Prima pagină > Internaţional > Moscova se pregăteşte să şantajeze România?

Moscova se pregăteşte să şantajeze România?

Mă uit în pe siteul Evz.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/flota-rusa-din-marea-neagra-va-proteja-ucraina-de-romania-927969.html şi nu-mi vine să cred. Nu cu multă vreme în urmă, când a fost vorba de instalarea scututlui antirachetă vodcarii moscoviţi au sărit ca muşcaţi de şarpe, deşi acel acut avea un ror eminamente defensive. Atunci spunea că respectivul scut îi putea deranja doar într-un singur caz. Dacă ar fi avut potenţial intenţia ca într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat să atace România sau alte ţinte din Europa, altfel nu văd de ce o structură defensivă ar putea deranja. Armura unui cavaler îl deranjează e altul doar dacă doreşte să-i împlânte sabia în maţe, altfel nu.

Ei bine,  un official rus Igor Korotcenko, reprezentant al Consiliului public de pe lângă Ministerul rus al Apărării, citat de publicaţiile electronice ruse Rosbalt şi Utro, zice nici mai mult, nici mi puţin că:

„Noi constatăm cu satisfacţie progresele înregistrate în relaţiile dintre Ucraina şi Rusia… În Ucraina a venit la putere o echipă pragmatică, care a decis să prelungească perioada de staţionare a Flotei ruse în Crimeea, ceea ce corespunde atât intereselor Rusiei, cât şi celor ale Ucrainei. Cunoaştem că există o serie de pretenţii teritoriale la adresa Ucrainei, în special din partea României. În virtutea acestui fapt, prezenţa Flotei ruse în Crimeea reprezintă un factor major pentru securitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei”.

Am stat şi m-am gândit cât de imbecil trebuie să fii ca ucrainean ca să crezi că Rusia îşi ţine flota în apele tale teritoriale pentru a te apăra de România,ţarăcare abia a reuşit să trimită o fregată care să facă act de prezenţă în războiul din Libia.

Din câte ştiu au, flota aceea a fost dusă acolo cu mult timp în urmă, pe vremea când Ucraina era parte a  URSS şi era similară ca misiune cu Armata a XIV-a din Transnistria.

Flota respectivă  şi orice altă entitate militară a Rusiei care se află pe teritorii foste sovietice, nu mai au rostul de a apăra aceste teritorii ci tocmai acela de a mai ţine sub ocupaţie, deci sub control,  teritorii teoretic independente. La Istanbul s-a cerut oficial Rusiei să îşi retragă trupele din Transnistria, dar ruşii s-ai făcut că plouă şi nu s-au retras. Trupele aflate acum în afara Rusiei după desfiinţarea URSS au un statut pe care Rusia refuză să îl recunoască. Acela de trupe de ocupaţie.

Da, dar nu doar că se înbâmplă ca trupele sau flota Rusiei să fie acolo dar aflăm ceva şi mai grav. Se modernizează…

 „Această modernizare a Flotei Rusiei din Marea Neagră va spori capacităţile acesteia, ceea ce este în interesul Ucrainei”, a mai spus Korotcenko, adăugând că „ministrul ucrainean al apărării a reiterat disponibilitatea Ucrainei de a oferi asistenţă în ceea ce priveşte lucrările de modernizare şi reparaţii ale navelor ruseşti la şantierele din Herson şi Nikolaiev (sudul Ucrainei) ”. Modernizarea, înseamnă capacitate de luptă crescută. Această capacitate de luptă, e drept, poate fi folosită şi cu rol defensive, dar tare m-aş mira ca pentru a opri un eventual atac al din partea României să fie necesară o medernizare a navelor existente. Poate în schimb ca, în urma unui motiv mai mult saz mai puţin real să atace România. Poate aplicâd ceea ce numesc americanii, “atacuri preventive”. În acest context, portalul Utro evocă o declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu făcută într-un interviu acordat în noembrie trecut unui ziar bucureştean, în care a afirmat că Bucureştiul nu „se simte confortabil cu trupe ale Federaţiei Ruse lângă graniţa noastră, în Transnistria”.

„Nu ne simţim deloc confortabil că Federaţia Rusă a ţinut să-şi prelungească acordul de staţionare a flotei de la Sevastopol pâna în 2042. Dacă Rusia priveşte cu atât drag la statele din regiunea Marii Negre, de ce e nevoie de o asemenea flotă într-o mare atât de mică?”, s-a întrebat atunci retoric preşedintele român.

Deci, de aici un oarece strateg rus poate trage concluzia că România se pregăteşte să atace bazele respective, în consecinţă, Rusia care încă se consideră stăpâna şi protectoarea Ucrainei ar putea pur şi simplu să bombardeze Constana sau Bucureştiul  ca să ne  bage minţile în cap.

Să revenim puţin la scutul antirachetă. Acesta i-ar fi deranjat doar dacă aveau de gând să ne atace. Şi i-a deranjat. Pe de altă parte, Rusia îşi modernizează nişte nave care pot ataca România. Dacă trag linie şi mai pun şi iritarea Rusiei în momentul în care România caută caută să îşi resolve imorturile de gaze naturale din altă parte decât Rusia, conluzia nu poate fi decăt una. Rusia doreşte controlul asupra României.

Unul din visurile ţarilor a fost cotrolul asupra Peninsulei Balcanice, or, controlând România, controlul asupra penisulei ar fi asigurat.

Interesant ar fi dacă România nu ar fi membru NATO. Chiar fiind nu prea cred că îşi fac ruşii mari prubleme, nu prea văd eu ca marie puetri din NATO să rişte un conflict real şi deschis cu Rusia de dragul României. Să fim serioşi, au ei interese mult mai mari legate de Rusia decât de România.

Dealtfel s-a văzut cu puţini ani în urmă cine pe cine agresează. E vorba de Canalul Bastroe. Atunci Ucraina şi-a arătat muşcii plimbând prin zonă nave de luptă. O demonstraţie de forţă. Ce au făcut marlie puteri din NATO? Nimic. Adică e posibil să fi făcut ceva, deoarece culmea ironiei, în acea perioadă preţul gazului Rusesc furnizat Occidentului a scăzut simţitor. Se poate oare să fi fosr ptreţul pe care l-a încasat Occidentul ca să se facă iar că plouă? Ne-au vândut oare? Nici n-ar fi de mirare. Ne-au mai vândut şi altădată şi ca urmare am avut parte de o jumătate de secol de communism.

 Acelaşi articol mai spune că: Rusia a prelungit anul trecut contractul de închiriere a bazei navale din Sevastopol pentru încă 25 de ani, adică până în 2042, deşi actualul acord expiră abia în 2017, în schimbul unei reduceri cu 30% a preţului la gazele naturale livrate Ucrainei.

Deci pentru Rusia gazul e o armă mult mai puternică şi mai parşivă decât pare la prima vedere. Diferenţa aceea de 30% înseamnă din partea Ucrainei vinderea unei bune părţi in suveranitatea proprie.

Ce ar trebui să facă România ? Scandal.  Ar putea foarte logic spună că prezenţa unei flote în crimeea, flotă care aparţine unei ţări care ne-a defint deja ca potenţial duşman al unei ţări pe care zice că o protejează înseamnă un atac la securitatea naţională.

Gestul plimbării navelor militare ucrainiene cumulate cu modernizare flotei ruseşti din Crimeea şi cu refuzul retragerii Armatei a XIV-a pe tritoriul Transnistriei, zonă aparţinând de drept Republicii Moldova dar neaflată sub controlul acesteia ci a unui regim marionetă, prorus, ar trebui să ne facă fără întârziere să cerem ca NATO  sau SUA să deschidă baze militate suplimentare în România. Poate România ar mai trebui să facă ceva. Mai are o armă. Vedem că în economia română sunt implicate firme ruseşti, firme controlate de personae suspuse, cu relaţii la vârf în Rusia. Acestea ar trebui să se bucue de regumuri speciale, adică să li se pară mult mai bines ă plece. De exemplu, dacă servicie de informaţii s-ar apleca mai atent asupra acelor firme, sunt convins că s-ar descoperi multe lucruri care ar puta face ca acestora să li se ridice autorizaţiile de funcţionare.

Să revin la vizita lui Geoană la Moscova? Ori la faptul că Patriciu, Vântu şi Voiculescu au interese în stânga Prutului? Acum nu, poate altădată.

Rămâne întrebarea: Oare Rusia se pregăteşte să atace România? Sau poate  pregăteşte un şantaj grosier?

  1. 26 aprilie 2011 la 22:11

    mda…”pe surse” am primit o imagine cu ultima realizare tehnologica intrata in arsenalul marinei romanesti, sa faca tandem cu bricul Mircea (care este considerata o nava militara)

  2. 26 aprilie 2011 la 23:31

    Păi e explicabil ca ruşii să se simtă ameninţaţi şi să-şi modernizeze flota… 😀

    Pentru mine scula numită undiţă e un băţ, dacă se poate relativ elastic şi e vreo trei metrii cu rude în pădurile de alun. Am prins la viaţa mea şi peşti. 3,5 pentru că unul l-am scăpat. Undiţa mai are un fir din nylon, un cărlig la capăt şi o plută din tuleu de cucuruz. Da nu oricum, nylonul şi pluta se trec printr-un inel de plastic, undiţa mei are un cârlig, mai mare s-au mai mic, după cum ai noroc. Ei bine, acel 0,5 peşte avta cam 15 centimetrii, o adevărată fiară dacă stai şi de gândeşti că din ceilalţi cel mai mare avea fix 6.2 cm (pe măsurate). Poate îmi explici şi mie ce-i aia din mâna omului…
    Ah, să nu uit, am şi scaun special. Unul cu trei picioare care se poate aduna şi pune în portbagaj. Experienţa mea într-ale pescuitului este de vreo opt ore cu totul dacă socoteşti toate cele trei partide de pescuit la care am avut şi undiţă. Am fost ce-i drept la mai multe, dat pe post de mâncător de seminţe şi chibiţ … 😀

  3. 26 aprilie 2011 la 23:33

    Mai e cea interesant în poza asta. Chestia pe care şade omul. Dacă zici că drăcia umblă, m-ai spart…

  4. 27 aprilie 2011 la 13:47

    Părerea mea e că Puterea de la Kremlin este nevoită să întrețină o armată supradimensionată căreia trebuie să-i găsească o întrebuințare. Până la urmă, este și o problemă socială: ce faci cu puhoiul de cioloveci lăsați la vatră? De unde atâtea locuri de muncă? Așa, îi ții prin Ucraina, Transnistria, cu costuri mai mici decât reintegrarea lor în viața civilă. Sau le găsești de lucru prin Cecenia…
    Mai cred că nu cu tancul încearcă Rusia să controleze țări ca România, ci cu împlântarea capitalului rusesc care-i concentrat în mâinile unor oligarhi, atenție! supuși necondiționat puterii politice.
    La noi, oligarhii ruși au pus mâna pe întreaga industrie de aluminiu (Grupul Marco – Vitali Maschitsky), pe industria metalurgică (Grupul Mechel – Igor Ziuzin – Mechel Targoviste, Mechel Campia Turzii, Ductil Steel Buzau, Otelul Rosu, Mechel Reparatii și Laminorul SA Brăila.), pe RAFO Onești patronată de Mihail Ciornoi. Astea îmi vin acum în minte. Rușii nu mai intră cu tancul ci cu unul ca Geoană, de pildă…(cu care au luat plasă crezându-l „tanc”, când el nu-i decât o rablă politică. He, he, he!). Să nu-l uităm pe Vîntu, oligarh autohton și agent de influență rusească. În Moldova, de pildă, Vîntu este în combinație cu Plahotniuc, oligarhul care-l finanțează pe Marian Lupu, pro-rus de notorietate.
    Buturuga mică de care s-au împiedicat rușii în România a fost Băse, care le mai poate ține piept doar trei ani, cât ține mandatul. Pe urmă…De ce să intre cu armata când pot intra cu Crin?

  5. 27 aprilie 2011 la 19:02

    *deutchebrak* e de râsul curcilor chestia cu apărarea Ucrainei împotriva României. Povestea cu flota de acolo este una mai veche, flota mării negre din Ucraina, este flota flota sovietică. Haioşenia dracului ar fi să se apuce ruşii să spună că se tem de Republica Moldova 😀 şi de aceea mai ţin în Transnistria elemente a Armatei a X-a.
    Rusia are o armată uriaşă pe care se pare că nu o mai controlează după 90.
    Rămăşiţe ale Armatei sovietice rămase la dracu-n praznic, în zone ca Transnistria au devenit din lipsă de fonduri adevărate societăţi comerciale în vânzarea de armament. Iată:
    == Arme Rusești din depozitul armatei a XIV-a în Libia ==
    http://dacialibera.com/arme-rusesti-din-depozitul-armatei-a-xiv-a-in-libia/
    Armele folosite în confruntarea armată din Libia provin din Federaţia Rusă şi Republica Moldova, scrie presa occidentala. Oficialii de la Chişinău spun că, de zece ani, nu producem şi nu exportăm muniţie.Însă experţii militar ,Iurie Pântea şi Viorel Cibotaru, admit că armele ar putea proveni de la depozitul din Colbasna, Râbniţa.
    Ministrul ApărăriiVitalie Marinuţă, , declara ca Guvernul Republicii Moldova nu a vîndut armament în ultimii zece ani. Oficialul nu poate garanta însă şi pentru un eventual comerţ cu arme care s-ar putea face prin zona transnistriană. Experţii militari Iurie Pântea şi Viorel Cibotaru, exclud posibilitatea ca muniţiile ajunse în mînele rebelilor din Libia, să fi fost transportate de pe malul drept al Nistrului. Iurie Pântea spune ca Ministerul Apărării are contabilitate şi de acolo nu poate să dispară nimic pentru că sunt monitorizaţi, inclusiv de structurile euro-atlantice. Poate fi o firmă fantomă pe undeva, cum au mai fost cazuri, care să aibă tangenţe cu Republica Moldova, dar de fapt marfa să nu provină din ţara noastră. Viorel Ciubotaru care a fost angajat al Ministerului Apărării afirmă că în trecut s-au făcut exporturi neoficiale din regiunea separatistă în Libia, intermediate de comandanţi ai armatei ruse. Regiunea Transnistreana este un teritotiu controlat de Ruși, acolo ei sunt gospodari, exista depozite și uzine de muniții, din această regiune este foarte simplu să fie exportate muniții. Dupa unele surse din Transnistria au fost exportate arme si în rozboaile din Afganistan și Irak. Se pare că pentru Rusia este o sursă de a face bani, ei organizeaza un conflict, după care le vînd arme.
    ––––––––––-
    ==Tarile fostei republici sovietice, paradisul traficantilor de arme===
    http://www.ziare.com/international/stiri-externe/tarile-fostei-republici-sovietice-paradisul-traficantilor-de-arme-261617
    Tarile din fosta URSS au devenit principala sursa de arme pentru traficanti precum Viktor Bout, infractorul arestat joi la Bangkok, arata AFP.
    Bout este suspectat ca s-a aflat in centrul unei retele mondiale de trafic cu arme dezvoltat pe ruinele Razboiului Rece. Acuzat de incalcarea mai multor embargouri ONU, Bout este suspectat ca a livrat arme gherilei columbiene, rebelilor din Congo si retelei al-Qaida din Afganistan pana la 11 septembrie.
    Avioanele sale au fost reperate pe piste din Africa, Afganistan, America de Sud si din mai multe tari din fosta URSS. Mai multe rapoarte ONU l-au prezentat pe Bout ca un pionier al unei globalizari diabolice, al unui trafic fara frontiere, care s-a jucat cu statele si legislatiile lor.
    „Este o retea bine organizata. Functiona foarte eficient si livra armele ca pizza, foarte rapid si fara birocratie”, a spus analistul militar rus Pavel Felgenghauer.
    Bout era specializat in livrari, mai degraba decat in vanzarea de arme si le livra clientilor atunci cand era solicitat, cu minimum de formalitati, a explicat Felgenghauer. Potrivit Washington Post, in anii ’90 Bout a fost implicat si in actiuni demne de un film de Hollywood, ca tentativa de a vinde un submarin traficantilor de droguri din Columbia, ca si elicoptere si rachete sol-aer.

    Statele Unite nu au ocolit nici ele tentatia de a profita de haosul post-sovietic. In 2000, agentii rusi au arestat un fost ofiter al serviciilor de informatii ale marinei americane, Edmond Pope, acuzat ca a facut rost de informatii secrete despre o torpila rusa de ultima generatie. Condamnat la 20 de ani de inchisoare pentru spionaj, Pope, care, potrivit presei americane, intentiona sa cumpere aceasta torpila pe un poligon din Kirgizstan, a fost totusi gratiat de presedintele rus.
    Potrivit lui Felgenghauer, o alta sursa de ingrijorare pentru Occident este Republica Moldova, cu teritoriul sau separatist Transnistria, unde se afla stocuri de arme sovietice, precum si uzine care continua sa produca piese de schimb pentru industria militara rusa.
    „Unele componente pot intra pe piata neagra”, a spus analistul.

    ––––––––––

    Atenţie, în străinătate există şi armament nuclear…. Acesta se poate întoarce şi împotriva Rusiei, deoarece poate intra în mâinile unor mişcări radicale anti ruseşti, cam în toate ţările foste sovietice mişcările antiruseşti există. În fond cam toate ţările rupte din URSS vor independenţă chiar dacă unele, cum e Republica Moldova, se tem că economia le-ar intra în faliment imediat ce s-ar rupe complet de Moscova. Astfel încă stau în CSI. CSI devine pe zi ce trece însă tot mai slabă, Rusia însăşi are probleme economice şi ajutorul pe care îşi permite să îl dea ţărilor din CSI e tot mai mic. Acest CSI mie îmi pare a fi nimic altceva decât un URSS mumificat… Dar o mumie care deja e în putrefacţie.
    În Transnistria se întâmplă ce nici în filmele cu proşti nu e posibil. Acolo teoretic s-au luptat miliţia Rep.Moldova cu armata regimului de la Tiraspol. Culmea e că regimul de la Tiraspol nu are şi nu a avut armată, de fapt acolo era tocmai armata rusă. Armistiţiul la care s-a ajuns e supervizat de …. ceva, un fel de amestec între OSCE şi Rusia, culmea e că dpv militar, armistiţiul este asigurat de armata rusă care şi-a vopsit căştile. În aceste trupe există militari care în timpul războiului Transnistrean erau între beligeranţi. 😀 … Acolo se mai întâmplă ceva, se duc tratative între conducerea R.Moldova şi cei de la Tiraspol.Un fel de hai să treacă timpul. Moldovenii nu pot să forţeze nota. Când au mişcat în front, brusc, pe piaţa rusă vinurile moldovene au devenit de o calitate inacceptabilă, ajutoarele de la moscova în energie au fost blocate, energia (gaz, electricitate) s-au scumpit peste noapte…
    Da, Rusia nu are nevoie de armată să cotroleze România… Am văzut şi presupuneri despre u chestie complicată în care e vorba de petrolul din marea neagră. Acel proces l-a câştigat de fapt Patriciu. Preţul? Ghici cui şi-a vândut Patriciu: KazMunaiGaz din Kazahstan, ţară de fapt controlată de serviciile secrete ruse. Ghici cui i-a crescut cel mai mult averea în ultimii zece ani? Lui Patriciu…
    😀 Ucrania se teme de România …. hehehe …. bun banc…

  6. 27 aprilie 2011 la 19:17

    „Am văzut şi presupuneri despre u chestie complicată în care e vorba de petrolul din marea neagră. Acel proces l-a câştigat de fapt Patriciu. Preţul? Ghici cui şi-a vândut Patriciu: KazMunaiGaz din Kazahstan,…”

    Nu înțeleg. Ce proces a câștigat Patriciu?

    • 28 aprilie 2011 la 9:34

      Cum ce proces? Cel dintre Ucraina şi România pentru trasarea liniei de delimitare a platoului continental.
      =Propunerea Romaniei de trasare a liniei de delimitare a platoului continental=

      Romania a adoptat metoda „echidistanta/mediana – circumstante speciale/relevante”. Ea consta in identificarea coastelor relevante si a punctelor relevante de pe acestea, dupa care, in functie de ele, se traseaza o linie echidistanta si mediana. Linia poate fi influentata de circumstante geografice, cum ar fi prezenta unei insule in zona de delimitare.
      Pentru Romania, intregul tarm romanesc si o parte a tarmului ucrainean – o portiune aflata in prelungirea coastei romanesti si o parte a coastei Crimeii – il reprezinta coastele relevante si, avand in vedere ca tarmurile roman si ucrainean sunt, din punct de vedere geografic, atat in prelungire, cat si fata in fata, a propus trasarea unei linii provizorii care este atat echidistanta, cat si mediana. Linia astfel trasata urma sa ia in considerare circumstantele speciale din zona de delimitare, si anume prezenta Insulei Serpilor.

      =Propunerea Ucrainei de trasare a liniei de delimitare a platoului continental=
      Metoda Kievului are in vedere trasarea unei linii doar de echidistanta intre tarmul romanesc, pe de o parte, si Insula Serpilor si o mica parte din litoralul Crimeei, pe de alta, ignorand restul coastei ucrainene.
      Ulterior, se va trasa o alta linie care sa reflecte raportul de proportionalitate intre tarmul romanesc si, de data asta, intregul litoral ucrainean (mult mai mare), fara insa a justifica juridic modul de trasare a acestei linii.
      Linia de delimitare astfel obtinuta ofera Ucrainei o zona economica exclusiva de doua ori mai mare decat cea ceruta de fosta URSS in negocierile din perioada 1967-1987.
      http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5382020-verdict-procesul-romania-ucraina-rezolvarea-unei-dispute-40-ani.htm
      Din câte vezi, de fapt totul se reducea la considerarea Insulei Şepilor ca teritoriu insulă locuibilă sau doar o stâncă. Ucrainieni au şi construit acolo de formă o localitate. Ni s-a dat nouă dreptate …


      …dar dacă stai să te uiţi pe hartă, mai logică pare varianta Ucraineană. Nu se iau în seamă considerente istorice în acest caz. Astfel, o insulă pe care se poate deschide o unitate militară şi une s-auu construit clădiri nu poţi spune că este doar o stâncă nelocuibilă (atuul nostru în proces). Trebuie să recunoaştem că undeva ceva a funcţionat uşor în avantajul nostru. Ei bine în perioada imediat următoare sentinţei s-a spus în Ucraina că avocaţii lor nu au prestat ca lumea, că s-au comportat în mod „trădător”.
      Interesant este că în paralel cu procesul procesul se desfăşura o lovitură de maestru din partea lui Patriciu. Încă de când delimitarea în favoarea României părea o fabulaţie, cu ajutorul premierului de la acea oră, Năstase se începeau demersurile pentru ceea ce urma să se numească Afacerea Sterlining astfel nu doar Tăriceanu ar trebui cercetat ci şi Năstase. În vremea lui Adişor a început, în vremea lui Tăriceanu afacerea s-a maturat. Ar trebui ca ambii să plătească în solidar. Interesant e că cei de la Stering, aveau asigurări că este mai mult petrol acolo decât se vorbea atunci în România (Patriciu zicea că e atât de puţin petrol încât nu ştie dacă îşi scoate cheltuielile), pe de altă parte existau zvonuri că cei de la Sterling aveau şi informaţii legate de felul în care se va împărţi prăjitura. Rezultatul: România are teritoriul, dar nu are petrolul. Vezi:
      „In tot acest scenariu, personajul cheie pare a fi Dorin Marian, seful cancelariei premierului in mandatul Tariceanu. Toate documentele care au facilitat instrainarea resurselor marine au fost semnate de Dorin Marian. Conform publicatiei centrale Cotidianul, guvernul Calin Popescu Tariceanu a modificat, prin Ordonanta de Urgenta nr. 101 din 4 octombrie 2007, atat Legea minelor, cat si Legea petrolului. Modificarile aduse Legii petrolului au permis intocmirea celebrului act aditional incheiat intre Agentia Nationala a Resurselor Minerale si firma canadiana Sterling. Astfel, guvernul Tariceanu invoca „necesitatea uniformizarii cat mai urgente a taxelor si redeventelor cuvenite statului pentru concesionarea de activitati miniere si operatiuni petroliere” si umbla la Legea petrolului in cateva puncte extrem de sensibile pentru soarta acordurilor incheiate de statul roman in domeniul petrolier. Astfel, a fost schimbat paragraful care prevedea ca acordurile petroliere aprobate de Guvern raman valabile in conditiile in care au fost incheiate. Ordonanta de Urgenta a fost semnata de ministrul de atunci al Finantelor, Varujan Vosganian, si de Dorin Marian.

      Statul furat
      Pe de alta parte, presedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputatilor, Iulian Iancu, sustine ca statul roman putea profita direct de bancurile petroliere din Marea Neagra si ca nu era absolut necesara concesionarea acestora catre firma Sterling. „Statul roman ar fi putut pastra participatia acolo? De ce a preferat sa piarda, de ce nu a promovat Romgazul acolo?”, a spus Iancu. Teoria lui Iancu este intarita si de Mihai Gherman, director in cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM). „Teoretic, Romgaz ar fi putut intra in concesiune, dar nimeni nu a solicitat asa ceva, nici de la Guvern, nici din alta parte pe parcursul aprobarii actului aditional”, a declarat Gherman.

      Cadoul lui Tariceanu
      Potrivit editiei electronice a ziarului Cotidianul, sub motivatia schimbarii legislatiei, actul aditional ii lasa pe cei de la Sterling singuri pe cei 4.100 kilometri patrati. Anterior, exista un contract de impartire a productiei, in care statul, prin ANRM, primea 55 la suta din titeiul si gazele extrase (sau contravaloarea lor in bani), iar Sterling 45 la suta. Prin actul aditional, statul nu mai primeste decat redevente, pentru ca acordul de impartire a productiei a fost inlocuit cu unul de concesiune acordat in totalitate firmei Sterling. Mai precis, firma Sterling va plati doar o redeventa statului roman si nu va imparti beneficiile cu nimeni.

      Legatura Sterling – Patriciu – Tariceanu
      Sterling Resources si Rompetrol Well Services, divizie a Rompetrol, au incheiat un contract in baza caruia firma romaneasca executa activitati de „mudlogging“ – adica prospecteaza perimetrele de forare, stabilind daca in zonele respective exista rezerve de titei sau de gaze naturale. Compania canadiana si magnatul roman mai au un numitor comun: se numeste Nicolae Vidu, e administrator la Rompetrol WS si, simultan, director adjunct al sucursalei romanesti a Sterling Resources (Midia Resources).”
      http://www.iasi.com/stiri/Guvernul_Tariceanu_a_vandut_marea_06_02_2009/

      Eu nu cred că cei de la Sterling sunt imbecili şi nu se aruncau cu apul înainte într-o afacere unde părea la suorafaţă că se vinde blana usului din pădure astfel ar trebui să ne gândim cine ar fi avut forţa să influenţeze prestaţia avocaţilor ucrainieni şi să acorde garanţii asupra a ce mai e acolo şi să mai fie şi crezut. Aici vorbim de o ipoteză. Pentru a fi logică o astfel de mutare ar trebui să ne gândim la cineva care ar avea de câştigat…
      În paralel să vorbim de vânzarea participaţiunii de la RomPetrol, de către Patriciu către KazMunaiGaz din Kazahstan. KazMunaiGaz din Kazahstan este o firmă de stat controlată de ruşi, prin cumpărarea acestei participaţiuni, indirect ruşii îşi cresc participaţiunea în economia românească. Bun, acum să cumulăm asta cu alta aparent fără legătură şi anume cu celelalte participaţiuni ruseşti vedem că suntem la cheremul lor. Doar Rusia putea să îndeplinească aceste condiţii.
      Decă dacă tragem linie ce vedem. Ruşii îşi ating ţinta de creştere a influenţei în economia românească pe termen lung, lui Patriciu îi creşte averea, România şi Ucraina se trezesc că pierd resurse exploatabile….

      E o treabă încurcată rău… Dacă lipeşti astea cu prezenţa simolică în militari dar uriaşă în tehnică şi muniţii (câteva mii de tone) precum şi posibilitatea ca România să fie atacată de pe mare, are o mare greutate din punct de vedere stategic, rezultatele care se pot obţine de o diplomaţie de mare forţă ca cea rusă având în spate un argument ca cel al unei Armate a XIV-a şi a flote a Mării Negre pot fi mult superioare unui connflic real. Războiul Rece a fost purtat fără a se trage un cartuş… a fost un joc de şah în care mutările nu se executau ci doar se sugerau.
      Pentru Patriciu treaba se reduce cam la atât, pentru ruşi însă nu. La ei problema se vede la o scară mult mai mare, una care include şi Orientul Mijlociu şi nordul Africii unde trăim nişte reaşezări extrem de evidente. Aceste schimbări probabil vor fi şi mai evidente în momentul în care, la presiunea populară americanii se vor retrage din Irak. Asta va da o gură de aăer aliaţilor tradiţionali ai ruşilor Iran şi Siria…

      Uită-te pe harta asta (sper să meargă):

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: