Arhiva

Archive for 25 aprilie 2011

SFÂNTA LUMINĂ de la Ierusalim: un MIRACOL creştinesc sau un TRUC chimic ?

25 aprilie 2011 6 comentarii

Controversa SFINTEI LUMINI de la Ierusalim: MIRACOL creştinesc sau TRUC chimic

Aprinderea miraculoasă a Sfintei Lumini sau a Focului Sfânt este un ritual vechi de peste 1200 de ani care are loc, în Sâmbata Mare la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, cinstită de creştini ca fiind locul unde a fost răstignit şi înmormântat Iisus. Evenimentul este marcat în fiecare an de tensiuni dogmatice, biserica ortodoxă fiind împărţită în şase ramuri diferite, potrivit The Telegraph. Pe de altă parte, istorici şi credincioşi care au participat la ritual demontează miracolul la care participă anual mii de pelerini din toată lumea.

Punctul culminant al ritualul la care iau parte feţe bisericeşti de pretitundeni îl reprezintă momentul în care Patriarhul Ierusalimului intră în Capela Îngerului cu patru mănunchiuri a câte 33 de lumânări neaprinse. El este închis în încăperea în care se află mormântul lui Iisus după ce aceasta este inspectată pentru a se asigura că nu există în interior nicio sursă de foc. Potrivit ritualului, Patriarhul înconjoară de trei ori mormântul şi îngenunchează în faţa dalei de marmură care îl acoperă. Apoi, el se roagă pentru pogorârea Sfintei Lumini. După ce lumânările sunt aprinse miraculos, precum susţin înalţii bisericii, Focul Sfânt este împărţit miilor de credincioşi care se înghesuie în centrul vechi al oraşului. Lumina de la Ierusalim ajunge în 13 ţări ortodoxe, printre care şi România.

În fiecare an, credincioşii se strâng în faţa Bisericii Sfântului Mormânt pentru a lua lumină

Cu toate acestea, miracolul de la Ierusalim a stârnit de-a lungul anilor mai multe controverse. Scepticii pun la îndoială proprietăţile Sfintei Lumini despre care se spune că nu provoacă arsuri. De asemenea, Biserica Catolică şi cea Protestantă nu recunosc autenticitatea ritualului. În 1238, Papa Grigore al IX-lea a denunţat Lumina Sfânta ca fiind o fraudă.

În 2001, Soukias Tchilingirian, un armean apropiat bisercii a declarat că Sfânta Lumină „nu este un miracol. Preoţii greci aduc o lampă care arde de peste 1500 de ani. Ea este folosită pentru a aprinde Focul Sfânt. Pentru pelerinii credincioşi care vin din toată lumea este un miracol, o lumină din Ceruri, însă nu şi pentru noi. Desigur, sursa focului este simbolică”, a povestit bărbatul.

Fenomenul a mai fost explicat prin proprietatea unor substanţe de a se autoaprinde la o anumită temperatură. Spre exemplu, fosforul alb începe să ardă la 34 de grade. În 2005, Michael Kalopoulos, un scriitor şi istoric grec a demonstrat în cadrul unei emisiuni televizate cum pot fi aprinse „miraculos” lumânările cu ajutorul fosforului alb.

Pentru conformitate:

http://www.gandul.info/international/controversa-sfintei-lumini-de-la-ierusalim-miracol-crestinesc-sau-truc-chimic-8185543




Papa binecuvântează omenirea: Cristos înviat să deschidă calea libertăţii, a dreptăţii şi a păcii – Mesajul pascal „Urbi et Orbi” 2011

25 aprilie 2011 7 comentarii

 În Duminica Paştelui 2011, 24 aprilie, papa Benedict al XVI-lea a prezidat Sfânta Liturghie solemnă la altarul din faţa bazilicii vaticane începând de la ora 10.15. Şi anul acesta la altar a fost prezentă, adusă din Capela Sfântul Laurenţiu de la Sacla Santa străvechea icoană „aheropita” – în traducere „nefăcută de mână de om” – a Preasfântului Mântuitor. S-a celebrat vechiul rit „Resurrexit”, de aceea la începutul Liturghiei diaconii au deschis uşile pentru a arăta icoana Preasfântului Mântuitor adunării credincioşilor şi Sfântului Părinte. Apoi un diacon a cântat versetul „Surrexit Dominus vere et apparuit Simoni”- „Domnul a înviat cu adevărat şi s-a arătat lui Simon”, lui Petru. Este străvechiul rit al întâlnirii lui Cristos cel Înviat cu Petru, şi acum cu succesorul lui Petru, episcopul Romei. De asemenea, având în vedere că şi anul acesta creştinii din Orient şi Occident sărbătoresc Paştele la aceeaşi dată, un cor ortodox a cântat Stihirile Învierii din Liturgia bizantină. Omilia a fost înlocuită cu Mesajul pascal.

La ora 12 din balconul central al bazilicii vaticane Benedict al XVI-lea asistat de cardinalii diaconi Jean-Louis Tauran şi Raffaele Farina a pronunţat tradiţionalul Mesaj pascal, urmat de urările de Paşti în diferite limbi şi de binecuvântarea apostolică „Urbi et Orbi”, oraşului Roma şi lumii.

„Cristos a înviat”: după două mii de ani continuă să răsune vestea care a schimbat istoria. O miriadă de flori, oferite de Olanda, inundă Piaţa Sfântul Petru creând o sugestivă armonie de culori. Cosmosul întreg se bucură – spune Papa – implicat în primăvara omenirii” răscumpărate de Isus. Culorile dominante sunt mereu galbenul şi albul, care simbolizează lumina şi bucuria mesajului pascal, pe lângă faptul de a fi culorile steagului vatican. Multe şi felurite soiuri de flori: de la trandafiri la crini şi lalele, narcise, zambile şi o gamă variată de arbuşti şi plante de grădină.
Cum s-a spus, anul acesta Paştele catolic şi ortodox coincid. Astfel după proclamarea Evangheliei un cor ortodox a intonat în faţa lui Benedict al XVI-lea o cântare bizantină.

Puţin după ora 12 papa Benedict al XVI-lea a pronunţat Mesajul pascal din balconul central al bazilicii betrine:
“In resurrectione tua, Christe, caeli et terra laetentur – În învierea ta, o, Cristoase, să se bucure cerurile şi pământul (Lit. Orelor).
Dragi fraţi şi surori din Roma şi din lumea întreagă!
Dimineaţa Paştelui ne-a readus vestea străveche şi mereu nouă: Cristos a înviat! Ecoul acestui eveniment, pornit de la Ierusalim cu douăzeci de veacuri în urmă, continuă să răsune în Biserică, care poartă vie în inimă credinţa vibrantă a Mariei, Mama lui Isus, credinţa Magdalenei şi a celorlalte femei, care cele dintâi au văzut mormântul gol, credinţa lui Petru şi a celorlalţi Apostoli.

Până astăzi – chiar în era noastră de comunicaţii ultratehnologice – credinţa creştinilor se bazează pe acea vestire, pe mărturia acelor surori şi fraţi care au văzut cei dintâi piatra rostogolită şi mormântul gol, apoi mesagerii misterioşi care atestau că Isus cel Răstignit înviase; apoi el însuţi, Învăţătorul şi Domnul, viu şi ‚tangibil, apărut Mariei din Magdala, celor doi ucenici de la Emaus, în fine la toţi cei unsprezece reuniţi în Cenaclu ( Cf Mc 16,9-14).
• Învierea lui Cristos nu este rodul unei speculaţii intelectuale, al unei experienţe mistice: este un eveniment, care desigur depăşeşte istoria, dar care se întâmplă într-un moment precis al istoriei şi lasă în ea o amprentă indelebilă. Lumina care a orbit paznicii puşi să supravegheze mormântul lui Isus a traversat timpul şi spaţiul. Este o lumină diferită, divină, care a despicat întunericul morţii şi a purtat în lume strălucirea lui Dumnezeu, splendoarea Adevărului şi a Binelui.

Aşa cum razele soarelui, primăvara, fac să iasă şi să se deschidă mugurii pe ramurile arborilor, la fel iradierea care se desprinde din Învierea lui Cristos dă forţă şi semnificaţie oricărei speranţe umane, oricărei aşteptări, dorinţe, proiect. De aceea, cosmosul întreg se bucură astăzi, implicat în primăvara omenirii, care se face interpreta imnului tăcut de laudă al creaţiei. Aleluia pascal, care răsună în Biserica pelerină în lume, exprimă tresăltarea de bucurie silenţioasă a universului, şi în primul rând năzuinţa fiecărui suflet omenesc deschis în mod sincer spre Dumnezeu, mai mult, recunoscător pentru nemărginita sa bunătate, frumuseţe şi adevăr.

„De învierea ta, o Cristoase, să se bucure cerurile şi pământul”. La această invitaţie de preamărire, care se înalţă astăzi din inima Bisericii, „cerurile” răspund pe deplin: cetele îngerilor, ale sfinţilor şi fericiţilor se unesc unanim în tresăltarea noastră de bucurie. În Cer totul e pace şi veselie. Dar nu este aşa, pe pământ! Aici, în această lume, aleluia pascal este încă în contrast cu plânsetele şi strigătele care provin din atâtea situaţii dureroase: mizerie, foame, boli, războaie, violenţe. Şi totuşi, tocmai de aceea Cristos a murit şi a înviat! A murit şi din cauza păcatelor noastre de azi, şi a înviat şi pentru răscumpărarea istoriei noastre de azi. 
• De aceea, acest mesaj al meu vrea să ajungă la toţi şi, ca anunţ profetic, în primul rând la popoarele şi comunităţile care suferă o oră de pătimire, pentru ca Cristos Înviat să le deschidă calea libertăţii, a dreptăţii şi păcii.

Să se poată bucura Pământul care, cel dintâi, a fost inundat de lumina Celui Înviat. Strălucirea lui Cristos să ajungă şi la Popoarele din Orientul Mijlociu, pentru ca lumina păcii şi demnităţii umane să învingă întunecimile divizării, urii şi violenţelor. În Libia diplomaţia şi dialogul să ia locul armelor şi să favorizeze, în actuala situaţie conflictuală, accesul ajutoarelor umanitare la cei care suferă consecinţele confruntării. 
• În ţările din Africa de nord şi din Orientul Mijlociu, toţi credincioşii – şi în special tinerii – să se străduiască pentru a promova binele comun şi pentru a construi societăţi, în care sărăcia să fie înfrântă şi orice alegere politică să fie inspirată de respectul faţă de persoana umană. 

Celor evacuaţi şi refugiaţi, care provin din diferite ţări africane şi au fost constrânşi să lase afectele cele mai dragi să le parvină solidaritatea tuturor;
 oamenii de bună voinţă să fie luminaţi să deschidă inima pentru primirea lor, pentru ca în mod solidar şi concertat să se poată veni în întâmpinarea necesităţilor imperioase ale atâtor fraţi; celor care se străduiesc în eforturi generoase şi oferă mărturii exemplare în această direcţie să le parvină încurajarea şi aprecierea noastră.

Să se poată reface convieţuirea civilă între populaţiile Coastei de Fildeş, unde este urgent să se întreprindă un drum de reconciliere şi de iertare pentru a îngriji răni profunde provocate de recentele violenţe. Poată găsi mângâiere şi speranţă pământul Japoniei, în timp ce înfruntă consecinţele dramatice ale recentului cutremur de pământ, şi ţările care în lunile trecute au fost încercate de calamităţi naturale care au semănat durere şi angoasă.
Să se bucurie cerurile şi pământul pentru mărturia celor care suferă contradicţii, sau de-a dreptul persecuţii pentru propria credinţă în Domnul Isus.
 Vestea învierii sale victorioase să reverse în ei curaj şi încredere.

Dragi fraţi şi surori! Cristos înviat păşeşte înaintea noastră spre noile ceruri şi pământul nou (Cf Ap 21.1), în care în sfârşit vom trăi toţi ca o singură familie, fii ai aceluiaşi Tată. El este cu noi până la sfârşitul timpurilor. Să păşim în urma lui, în această lume rănită, cântând aleluia. 
• În inima noastră se află bucurie şi durere, pe faţa noastră zâmbete şi lacrimi. Aşa este realitatea noastră pământească. Dar Cristos a înviat, este viu şi păşeşte împreună cu noi. De aceea să cântăm şi păşim, credincioşi angajării noastre în această lume, cu privirea îndreptată spre Cer.

Tuturor un Paşte Fericit!

Apoi papa Benedict a adresat saluturi de sărătoarea Paştelui în 65 de limbi diferite, inclusiv în limba română, cu o pronunţare mai reuşită decât în trecut. I-am răspuns din studio, cu întreitul tropar pascal.
• Salut în limba Româna „Cristos a înviat!”.

Preluare de pe siteul Radio Vatican:

http://www.radiovaticana.org/rom/Articolo.asp?c=481409

%d blogeri au apreciat: