor privind administraţia locală;
4.5.1.2. În cazul în care unul din candidații uneia dintre părţi se califică în turul II al scrutinului pentru postul de primar, candidatul (candidaţii) celeilalte părţi și organizațiile locale vor susține candidatul calificat în campania pentru turul II prin:
• Declarații publice de susținere;
• Apariții publice împreună cu candidatul calificat în turul II;
• Susținere activă în campania electorală a tuturor membrilor organizației locale.
4.5.1.3. În cazul în care niciunul dintre candidaţii părţilor nu se califică în turul II al scrutinului pentru postul de primar și ambele părţi au reprezentanţi în consiliul local, acestea vor participa împreună la negocierile pentru susţinerea unui candidat în turul II.
4.5.2. Susținerea pentru obținerea funcțiilor de vicepreședinți ai Consiliilor Județene şi a viceprimarilor din municipiile reşedinţă de judeţ
4.5.2.1. Părţile vor întreprinde toate demersurile pentru crearea de majorități care să ducă la alegerea în aceste funcții a membrilor partidelor componente;
4.5.2.2. În cazul în care Alianţa va putea forma majorităţi care să ducă la posibilitatea desemnării ambilor vicepreşedinţi ai Consiliului Județean şi ambilor viceprimari din municipiul reşedinţă de judeţ , fiecare parte va numi un vicepreşedinte al Consiliului Județean şi un viceprimar al municipiului reşedinţă de judeţ;
4.5.2.3. În cazul în care Alianţa va putea forma majorităţi care să ducă la posibilitatea desemnării deţinătorilor a trei funcţii dintre cele menţionate la 4.5.2.2., partea care nu deţine preşedintele consulului judeţean va desemna doi dintre aceştia. În cazul în care niciuna dintre părţi nu deţine funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, opţiunea pentru desemnarea celor două funcţii va reveni părţii care nu deţine funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ. În cazul în care nici această funcţie nu este deţinută de un reprezentant al Alianţei, opţiunea va fi exercitată de partea care a obţinut cel mai mare scor în sondajul de opinie realizat conform 4.2.6;
4.5.2.4. În cazul în care Alianţa va putea forma majorităţi care să ducă la posibilitatea desemnării deţinătorilor a două funcţii dintre cele menţionate la 4.5.2.2., fiecare parte va desemna câte un candidat pentru una din funcţii;
4.5.2.5. În cazul în care Alianţa va putea forma majorităţi care să ducă la posibilitatea desemnării deţinătorului unei singure funcţii dintre cele menţionate la 4.5.2.2, se aplică în mod corespunzător prevederile 4.5.2.3.;
4.5.2.6. Este interzisă formarea de majorităţi împreună cu PDL.
4.5.3. Susținerea pentru obținerea funcțiilor de viceprimari de sector al Municipiului Bucureşti şi de viceprimari generali ai Municipiului Bucureşti
4.5.3.1. În sectoarele Municipiului Bucureşti în care una dintre părți deține funcția de primar, cealaltă parte va avea prima opțiune pentru funcția de viceprimar de sector;
4.5.3.2. În sectoarele Municipiului Bucureşti în care niciuna dintre părți nu deține funcția de primar, partea care are cel mai mare număr de consilieri va avea prima opțiune pentru funcția de viceprimar de sector;
4.5.3.3. La nivelul Municipiului Bucureşti fiecare parte va desemna câte un viceprimar general al Municipiului Bucureşti;
4.5.3.4. În cazul în care Alianţa va forma o majoritate la nivelul Municipiului Bucureşti, care dă dreptul la alegerea unui singur viceprimar general se vor aplica corespunzător prevederile 4.5.3.1. și 4.5.3.2.;
4.5.3.5. Este interzisă formarea de majorităţi împreună cu PDL.
4.5.4. Susținerea pentru obținerea funcțiilor de viceprimari ai altor unităţi administrativ-teritoriale
4.5.4.1. Pentru posturile de viceprimari cele două părţi vor participa împreună la negocierile cu celelalte partide sau formaţiuni pentru alegerea acestor funcții;
4.5.4.2. Dacă una dintre părţile semnatare ale Alianței va obține singură majoritatea în Consiliul Local va avea libertatea de a stabili deținătorul postului de viceprimar;
4.5.4.3. Dacă una dintre părţile semnatare ale Alianței obține postul de primar, iar majoritatea în consiliul local se constituie de către Alianţă , cu sau fără alte partide, iar Alianței îi revine un post de viceprimar, partea care nu are primar va avea prima opțiune pentru alegerea viceprimarului;
4.5.4.4. Dacă nici una dintre părţile semnatare ale Alianței nu obține postul de primar, iar majoritatea în consiliul local se constituie de către aceasta, cu sau fără alte partide, iar Alianței îi revine un post de viceprimar, partea sau partidul care a obținut cele mai multe voturi la scrutinul pentru consiliul local va avea prima opțiune pentru alegerea viceprimarului;
4.5.4.5. La nivel judeţean Alianţa va putea stabili derogări numai în situațiile unor negocieri în compensare;
4.5.4.6. Este interzisă formarea de majorităţi împreună cu PDL.

4.6. Proceduri de colaborare în administraţia locală
4.6.1 Consilierii Alianței aleși în consiliile locale, județene, de sector și în consiliul general al municipiului București se vor constitui într-o majoritate, singuri sau în asociere cu consilierii altor partide politice sau cu consilieri independenți, cu excepția PDL;
4.6.2. În cazul în care consilierii Alianței aleși în consiliile locale, județene, de sector și în consiliul general al municipiului București nu pot constitui o majoritate, aceștia vor acționa solidar în cadrul opoziției din consiliul respectiv;
4.6.3. Consilierii Alianței aleși în consiliile locale, județene, de sector și în consiliul general al municipiului București au obligația de a susține inițiativele executivului primăriilor și consiliilor județene, dacă aceștia fac parte din Alianță sau din majoritatea constituită de aceasta;
4.6.4. Primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, aparținând Alianței, se vor consulta anticipat propunerii unor proiecte de hotărâri cu grupurile de consilieri ale partidelor componente;
4.6.5. Reprezentanții aleși sau numiți în funcții în administrația locală aparținând Alianței nu vor face declarații publice referitoare la deciziile sau acțiunile celorlalți reprezentanți ai Alianței care pot aduce prejudicii imaginii acestora sau bunei colaborări în cadrul Alianței.

CAPITOLUL V
ALEGERILE PARLAMENTARE
5.1. Cele două părţi componente ale Alianţei vor participa în alegerile parlamentare cu candidaţi comuni;
5.2. Candidaturile vor fi prezentate în numele Alianţei şi vor folosi semnul electoral al acesteia, în condiţiile legii electorale;
5.3. Procedura de desemnare a ponderii candidaturilor şi a candidaţilor la nivel național
5.3.1. Fiecare parte componentă a Alianţei va desemna un număr egal de candidaţi la nivel naţional;
5.3.2. În cazul în care vor fi desemnaţi pentru o nouă candidatură prin procedurile interne ale fiecărui partid membru al Alianţei, parlamentarii în funcţie vor avea prima opţiune pentru candidatura în colegiul electoral în care au fost aleşi în precedentele alegeri la termen sau parțiale;
5.3.3. În cazul modificărilor în componenţa colegiilor electorale, prima opţiune va fi exercitată pentru colegiul electoral cu componenţa cea mai apropiată de forma stabilită în alegerile la termen precedente;
5.3.4. Candidații celor două părți care urmează să fie repartizați în colegiile electorale vor fi desemnați conform prevederilor statutare ale partidelor și vor fi comunicați Alianţei sub semnătură președintelui fiecărui partid;
5.4. Procedura de desemnare a ponderii candidaturilor la nivelul circumscripțiilor electorale
5.4.1. Alianţa va stabili, prin negocieri la nivel naţional, colegiile uninominale în care urmează să fie repartizaţi candidaţii celor două părţi;
5.4.2. Alianţa va asigura fiecărei părţi o reprezentare parlamentară cât mai echilibrată în fiecare circumscripţie electorală, cu respectarea 5.3.1. , 5.3.2. şi 5.3.3.;
5.4.3. Părţile semnatare se angajează ca, pe baza cercetărilor sociologice și a consultărilor politice la nivelul conducerilor partidelor să identifice şi să propună candidaţii cu cele mai mari şanse de a câştiga colegiile pentru care candidează;
5.5. Modificări în situațiile schimbării sistemului electoral
5.5.1. În cazul modificării sistemului electoral sau al reducerii numărului de parlamentari, Alianţa va redacta un addendum la prezentul protocol cu privire la modalitatea de repartizare a candidaturilor.
5.6. Procedura de depunere a candidaturilor
5.6.1. Candidaturile se depun sub semnătura președinților partidelor componente, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
5.7. Echipa de campanie și campania electorală
5.7.1. Coordonatorul campaniei electorale parlamentare și echipa centrală de campanie se desemnează de către Alianţă;
5.7.2. La nivel județean, de sector al municipiului București și la nivelul municipiului București, structurile de la nivelul respectiv vor desemna coordonatori ai campaniei electorale parlamentare, cu rol de armonizare și coordonare a campaniilor candidaților;
5.7.3. La nivelul colegiilor electorale, fiecare candidat îşi va desemna coordonatorul campaniei electorale, precum şi mandatarul financiar în condiţiile legii;
5.7.4. Alianţa poate desemna un mandatar financiar comun la nivelul circumscripţiei electorale sau pentru mai mulţi candidaţi dintr-o circumscripţie, în condiţiile legii, cu acordul candidaţilor respectivi;
5.7.5. Coordonatorii la nivel județean (S, MB) vor întocmi, împreună cu candidaţii şi cu acordul partidelor componente, un program general de campanie al candidaților în circumscripție;
5.7.6. Bugetul campaniei parlamentare la nivel central se propune de către echipa de campanie și se aprobă de către Alianţă;
5.7.7. Bugetul se constituie din contribuții ale candidaților, precum și din contribuții ale celor două partide, proporțional cu numărul de candidaturi depuse;
5.7.8. Cele două părţi componente ale Alianței vor întreprinde toate demersurile necesare pentru implicarea membrilor acestora, în special al aleșilor din administrația publică locală, în campania electorală, conform strategiei prezentate de echipa de campanie.
CAPITOLUL VI
ALEGERI PREZIDENȚIALE
6.1. Procedura de desemnare a candidatului prezidențial
6.1.1. Alianța va susține, atât în ipoteza alegerilor prezidențiale la termen, cât și a celor anticipate, un singur candidat pentru funcția de Președinte al României;
6.1.2. Candidatul Alianţei pentru funcţia de Preşedinte al României va fi persoana cea mai bine plasată într-un sondaj de opinie la nivel naţional, realizat prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor 4.2.6.
6.1.3. Decizia de desemnare se supune validării organismelor statutare competente ale partidelor, în conformitate cu procedurile statutare ale fiecărui partid;
6.1.4. Din momentul validării, candidatul este reprezentantul Alianței și al partidelor componente în cursa prezidențială.

6.2. Campania electorală
6.2.1 Coordonatorul campaniei electorale este desemnat de către candidatul prezidențial;
6.2.2 Echipa centrală de campanie este numită de Alianţă cu acordul candidatului și consultarea coordonatorului campaniei;
6.2.3 Echipele de campanie la nivel județean, de sector și al Municipiului București sunt numite de structurile de la nivelul respectiv, cu acordul coordonatorului campaniei;
6.2. 4 Bugetul campaniei electorale prezidențiale se propune de către echipa de campanie și se aprobă de către candidat și Alianţă;
6.2.5. Alianţa va desemna un mandatar financiar al campaniei prezidențiale, cu acordul candidatului și consultarea șefului de campanie;
6.2.6. Bugetul se constituie în proporții egale între cele două părți semnatare;
6.2.7. Cele două părţi componente ale Alianței vor întreprinde toate demersurile necesare pentru implicarea tuturor membrilor acestora în campania electorală prezidențială, conform strategiei prezentată de echipa de campanie.

CAPITOLUL VII
PROCEDURI PRIVIND REPREZENTAREA ÎN GUVERN, PRECUM ŞI ÎN STRUCTURILE ACESTUIA
7.1. Procedura de desemnare a Primului Ministru
7.1.1. Candidatul Alianței pentru postul de Prim Ministru este desemnat de partea care nu propune o candidatură pentru funcţia de Preşedinte al României;
7.1.2. La desemnare, Primul Ministru își asumă programul de guvernare și protocolul Alianței.

7.2. Procedura de desemnare a ponderii părților în guvern
7.2.1. Structura Guvernului, precum și modul de funcționare al acestuia, vor fi decise de Alianță și vor fi supuse spre aprobare Parlamentului în forma aprobată;
7.2.2. Ponderea celor două părți în guvern se stabilește în mod egal între cele două părţi componente ale Alianței, fără a considera funcţia de Prim Ministru;
7.2.3. Repartizarea între cele două părţi a miniştrilor se va face, după stabilirea structurii Guvernului, prin negocieri coordonate de conducerile partidelor componente, ținând cont de competențele si experiența profesională și politică a fiecărui candidat;
7.2.4. Structura guvernului va conține cel puțin o funcție de Viceprim -Ministru care reprezintă partidul din care face parte Prim Ministrul și care va fi desemnat înlocuitor de drept al Prim Ministrului, în condiţiile legii şi Constituţiei;
7.2.5. Propunerile partidelor componente ale Alianţei vor fi făcute în conformitate cu procedurile interne ale fiecărui partid și se comunică Alianţei şi Prim Ministrului desemnat sub semnătura președintelui partidului respectiv;
7.2.6. La desemnare, membrii Guvernului își asumă programul de guvernare și protocolul Alianței.

7.3. Proceduri privind numărul și repartizarea secretarilor de stat, subsecretarilor de stat şi a funcţiilor asimilate;
7.3.1. Cele două părţi componente ale Alianţei vor desemna un număr egal de secretari de stat, subsecretari de stat şi persoane care ocupă funcţii asimilate din structura guvernului și a ministerelor, separat pentru fiecare categorie în parte, egalitatea urmând să fie reflectată în structura fiecărui minister, separat pentru fiecare categorie în parte.
7.4. La desemnare, persoanele propuse își asumă programul de guvernare și protocolul Alianței.

7.5. În toate situaţiile cele două părţi se angajează să desemneze sau să susţină persoane care îndeplinesc criteriile legale, sunt calificate profesional pentru funcţia respectivă şi îndeplinesc condiţii morale privind neimplicarea în conflicte de interese și care se angajează să-şi îndeplinească mandatul în depline condiţii de legalitate şi moralitate.

7.6. În situaţiile înlocuirilor din funcție, partidul care a deţinut portofoliul sau funcţia respectivă face o nouă nominalizare, în conformitate cu 7.2., 7.3., 7.4., 7.5.

CAPITOLUL VIII
PROCEDURI PRIVIND ACŢIUNILE PARLAMENTARE COMUNE
8.1. Cele două părţi vor acţiona împreună pentru formarea unei majorităţi parlamentare;

8.2. În cazul în care cele două părţi nu vor putea forma sau face parte dintr-o majoritate parlamentară vor acţiona împreună ca partide de opoziţie;

8.3. În cazul în care cele două părţi pot forma sau face parte dintr-o majoritate parlamentară care poate susţine candidaţi funcţiile de preşedinte de cameră a Parlamentului, acestea vor susţine aceiaşi candidaţi, fiecare parte urmând să desemneze câte un candidat. Partea care prezintă candidatul pentru postul de Prim Ministru va desemna candidatul pentru postul de Președinte al Camerei Deputaților iar partea care prezintă candidatul pentru funcția de Președinte al României va desemna candidatul pentru funcția de Președinte al Senatului.

8.4. Celelalte funcții de conducere în cele două Camere ale Parlamentului se desemnează conform regulamentelor celor două Camere Parlamentare;

8.5. În cazul în care cele trei partide fac parte dintr-o majoritate parlamentară, parlamentarii membri ai partidelor componente ale coaliției trebuie să sprijine, în ședințele de grup parlamentar, de comisii și de plen inițiativele guvernului din care Alianța face parte;

8.6. În cazul în care cele două partide fac parte dintr-o majoritate parlamentară, parlamentarii celor două partide nu vor susţine sau vota iniţiative parlamentare care au punct de vedere negativ din partea guvernului;

8.7 . În cazul în care cele două partide fac parte dintr-o majoritate parlamentară, parlamentarii celor două partide nu vor susţine sau vota moţiuni simple sau de cenzură;

8.8. În toate situaţiile, liderii grupurilor parlamentare vor avea consultări săptămânale sau ori de câte ori este nevoie cu privire la activitatea parlamentară;
8.9. Este interzisă negocierea cu PDL pentru formarea majorităţii parlamentare.

CAPITOLUL IX
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
9.1. Modificările la protocolul Alianței se negociază și se aprobă de către forurile statutare în drept ale partidelor;

9.2. Denumirea integrală a alianței este Uniunea Social Liberală;

9.3. Denumirea prescurtată a alianţei este USL;

9.4. Semnul permanent şi semnul electoral al alianţei este reprezentat de semnele permanente alăturate ale PSD (trei trandafiri sub care se află denumirea prescurtată PSD încadrați într-un pătrat) și ACD PNL-PC (o săgeată încadrată într-un pătrat sub care se află denumirile prescurtate PNL PC);

9.5. Sediul Alianței este în București, sectorul 1, Șos. Kiseleff nr. 57;

9.6. Denumirea integrală, denumirea prescurtată și semnul electoral al Alianței vor fi utilizate în alegerile la care se participă pe liste comune/cu candidați comuni;

9.7. În cazul participării pe liste separate și cu candidați proprii, partidele vor utiliza denumirea integrală, denumirea prescurtată, semnul permanent și semnul electoral cu care acestea sunt înscrise la Tribunalul București;

9.8. Cele două părţi nu vor accepta sau iniţia participarea separată în alte alianţe electorale;

9.9. Prezentul protocol este valabil până la data de 31 decembrie 2020;

9.10. Sancţiunile pentru încălcarea protocolului se asimilează celor pentru încălcarea statutelor partidelor, decise de fiecare partid în parte, din proprie iniţiativă sau la solicitarea celeilalte părţi;

9.11. Prezentul protocol intră în vigoare pentru organizaţiile şi membrii partidelor la data semnării, iar pentru terţi la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii Tribunalului Bucureşti privind înscrierea în registrul partidelor politice.

PARTIDUL SOCIAL ALIANȚA DE CENTRU
DEMOCRAT DREAPTA PNL-PC

PREŞEDINTE, PREŞEDINTE PNL,

Victor Ponta Crin Antonescu

PREȘEDINTE PC,

Daniel Constantin

Bucureşti, 5 februarie 2011

Deci aşa. Mi s-a aburit neuronul mai rău decât când îl aud pe Dan Diaconescu atunci când îşi promovează Partidul Penal.

Deja văd cum curge mierea şi lăpticul de îneacă Românica săraca. Huzur şi trai pe vătrai, cum vin ei, cum România va arăta precum Grădina Raiului în vremea în care numita primă infractoare a lumii, Eva, îşi plimba fâşneaţă fizicul, pentrulând-şi poponeaţa spre înnebunirea colocatarilor cu ouă la purtător.

Dar, acă ne uităm o ţâră mai etenţi, mai putem observa şi câteva delalii  cel puţin vesele.

Din start putem vedea că:

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT, cu sediul în ….

şi

ALIANȚA DE CENTRU DREAPTA PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL – PARTIDUL CONSERVATOR, cu sediul în …

PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL, cu sediul în …

și

PARTIDUL CONSERVATOR, cu sediul în…

În conformitate cu Legea partidelor politice nr. 14/2003, cu modificările şi completările ulterioare, de comun acord… ş.a.m.d.

Deci, această uniune se vrea a fi o uniune între un partid şi o alianţă de două partide. Da, numai că vedem că, de fapt, unul din cele două partie care formează alianţa, În speţă PC este acolo la categoria „Şi altele”, un fel de anexă. De fapt este ca un autovehicul luat la remorcă, autovehicul în care se găseşte un singur individ: Varanul Băşinos. Faptul că este remorcat şi el îl plăteşte onest, punînd la dispoziţia adunării ce are şi el, bani şi un trust de presă.

Acest fapt, este subliniat cu vârf şi îndesat în următoarea chestie (Locul unde vor fi puse semnăturile) :

PARTIDUL SOCIAL ALIANȚA DE CENTRU
DEMOCRAT DREAPTA PNL-PC

PREŞEDINTE, PREŞEDINTE PNL,

Victor Ponta Crin Antonescu

PREȘEDINTE PC,

Daniel Constantin

Tradus în limba lu’ domnu’ Vulgu, chestia asta sună cam aşa:

Cele spuse mai sus se consideră a fi făcute de ceva care se numeşte: PARTIDUL SOCIAL ALIANȚA DE CENTRU DEMOCRAT DREAPTA PNL-PC

Apoi aflăm că acordul este semnat de doi domni. Unul,  având calitatea de PREŞEDINTE, PREŞEDINTE PNL, decu nu doar preşedinte simplu, ci preşedinte, preşedinte PNL, ceea ce evident ne arată cât de importantă e persoana sa. Haioşinia e că cel care smează, neexistând o virgulă sau măcar aşezarea în două rânduri separate, se numeşte Victor Ponta Crin Antonescu. Cealaltă persoană cu calitatea de PREȘEDINTE PC, se numeşte Daniel Constantin. Evident, deşi nu prea înţeleg ce e aia Preşedinte PC, sau Preşedinte PNL.

Eu am văzut zilele astea că s-au purtat nişte negocieri între două delegaţii conduse de domnul Crin Antonescu, preşedinte al PNL şi domnul Victor Ponta, preşedinte al PSD. Despre prezenţa la negocieri a altui partid nu se vorbeşte, poate pentru ca domnul Ponta să nu îşi amintească de coarnele pe carei le-a pus Partidul Conservator şi să facă cineştie ce gest autodistructiv.

Pe de altă parte ce o fi vrând să zică acel „PARTIDUL SOCIAL ALIANȚA DE CENTRU DEMOCRAT DREAPTA PNL-PC”, nu pricep, nu-mi amintesc să fi auzit de o astfel de organizaţie şi nu înţeleg de ce PSD nu apare acolo, la semnături.

Ciudat, tare ciudat.

Aşa, ca o constare, recitind chestia de mai sus, trebuie să spun că mi se pare o combinaţie între un film cu proşti şi un banc prost.

De ce? Simplu, l-am auzit pe un lider pesedist spunând că rostul acestei alianţe este acela de a reuşi cumva să îl dea jos pe Băsescu. Pnuct. Avea şi un scenariu. După cunstituirea cu acte în regulă a acestei alinţe, vor da jos Guvernul Boc printr-o moţiune, apoi vor propune un premier şi dacă Preşedintele nu vrea să-l accepte îl vor suspenda eoarece asta e o încălcare a constituţiei. Eu ştiam cumva altfel despre chestia astă şi anume preşedintele poate propune premierul pe care îl vrea muschiul lui dacă nu există o un partid, sau o alianţă între partide „luate ” cu acte care să aibă mai mult de jumătate din numărul de parlamentari.

Matematic, până în momentul în care PC şi-a trădat coaliatul din Alianţa PSD+PC aveam următorul sistem de ecuaţii:

(Npsd+Npc)+Npnl=Nopoziţie

Nopoziţie<Nputere

unde

Npsd – numărul de parlanetari ai PSD

Npc – numărul de parlanetari ai PC

Npnl – numărul de parlanetari ai PNL

Nopoziţie – numărul de parlanetari ai Opuziţiei

Nputere – numărul de parlanetari ai ai Puterii.

Acum, sistemul de aecuaţii se schimbă puţin, dar numai aparent

Npsd+(Npc+Npnl)=Nopoziţie

Inegaitatea

Nopoziţie<Nputere,

Se păstrează. Concluzia? Dincolo de haioşenia chestiei, această nouă alinanţă, sau uniune cum i se spune nu reprezintă nimic nou din punct de vedere al forţei Opoziţiei. Singura noutate este că PSD-ului i s-a mai tăiat macaroana, PNL căpătând tupeul necesar pentru a trata cu PSD de la egal la egal, şi deşi nu sunt un susţinător al PSD, pot să observ că PSD este papagalul în povestea astai.

În primul rând, pentru că, deşi un partid mult mai mare decât suma PNL+PC, i se pune condiţia acceptării  parităţii.

În al doilea rând, parlamentarii PSd se rupeau în figuri că de fapt ei au fost cei care au câştigat alegerile, dar datorită unui „paradox” PDL a afut parte de mai multe mandate. Da, dar uitau evident să precizeze că nu PSD avea un număr de mandata parlamentare aproape cât PDL ci Alianţa PSD+PC.

Acum că PC a băgat divorţ, această pretenţie a ameţiţilor pesedişti nu mai are suport.

Oricum, deoamdată PSD pare a-şi purta coarnele cu demnitate. Dar cum PSD-ul e format în general, cel puţin la vârf din oameni răzbunărori, probabil nu peste mult vom asista la desfăşurări vesele în viaţa politică… Poate după prima moţiune care va pica.

P.S. Aşa, de chestie. Nu demult, presa se oripila de faptul că vedea între frunza din brendul turistic al României şi alte frunze oarece asemănări. Ei bine şi brendul USL e luat. Iată:

USL –  United Soccer League http://www.uslsoccer.com/

Mai găsim pe wikipedia nişte folosiri a acestiu înşiriri de litere:

http://en.wikipedia.org/wiki/USL

  • Ultimate Soocer League – Semi-professional indoor soccer league
  • Underground Sound of Lisbon –  a Portuguese dance music project
  • United Soccer League – 1983-1984 U.S. soccer league
  • United Soccer Leagues – the parent organization for the men’s lower division leagues of US Soccer, as well as a women’s league and a youth league
  • United States Line – a defunct American shipping company
  • Universal System Language – a formal specification language used to define system oriented objects; for system engineering and software development
  • University of Sierra Leone –  the public university system in Sierra Leone
  • Unix System Laboratories – an American software company
  • Urban Strauberry Lunch – a Band from Liverpool
  • User Static Library – a USL library is used with embedded Java ME application software within PDA and mobile phones
  • USL – The Movie –  a Romanian Film Project






,,Violenţa şi prea cunoscutul internet ”

4 februarie 2011 4 comentarii

Fiind minor, băiatul din Mioveni nu a fost fotografiat.El, cel care nu se vede şi-a ucis mama pentru că nu i-a plătit abonamentul la internet

Am avut o temă la dirigenţie despre violenţă. Pentru că se tot vehiculează ideea, că violenţa este mai prezentă în zilele noastre decât în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat, de vină sunt  televiziunile în particular, mass-media în general, am insistat asupra analizării cazurilor de violenţă întâlnite chiar din vremurile cele mai de demult, cum ar  fi cele descrise de Biblie.

La sfârşitul analizei  realizate de elevii clasei a VII a de la şcoala noastră, Şcoala cu clasele I-VIII POIANA COPĂCENI , i-am rugat pe toţi să scrie nişte concluzii care să fie legate de temă dar, cu o tentă de originalitate.

Alexandru a venit la mine şi m-a întrebat :

,,  Pot să scriu despre internet ? Ştiţi cazul copilului care şi-a omorât mama pentru că nu i-a dat voie la calculator şi implicit la internet ?,,

Nu analizasem această întâmplare cu ei în anul şcolar în curs.

Credeam că povestea a fost uitată aproape de toţi dintre elevii şcolii noastre.

Fiind impresionată de faptul că, în una din zilele în care eram la Ploieşti, la Curtea de Apel, asistasem la aducerea în mare taină a acestui copil,  nu am pierdut ocazia, la timpul potrivit, de a le povesti şi lor şi de a analiza faptul că excesele nu sunt bune, indiferent în ce domeniu.

,, Da, sigur că da. E bună ideea.,,

În continuare vă scriu opinia acestui elev, Alexandru, de la o şcoală dintr-un sat cu aproape 900 de locuitori, din Prahova.

,,Violenţa şi prea cunoscutul internet ”

de Alexandru Toma Dragomir

Cazurile de violenţă sunt din ce în ce mai multe şi mai grave.

Violenţa nu doar că este mereu prezentă printre noi, dar a început să să fie din ce în ce mai multă ,şi chiar excesivă, deoarece, pentru a  combate violenţa, oamenii folosesc tot violenţa.

De asemenea, violenţa are şi ea criteriile sale de clasificare , după locul unde se manifestă, cum ar fi :

–         în diverse instituţii

–         în locuri publice

–         în grupul de prieteni

–         în familie

O altă clasificare ar fi :

–   Fizică

–   Morală

–    Psihică

Violenţa este declanşată de anumiţi factori cum ar fi:

–         alcoolul

–         drogurile

–         banii (lipsa lor )

Dar şi sentimente ca

–         ura

–         gelozia

–         invidia.

Deşii aceşti factori sunt de obicei cei mai întâlniţi , există de asemenea şi un alt factor foarte nociv şi care , a început să se răspândească în lume.

Acest factor este prea cunoscutul internet.

Deşi, şi calculatorul este şi el un motiv pentru declanşarea violenţei, acesta nu este foarte  grav.

Însă, ceea ce îl transformă într-un factor de violenţă , de multe ori, este internetul.

Au fost extrem de multe discuţii despre acest obiect, nimeni nu a înţeles cu adevărat gravitatea acestuia. Nu doar că  el distruge mintea copiilor de la o vârstă fragedă, dar, de asemenea aceştia pot deveni dependenţi de el.

Cu cât copilul îşi petrece din ce în ce mai mult timp în faţa calculatorului , cu atât , fără a realiza se desprinde de lumea reală.

Cu cât copiii se afundă mai mult în lumea internetului, cu atât sunt mai predispuşi să comită acte de violenţă foarte grave, doar pentru a reintra în această lume nocivă.

De multe ori se întâmplă ca, acei care se practică jocuri violente să încerce să imite gesturile efectuate de personajele din jocuri, astfel comiţând acte grave de violenţă chiar şi crime.

Nu susţin însă cu totul şi cu totul că internetul este doar nociv, deoarece, dacă este folosit în scopuri benefice şi nu excesiv, el poate fi chiar foarte folositor.

Deci, prin urmare, internetul poate fi folositor, dar, şi un factor nociv ce declanşează de multe ori violenţa.

%d blogeri au apreciat: