Prima pagină > Ilegal - Imoral - Indecent > Mafia lemnului, un cancer ce macină România

Mafia lemnului, un cancer ce macină România

În urmă cu câteva zile, aflam că viceprimarul din Joseni Csaba Zsolt a fost găsit împuşcat.  Atunci, Gyorgy Istvan a declarat că viceprimarul a fost pur şi simplu măcelărit.

Încă de atunci, comentatorii avizaţi spuneau că  e foarte posibil ca acestă crimă să fie legată de mafia lemnului.

 Purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip citat de Media Fax declara că: „Vorbim în acest caz despre omor şi desfăşurăm activităţi de cercetare, de investigaţie, şi desigur de identificare a autorilor. Există un cerc de suspecţi care, în momentul de faţă se află în verificări. Am audiat deja mai multe persoane, altele urmează să fie audiate”. Vecinii victimei, declarau tunci că viceprimarul Csala venise la casa de vacanţă pe care o avea în satul Borzont ca să ajute la descărcarea masi multor puieţi de brad, care i-au fost aduşi.

Moartea viceprimarului pare a fi legată de un conflict anterior pe care l-a avut cu mai multe persoane, conflict ce începuse de la defrişările pe care făcea firma sa.

Pe rolul instanţelor harghitene sunt mai multe procese în care fostul viceprimar este parte. Un astfwel de proces apare numele unui individ cu care vistima se certase în urmă cu doi ani, în altul, Zsolt era cercetat împreună cu alte persone. 

Viceprimarul Csala Zsolt area acţionar la o firmă care făcea cabane din lemn, “tăia arbori şi făcea case de vacanţă” după cum spun persone din zonă, persoane care spun că prin afacerile pe care le făcea Csala “avea cam jumătate din Joseni”.

În Harghita şi Covasna au fost tăiaţi şi vânduţi ilegal mulţi copaci, cam patru milioane de metrii cubi, cf celor spuse de autorităţi.Vinovaţii nefiind niciodată găsiţi.

Ancheta legată de moartea  lui Csala, a scos în evidenţă faptul că în zonă se întâmplă lucruri necurate de mulţi ani. Un localnic, Pal Imre, de ani buni se judecă pe la tot felul de instanţe cu autorităţile. Omul a făcut nenumărate sesizări la poliţie, la Parchet, chiar şi la Guvern şi la camera deputaţilor, dar tot timpul s-a lovit de legea tăcerii… omerta, ba mai mult, Pal a avut şi de suferit, cu doi ani în urmă, pe 23 aprilie (culmea ironiei, tot pe 23 aprilie a fost ucis şi viceprimarul Csala), trei tineri cu cagule negre au năvălit peste Pal în propria casă şi i-au tras o bătaie soră cu moartea. Niciodată autorii atacului nu au fost prinşi. 

Pal Imre le-a spus celor de la presei că între neregulile pe care le-a sesizat el organelor de anchetă, la loc de frunte sunt cheltuirea abuzivă a banior publici şi unele retrocedări, tot abusive, în care a fost implicat însuşi Gyorgy Imre, precum şi viceprimarul Csala.  „Sunt oameni care au făcut averi după anul 2000, când au început să se dea pământurile şi pădurile la oameni. Viceprimarul a pus mâna pe vreo zece imobile la Joseni, iar sediul primăriei era tot al lui şi instituţia plătea chirie”, a sus  Pal.

Ceea ce descrie localnicul Pal nu este singular în zonă, la Parchet existând şi alte zeci de sesizări legate de tăieri abusive din păduri şi comert illicit cu lemn, despre fapte de care sunt suspectaţi localnici zin zonă, dar şi de prin Topliţa şi Gheorgheni, există şi rapoarte făcute  după efectuarea unor controla care confirmă că multe păduri au dispărut pur şi simplu în totalitate, o estimare făcută în aceste zone spune că au fost tăiaţi şi valorificaţi ilicit peste trei milioane de metrii cubi de lemn. 3.000.000  de metrii cubi este un paralelipiped cu lungimea de 300 de metrii, lăţimea şi înălţimea se câte 100 de metrii. Aproape greu de imaginat un astfel de volum.

Garda de Mediu a fost şi ea pe acolo, a făcut şi ea rapoarte, a făcut rapoarte şi poliţia, a făcut rapoarte şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Aceasta din urmă propunea  şi sesizarea Parchetului General în cazul unor retrocedări unde  apăruseră elemente constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu fapte care ar fi fost comise de membrii unei comisii locale de prin Harghita. Toate aceste rapoarte s-au devedit pierdere de vreme, fapt care a provocat mari nemulţumiri lociotorilor din zonă, deoarece   „Cei de la DNA au fost aici, dar cum au venit aşa au şi plecat: tăierile au continuat, iar mafioţii şi-au văzut de treabă”, după cum se exprimă Pal Imre. 

Deci, potrivit lui Pal, însuşi primarul şi vicele din Joseni erau împlicaţi în aceste ilegalităţi, cel de-al doilea fiind acţionar la la o societate comercială extreme de rentabilă care beneficia de lemnul tăiat ilegal.

 „Aşa s-au îmbogăţit mulţi. Unii dintre ei nu ştiu cât fac doi cu doi, dar au miliarde. …Aicea mafioţii trăiesc bine, şi oamenii cinstiţi mor de foame”, după cum a spus  un alt localnic din Joseni, Pal Imre pentru că şi-a permis să nu tacă şi a făcut valui a fost agresat de trei tineri în propria locuinţă, tinerii nefiind găsiţi, în urma atacului fiind chiar spitalizat, „Din informaţiile noastre, agresorii au coborât dintr-un BMW de culoare neagră cu numere străine”, fiind cam tot ce au spus reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Harghita… Păi aici vedem clar conturat prifilul unei structuri de tip mafiot în care sunt implicaşi oameni cu greutate. O astfel de organizaţie nu are cum să existe dacă nu are o implicare a unor personae dim zona politică atât cea locală cât şi la nivele despre care  te cam apucă ameţeala când vorbeşti.

Tot legat de tăierile ilegale, la Vlăhiţa, în judeţul Harghita, peste 3.400 de hectare de pădure sunt neadministrate, o anchetă făcută e PROtv a arătat că pentru o suprafaţă de 3-500.000 de hectare nimeni nu  ştie exact cât sunt de neadministrate.

Acolo pur şi simplu,în mare parte  pădurea nu mai există, localnicul care a condus echipa PRO tv Lorinc Emerich trezinduse că geamurile de la casă  i-au fost sparte.

Există un deputat UDMR, Garda Dezso luptă cu mafia forestieră din 1997. Acesta, un om cu aparenţă bonomă, pasionat de istorie, domeniu in care deţine un titlu de doctor nu pare a fi un luptător. Nu are alura de macho a lupătorilor cu care suntem obişnuiţi de prin filme. Totuşi, omul e un adevărat luptător. Bine armele sale sunt declaraţii politice şi interpelări parlamentare, precum şi monitorizarea actului de justiţie, lupta sa având ca ţintă oprirea deşertificării ţării. Din păcate, până în prezent, în pofida enormelor prejudicii constatate în păduri, nu există nici un caz în care vinovatul să fi fost condamnat. Dosare, da, cât cuprinde,   sunt întocmite expertize peste expertize, cercetaţi penal, trimişi în judecată – da!, toate astea există. Dar, nici un condamnat. În prezent, deputatul este îngrijorat că restructurările în autoritatea de control vor face imposibilă supravegherea activităţilor criminale ale “mafiei lemnului“, ba, chiar, ca aceia dintre controlorii care au rămas oneşti vor deveni “oile negre” ale Ministerului Agriculturii. Motiv pentru care deputatul UDMR i-a adresat o scrisoare deschisă ministrului agriculturii Gheorghe Flutur scrisoare,

“Mafia lemnului” este pe cale să înregistreze un succes crucial: după cum afirmă deputatul UDMR, Garda Dezso, Ministerul Agriculturii pregăteşte o ordonanţă de urgenţă ca să-şi subordoneze Garda Naţională de Mediu, astfel că acelaşi organism se va controla pe sine. Deputatul susţine că actul de control devenise eficient în ultimul an, după ce, în vara anului 2003, luase fiinţă Garda Naţională de Mediu, cu statut de exterioritate faţă de Ministerul Agriculturii, fiind subordonată autorităţii naţionale de control.

“Până atunci”, povesteşte Garda Dezso, “controlul pădurilor se află sub influenţa mafiei lemnului, ajungând să controleze altceva decât subiectul prejudiciului”. Deputatul susţine că aşa s-a petrecut în anul 2001, în cazul controlului realizat de inspectorul Mircea Vasile la Ocolul Silvic Gheorghieni, unde avuseseră loc masive defrişări ilegale. “Dar acesta nu este decât unul din sutele de exemple pe care le pot da”, susţine deputatul. Garda Dezso afirmă că doborâturile de vânt din 1995 şi 1998 au fost “umflate” artificial şi că sub acest pretext au avut loc defrişări salbatice. Garda spune că hoţii mai folosesc şi pretextul “tăierilor de igienă”, sub care jefuiesc fără teamă. Deputatul UDMR consideră că “mafia lemnului” a fost susţinută de vârful piramidei: “Tomescu, fostul ministru al mediului şi pădurilor şi Ciuca şi Dumitru – foştii directori Romsilva – constituie aşa – numita promoţie de aur care i-a susţinut pe cei care au prejudiciat fondul forestier din Harghita”, afirmă Garda Dezso.

Deputatul spune că “promoţia de aur” este cea care a promovat – o la conducerea Direcţiei Silvice Miercurea Ciuc pe Laczko Terezia, cea care în prezent se află în cercetare penală. Deputatul zice că “promoţia de aur” l-a susţinut la conducerea Ocolului Silvic Gheorghieni pe Melles Elod, cel care acum este trimis în judecată. “O suprafaţă de 493 de hectare a fost defrişată la Lazarea – UP7 Remetea, între august 2003 şi sfârşitul anului 2004″, afirmă Garda Deszo. De altfel, deputatul susţine că în comuna Remetea a fost defrişat toată pădurea, ca mare parte din pădurea din comuna Ditrau a fost jefuită, că tot aşa şi la Lacul Roşu.

Deputatul Garda spune că fără o autoritate de control independentă de Ministerul Agriculturii, jaful pădurilor va fi scăpat din nou de sub supraveghere. De altfel, după cum observă şi domnia sa, să pui lupul cioban la stână este nefiresc… Jaful din păduri, generat de tăierile ilegale, începe să pălească în faţa retrocedărilor ilegale, susţinute – inexplicabil – chiar de Justiţia românească. Vorbim de aproape o jumătate de milion de hectare revendicate de diferite persoane fizice sau organizaţii, fără a se dovedi în vreun fel dreptul de proprietate.

În faţa avalanşei de cereri, Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva se luptă cu pieptul gol pentru a apăra proprietatea statului. În sute de procese se pierd sute de mii de euro, pentru că instanţele sprijină marea prăduială, prin acceptarea cererilor pe bandă rulantă, fără discernământ, fără a studia dosarele în cauză sau, poate, „împinse de la spate“ de stimulente venite din parte solicitanţilor. „În ultimul timp, ne confruntăm cu o agresiune nemaiîntâlnită asupra fondului forestier. Sunt vânate suprafeţe de zeci de mii de hectare, care nu au fost şi nu au putut fi retrocedate de către comisiile locale, judeţene pe cale legală. În aceste condiţii, au apărut tot felul de samsari care s-au organizat, care fac presiuni asupra instanţelor de judecată. Aceşti indivizi au cumpărat drepturi litigioase de la cine ştie ce nepoţi, rude, despre care mă întreb dacă sunt sau nu moştenitori. Pentru că, dacă erau moşte­nitori legali, puteau obţine titlul de proprietate, prin comisiile locale“, a declarat Valerian Solovăstru, directo­rul general al Romsilva, pentru  Lumea Satului. Conform documentelor care ne-au fost puse la dispoziţie, rezultă că solicitările ilegale însumează peste 469.676 ha! Dar avalanşa cererilor de retrocedare continuă.

În Caraş-Severin – La Judecătoria Caransebeş s-a depus o cerere de retrocedare pentru o suprafaţă de 745 ha.Arad– 5.119 ha au fost puse în posesie, cu toate că aşa-zisul proprietar nu a demonstrat că avea drept de proprietate.

 În Argeş – La Judecătoria Câmpulung Muscel sunt depuse cereri de retrocedare pentru o suprafaţă de 3.500 ha, iar solicitanţii nu au acte legale care să ateste dreptul de proprietate.Bacău– Un dosar aflat pe rol la Judecătoria Sf. Gheorghe, prin care Elie Vlad Sturdza cere 32.000 ha şi are toate şansele de a le primi. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care Direcţiei Silvice Bacău i s-a respins de către instanţă calitatea procesuală. Ca urmare, nu mai este parte în proces (!). Bihor – Episcopia greco-catolică cere 639 ha din pădurea statului, fără a avea dovezi ale dreptului său de proprietate. Botoşani – La Judecătoria Dorohoi, Liceul teoretic „Anastasie Başotă“ cere 1.808 ha, fără a putea face dovada dreptului său de proprietate, iar DS Botoşani i s-a respins calitatea procesuală.

În acelaşi judeţ, Fundaţia Epitropia Spitalului „Sfântul Spiridon“ cere 1.204 ha, fără acte de proprietate.Braşov– Fără a dovedi dreptul de proprietate, municipiul Codlea cere spre retrocedare 1.762 ha, iar comunele Dumbrăviţa – 259 ha, Hărşeni – 134 ha, Buneşti – 421 ha şi Racoş – 215 ha.Buzău– Năstase Teodor, urmaşul pretins al Buzeştilor, şi firma SC Expres Invest SRL solicită 62.757 ha. Cu toate că pretendenţii pot dovedi cu acte doar 4 ha de pădure, Judecătoria Pătârlagele le-a dat câştig de cauză, iar DSBuzăunu a fost parte în proces.

La aceeaşi Judecătorie Pătârlagele, Obştea Moşnenilor Sarchiojdeni cere 4.522 ha, având avizul comisiei locale, deşi DS Buzău consideră că avizul este nelegal acordat. Tot înBuzău, Obştea Moşnenilor Pâslăreasca a cerut şi a obţinut într-o primă fază 1.361 ha, chiar dacă nu şi-a dovedit dreptul de proprietate decât pentru 400 ha. Obştea Moşnenilor Valea Nehoiului pretinde 3.703 ha, fără a fi legal constituită. Cu toate că nu şi-a dovedit dreptul de proprietate, Obştea Moşnenilor Buzoieni cere în mai multe procese alte 2.199 ha, iar cererile au fost validate în mare parte de comisia judeţeană. Caraş-Severin – Comunitatea de avere a fostului Regiment Confinari nr. 13 cere 54.534 ha de pădure. Această organizaţie nu este succesoarea în drepturi a fostei forme asociative.

Covasna – Comuna Zagon cere 3.455 ha, Roy Chowdhury Katalin vrea alte 3.865 ha, Zsuffa Levente 450 ha, iar Apor Peter 1.670 ha. Sunt patru cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra pădurii, fără a se dovedi în vreun fel dreptul de proprietate. Dâmboviţa – Un cetăţean cere 1.178 ha de pădure în numele Obştii Văsească Velinaşi, fără a avea calitatea legală de reprezentare. La Judecătoria Pucioasa, cineva cere Muntele Bătrâna cu 700 ha de pădure, fără a face vreo dovadă a dreptului de proprietate. În aceeaşi manieră, se vor împroprietări, fără a dovedi că au acest drept, Teodorescu Mihai cu 750 ha, precum şi Cazan Elena şi Stoica Radu, care vor 524 ha.Galaţi– Fără a-şi dovedi dreptul de proprietate, Vasiliu Constantin Bolnavu vrea şi el 1.405 ha de pădure.

Giurgiu– Judecătoria Sibiu a dispus punerea în posesie a unei familii, Neniţescu, cu 1.522 ha, pădure care nu există. DS Giurgiu a fost obligată de instanţă să pună la dispoziţia solicitanţilor suprafaţa câştigată în proces. Toate retrocedările care au avut loc în acest judeţ s-au făcut după acelaşi tipar. Cu toate că nu a deţinut suprafeţele de păduri cerute şi câştigate în instanţă, la Judecătoria Bolintin sau la Judecătoria Giurgiu, DS Giurgiu a fost obligată să pună la dispoziţie suprafeţele de pădure în chestiune. Astfel, Dan Bolomei şi Măria Râmniceanu au câştigat 272 ha, Dan Bolomei – 1.119 ha, Măria Crissoveloni – 123 ha şi Radu Drăgan – 127 ha. Maramureş – La Judecătoria Aleşd, Composesoratul Borşa cere 17.000 ha, cu toate că şi-a dovedit calitatea de proprietar doar pentru 6.222 ha. Lipsit de dovezi, Pascu Mircea cere 4.322 ha pădure, la Judecătoria Baia Mare.
Mehedinţi – Elisaveta Varlam cere prin proces, la Judecătoria Vânju Mare, 1.531 ha, iar în alt proces mai vrea 812 ha, numai că nu face dovada dreptului de proprie­tate în niciunul dintre cazuri. Pentru 1.695 ha, Dimitrie Burileanu a făcut cerere la Judecătoria Vânju Mare, chiar dacă suprafaţa respectivă a fost ipotecată în favoarea statului şi nu a mai fost răscumpărată. Geblescu Traian a fost împroprietărit cu 198 ha prin sentinţa aceleiaşi Judecătorii Vânju Mare, deşi actele sale de dovedire a calităţii de proprietar sunt pentru 198 ha păşuni şi terenuri neproductive.

În Mureş – La Judecătoria Reghin, urmaşii lui Banffy cer 4.339 ha pădure, fără a-şi dovedi dreptul de proprietate. Pe aceeaşi suprafaţă, comuna Răstolniţa a depus şi ea cerere de punere în proprietate… Banffy mai solicită reconstituirea dreptului de proprietate, tot la Judecătoria Reghin, pentru alte 10.225 ha, fără acte.

În acest context, cred că nimănui nu îi mai apare ca surprinzătoare moartea viceprimarului  Czala din Joseni şi ce e mai rău, povestea nu e de ieri ori de alatăieri.

În 31 august 2004 pe,  http://www.phg.ro/ apărea un articol preluat de pe Jurnalul.ro:

Mafia lemnului este protejată politic

Politicienii puterii fac si desfac afacerile cu lemn pe Valea Trotusului. Sefii de ocoale sunt la cheremul lor. Patronii celor mai prospere firme de prelucrarea lemnului sunt prieteni cu lideri locali sau judeteni ai PSD. Patronii onesti risca falimentul. 
CLAUDIU TARZIU
 
Fostul primar al comunei Asau, Constantin Radulescu, este banuit ca a improprietarit zece cetateni cu 100 de hectare de padure cu conditia ca acestea sa fie exploatate de un prieten al sau. Actualul primar al comunei Asau, Stefan Potoroaca, ne-a declarat ca a sesizat Parchetul cu privire la zece procese verbale de punere in posesie cu padure, pline de erori, incheiate de fostul edil al comunei. Actele au stersaturi si corecturi, nu precizeaza numarul hotararii Comisiei Judetene, iar cateva sunt datate ciudat. De pilda, un proces verbal este incheiat pe 5 iunie a.c., este inregistrat in Primarie la 23 iunie (cu trei zile dupa al doilea tur de scrutin), dar apare inregistrat la Ocolul Silvic Comanesti pe 6 iunie. Adica a intrat la Ocol inainte de a fi iesit din Primarie. Un altul nu are data la care a fost incheiat, nu este inregistrat nici la Primarie, dar apare la Ocolul Silvic, pe 29 decembrie 2003! In sfarsit, un proces verbal este incheiat pe 23 iunie a.c., nu apare inregistrat la Primarie, dar Ocolul Silvic Comanesti il inregistreaza pe 29 decembrie 2003! Numai fostul primar si fostul sef de Ocol, Theodor Plumb, pot spune cum un document emis anul asta era inregistrat deja la Ocol de anul trecut.
 
Cele 100 de hectare de padure sunt situate in punctul Agastin, dar nu au fost impartite oamenilor decat pe hartie. “Proaspetii proprietari sunt oameni saraci si faptul ca au fost improprietariti intr-o zona cu padure foarte bogata ma face sa cred ca parcelele sunt destinate defrisarii. Langa procesele verbale am gasit o hartie pe care erau scrise de mana numele celor zece improprietariti, iar dedesubt avea mentiunea “Dorel Tutu” urmata de numarul de mobil al acestuia. Cred ca erorile din documente se datoreaza grabei cu care fostul primar le-a completat, intre cele doua tururi de scrutin, pentru a-si ajuta amicul“, ne-a spus primarul Potoroaca.
 
Dorel Tutu are un restaurant in Comanesti si un gater si este cunoscut sustinator al PSD.
 
Fostul primar, Constantin Radulescu, a devenit de cateva zile viceprimar cu sprijinul consilierilor locali ai PSD si PNL. Am vrut sa aflam care este varianta lui Radulescu, dar nu a fost de gasit.
 
PRIMAR CU DOSAR PENAL. Todirel Drumea (PSD), primar al comunei Brusturoasa, prefera sa se ocupe direct de taierea padurilor. El este proprietar de gater, iar anul trecut inspectorii silvici i-au gasit in curte 1.000 mc de busteni fara acte. Dosarul sau penal s-a prafuit la Politia Comanesti. Drumea a obtinut un nou mandat de primar promitandu-le oamenilor padure. Si a primit de la Directia Silvica un supliment de 30 de hectare chiar intre cele doua tururi de scrutin. Asa si-a dovedit influenta si a aratat ca atunci cand vrea poate sa rezolve problemele localnicilor.

 
Viorel Ghelase, seful Directiei Silvice Bacau, sustine ca nu a avut nici un amestec in aceasta demonstratie de forta. Insa, el a fost vazut de mai multa lume in zona alaturi de primarul Drumea exact intre cele doua tururi de scrutin. E adevarat ca Ghelase nu putea sa-i dea de capul sau cele 30 de hectare lui Drumea, dar Comisia Judeteana, da, iar aceasta era formata tot din membri ai PSD.
 
PROTECTIE POLITICA. Nimeni nu ajunge sef de Ocol Silvic fara acordul PSD, acord pe care candidatii il obtin daca sunt recomandati de vreun baronet local ori, si mai bine, de un baron judetean cu legaturi stranse la centru. Theodor Plumb a condus Ocolul Comanesti pana acum trei luni, dovedindu-se util unor politicieni, cum este fostul primar al Asaului, Constantin Radulescu. Si-a pierdut functia dupa ce o echipa de comisari ai Garzii Financiare de la Bucuresti a descoperit pe Valea Muntelui tranzactii cu busteni furati de aproape un milion de dolari.

 
Viorel Ghelase, directorul Directiei Silvice Bacau, a ajuns in acest post in virtutea unor amicitii politice. Subordonatii lui Ghelase stiu ca acesta este prieten cu Viorel Hrebenciuc, fost sef al judetenei PSD si vicepresedinte al Camerei Deputatilor, si cu Sergiu Sechelariu, fost senator PSD, ex-secretar de stat in Ministerul Transporturilor si cunoscut om de afaceri.
 
Viorel Ghelase a fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii in 2001-2002, pozitie din care a revenit in fotoliul de sef al Directiei Silvice Bacau din motive neclare. Dar si acest scaun i se clatina de la inundatiile catastrofale de acum trei saptamani.
 


AFACERILE POLITICIENILOR. Numele lui Sergiu Sechelariu este vehiculat pe Valea Trotusului legat de cel al firmei Durimpuls Bacau, al carei patron este Ionel Condurat. Sechelariu si Condurat au fost asociati la Durimpuls SRL si la societatea de constructii Conimpuls SA. De aceea Condurat trece drept “omul lui Sechelariu“.
 
Durimpuls si-a schimbat de curand numele in Global Invest si actionariatul, din care au iesit Sergiu Sechelariu si mana sa dreapta Irina Jianu, sefa Inspectoratului de Stat in Constructii si fosta directoare a Conimpuls SA Bacau. Global Invest are contracte cu Romsilva pentru exploatarea unor parchete in zona Comanesti – Agas si a fost preferata pentru refacerea unor drumuri forestiere in acelasi Ocol. Cateva astfel de contracte i-au fost reziliate in 2002, pe cand se numea Durimpuls, pentru ca depasise cu mult perioada permisa pentru exploatare si avea restante mari la plata lemnului.
 
Sunt firme care liciteaza masa lemnoasa la Romsilva doar ca sa aiba autorizatie sa intre in padure, caci defriseaza de prin parcele private sau din sectoare ce nu i-au fost repartizate. De aceea, isi prelungesc cat pot timpul de exploatare. Contractele Durimpuls au fost reziliate pe baza acestei suspiciuni. In vremea aceea, Ghelase nu mai detinea sefia Directiei Silvice Bacau, fiind numit secretar de stat.
 
Gabriel Vlase, subprefect de Bacau si presedinte executiv al judetenei PSD, este si el amestecat in afacerile cu lemn de pe Valea Muntelui. Vlase, finul de cununie al controversatului afacerist bacauan Corneliu Iacobov, a fost pus subprefect cu derogare de varsta pentru ca nu avea 30 de ani impliniti la data numirii in functie. Saga-Trans SRL Bacau, patronata de Gabriel Vlase, a transportat, in mai multe randuri, produsele finite ale Finnforest Baco Production la export. Finnforest este una dintre firmele la care au fost gasiti mii de metri cubi de busteni ale caror documente de provenienta erau falsificate.
 
Vlase ne-a declarat ca firma sa nu se mai ocupa de astfel de transporturi de doi ani si ca nu-si aminteste sa fi avut vreo relatie de afaceri cu Finnforest. Insa Dan Danacu, directorul Finnforest, a recunoscut ca anul acesta trei camioane ale Saga-Trans, incarcate cu produse din lemn, au mers la export.
 

FILIERA ARABA. Campionii absoluti ai defrisarilor de pe Valea Trotusului sunt arabii. Cateva firme cu actionari arabi care actioneaza in zona: Kinana Forest SRL Agas – Bacau, Pelal Trading SRL Bucuresti, Best Wood Production SRL Comanesti, Mater Wood SRL Comanesti. Kinana Forest are ca actionar unic firma Kinana Trading SRL Bucuresti, radiata acum, care la randu-i are drept patron o persoana juridica Kinana Trading Bacau. Este administrata de un sirian, Imad Yacob. Best Wood Comanesti este ruda apropiata – pe filiera araba – a firmei Best Wood Bacau, patronata pana de curand de notoriul afacerist sirian Omar Hayssam. Acesta l-a insotit in numeroase vizite in strainatate pe presedintele Ion Iliescu, este cunoscut ca un sprijinitor al PSD si apropiat al deputatului Ristea Priboi. Priboi a facut parte din Consiliul de Administratie al firmei Iabit Divertis a lui Hayssam.
 

Omar Hayssam a facut afaceri cu lemn si in Buzau, unde a castigat licitatia pentru privatizarea societatii Foresta Nehoiu.
 
Toti actionarii si administratorii societatilor de mai sus sunt de origine siriana si exista informatii ca acestia formeaza o retea controlata de Omar Hayssam, de departe cel mai puternic financiar dintre ei. La rastimpuri actionariatul si numele firmelor se schimba, pentru derutarea autoritatilor. Kinana si Pelal au disparut din zona, dupa ce au fost prinse prima cu 22.000 de mc, iar cea de-a doua cu 3.500 de mc de lemn fara acte. In locul lui Kinana a rasarit Libertas SRL, condusa de Constantin Craciun, un apropiat al liderilor PSD Bacau.
 
OMERTA.
Pe Valea Trotusului, legea tacerii se extinde si asupra celor din afara “familiei“ care stiu despre afacerile necurate. Zeci de milioane de euro intra in conturile firmelor care prelucreaza lemnul. Multe din afacerile banoase sunt ilegale. Putini inspectori silvici, politisti si comisari ai Garzii Financiare indraznesc sa le controleze. De aceea, patronii corecti prefera sa taca ori sa vorbeasca numai sub protectia anonimatului. La fel si o parte dintre politisti si comisari ai Garzii. Gheorghe Milea, om de afaceri din Darmanesti, a fost primul care a cerut public interventia ministrilor de Interne, Agriculturii, Mediului si Comertului pentru distrugerea retelei mafiote de pe Vale. Inca din februarie 2001, Milea a fost in audienta pe aceasta tema la Ilie Sarbu, fostul ministru al Agriculturii, si la Ioan Rus, fostul ministru de Interne. A cerut insistent, dar in zadar, o audienta la premierul Adrian Nastase. Totusi, i-a semnalat in scris prim-ministrului jaful din muntii Comanestiului. Toate interventiile sale au ramas fara raspuns. 

SOLUTII
 
Vasile Lupu, initiatorul Legii pentru retrocedarea padurilor, indica solutiile pentru salvarea a ceea ce a mai ramas din “aurul verde“:
 
retrocedarea urgenta si integrala a padurilor, pe vechile amplasamente
 
sprijinirea proprietarilor sa constituie ocoale silvice private
 
restituirea cantoanelor silvice o data cu padurile
 
modificarea Codului Penal astfel incat un cetatean care este atacat pe proprietatea sa sa fie considerat in legitima aparare daca raspunde cu violenta
 
ARABII VAND CHERESTEAUA IEFTIN
 
Firmele arabilor fac numai cherestea si o vand ieftin, pentru ca si lemnul il iau ieftin de la cei care jefuiesc padurile.
 
Potrivit lui Gheorghe Milea, patronul unei fabrici de prelucrare a lemnului, arabii exporta metrul cub de cherestea cu 93 de dolari, desi acesta nu poate costa mai putin de 115 dolari ca sa-si acopere costurile de productie. Concluzia lui Milea este ca firmele respective cumpara lemn furat la un pret mult mai mic. “Eu ofer 100 de dolari pe metrul cub de cherestea si nu am de unde sa cumpar decat fara acte, adica de furat. Dar vreau sa fie totul corect, cu acte, si atunci nu am materie prima sa-mi mearga fabrica la intreaga capacitate“, ne-a declarat Milea. Oameni de afaceri ca Milea mai sunt pe Valea Trotusului si cu totii se plang ca vor fi adusi la sapa de lemn de catre mafie, daca aceasta nu este lichidata de autoritati.
 

INOCENTA
 
“Noi n-am descoperit nici bonuri de vanzare completate fictiv, nici schimbari de amplasamente abuzive, prin care sa se fi furat din padure. Ar insemna ca lucratorii Romsilva au fost complici. Daca vom gasi astfel de cazuri vom sesiza Politia“ – Viorel Ghelase, directorul Directiei Silvice Bacau
 
Lovitura de un milion de dolari
 
In primavara acestui an, comisarii Garzii Financiare au descalcit itele unei inginerii forestiere prin care cinci firme sucevene au castigat aproape un milion de dolari din lemn furat. Societatile Pin Bucovina, Stuparu, Global Wood, Adolf si Trei Prieteni au furnizat, in intervalul septembrie-noiembrie 2003, mai multor firme din Comanesti si Darmanesti un total de 25.000 mc de busteni taiati ilegal. Firmele amintite erau inregistrate la aceeasi adresa din Campulung Moldovenesc, dar aveau administratori diferiti. Din investigatiile autoritatilor a reiesit ca in spatele intregii afaceri se afla un anume Nicolae Parascanu, zis Piticu’, din Agas. Lemnul a fost livrat cu predilectie firmelor Finnforest Baco Production Comanesti (8.734 mc) si Master Wood Comanesti (5247 mc), pe baza unor avize de expeditie care contineau date false. In documente nu au fost trecute informatiile privind provenienta bustenilor, iar numerele de inmatriculare ale camioanelor care au transportat materia prima au fost trecute fictiv. Potrivit acelor avize, mii de metri cubi de lemn au fost carati cu autoturisme marca Dacia, Trabant, Cielo, Audi sau macarale! Avizele erau completate diferit, pe exemplarul catre cumparator fiind scrisa cantitatea reala de busteni, iar pe cel ramas la furnizor o cantitate mult mai mica. Firmelor care au primit lemnul furat li s-a confiscat sumele reprezentand TVA corespunzatoare celor 30 de miliarde de lei. Ele au contestat masura in justitie, iar procesele sunt pe rol. Iar Nicolae Parascanu, zis Piticu, isi vede de afaceri in continuare nestingherit. Dan Banacu, directorul Finnforest Baco Production, ne-a spus ca nu el trebuia sa verifice documentele de provenienta a lemnului, ci autoritatile. “In octombrie anul trecut, am cerut Romsilva un control si nu mi-au gasit nimic dubios. Dupa cateva luni, aceiasi inspectori ai Romsilva au descoperit actele falsificate in perioada care mai fusese controlata. Cum se poate? Si de ce nu au fost verificate de politie camioanele cu lemn inainte de a ajunge la poarta fabricii?“, ne-a declarat Banacu.
 

Ar mai fi ceva de spus oare? Cred că multe, dar nu acum. Poate atunci cân iar vom vedea cum fuge Pământul şi îngroapă case şi oameni, cum ploile devastează localităţi, cum deşertul va pune stăpânire pe locuri unde nu demult erau colţuri de Rai, când unii cei despre care e e vorba mai sus vor mergela televiziuni şi vor spune cât de incapabil e guvernul care va conduce atunci ţara, iar când membrii ai acelui Guvern vor spune câte puţn di adevăr, conform interesului lor politic se va spune că sunt nişte incapabili şi nişte mincinoşi…   

  1. o agaseanca
    5 mai 2011 la 20:36

    http://www.phg.ro/stire.php?id=5323&cat_id=10 astea sunt de domeniul trecutului…..lasa mortii sa se odihneasca blue!Dumnezeu sa-l odihneasca pe Costel Craciun care a dat timp de mai multi ani painea locuitorilor din comunele Agas si Palanca…..ar fi multe de spus blue nu as vrea ca contest ca ceea ce ai relatat tu aici nu este adevarat dar …….de ce nu vorbesti de prezent?toti consilierii locali portocalii au afaceri cu lemn acu’

    • 6 mai 2011 la 17:17

      1.. De domeniul trecutului? Aparent corect.
      2.. Să lăsăm morţii în pace? Iar aparent corect.
      3.. De asemenea e corect şi asta nu doar aparent chestia cu consilierii care fac afaceri cu lemn.
      ––––––-
      1.. Cineva a spus că prezentul este suma faptelor trecutului.
      2.. Da, să lăsăm morţii … astfel ceea ce s-a întâmplat în vremea lor poate va fi uitat.
      3.. Asta e o consecinţă a faptului că uităm faptele trecutului şi lăsăm morţii şi faptele lor în pace. Deschide te rog televizorul, vei vedea cum asupra celor care conduc acum se aruncă faptul că oamenii trăiesc rău şi se serveşte chestia cu tăierile. Evident că nimeni nu face conexiunea logică următoate: de ce a trebuit ca unui salariat să i se taie din 200 de euro şi nu din 1000 de euro. Răspunsul e logic, pentru că avea o pensie de 200 de euro şi nu una de 1000 de euro. De ce oare? Să uităm trecutul? Dacă o facem nu înţelegem prezentul.
      Ştii de ce Iliescu nu a făcut puşcărie? Pentru că nu a fost declarat vinovat de un tribunal. Ştii de ce nu a fost declarat vinovat? Pentru că nu a fost judecat şi i s-au prescris faptele. Extrapolează chestia asta şi vei vedea că dacă uiţi trecutul nu mai înţelegi prezentul. Ne argeşanco, trecutul nu trebuie uitat în special dacă acele fapte sunt doar nişte capitole ale unei poveşti care continuă. Cea ce se întâmplă acum e doar un capitol.
      Legat de lăsatul morţilor în pace… ştii ceva? Asta e echivalent cu a-i uita. Nu, morţii nu trebuiesc uitaţi. Aşa cum memoria unora trebuie onorată, memoria altora trebuie blamată, e o chestie simetrică. Au fost la cimitirul din vesel Săpânţa? Dacă n-ai fost, du-te… Vei înţelege multe lucruri.

  2. o agaseanca
    5 mai 2011 la 20:44

    „Toti actionarii si administratorii societatilor de mai sus sunt de origine siriana si exista informatii ca acestia formeaza o retea controlata de Omar Hayssam, de departe cel mai puternic financiar dintre ei. La rastimpuri actionariatul si numele firmelor se schimba, pentru derutarea autoritatilor. Kinana si Pelal au disparut din zona, dupa ce au fost prinse prima cu 22.000 de mc, iar cea de-a doua cu 3.500 de mc de lemn fara acte. In locul lui Kinana a rasarit Libertas SRL, condusa de Constantin Craciun, un apropiat al liderilor PSD Bacau”se pare ca aici sunt unele erori…..

    • 6 mai 2011 la 17:21

      Oare de ce dispar şi nu mai sunt găsiţi? 😀

  3. o agaseanca
    8 mai 2011 la 9:47

    Vor disparea blodele?Da sau ba?

    • 8 mai 2011 la 18:32

      Depinde cât de bine se pregătesc pentru lupta cu viaţa 😀

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: