Arhiva

Archive for 19 aprilie 2011

Poveşti şi povestiri cu Călin Popescu Tăriceanu

19 aprilie 2011 Lasă un comentariu

De le Evz.ro aflăm că fostul premier Călin Popescu Tăriceanu începe să se creadă mare specialist şi face diferite aprecieri vis-à-vis de această guvernare.

Dintr-un articol numit: Tăriceanu: PDL vrea să „îngroape” comisiile parlamentare de anchetă privind ALRO şi Petrom  http://www.evz.ro/detalii/stiri/tariceanu-guvernul-si-pdl-vor-sa-ingroape-comisiile-parlamentare-de-ancheta-privind-alro-si.html

Publicat Marţi, 19 Aprilie 2011, aflăm că acesta a declarat că: „Guvernul şi majoritatea PDL, UDMR şi UNPR au o problemă: Guvernul s-a trezit că vrea să privatizeze 9,84% din Petrom. Cum ar fi să anunţe privatizarea, pe de o parte, şi, pe de altă parte, PDL să decidă comisie de anchetă legat de privatizare? Nu ştiu dacă vor mai fi prea mulţi investitori dornici să vină, cu toate că avocaţii consorţiului care intermediază oferta pentru privatizare sunt Stoica şi asociaţii. Cu tot sprijinul pe care îl va acorda domnul Stoica, nu cred că va putea fi foarte convingător. Din acest motiv, PDL îşi dă seama că intră în încurcătură şi vrea să îngroape ambele comisii de anchetă”. După care a explicat că: „ALRO este un subiect de dezbatere publică de multă vreme în ceea ce priveşte corupţia la nivel înalt. Cu toate că, până în prezent, autorităţile responsabile nu au dat niciun răspuns concludent în legătură cu acest dosar, se pare că în acest moment există tentaţia Parchetului de a închide acest dosar”.

Foarte interesant este faptul că am o oarece senzaţie că în vocea lui Tăriceanu există un oarecare regret că cineva s-ar amesteca în povestea asta. Mai ştii, poate omul are pe cineva implicat în povestea asta şi dacă o comisie de anchetă îşi bagă coada, e poisibil să aibă de suferit.

Tăriceanu mai zicea şi că: „De ce ajutorul de stat acordat companiei ALRO de către Guvern nu a fost notificat CE? De ce Guvernul acordă ajutoare de stat unei companii care nu are pierderi, ci are profituri extrem de generoase, care sunt condiţiile în care companii concurente, indiferent de dimensiunea lor, achiziţionează energie de pe piaţa internă, beneficiază aceste companii de aceleaşi facilităţi ca şi ALRO? Vrem să ştim dacă ALRO a eludat piaţa energiei când a făcut aceste achiziţii la preţuri preferenţiale. Ar fi interesant să aflăm care ar fi profiturile şi cine sunt beneficiarii ca urmare a obţinerii acestor facilităţi acordate de către Guvern”.

Aha…. Eee, dacă era el premier altă făină măcina guvernul…. Da, absolut altă făină.

Am avut o curiozitate să văd ce zice Google dacă tastezi “Tăriceanu Patriciu”, fără virgulă între ele şi am dat peste un articol unde cineva întreba rhetoric de ce Patriciu şi-a mutat simpatia dinspre Tăriceanu spre Antonescu.

În urmă cu ceva vreme, mai precis pe 16 Decembrie 2009, pe Inpolitics.ro Bogdan Tiberiu Iacob publica un articol :

 Culise politice: cum s-a facut praf, in Caraibe, prietenia Patriciu-Tariceanu 

http://www.inpolitics.ro/culise-politice-cum-s-a-facut-praf-in-caraibe-prietenia-patriciu-tariceanu-art51457.aspx#

Relația extrem de strînsă pe care Dinu Patriciu a avut-o cu fostul premier Tăriceanu a început să se răcească în 2008, iar punctul de ruptură a avut loc în debutul acestui an, în insula Saint Martin. Cum s-au petrecut lucrurile, conform unor surse bine informate, vă prezentăm în rîndurile de mai jos.

Oferta mogulului către Tăriceanu: șef la fondul Fabian

S-a spus, după ce presa a aflat că Tăriceanu și soția au mers să se relaxeze pe proprietatea lui Dinu Patriciu, din Caraibe, în Saint Martin, că acela ar fi fost locul unde afaceristul i-a propus lui Tăriceanu să candideze la șefia statului, iar acesta ar fi refuzat, motiv pentru care s-a optat pentru soluția Antonescu. Lucrurile nu au stat, însă, nici pe departe așa, din datele noastre, ba chiar pe dos. Mai precis, încă din prima zi a șederii lui Tăriceanu acolo, mogulul i-a spus verde în față că a luat decizia să sprijine candidatura lui Antonescu la congresul PNL care urma să aibă loc în primăvară, precum și pentru prezidențialele din toamnă. Luat complet pe nepregătite, Tăriceanu a făcut un șoc, dîndu-i și lacrimile, și a mai avut puterea să îngaime: ”Și eu ce am să fac?”. Întrebare la care miliardarul avea răspunsul deja pregătit: ”Tu vei reintra, dacă dorești, în afaceri și vei  fi șeful fondului meu de investiții (probabil Fabian n.n.), cu un salariu de 20-30.000 de euro lunar, și alte avantaje”. Tăriceanu a refuzat oferta, a revenit în țară, negru de supărare și așa s-a încheiat o relație strînsă, de ani de zile. Ulterior, o declarație de presă a finului lui Tăriceanu, l-am numit pe Bogdan Olteanu, confirma că sunt necazuri în paradis: „Dinu Patriciu îl susţine pe Crin Antonescu la şefia PNL. E adevărat că Patriciu şi Tăriceanu au o relaţie foarte veche, dar poate că Tăriceanu pune şi nişte întrebări…”. El nu a dezvăluit ce ”întrebări” avea de pus Tăriceanu lui Patriciu, nici ce răspunsuri aștepta, lăsînd misterul să plutească. Nici Antonescu nu a rămas dator, declarînd: ”Poate că Tăriceanu o fi dezamăgit, dar nu eu am fost în concediu cu Dinu Patriciu, nu eu m-am plimbat cu iahtul lui”.

Prea strînsele relații Tăriceanu-Băsescu
Și totuși, ce anume l-a nemulțumit pe Patriciu la comportarea lui Tăriceanu de s-a ajuns la momentul Saint Martin? Un motiv ar fi controversata afacere Sterling, dar, mai ales, faptul că, pe tot parcursul anului 2008 mogulul a început să primească dovezi ale unei relații tot mai strînse între Tăriceanu și Băsescu, în ciuda unor declarații oficiale de fațadă care acreditau altceva. Cireașa pe tort a reprezentat-o atitudinea fostului premier cînd a fost vorba de numirea unor miniștri precum Dacian Cioloș sau Cătălin Predoiu, despre care se știa că au prea puțină legătură cu PNL și prea multă cu Traian Băsescu. Dovada o reprezintă păstrarea lui Predoiu în guvernul Boc și promovarea lui Cioloș pentru postul de comisar european. Tăriceanu nici măcar nu s-a consultat cu liderii PNL cînd a făcut respectivele numiri, aceștia fiind, practic, puși  în fața faptului împlinit. Faptul că nasul lui Patriciu mirosise bine relația lui Tăriceanu cu Băsescu ar putea fi dovedit și de recentele întîmplări, respectiv, neașteptata deschidere a lui Băsescu și a PDL către fostul premier, misteriosul telefon dat de Băsescu acestuia, cu oferta de prim-ministru, regretele exprimate de președinte, în campanie, la adresa felului cum s-a purtat în trecut cu Tăriceanu șamd. (Bogdan Tiberiu Iacob)

 Deci aşa, zicea Bogdănel atunci, înainte de Crăciunul lui 2009 că în între Tăriceanu şi Căsescu era o pretenie formidabilă că de fapt, deşi mai târziu erau atât de prieteni încât ambii ar fi fost fericiţi să se ducă fiecare la înmormântarea celuilalt. Evident că de aici deducem ci Tărineanu nu are nici cel mai mititel amestec înSterlingstory. E? Demonstraţie beton pe care doar Inpolitics putea să o facă.

Iar (mai jos) de pe Ziare.com  http://www.zf.ro/companii/tariceanu-renunta-la-afacerea-citro-n-si-se-concentreaza-pe-ford-si-harley-davidson-8113993 putem un alt articol publicat la 30 Martie 2011, autor Bogdan Alecu. Acest articol nu are o relevanţă foarte mare decât dacă ne amintim că în perioada în care era premier susţinea cu toată sinceritatea pe care o putea mina că între el şi Citroën era o afacere de domeniul trectului, adică el ca premier nu mai avea nici o trabă cu asta.  Poate de aceea a dat cu el de pâmânt Harley-ul de care se spunbe că ar fi cadou de la prietenul şi colaboratorul său într-ale afacerilor, individual despre care se spunea că e membrul al unui serviciu secret, dintr-o ţară vecină  unde îşi ducea nevasta să sărbătorească (sau să comemoreze) Ziua Naţională a României pe cheltuiala îlora evident, ţară al cărui nume nu am să-l omenesc că după aceea ungurii spu că am ceva cu ei. Din gelozie… 😀 Da, deci nu mai avea treabă cu afacerea Citroën, dar cum renunţă la ea.

Ce frumos… urlă onestitatea în omul ăsta. Avem toate motivele ca ceea ce spune în articolul de pe EVZ.ro despre care vorbeam la început.

Tăriceanu renunţă la afacerea Citroën şi se concentrează pe Ford şi Harley Davidson

„Activitatea Automotive Trading Services în ceea ce priveşte marca Citroën va continua în Băneasa doar pentru service, nu şi vânzarea de maşini. Angajaţii de la showroomul Citroën din Pipera vor fi mutaţi la centrul din Băneasa”, a spus Bogdan Bucurescu, directorul general al Automotive Trading Services (ATS).

Compania deţinută în proporţie de 85% de fostul premier şi 15% de Bogdan Bucurescu, directorul companiei, este în continuare dealer al mărcii Ford şi importator al motocicletelor Harley Davidson.

ATS este primul jucător din auto care renunţă complet la o marcă, după ce în 2007 s-a transformat din importator în dealer prin preluarea directă a activităţii de importator de Citroën România, iar acum a renunţat şi la activitatea de vânzări păs­trând-o doar pe cea de service. Călin Popescu-Tăriceanu (desen) nu a putut fi contactat pentru declaraţii până la închiderea ediţiei.

Cele mai bune rezultate pentru ATS au fost înregistrate în 2006, atunci când compania a rulat aproape 55 mil. euro şi a înregistrat un profit net de aproape 3 mil. euro, an în care ca importator comapania a vândut peste 3.500 de maşini.

Cele mai mari exituri din auto din ultimii ani au fost cele ale lui Ion Ţiriac, care anul trecut a predat activitatea de import a mărcii Ford către divizia de importuri a Ford România, companie care deţine uzina auto de la Craiova, iar la finele lui 2009 a vândut către Daimler AG pachetul de 49% din acţiunile deţinute la Mercedes-Benz România.

În ambele cazuri însă, Ţiriac a rămas dealer al celor două mărci prin intermediul reţelei de retail ŢiriacAuto.

Compania ATS, deţinută în proporţie de 85% de Călin Popescu-Tăriceanu şi 15% de Bogdan Bucurescu, directorul general al companiei, a devenit de la 1 august anul trecut şi dealer Ford, prin transformarea centrului auto din Băneasa într-unul din cele mai mari dealershipuri Ford la nivel naţional. În aceeaşi locaţie de pe DN1 Călin Popescu-Tăriceanu a investit aproape un milion de euro în amenajarea unui showroom al mărcii de motociclete Harley Davidson, brand importat oficial de ATS. Sub mandatul său de premier, Ford Europa a preluat pachetul majoritar al acţiunilor de la Automobile Craiova, companie care acum a devenit Ford România.

Dealerul Citroën din b-dul Barbu Văcărescu al ATS funcţiona într-un spaţiu închiriat. Compania nu avea semnat un contract de dealer cu Citroën România, ci funcţiona ca un agent de vânzări al dealerului mărcii franceze dinBraşov.

Tăriceanu este unul dintre oamenii de afaceri care au pus bazele pieţei auto româneşti în prima parte a anilor ’90, fiind membru fondator al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile a cărei preşedinţie a deţinut-o între 1994-1997 şi 2001-2003. În acelaşi timp, înfiinţată în 1993, ATS a fost printre primii importatori oficiali din România după 1989, alături de Romcar şi Autorom, foştii importatori Ford şi Mercedes-Benz parte a Ţiriac Holdings.

Automotive Trading Services a înregistrat în 2009 o cifră de afaceri de 15,7 mil. euro şi un profit brut de 53.000 de euro, potrivit datelor publicate pe Registrul Comerţului. În 2008 businessul ATS a atins un nivel de 20 mil. euro şi un profit brut de aproape 1 milion de euro.

În prezent reţeaua Citroën din Capitală este alcătuită din două centre ale dealerului S.D. Prestige Impex, unul în partea de sud a Bucureştiului şi unul în partea de nord, în Pipera.

În acelaşi timp, reţeaua Ford din Capitală este alcătuită din cinci centre ale Romcar Motors (Ion Ţiriac), Business Develop­ment Team (Ştefan Simion), două ale Colina Motors (Marius Piţigoi), Neste Automotive şi ATS (Călin Popescu-Tăriceanu).

Reţeaua Citroën s-a extins în a doua parte a anului trecut cu două noi investiţii pe piaţa locală, una la Constanţa, realizată de Grupul Rădăcini, care mai deţine dealeri ai mărcilor Opel, Chevrolet, Suzuki, Mazda şi Cadillac, şi una în partea de nord a Capitalei prin dealerul SD Prestige în urma unei investiţii de 200.000 de euro în amenajarea unui showroom. Cel mai nou intrat în reţeaua Citroën este compania ŢiriacAuto, divizia de retail auto a Ţiriac Holdings, care a inaugurat un showroom al mărcii înBacău.

În primele două luni ale acestui an vânzările Citroën pe piaţa locală au înregistrat o creştere de peste 40% comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 242 de autovehicule, creşterea fiind determinată în primul rând de o apreciere de aproape 400% a vânzărilor de utilitare, în timp ce pe segmentul turismelor vânzările au continuat să scadă cu 24%, la 107 unităţi. În acelaşi timp, Ford a comercializat în acelaşi interval peste 600 de unităţi, în scădere cu aproximativ 40%, potrivit statisticilor APIA. În ceea ce priveşte vânzările în Capitală, Citroën a vândut în primele două luni 38 de autoturisme dintr-un total de 107, în timp ce Ford a comercializat aproape 240 dintr-un total de 517.

Automotive Trading Services a mai închis la începutul lunii septembrie showroomul de motociclete Harley-Davidson dinConstanţa, potrivit datelor de pe Monitorul Oficial.

Showroomul Harley-Davidson din Constanţa de 150 mp, amplasat în zona centrală a oraşului, a fost inaugurat în primăvara anului trecut, iar în cadrul acestuia se comercializau atât motociclete, cât şi echipamente de protecţie, vestimentaţie şi life-style. ATS a vândut anul trecut aproximativ 50 de motociclete Harley-Davidson, în creştere cu aproape 25% faţă de anul anterior.

Revin puţin cu o întrebare. Oare o fi cercetat SRI-ul ceva legat de relaţiile lui Tăriceanu, inclusiv în vremea când era premier, cu serviciile secrete ungureşti, chestie pe care o subânţelegeam de prin anumite articole cum arfi ăsta de mai jos, de fapt o transcriere a unei emisiuni Naşul realizată de Radu Moraru:

Asociatul premierului Calin Popescu Tariceanu este general-maior in serviciile secrete ale Ungariei

Publicat la:  Sep 26, 2007

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=464&Itemid=94

ImageDEZVALUIRI

EMISIUNEA: NAŞUL / POSTUL: B1TV / DATA: 25-09-2007 / ORA: 22.00

MODERATOR: RADU MORARU

INVITAŢI: NICOLAE ULIERU / GEORGE RONCEA / PETRE NIŢEANU

Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la Naşul, sunt Radu Moraru şi în această seară vorbim despre un caz care merită tot interesul pentru că dacă sunt adevărate toate descoperirile de presă, avem de-a face cu un caz cred eu unic în istoria Europei. Ştiţi că astăzi s-a lansat în toată presa o nouă companie care va aduce anumite motociclete de firmă în România, Harley Davidson. În această firmă e asociată, spun colegii ziarişti de la Civic Media, că în această firmă sunt asociate o firmă a premierului României, în care el deţine 90% din acţiuni, potrivit declaraţiei de avere, şi un fost ambasador al Ungariei la Bucureşti. Care atunci când dai pe internet să vezi cine e fostul ambasador al Ungariei, îţi apar tot felul de poveşti incredibile. Invitaţii mei sunt Nicolae Ulieru, fost purtătorul de cuvânt al SRI, a funcţionat pe această poziţie exact în perioada în care asociatul premierului era ambasador al Ungariei la Bucureşti. Asociatul e Erne Rudaş, el e fostul ambasador şi e omul despre care unele voci spun că omul a fost spion. Acum, sigur, trebuie să verificăm despre ce e vorba. Petre Niţeanu, redactor şef Interesul Public, şi George Roncea, şef departament investigaţii, e fratele mai cunoscutului şef de la Civic Media, Victor Roncea. Dacă se adevereşte e o bombă de prima pagină… Aşteptăm poziţia premierului pentru că eu cred că ea trebuia precizată astăzi, când s-a lansat în presă această nouă companie care va aduce celebrele motociclete la Bucureşti. E interesant dacă un premier al României poate să se asocieze cu foşti ambasadori ai altor state. Sigur că avem şi poveştile legate de acest fost ambasador, care are poveşti foarte multe, unele sunt din anii aceia dinainte de 1989. Trebuie să verificăm, în această seară facem o investigaţie chiar în direct. Până acum am verificat tot, aşa pare să fie, această asociere există, ce nu se ştie e dacă Erne Rudaş, omul Ungariei, fostul ambasador, e şi altceva. Sigur că noi am luat legătura astăzi cu tot felul de personaje importante care doresc să îşi păstreze anonimatul, şi vă voi spune ce mi-au spus. Luăm o scurtă pauză, şi îi rog pe toţi cei interesaţi, mai ales pe cineva de la cabinetul premierului, să ne spună dacă cele afirmate în presă şi cele ce vor fi afirmate în această emisiune vor fi adevărate. Eu pun această întrebare, dacă e normal ca un premier al României poate să facă afaceri asociat cu un om care a fost în slujba unui alt stat, e vorba de Ungaria? Tot Rudaş Erne e asociat şi cu Verestoy Attila. Iată că prin intermediul business-ului există legături transpartinice. Ce au mai aflat colegii mei, e vorba de cifrele de afaceri legate de firma în care premierul are 90% din acţiuni. Sunt cifre ameţitoare. Se pare că a crescut de foarte multe ori cifra de afaceri de când Călin Popescu Tăriceanu e premierul României. Cât era simplu om politic, cifra de afaceri nu era impresionantă. Iată însă că a crescut de 27 de ori. E o performanţă. E adevărat că administrator e altcineva, nu e premierul. Ceea ce e însă cap de afiş în această seară, supoziţia cum că premierul României ar putea fi asociat cu un om care a cochetat cu spionajul. E sub semnul întrebării.

Radu Moraru: Am revenit. Aşadar, două bombe, una lansată de ceva vreme a trecut uşor neobservată. Nu au fost dezbateri, poate că suntem la începutul unor dezbateri, poate că e bine să discutăm ce se poate şi ce nu se poate să facă un premier sau un preşedinte al ţării. Discutăm, aşadar, despre asocierea dintre firma premierului României, e vorba de firma ATS, şi un fost ambasador al Ungariei, care a activat în România prin anii 1990. Această firmă va aduce motocicletele Harley Davidson în România. Iată proba, declaraţia de avere a lui Călin Popescu Tăriceanu, semnată de propria sa mână. Vinde şi cunoscutele autoturisme Citroen în România, această firmă a premierului Călin Popescu Tăriceanu, pe care nu o mai administrează de când e premier. Are numit un fin acolo. Invitaţii mei, domnii Petre Niţeanu, bună seara, George Roncea, şi Nicolae Ulieru. Care e de fapt marea descoperire pe care aţi făcut-o?

Petre Niţeanu: Descoperirea e că premierul a câştigat nişte bani cu un individ despre care serviciile române de informaţii au avertizat încă din anii ’89-’90 că slujeşte anumite interese ostile României.

Radu Moraru: Înainte de revoluţie sau după?

Petre Niţeanu: Domnul Erne şi-a început activitatea în România cu mult înainte de revoluţie. Însă cum numai într-o democraţie poţi ascunde interese partinice în spatele unor afaceri, în comunism nu puteai să faci asta, după 1990 domnul Erne a cultivat anumite relaţii de afaceri în schimbul obţinerii unor facilităţi. Aceste facilităţi erau atât pentru Ungaria, şi interesele ei în Transilvania, cât şi pentru manipularea unor oameni politici, tot pentru obţinerea de foloase materiale şi de forţă în România. Ziarul Interesul public a dat publicităţii o anchetă atât despre circuitul banilor în această conjuraţie Călin Popescu Tăriceanu – Erne – Verestoy Attila, şi o grămadă de alţi oameni, şi cum toţi aceşti oameni au avut acces la anumite informaţii pentru a face anumite jocuri împotriva statului român. Iar asta e foarte grav.

Radu Moraru: Acuzaţiile sunt foarte grave, adică vorbiţi de o reţea unde se făceau schimburi economice, adică bani contra informaţii.

Petre Niţeanu: Da. Efectele acestui troc se văd astăzi în România. Ţinutul Secuiesc, afaceri cu lemn, afaceri cu bonuri de masă şi aşa mai departe.

George Roncea: Noi am scris despre Verestoy de o bună perioadă de timp. Am scris ceea ce poate să scrie presa. Curentul în ultima vreme s-a concentrat puţin pe activitatea lui Verestoy din motive interesante. Ceea ce spune colegul e adevărat şi tot ce se întâmplă acum cu DNA-ul are un punct de plecare undeva în spate, de la afaceri necurate. Dar după cum observaţi, afaceri necurate sunt împletite, dacă ne uităm la Codruţ Şereş, şi cu trădare, şi cu spionaj…

Radu Moraru: Încă nu ştim. Să lăsăm justiţia…

George Roncea: Acuzaţiile sunt foarte grave. Credeţi că îşi permitea un procuror sau o comisie prezidenţială să dea curs unor acuzaţii neacoperite?

Radu Moraru: Ce mi se pare interesant că Verestoy Attila asociat cu Rudaş, şi tot Rudaş asociat cu premierul Călin Popescu Tăriceanu. Deci e destul de evident…

Petre Niţeanu: Domnul Radu Moraru, în 1995 domnul Erne…

Nicolae Ulieru: Rudaş.

Petre Niţeanu: Domnul Erne Rudaş… noi nu am dat această informaţie în ziar, dar o pot spune aici. Era general maior.

Radu Moraru: Când, în 1995? General maior?

Petre Niţeanu: Exact.

Radu Moraru: Dar e aceeaşi persoană?

Petre Niţeanu: Da.

Radu Moraru: Care e şi asociat?

Petre Niţeanu: Da. Pe de altă parte, această informaţie…

Radu Moraru: General maior unde?

Petre Niţeanu: În serviciile maghiare de informaţii, iar această informaţie e activă şi e transmisă de SRI tuturor factorilor de răspundere în această ţară. Pentru că informaţia eu am primit-o cu mult timp înaintea celor care sunt abilitaţi să decidă dacă e pericol pentru ţară că e în apropierea premierului sau nu, şi care până la ora actuală nu au considerat oportun să îi spună premierului Călin Popescu Tăriceanu, domnule, cineva din apropierea dumitale are un grad mult mai mare decât al tău.

Radu Moraru: Ei sunt asociaţi din 2003 în această companie.

Petre Niţeanu: Ce e surprinzător e cifra de afaceri. Peste tot domnul Erne pierde bani, în toate afacerile pe care le-a deschis în România. Unde credeţi că are profit? În afacerea lui Călin Popescu Tăriceanu. Numai acolo.

George Roncea: Poate Călin Popescu Tăriceanu e mai bun.

Radu Moraru: Şi asta cu pierdutul banilor nu e… sunt tot felul de şmecherii până la urmă.

Petre Niţeanu: Totul pleacă de la bani. Domnul Rudaş are mai multe afaceri în România. Pierde pe linie, inclusiv în firma în care e asociat cu domnul Călin Popescu Tăriceanu. Unde credeţi că are profit Călin Popescu Tăriceanu, în ciuda faptului că atât administratorul, cât şi partenerul de afaceri sunt aceiaşi în toate firmele în care domnul Rudaş pierde bani? Numai în compania lui.

George Roncea: Călin înseamnă că e bun.

Petre Niţeanu: Cum îşi gestionează domnul Călin Popescu Tăriceanu afacerile, din moment ce administratorul e acelaşi ca la Rudaş, partenerul e Rudaş, însă doar Călin Popescu Tăriceanu câştigă, iar Rudaş pierde pe toate fronturile?

Radu Moraru: Domne, dar ce mă sperie e aşa, că dumneavoastră spuneţi aici… în mod normal deja trebuia să sune telefoanele.

Nicolae Ulieru: Eu vreau să pun puţin batista pe ţambal, cum se spune. În acest domeniu al informaţiilor una din cele mai bune acoperiri e acoperirea diplomatică.

George Roncea: Sau ziaristică.

Nicolae Ulieru: Au folosit-o toţi, o folosim şi noi. E firesc ca şi ungurii să îşi trimită, dacă au interese în România, să îşi trimită un lucrător de informaţii. Că Rudaş e sau nu cadru de informaţii, asta nu vreau nici să infirm, nici să confirm, însă totul e posibil. Dar nu vreau să facem afirmaţii categorice până când nu avem dovada.

Radu Moraru: Staţi că ziariştii au dovezi…

George Roncea: Domnul Nicolae Ulieru, sunteţi un expert în zona asta. Vreau să vă spun că şi Verestoy e asociat în afaceri… toate aceste personaje din zona lui Verestoy sunt personaje asociate într-un fel sau altul cu activităţi antiromâneşti. În toată perioada până la venirea CDR la putere, SRI a informat, a stat foarte aproape de UDMR, a urmărit ce se întâmplă. UDMR însă a beneficiat… gândiţi-vă, de exemplu, că Verestoy e cel mai vechi parlamentar într-o comisie, de 15 ani de zile… în timp ce el e un vector antiromânesc.

Nicolae Ulieru: Eu vreau să vă spun că în primăvara lui 1990 când Lazslo Tokos începuse dementele lui declaraţii antiromâneşti, eu am întrebat conducerea SRI-ului, domne, cine e asta, că vreau să ştiu şi eu. Şi mi s-a arătat angajamentul lui de informator al fostei Securităţi. Documentul olograf.

Radu Moraru: De unde ştiaţi că era scrisul lui?

Nicolae Ulieru: Aşa mi s-a prezentat de către unul dintre şefii SRI-ului care m-a trimis la arhivă la CID; şi mi s-a arătat acest document. E o carte cu care dementul trebuia contracarat. El n-a fost contracarat.

Radu Moraru: Să nu îl jignim.

Nicolae Ulieru: Nu e nici o jignire. Când spui că în România după revoluţie ungurii sunt supuşi la genocid, înseamnă că trebuie să fii dement…

Radu Moraru: Staţi un pic, eu îi înţeleg pe unguri cu politica lor de infiltrare, de ce o fi. Aşa procedează toate ţările. Dar eu nu cred că există vreun premier al Ungariei care să fi fost vreodată asociat cu unul de al nostru ambasador.

Petre Niţeanu: Care e legătura dintre Verestoy şi bonurile de masă?

George Roncea: Poşta Română.

Petre Niţeanu: Ştiţi că acum două săptămâni bonurile de masă… se mai dau, nu se mai dau?! Vedeţi cum toate structurile se duc în bani. Acolo pot fi prinşi.

Radu Moraru: Aici ceva scârţâie. Cum să se asocieze premierul… când a ajuns premier omul are două variante. Ori iese, că mă sunt premier, ieşi din această afacere de ce? Pentru că spunea domnul Nicolae Ulieru ceva foarte interesant. Despre ambasadori e sau nu e. Mai am o întrebare domnul Nicolae Ulieru, dar organele nu trebuie să bată pe urmă pe premier?

Petre Niţeanu: Să iasă Traian Băsescu să spună, domnul Călin Popescu Tăriceanu are în stânga lui un individ suspectat de spionaj?

Radu Moraru: Nu, mă gândeam dacă serviciile nu trebuia să se ducă la premier discret să îi spună, ieşiţi de aici….

Petre Niţeanu: Păi s-au dus.

Radu Moraru: Păi dacă s-au dus, sunt două variante, ori nimic nu e adevărat din ce spune…

Petre Niţeanu: Vă dau o explicaţie care are rezonanţă în comportamentul premierului. Vă aduceţi aminte scandalul cu Marius Oprea? Vă aduceţi aminte de ce SRI-ul i-a zis, stai deoparte? Şi atunci premierul a zis, nu pot să îl numesc oficial, îl numesc personal. În asemenea joc nu poţi renunţa la oameni. Cum renunţi, te-ai spânzurat singur. Singurul mod în care poţi să continui politica, e să continui pe aceeaşi linie.

Radu Moraru: Dumneavoastră sugeraţi că premierul e un fel de prizonier, adică nu poate să iasă din asociere cu Rudaş?

George Roncea: Staţi un pic, în cazul Fundaţiei Gojdu, statul român, ce poziţie a adoptat, a statului român sau a celui maghiar? Ministrul Mihai Răzvan Ungureanu a fost practic ministrul de externe al statului maghiar în România.

Petre Niţeanu: Ştiţi când am publicat noi acest material? Acum două zile. Problema e următoarea. De ce credeţi că nu a dat nici un semn în legătură cu dezvăluirile? Pentru că e mult mai simplu să taci. Aşa cum a tăcut şi în momentul când Traian Băsescu l-a acuzat de anumite partipriuri din afaceri în sfera influenţelor politice.

Radu Moraru: Da, dar de afaceri tot românul ştie următorul lucru, domne, fac toţi afaceri şi aşa mai departe. Dar domnul Nicolae Ulieru, dacă, de exemplu, un premier al României, un ministru… trimis să apere acolo cu jurământ interesul ţării, dacă el face afaceri cu unul care a agent străin al altei ţări, cum se cheamă chestiunea asta?

Nicolae Ulieru: Conflict de interese.

Petre Niţeanu: E greu să dăm un verdict acum. Ştiţi ce e surprinzător însă, că nimeni nu ia nici o poziţie. Domnul Nicolae Ulieru ne poate spune că există aparatul SRI-ului, funcţionează ireproşabil, în ceea ce priveşte transmiterea informaţiilor către capii ţării. SRI-ul informează. SRI-ul îşi face treaba.

Nicolae Ulieru: Dar decizia e politică.

Radu Moraru: Eu merg pe logică. Dumneavoastră spuneţi că premierului i s-a spus.

Petre Niţeanu: Da.

George Roncea: Hai să fim serioşi, aveţi idee câţi ofiţeri de informaţii există?

Radu Moraru: Dar dacă vine aici premierul şi ne spune, dovediţi că Rudaş nu e un ambasador onest.

Petre Niţeanu: SRI nu e curte de justiţie. SRI dă o ţintă, un individ, şi se aduce un vraf de documente la cel care analizează.

Radu Moraru: E această carte, Aurel Rogojan, Traian Valentin Poncea, Spionajul ungar în România. Aurel Rogojan a fost general de brigadă în SRI, a ieşit la pensie… George Roncea: Şi are dreptul să vorbească.

Petre Niţeanu: Problema nu este dacă noi credem. Problema e următoarea. Colegul meu, Dan Badea, a deschis o carte, şi a spus în felul următor, uite ce se scrie în cartea asta. Am deschis Registrul Comerţului şi am observat că banii care pleacă din afacerile lui Rudaş ajung surprinzător la Călin Popescu Tăriceanu. Noi am publicat în ziar schema afacerilor între Călin Popescu Tăriceanu şi acest domn. Şi care e relaţia de afaceri dintre Călin Popescu Tăriceanu şi acest domn? Sunt amândoi în aceeaşi firmă. Pe de o parte, Rudaş pierde bani în toate afacerile, singurul care câştigă e Călin Popescu Tăriceanu. Şi vedem ce se întâmplă în România, mai bate unul ţăruşul pe câmp, mai vine unul şi spune, de astăzi nu se mai dau bonuri de masă…

Radu Moraru: La bonurile de masă deja sună altceva.

Nicolae Ulieru: Vreau să fac o precizare în legătură cu acele pancarte din Ţinutul Secuiesc. S-a iscat o mică tevatură acolo şi a apărut Marko Bela, şeful UDMR, care spune, de ce vă…. eu până în momentul acela aveam o părere destul de bună despre Marko Bela, poet, intelectual, chipurile pare ponderat. Şi auziţi argument la Marko Bela, ori el e prost, ori pe noi ne crede proşti. Zice aşa, Ţinutul Secuiesc, cum e Ţara Bârsei, ţara Oaşului… păi stai puţin domne, Ţinutul Secuiesc e o departajare etnică, Ţara Bârsei, Ţara Oaşului, sunt denumiri geografice. Asta e parşivenia liderilor UDMR.

Radu Moraru: Toţi sunt parşivi. Vă întreb aşa, eu ţin minte de o ieşire publică a SRI, atunci când Rudaş era ambasador al Ungariei în România, în care domnul Nicolae Ulieru a fost foarte acid la adresa sa. Nicolae Ulieru: Domne, eu nu-mi mai aduc aminte.

Petre Niţeanu: Ha….

Nicolae Ulieru: Dacă îmi prezinţi documentul, atunci îl comentăm împreună.

Radu Moraru: Am să îl caut.

George Roncea: Chestiunea esenţială e că un premier al României e într-o combinaţie dubioasă cu un personaj… dar să vă complic puţin situaţia. Vă citez din jurnalul lui Ion Raţiu, care prost nu era. A fost publicat în 2002 şi conţine următoarea notă din 2 decembrie 1994: „Iorgu Grigore îi spune lui Raţiu: următorii sunt ofiţeri SRI acoperiţi: Dinu Patriciu, Petre Roman, Verestoy Attila, Călin Popescu Tăriceanu, Adrian Năstase, Tinca şi Mugur … escu.” Mai departe, putem merge la trecutul domnului Călin Popescu Tăriceanu. Una dintre soţiile sale, a doua, era fata lui Simion Constantin Georgescu, ambasador al lui Ceauşescu în Israel în perioada ’66-’71. Într-o perioadă în care România era singura ţară socialistă care avea ambasadă acolo. Ideea e că ambasada respectivă era un culoar interesant şi pentru URSS. Ceea ce vreau să spun e că în acest interval socrul se ocupa foarte intens de pregătirea, lansarea în viaţă a lui Călin Popescu Tăriceanu.

Radu Moraru: Aici aţi mai spus ceva la începutul emisiunii….

George Roncea: Vreau să fac o legătură foarte importantă. Deci pe lista lui Raţiu sunt mai mulţi: Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, Dinu Patriciu, Roman… oameni care au avut o carieră oarecum similară. S-au căsătorit cu o fată de mahăr, comunist, au fost propulsaţi pe o zonă apropiată serviciilor, au avut o lansare perfectă după 1990, şi nu uitaţi, Călin Popescu Tăriceanu nu există fără Dinu Patriciu. N-a existat niciodată. El a existat tot timpul… ceva umil pe lângă Dinu Patriciu. Faptul că Dinu Patriciu a vândut unui stat CSI Rompetrolul, e un eveniment interesant. Faptul că Călin Popescu Tăriceanu, sau mai nou Teodor Meleşcanu… pentru că în Curentul de mâine publicăm legătura dintre Teodor Meleşcanu, notiţele celebre de la SRI scăpate ca din greşeală în presă, acum, Moscova via Chişinău. Cum e posibil ca un lider important cum e Teodor Meleşcanu să plece către Moscova, fără să scoată un cuvinţel în presă, şi dacă nu erau bileţele ăstea scoase de Ciuvică, poate nu se ajungea la această discuţie. Domnul Călin Popescu Tăriceanu e orientat peste Ungaria. Faptul că s-a căsătorit în Ungaria, că a trecut la catolicism, că lui îi plac ungurii, e problema lor. Dar faptul că… eu vreau să spun că există o categorie de persoane, şi am nominalizat câteva, care au făcut parte dintr-un plan, şi în acest plan fiecare dintre ei s-au aşezat pe o porţiune importantă, iar acum se află în poziţii fundamentale.

Radu Moraru: Eu l-am cunoscut pe Ion Raţiu, am şi făcut câteva emisiuni cu el în urmă cu mulţi ani. Ion Raţiu nu le ştia pe toate. Puteau fi şi intoxicaţi.

George Roncea: Cea mai mare parte din activele importante ale României au fost vândute unor state. Adică România nu e în stare să îşi gestioneze propriul avut, alte state le pot administra şi dintr-o dată aduc miliarde.

Petre Niţeanu: Şi dacă vă daţi doi metri în spate veţi observa că în momentul în care dezvăluirile penetrează în presă şi atrag atenţia oamenilor despre ceea ce se întâmplă, apare brusc un individ care spune în felul următor, vă dau exemplu Mugur Ciuvică. Ce a spus domnul Ciuvică: domne, SRI poliţie politică împotriva Noricăi Nicolai.

Radu Moraru: Sugeraţi că a fost o diversiune?

Petre Niţeanu: Şi încă cum.

Nicolae Ulieru: Atunci când vezi că inamicul se îndreaptă către ţinta reală, creezi o ţintă falsă.

Petre Niţeanu: Ciuvică din actele alea trebuia să ştie că nu Norica Nicolai era acolo, ci Teodor Meleşcanu. Şi a făcut aşa pentru a ataca direct SRI. Pentru că în mod surprinzător, domnul Ciuvică şi alţi câţiva de pe acolo au impresia că tot ceea ce publicăm are legătură cu anumite lucruri din SRI.

Radu Moraru: Orice ziarist când vede, când ai bomba asta… mie mi s-a părut o bombă. Aţi reuşit să veniţi cu câteva elemente care creează nişte suspiciuni în jurul unei asocieri între premierul unei ţări, independente…

Petre Niţeanu: Ştiţi pe ce se face un dosar penal? Pe indicii. Dar cine să îl cerceteze pe premier? Păi e simplu. Dacă indiciile sunt furnizate de SRI şi de SIE, cum poţi să spui tu, nu există.

Radu Moraru: Totul e grav, până la un punct, dacă Rudaş e un cetăţean onest al Ungariei…

Petre Niţeanu: Care pierde bani în România şi a venit să spargă miliarde, nu?

Radu Moraru: Câţi bani a pierdut, mulţi?

Petre Niţeanu: Miliarde.

Radu Moraru: Mergem pe urma banilor.

Petre Niţeanu: Păi mergeţi dumneavoastră pe urma banilor, procurorii nu mai merg.

Radu Moraru: Dacă ar fi fost funcţionar public al Ungariei, cât avea salariu ca ambasador, 2000 de dolari. Vezi cât a pierdut, şi îl întrebi de unde a avut banii.

George Roncea: Păi pe Verestoy l-aţi întrebat domne, din inginer chimist cum a ajuns milionar în România? Numai pe afaceri penale.

Petre Niţeanu: Încă un amănunt. Grupul de evidenţă, ştiţi ce înseamnă? Domnul Ciuvică a vrut să tragă un semnal direct către SRI, băieţi potoliţi-vă că vă distrugem şi aici.

Radu Moraru: Deci noi am asistat la arătat de pisici.

Petre Niţeanu: Păi perdele de fum. Cine i-a dat lui permisiunea, chiar dacă avea acces la informaţii, de ce să expui un mecanism care e secret?

Radu Moraru: Cum a avut Ciuvică acces la documente?

George Roncea: Întrebaţi-l pe Emil Constantinescu, care s-a declarat învins de Securitate. Să spunem lucrurilor pe nume, singura instituţie din România care poartă documente la blană orice fel de acţiune pe domeniul, economic, în afară de parchet, e SRI-ul. Singura instituţie care e acum blocată, de către cine, de către Ciuvică cu PNL-ul.

Petre Niţeanu: Vă aduceţi aminte scandalul cu rachetele către Iran? Domnul Oprea era atunci la Constantinescu şi a lansat două fumigene, SRI-ul, România, a încărcat embargoul…

George Roncea: O tâmpenie de la cap la coadă.

Petre Niţeanu: A recunoscut că a sustras documente, le-a arătat public… după aia se mută în curtea domnului Călin Popescu Tăriceanu. Primeşte stop de la SRI, nu ai voie la documente secrete, după care alături de Erne…

Radu Moraru: Văd aşa lupte… oameni din interiorul SRI, cu oameni din interiorul SRI. Evident că aşa se scurg… Mugur Ciuvică să aibă acces la documente, probabil că cineva i le furnizează din SRI. Acum ceva timp a dispărut un document care a fost livrat pe piaţă.

George Roncea: Lui Mircea Geoană, păi şi gruparea în care se află PNL-ul nu e o grupare determinată foarte clar în timpul referendumului? Până la urmă cine cu cine se luptă?

Radu Moraru: Cum poate să se afişeze astăzi cu aceste poveşti în jurul afacerii? Astăzi a fost o campanie în toată presa, domne, se lansează Harley Davidson în România.

Petre Niţeanu: Se lansează la fel cum s-a lansat autonomia.

Nicolae Ulieru: Să facem o mică legătură total aiurea, că vorbim de motociclete. Acum două trei zile un grup de 200 de motociclişti a venit din Ungaria în România ca să aducă ajutoare la copii săraci handicapaţi, nu ştiu ce. Şi unul dintre ei zicea aşa, că îl întreba reporterul, de ce v-aţi dus la Deva? Pentru că Deva e un oraş tipic maghiar.

Radu Moraru: Acum şi noi trebuie să ne inflamăm că… eu în mod normal nu le-aş da voie ca premierii, preşedinţii României, să facă afaceri cu ambasadori.

George Roncea: Dar mai ţineţi minte când ministrul de externe al României, Andrei Pleşu, primea bani de la o fundaţie din Germania? V-aţi mirat foarte tare atunci? Acum e vorba de faptul că, de exemplu, în orice stat civilizat un ambasador sau un şef de stat sau un ministru de externe şi dacă primeşte cadou un pix…

Radu Moraru: Trebuie să îl declare.

Petre Niţeanu: Înainte de a-l lua, întreabă serviciul de informaţii. Nene, pot să iau? Pentru că dacă ia de la cine nu trebuie…

Radu Moraru: Ziarele scriau că a primit cadou o motocicletă, nu un pix.

Petre Niţeanu: În ultimii 2 ani firma lui Călin Popescu Tăriceanu a avut de 27,4 ori creştere economică. E incredibil.

George Roncea: A muncit din greu, după program fugea la firmă.

Petre Niţeanu: I-a pus drojdie.

Radu Moraru: Staţi puţin că nu se ocupa Călin Popescu Tăriceanu de administraţie, se ocupa finul său.

Petre Niţeanu: Finul său nu putea să se ocupe pentru că el pierde pe linie în restul afacerilor.

Radu Moraru: Tot nu-mi vine să cred că SRI-ul i-a spus premierului, domnul Călin Popescu Tăriceanu, domnul Rudaş apără interesele altei ţări.

Nicolae Ulieru: Dar el nu ştia că acest Rudaş a fost ambasador?

Radu Moraru: Poate că a avut o amnezie…

George Roncea: Dar îl are consilier pe domnul Oprea.

Radu Moraru: Ce e iar dubios e că aţi spus că domnul Rudaş a început activitatea diplomatică nu în 1990, ci mai înainte…

Nicolae Ulieru: El a fost în România după 1990.

Radu Moraru: Ştii ce se întâmplă, ţările democrate după revoluţiile lor, Ungaria, Cehia şi aşa mai departe. Au spus că schimbă diplomaţia şi că numesc oameni noi, curaţi…

Nicolae Ulieru: Nu s-a întâmplat aşa. În nici o ţară. Nici Cehia, nici Ungaria…

Petre Niţeanu: Noi am distrus tot ceea ce reprezenta ameninţare către statele externe din informaţii. Ştiţi care e media de vârstă din SRI la ora actuală? Uşor peste 30. Cum poţi să gestionezi un spaţiu informativ pe o geo-poziţie a României cu oameni care abia se bărbieresc?

George Roncea: Aţi urmărit povestea dosarului cu Ciuvică?

Radu Moraru: Acesta cu SRI-ul. Pentru mine e un flaps, şi în general domnul Ciuvică are multe încă de lămurit din trecut.

George Roncea: Da, dar faptul că Teodor Meleşcanu îşi creează via Chişinău o legătură cu domnul Putin, care nu e un partid democratic, dimpotrivă, nu vi se pare totuşi o problemă? Şi atunci cum de a ajuns Norica Nicolai să ceară darea afară… că ea a zis să fie daţi afară ofiţerii SRI care au lucrat acest caz.

Radu Moraru: Din ce aţi spus pare un atac la SRI, pentru că SRI-ul se ocupă cu nişte dosare complicate.

Petre Niţeanu: Staţi puţin, de ce trebuie lovit permanent în instituţiile statului, ba în SRI, ba în poliţie?

Radu Moraru: Îl rog pe premierul României, pentru că eu ca cetăţean al patriei mă simt lezat să ştiu că am un premier care e asociat cu o persoană dubioasă. Nu spun vinovată. Ar trebui să ni se spună, ori de la premier, ori de la SRI…

Petre Niţeanu: Nu o să spună nimic, pentru că nu are ce să spună.

Radu Moraru: Să spună aşa, Rudaş Erne e cel mai cinstit şi onorabil om de afaceri pe care l-am întâlnit…

George Roncea: We believe in love…

Petre Niţeanu: Aţi aflat ceva în ţara asta cu adevărat? Ce? Imediat Parchetul e luat, Poliţia e luată, SRI e luat…

Radu Moraru: S-au mai luat nişte capace. Vă întreb aşa, dacă emisiunile astea şi informaţiile ăstea existau acum câţiva ani?

Petre Niţeanu: Drumul spre iad e pavat cu bune intenţii. Toată lumea spune, eu am bune intenţii.

George Roncea: Domnul Teodor Meleşcanu nu a spus nimănui când a plecat la Chişinău, voi semna un acord cu domnul Urechean. Domnul Urechean, despre care există teancuri de informaţii şi la SRI, şi la SIE, e un om al Moscovei.

Petre Niţeanu: Ceea ce e public, deci nu am descoperit noi nimic.

George Roncea: E un raport al Curţii de Conturi.

Radu Moraru: Eu vă spun ceva, din punctul meu de vedere premierul ar trebui să plece mâine, dacă acuzaţiile că acest cetăţean e general maior în serviciile secrete ungare… cu care premierul e asociat. Păi aşa de papagali suntem noi?

George Roncea: Ştii ce o spună, că e poliţie politică… afară cu ofiţerii SRI. Şi iată reţeaua, o aveţi acolo, o să apară în ziarul de mâine.

Petre Niţeanu: Astea au fost scrise în presă. Noi n-am făcut decât să luăm, să facem săgeţile dintre ele, ca să explicăm oamenilor ce s-a întâmplat.

Radu Moraru: În orice schemă unde sunt multe săgeţi, pot fi şi erori. Dar aici e o singură săgeată. Deci am Călin Popescu Tăriceanu – Rudaş Erne.

Nicolae Ulieru: Posibil cadru de informaţii.

Radu Moraru: Domne, în anii când Rudaş Erne era ambasador, şi mi-am adus aminte, dumneavoastră aţi spus atunci, şi repet, o spuneaţi în numele SRI, că activitatea acestui ambasador, şi l-aţi reclamat la Budapesta, nu corespunde statutului de diplomat.

Nicolae Ulieru: Dacă aşa am spus, aşa o fi fost. Dar nu-mi aduc aminte…

Radu Moraru: O să vă aduc… atenţie, era comunicat.

Nicolae Ulieru: Domne, dădeam comunicat după comunicat.

Petre Niţeanu: Exista vreun comunicat în care aţi minţit în mod intenţionat?

George Roncea: Desigur, normal, că de aia era SRI.

Nicolae Ulieru: Totul era minciună.

Radu Moraru: Domnul Nicolae Ulieru, credeţi că un ministru, un preşedinte, un premier, are voie să aibă afaceri cu oameni care au apărat interesele altor ţări?

Nicolae Ulieru: Eu zic că nu, cel puţin din punct de vedere moral.

Radu Moraru: Dacă vorbim, şi că ar fi fost în serviciile secrete?

Nicolae Ulieru: Cu atât mai mult, nu.

Radu Moraru: Spuneaţi la un moment dat că are un grad mai mare acest Rudaş decât Călin Popescu Tăriceanu.

George Roncea: Şi poate domnul Raţiu, eu cred că ştia câte ceva.

Radu Moraru: Eu ţin minte şi nişte interviuri pe care le-am făcut cu domnul Raţiu, şi cu domnul Coposu, şi astăzi în acele lucruri regăsesc nişte erori destul de mari.

George Roncea: Să dea domnul să fie intoxicare, să greşim noi.

Petre Niţeanu: Păi nu, nu are cum să spună că acest domn Erne e altcineva.

Radu Moraru: Dar dacă omul acesta, domnul Nicolae Ulieru, e agent dublu? Deci merg pe… e o ipoteză.

George Roncea: Călin Popescu Tăriceanu sau Erne?

Radu Moraru: Erne.

George Roncea: Suntem foarte tari. I-am spart pe unguri

. Petre Niţeanu: Să fie agent dublu şi el să fie expus prin firme?

George Roncea: Înseamnă că ne-am deconspirat.

Radu Moraru: Eu tot nu înţeleg inocenţa premierului… trebuia să iasă din această combinaţie, chiar dacă omul era cel mai curat cetăţean.

Petre Niţeanu: Domnia sa s-a cuplat inclusiv la guvernare numai cu UDMR-ul.

Radu Moraru: Nu cred că stătea asocierea PNL-UDMR în nişte motociclete.

Petre Niţeanu: E vorba de miliarde.

George Roncea: Cui îi stă în gât cel mai tare SRI-ul în România? Lui Verestoy, adică UDMR-ului, şi în momentul de faţă şi PNL-ului.

Radu Moraru: Trebuie să primim mâine ca cetăţeni ai patriei următoarea scrisoare oficială, cetăţeanul Rudaş e cel mai bun, cel mai onest… iar eu cred că această hârtie ar trebui, pentru că ce spuneţi dumneavoastră, şi e un document care există, că SRI l-ar fi prevenit pe premier că e bine să-i spună nu lui Rudaş Erne.

Petre Niţeanu: Ce ziceţi dacă inclusiv Traian Băsescu are acest document? Ce poate să facă un preşedinte de ţară aflat într-un conflict direct cu premierul?

George Roncea: În dosarul Rompetrol ce a putut face până la urmă? 13 amânări.

Radu Moraru: SRI informează şi preşedintele şi premierul. Deci documentul a plecat în acelaşi timp şi către premier şi către preşedinte.

Nicolae Ulieru: Se poate, dar se poate să fi plecat şi doar către preşedinte. Pentru că principalul beneficiar al informaţiilor e preşedintele.

Petre Niţeanu: Vă aduceţi aminte când l-a umflat pe Traian Băsescu râsul?

George Roncea: Când Ticu Dumitrescu l-a propus pe Marius Oprea la SRI?

Petre Niţeanu: Ce poţi să faci când ţi se dă o asemenea soluţie şi tu nici nu poţi să vorbeşti, nici să acuzi…

Radu Moraru: Dacă are acest document, de ce nu poate să îl dea publicităţii? Aş face o şedinţă în CSAT, domne, românii vor să ştie dacă premierul e asociat cu un om suspectat de…

Petre Niţeanu: Păi asta era la Registrul Comerţului.

Radu Moraru: În momentul ăla cine poate să dea clarificări?

Petre Niţeanu: Călin Popescu Tăriceanu.

George Roncea: Să fugă la Budapesta, ce să facă? Nu, rămâne la guvernare cât poate. Pentru că altfel vine DNA-ul la el.

Nicolae Ulieru: Până pe 3.

George Roncea: Facem pariu? Eu zic că nu trece moţiunea din cauza lui Ion Iliescu. Pentru că dacă Guvernul PNL cade, în secunda 2 vine Procuratura.

Radu Moraru: Eu nu cred că până acolo se ajunge. Să fim serioşi.

Petre Niţeanu: Domnul Radu Moraru, ce s-ar fi întâmplat dacă dumneavoastră nu aţi fi fost interesat de acest subiect?

Radu Moraru: Era interesat altul.

Petre Niţeanu: Nu, facem pariu. Vreţi să vă spun ce subiecte au ratat alţi oamenii? Marius Oprea.

Radu Moraru: Domne, asta e bombă. Asta mâine toată presa o să scrie.

Petre Niţeanu: N-o să scrie nimeni.

Radu Moraru: Cum, domnilor? Cristoiu, Valentin Stan…

George Roncea: Să ne păstrăm optimismul.

Petre Niţeanu: Singura armă împotriva acestui atac e să taci.

Radu Moraru: Bun, deci domnule premier, daţi-ne soluţia. Domnilor, vă mulţumesc pentru participarea în emisiune.


Multumiri postului B1 TV si emisiunii Nasul

Ce semnificaţie o avea rezilerea unor contracte economice?

19 aprilie 2011 Lasă un comentariu

Oare faptul că se reziliază unele contracte economice, înseamnă ceva mult mai profund decât pare la prima vedere?

Oare cârdăşiile create după 90 care au dus la îmbogâţirea anumitor persoane şi eternizarea unor personaje în viaţa politică să fie ameniţate de reziliera unor importante contracte economice?

Oare unele cârdăşii care ne-au fost livrate nonstop de televiziunile obediente mogulilor nu existau cu adevărat, iar cele care au făcut ca România să pară a fi blocată şi nemodernizabilă după 90 să se simtă ameninţate?

Întrebări la care e tare greu de răspuns.
Cu câteva zile în urmă se zbenduia neuronul celor de la televiziunile moguloide înspăimântate că de data asta România va primi un picior sub coadă care ne va proiecta fix afară din Europa.

Evident că jelania lor era susţinută de articolul apărut  în “presa franceză”,  după cum spuneau, artico care se lega de  reziliera contractului cu firma franceză COLAS pentru construirea a 20 de km de autostradă între Cernavodă şi Medgidia. Se spunea că e vorba de un fel de măsuri de represiune din partea România şi nu de faptul că firma COLAS,  nu respectase termenele termenii contractului, da bani dorea, de fapt nu spuneau că era vorba de un articol apărut doar în LeMonde şi scris de mâncătorul de rahat, Mirel Bran, de filme de care n-a auzit nimeni şi de articole împuţite la adresa României  făcătoriu, şi cu solide interese în zona liberală, priten bun cu Marius Oprea, sinecurist de vază şi membru plin al PNL. Nu, nu îşi aminteau asta.

În schimb ziceau că firmele franţuzeşti au de suferit în urma faptului că francezii ne-au spus “nu” când a fost vorba de intrarea în spaiul Schengen.

Cum era de aşteptat, grozăvia era şi mai mare deoarece acea neprimire în Schengen avea drept cauză reală nu faptul că avem de exemplu mari probleme cu corupţia ci faptul mult mai grag că România, prin preşedintele său a refuzat să pupe poale piticului isteric parizian.

Pe de altă parte, nu cred că mai există cineva care să nu fi auzit de la aceiaşi mâncători de rahat cum că  firmele lui Căşuneanu şi Umbrărescu profită de oarece prietenii în zona adumbrită a politicii, cu degetul ţeapăn de ginecolog dedicate arătând tocmai spre, tot în minţile lor apretate,  cea mai ticăloasă blondă din ţara asta , Elena Udrea.

Ei, toate cunstrucţiile acestea aiuritoare cu mafia politică şi alte nebunii pare a fi fost demolată de un gest al guvernului şi anume acela de a rezilia nişte contracte care se refereau la Autostrada A3 Moara Vlăsiei- Ploieşti.

Deci  după ce marţea trecută Ministerul Transporturilor a anunţat ruperea contractului semnat cu firma franceză COLAS pentru construirea a 20 de km de autostradă între Cernavodă şi Medgidia, ieri ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a anunţat rezilierea contractului semnat în 2007 cu firmele Euroconstruct 98 (deţinută de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu), Pa&Co (Costel Căşuneanu) şi Spedition UMB (Dorinel Umbrărescu) pentru cei 42 de km de autostradă dintre Moara Vlăsiei şi Ploieşti. Aceştia sunt parte a viitoarei autostrăzi A3 Bucureşti-Braşov-Cluj-Nădlac şi ar fi trebuit definitivaţi în acest an. Loie

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu a declarat că„ Este o notificare prealabilă pentru rezilierea contractului pentru Moara Vlăsiei- Ploieşti. Constructorul a părăsit şantierul şi solicită majorarea preţului cu 47%”. Potrivit unor oficiali din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), problemele ar privi în special un sector de 2 km între km 46 şi km 48 aflat în lucru la firma Euroconstruct Trading 98, deţinută de Dan Beşciu. Constructorul este unul dintre câştigătorii licitaţiilor pentru construirea a noi tronsoane de autostradă între Nădlac şiSibiu. Beşciu nu a putut fi ieri contactat telefonic. Compania spune că lucrările pe acest mic sector au încetat acum 16 luni şi că firma în cauză s-a demobilizat. Măsura a fost luată având în vedere întârzierea firmelor menţionate în îndeplinirea obligaţiilor contractuale privind activitatea de proiectare şi execuţie, slaba mobilizare a echipamentelor în şantier, precum şi lipsa unui program de lucrări coerent care să demonstreze capacitatea tehnică şi organizatorică de a finaliza lucrările în termenul prevăzut, afirmă CNADNR.

Într-un comunicat CNADR zice că: „Totodată, deşi costurile acestui contract au crescut deja semnificativ, antreprenorul solicită în continuare majorări de preţ pe care CNADNR nu le poate acorda, având în vedere legislaţia în vigoare”. Legislaţia în vigoare permite  majorări ale contractelor cu cel mult 50% pe motive întemeiate, după care singura şansă de creştere a valorii iniţiale este scoaterea la licitaţie a unor lucrări suplimentare şi atribuirea noului contract prin negociere directă. Ministerul Transporturilor spunre că într-o  lună va definitiva caietele de sarcini pentru relicitarea tronsonului Moara Vlăsiei-Ploieşti.

Treaba e că majorarea de  47% cerută vine după o creştere a valorii contractului cu 25% aprobată în urmă cu aproximativ doi ani.

Dacă facem un mic calcul devem că dacă  CNADNR ar fi dat curs ultimei cereri a asfaltatorilor, creşterea valorii contractului ar fi ajuns 72% şi contractul ar fi crescut de la suma iniţială, de 702,58 milioane lei fără TVA, la 1,2 miliarde lei, respectiv la o valoarea kilometrlui construit de autostradă ar fi fost de 6,8 milioane de euro, mult peste standardele de cost acceptate. Prima majorare a fost acordată ca urmare a înlocuirii pământului din corpul autostrăzii cu balast. Majorarea pe care  o cer acum constructorii este  în contul lucrărilor deja efectuate de realizare a celei de-a treia benzi (la care s-a renunţat între timp) şi al unor indexări de preţuri cauzate de întârzierile cu care statul a pus la dispoziţia constructorilor terenurile necesare.

Ei bine, spun unii, pentru cei trei constructori, rezilierea contractului ar putea fi, în anumite condiţii, chiar o mană cerească pentru cei trei constructori. Prima condiţie ar fi ca CNADNR să nu le perceapă penalităţi de întârziere prea mari. În al doilea rând, urmează să fie făcută inventarierea lucrărilor executate până la acest moment, iar constructorii să fie plătiţi în funcţie de stadiul acestor lucrări. Dacă volumul decontat va fi peste cel realizat efectiv, atunci cei trei constructori vor obţine profit. Doi din cei trei vor avea şi lucrări pe tronsoane ale autostrăzii Nădlac-Sibiu (Spedition UMB pe Timişoara-Lugoj şi Euroconstruct 98 pe Orăştie-Sibiu). Aici plăţile la lucrări vor curge constant deoarece proiectul e finanţat de la UE. De aceea, rezilierea contractului de pe Moara Vlăsiei-Ploieşti le va permite să îşi mute utilajele spre un alt contract unde nu vor exista sincope de finanţare.

Ei, de data asta nu mai e război sau neînţelegere ci, vezi Doamne interese ale celor implicaţi.

Interesant.

 Când a fost povestea cu vămile, s-a vorbit de neînţelegeri dintre X şi Y,  controalele din poliţie, se spunea că au ca urmare faptul că unii au dat cu caşceta-n curtea cotroceniului.

Tare mi-ar plăcea să văd şi măsuri punitive, să văd cum în urma unor neînţelegeri se umplu într-o zi cu magistraţi corupţi, aresturile, sau şi corupţi din alte domenii, cum liderilor de sindicat care afişază averi cu mult peste ce le permite leafa legală, cum ni se arată cum e cu mătuşa Tamara, ori poate ni se arată şi cum o ministresă de pe vremea prezidenţiatului lui Iliescu deturna bani, cum arată declaraţiile delaţiunii lui Antonescu. Poate ni se spun şi detalii despre prestaţiile lui Ponta ca procurer.

Poate neînţelegerile dintre persone suspuse vor face ca şi România să înceapă să se cureţe.

 Este inadmisibil ca un individ ca Adrian Năstase să fie present pe la televiziuni şi să vorbească de stărpirea corupţiei când el însuşi este obiectul unor dosare legate de corupţie. Poate ar trebui ca cineva să se certe şi să aflăm şi noi cum e cu firele din povestea cu brăţările dacice, fire care duc la Năstase conform unora din cei implicaţi, ori poate vom vedea de ce virusul aviar selecta ca să lovescă intreprinderile avicole concurente celor unde A.Năstase era acţionar.

Poate ne vom lămuri şi de ce Vadim Tudor e liber şi nu la arrest.

Este inadmisibil ca tribunul, cu isteria care în caracterizează să fie lăsat să scuipe cu veninui caracteristic spunând că el şi gaşca lui au fost agresaţi când cu  executarea sediului partidului când cel agresiv a fost el. Eu nou am văzut-o pe acea executoare să aibă măcar un comportament deplasat, în schimb pe Vadim l-am văzut aruncând în ea cu apa din pahar şi cum unul din poliţiştii prezenţi pentru a ajuta la executarea unei sentinţe judecătoreşti a fost agresat. Şi culmea Vadim a plecat de acolo fără a păţi nimic. Ba mai mult, poliţiştii prezenţi, în loc să îi pună nesimţitului cătuşele şi să-l bage la dubă, au sărit şi au prins-o pe respectivă doamnă, probabil să nu cumba să îi tragă vreo două tribunal.

Da, poate dacă vor apărea neînţelegeri între oameni destul de suspuşi, România se va curăţa. Am văzut cul după 90, corb la corb nu scotea ochii, cum se întreţineau ape tuburi, cum banii de la buget se scurgeau în nisipul de aur al bogăţiei unora ce devin tot mai puternici.

 Nu avem autostrăzi? Foarte bine. Nu murim din asta.

 Ruperea contractelor cu firme care nu îşi respectă semnătura, care din aceste contracte înţeleg doar că trebuie să încaseze bani dar să nu îşi facă datoria? Iar foarte bine şi n-ar fi rău să şi falimenteze.

Ruperea contractelor cu firme străine care se comportă la fel de balcanic cu cele autohtone, ar putea duce la răcirea relaţiilor cu ţări ce aşteaptă să fim fericiţi că ne văd ploconiţi în faţa aroganţei lor? Iar foarte bine.

Alternative? Întotdeauna există. Dacă nu în Europa, în alte părţi.

Firme venite din Europa, dacă au avut un compurtament reativ serios, se bucură de respect. Vezi povestea cu Nokia. Există probabil dacă nu în Europa, înChina, firme care nu doar că nu ar cere să fie tratate cu mănuşi ci ar veni chiar ele cu înlesniri doar pentru a intra pe piaţa europeană.

%d blogeri au apreciat: