Prima pagină > Caragiale reload > Miron Cozma îi promite lui Ion Iliescu răzbunare

Miron Cozma îi promite lui Ion Iliescu răzbunare

Miron Cozma: Dacă ajung preşedinte îl bag în puşcărie pe Ion Iliescu

Autor: Mihnea-Petru Pârvu

UN ORTAC RANCHIUNOS PÂNĂ LA CAPĂT. A fost un pericol naţional. A dărâmat un Guvern şi a înspăimântat un preşedinte. A stat la zdup 11 ani. S-a simţit ca acasă. Acum face gălăgie.
n urmă cu două decenii avea o armată de zeci de mii de inşi gata să-l urmeze. Zece ani, la auzul numelui său politicienii tremurau. Avea o putere imensă. A vrut să răstoarne guverne, i-a ieşit o dată. A impus oameni şi îşi permitea orice. S-a căsătorit cu un iepuraş Playboy.A fost la un pas de a arunca ţara în război civil. „Trupele” sale i-au bătut pe jandarmi într-o bătălie ca o conflagraţie medievală. A umilit un prim-ministru pe care l-a obligat să intre pe geam, să-i cerşească „pacea”. A făcut puşcărie 11 ani, pentru subminarea puterii de stat. Pentru unii erou, pentru alţii criminal, individul a ajuns unde îi era locul, printre infractorii de drept comun. Şi acolo şi-a impus mofturile. Avea „sclavi”, telefoane mobile şi program de pension. Din cauza lui, şeful puşcăriei a fost demis. 

De câţiva ani e liber, dar mai face câte un pocinog, doar îl mai ia în seamă cineva. Alaltăieri, la un beach-bar din Mamaia, publicul lui Miron Cozma era format din trei chelneri imberbi, care-l priveau cu gura-căscată. Celebru cuplu de taină

 Locul de întâlnire, un elegant beach-bar cu nume predestinat: Playboy. A venit cu nevasta, tomnateca dizeuză Marilena Niţu. E ras la sânge, gelat, în costum alb, de vară, cu pantofi din piele întoarsă, fără ciorapi, cum îi stă bine unui macho. Nu e bronzat. Ea, în colanţi negri, papuci cu tocuri de 12 centimetri şi o bluză mulată, incapabilă să-i ascundă burtica. Doi bătrânei în chiloţi de baie se holbează pofticioşi, ignorându-l cu privirea pe „Luceafăr”. 

La vederea camerei foto, Marilena pozează „profi”. Se cabrează, cu fundul la înaintare şi o mână pe umărul lui Cozma. Întinde piciorul drept în spate, spre satisfacţia concupiscentă a moşilor încremeniţi într-o admiraţie mută. 

Cozma are ochelari Rayban, de aviator. Ea e încărcată cu mărgele ca un pom de iarnă. La vederea ochiului tumefiat de un „ulcior” al unui comesean, Miron Cozma spune, cunoscător: „În puşcărie am fost şi doctor! Înţelegi dumitale?”. Consoarta sa îl corectează blând: „Adică felcer”.

Delirul unui om căzut

Miron Cozma deschide un diplomat cu cifru. „Uite, am ajuns să-mi car geanta. Pe timpuri o ducea şoferul…”, e nostalgic, fostul lider sindical. Deschide servieta şi se înroşeşte: „Aici am «bombe»! Înţelegi dumitale?”.

Timp de un ceas, fostul miner dă într-un delir verbal. Soţia îl priveşte plictisită. Ştie pe dinafară solfegiul. Ospătarii uită de clienţi. Îl privesc ca pe un super-erou de benzi desenate. Curg torente de cuvinte năucitoare: “Mineriade, «Pacea de la Cozia», dosar la Strasbourg, poeziile mele, caseta cu Marian Munteanu, trădător, CD-uri, diplome, Ion Iliescu, criminal, Virgil Măgureanu, Adrian Păunescu, posologia maselor, simpozioane şi ecusoane, armată, jandarmi, puşcărie, preşedintele României, ministru, Petre Roman, Naţiunile Unite!”. 

Omul ţipă şi gesticulează vehement. Să-l opreşti, e blasfemie! „Las’, bă, să-ţi arăt io cine sunt şi dup’aia mă întrebi tu! Înţelegi dumitale?”.

Ronny, Luceafărul huilei şi Che Guevara 

„Cine sunt io!?”, tună Cozma sub privirile extatice ale chelnerilor. „Sunt Che Guevara de Europa! Înţelegi dumitale? Asta sunt! Uite, scrie la ziarul ăsta argentinian! Ce faci. Ai obosit! Stai să-ţi arăt!”, te stoarce ca pe o lămâie Che de România. 

De unde porecla de „Luceafărul huilei”? De ce nu, „Războinicul de antracit” sau „Haiducul turbei”? Cozma se scarpină în ureche: „Nu presa m-a numit aşa. Pe 8 martie, ’90, a fost o grevă la Vulcan. Eram şef de producţie şi liderul grevei. Am obţinut revendicările! Un miner, Costel Niculiţă, mi-a dat o garoafă şi a zis la microfon că sunt «Luceafărul huilei»! Înţelegi dumitale?”, repetă obsesiv Cozma. 

Apoi, continuă, dezlănţuit: „Presa a zis că sunt ultimul haiduc al mileniului II şi primul al celui de-al III-lea! Io mă rog pentru cauza celor mulţi!”. Nu spune dacă şi pentru cei mulţi bătuţi la evenimentele unde el era „El Comandante”. Miron Cozma a mai avut o poreclă: Ronny. „Era când ţineam discotecă, pe timpu’ lu’ Ceaşcă! Eram rocker, minerii mă divinizau!”. 

POET ATIPIC-FILOZOFIC

Pentru Miron Cozma, poezia e ca o bâta metafizică. Muză îi e Marinela Niţu. La Cozia l-a umilit pe Radu Vasile pentru că fostul premier a ieşit pe fereastră ca să se ducă la budă

Când a izbucnit revolta minerilor din ’77, abia devenise subinginer. Se laudă că el a fost cel care a declanşat-o: „Era prima zi de lucru, pe 1 august. Eram la mina Bărbuleşti, din Lupeni, şi l-am bătut pe şeful de mină. De la mine a plecat revolta. Io eram pletos şi el comunist!”. Apoi, face pe secretosul: „Ştii care era parola pe care i-a spus-o Verdeţ lui Ceauşescu, la telefon? Vezi că nu ştii? «Ambrozie»! Adică: «E groasă!»”. Zice că e revoluţionar, da’ că a refuzat patalamaua. 

„N-am vrut să iau certificatul de la un criminal ca Iliescu!”, se leapădă Cozma de omul care l-a făcut celebru la Romexpo, după mineriada din 13-15 iunie ’90: „S-au rugat de mine răposatul Dan Iosif şi Bebe Ivanovici! Io, prin rezoluţie ONU, sunt liderul sindical nr. 1 din lume!”. Omul e mitoman şi grandoman.

„Dacă voi ajunge preşedintele României, îi leg pe toţi cei trei preşedinţi de până acum. Voi fi primul preşedinte rocker al ţării noastre.”
MIRON COZMA, ortac 

Cozma, Victima mineriadei din 13-15 iunie, ’90!

Incredibil, se pretinde a fi o victimă a mineriadei din ’90! „Am luat bătaie de la «minerii» lui Kuki Borislavschi, cumnatul lu’ Petre Roman şi lt.col. în Armată! Am luat o lovitură de picior, de karate! Apoi m-au lovit cu un furtun cu nituri de presiune de 13 mm! Mi-au acceptat dosarul la Strasbourg!”, te fraiereşte Cozma cum a fost el caftit, exact cu „arma” cu care minerii i-au băgat în spital pe „golanii” din Piaţa Universităţii.

Panseluţe zice că n-a plantat: „Eram lider, ce naiba!”. Recunoaşte că Iliescu i-a chemat pe mineri la Bucureşti: „A trimis doi colonei în Valea Jiului! Iliescu a manipulat întreaga ţară! Mie nu mi-a făcut niciun serviciu!”, îl reneagă Miron Cozma pe cel care i-a mulţumit public pentru victoria în lupta cu „elementele reacţionare” din Piaţă.

Zice că, în ’91, l-au bătut ortacii săi

Când îl auzi, zici că-i de pe altă planetă: „Strigă minerii pe plajă: «Trăiască minerii! » şi «Cozma preşedinte!»”. Îşi aduce aminte iar de Iliescu: „N-am avut niciodată o relaţie… Îmi doresc, când o să ajung preşedinte, să-l bag la puşcărie pentru crimele comise!”, e radical fostul puşcăriaş cu cel care l-a graţiat pentru o zi. Deocamdată n-are voie nici să voteze! Se întoarce în timp: „Pe Roman, după ce l-am schimbat, l-am dus pe stadionul din Vulcan, să-i arăt că minerii n-au avut treabă cu el. I-au cântat: «Ce bine îmi pare că ai luat ţeapă!»“.

Se lansează într-o ditirambă, cum că stabilise cu ministrul Eugen Dijmărescu să se aprobe revendicările lor, cum Roman a anulat actul şi, mai mult, a blocat salariile. „Am luat bătaie de la mineri, că i-am minţit! Mi-au distrus Oltcit-ul. Nu ştiu câte conserve mi-am luat în gură!”, descrie Cozma, foarte veridic, manierele ortacilor care-l susţineau. „Băsescu ne-a dat trenuri! Nu-mi reproşez nimic… Când mă uit în oglindă, mă mândresc cu mine!”.

Războinic la pensie

Se ştie că, până să ajungă la pârnaie, mergea cu maşini de lux, frecventa localuri first-class şi că dacă-l deranjai te trosnea cu discernământ. Acum, face pe modestul: „Până în ’94, am stat în două camere la Petrila. Apoi, în trei, la Petroşani. Dacie am avut până în ’96 şi, din ’97- o Laguna. Da’ n-am prea beneficiat de ea că m-au «luat»!”. Bătaia i-a plăcut întotdeauna. „Am avut badigarzi, să-i apere pe ceilalţi de mine! Eram dac liber! Am trăit printre momârlani…”, se dă Cozma un fel de Van Damme. „Nu-mi mai place să dau cu pumnul”, oftează ortacul obosit. Are 57 de ani.

„Am fost şeful deţinuţilor pe ţară, ales prin scrisori şi telefoane mobile. Io am făcut reforma în puşcării, nu Monica Macovei! Am scos zeghea! Mai am şi acum ghiulul de aur al Puterii!” 
MIRON COZMA, puşcăriaş

ARTA RĂZBOIULUI

La Costeşti, i-a bătut pe jandarmi cu 38 de pisici!

Îşi asumă victoria de la Costeşti cu un argument uluitor. A avut aliaţi nişte pisici! “Jandarmii au adus câini poliţişti. Am chemat un om de încredere şi i-am spus să adune toate pisicile din zonă. A zis că-s nebun! A strâns vreo 38… Când au scos botniţele la căţei, am dat drumul la pisici! A fost un haos! Câini trăgeau la mâţe şi îi muşcau pe ei! Într- o oră i-am încercuit şi bătut! Le-am confiscat la mascaţi 3.000 de pistoale Makarov. Păi s-a gândit vreun strateg la asta!? Curcăneanu, prefectul de Hunedoara, s-a pişat pe el când m-a văzut. I-am pus pe mascaţi să cânte: «Murim, luptăm, pe Cozma-l apărăm!» apărăm!”, se dă Miron Cozma un fel de Sun Tzu modern. Zice că la Stoienești minerii au pierdut pentru că s-a retras de la comandă: “Dacă eram io, îi băteam cu doi inși! Minam podul cu dinamită și ajungeau mâncare la pești!”. De e adevărat, omul necesită
tratament.

WATERLOO-UL LUI COZMA

„Pacea de la Cozia” şi umilirea unui premier 

„Io ştiu că legile în cetatea mea sunt nedrepte, da’ pentru aia o să rămân nemuritor!”, declamă, din Socrate, când e vorba de „Pacea de la Cozia”. „Radu Vasile era o marionetă băgată la înaintare! Ştiam că nimic din ce promite nu se va realiza. A propus să fiu prim-vice-prim-ministru şi să iau Armata şi Internele. Şi Iliescu, în ’94, a vrut să-mi dea Internele. L-am umilit pe Radu Vasile! Mă aştepta. Făcea pe el, că nu era WC . L-au scos sepepişti pe geam şi l-au dus la budă. Când s-a întors, Miron Cozma era acolo. A intrat pe fereastră!”. Cozma vorbeşte depre el la persoana a III-a.

Prinţul puşcăriaşilor şi graţierea de o zi 

La pârnaie a avut „sclavi”. Îi călcau chiloţii şi ciorapii. „Era normal. Eram lider! Oameni mari din politică mă sunau. Aveam două telefoane de serviciu şi unul pentru familie!”, recunoaşte Miron Cozma că a încălcat regulamentul. Carmen Mihail, fosta şefă a penitenciarului Rahova, a fost demisă din cauza sa: „Nu-i adevărat! O răzbunare a Monicăi Macovei!”. În ultima zi de mandat prezidenţial, Iliescu l-a graţiat: „N-am vrut să plec. Decretul a venit la nouă dimineaţa şi io am ieşit la şase! L-am făcut pe Iliescu  şi a doua zi a revocat graţierea!”, se dă mare Miron Cozma. 

“Straniul magnetism” şi burtica Marinelei 

Zice că prima poezie a scris-o în ’98. „De atunci am scris peste 600… Io scriu poezie atipică-filozofică”, te bagă în ceaţă poetul de ocnă. Printre poeziile lui se remarcă titluri: „Straniul magnetism”, “Albul febril” sau „Patul de nisip”. Nu vrea să recite nimic: „Ce, sunt la Măruţă!”. I-a scris şi Marinelei câteva duzini. N-a uitat nici de prima nevastă: „Am divorţat înainte să merg la puşcărie, să nu-mi rămână copiii pe drumuri”

MINERIADA ȘI CĂSNICIA. Miron și Marinela, o dragoste mare, gonflată de presă

De Monica, avocata cu care a trăit un amor ciudat, nu vorbeşte. Marinela e de faţă. La urma-urmei, ea e cea care şi-a tatuat semnătura „Luceafărului” pe umărul drept. Pe vremuri, Miron era tuns. Acum are chică. Femeia îl alintă: „Îi stă bine cu plete”. Spune că nu-i însărcinată: „Aşa par când stau aplecată”. Miron o priveşte galeş: „Mi-aş dori să fie…”. La final decretează: „Scrieţi ce vreţi. Io tot vă dau în judecată!”.

ETICHETE

Exerciţiu de sinceritate

Miron Cozma a etichetat, în modul său caracteristic, o serie de persoane cu care s-a confruntat de-a lungul timpului. Cel puţin, aici, a fost sincer.

1. Ion Iliescu: 
Criminal

2. Emil Constantinescu: Conţopist

3. Traian Basescu: Marinar ratat

4. Gigi Becali: Escroc

5. Vadim Tudor: Proxenet politic

6. Radu Vasile: Penibil

7. Petre Roman: Expirat

8. Mugur Ciuvica: Frustrat

9. CTP: Părul deştept părăseşte capul prost

10. Marian Munteanu: Trădător
LA MÂNA STATULUI

Atârnător cu pensie de 2.700 de lei

Subinginerul Miron Cozma a muncit 20 de ani, trei luni şi 11 zile în subteran. Spre comparaţie, zece ani şi 11 luni a stat la pârnaie, de pe urma mineriadei din ‘91. “Am intrat în mină ultima oară la Lupeni, pe 20 decembrie ‘99″. Pe lopată nu mai ştie când a pus mâna: “Eram lider, ce dracu’!”. Îi lipseşte o falangă de la degetul mare al mâinii drepte. “N-am fost pianist!”, bravează ortacul. N-a dus-o rău. În cartea de munca, primul salariu, din ’71, era de 3.400 de lei. Un medic lua cam jumătate. Şase ani mai târziu, ajuns subinginer, ridica 1.910 lei. Cu sporuri, suma se tripla! “Ca lider sindical, în ’98 aveam zece milioane!”, recunoaşte Cozma. Atunci, un salariu bunicel era de maxim două. 

Acum zice că trăieşte din pensia sa de 2.700 de lei. “La mare stau pe la prieteni. Nu dau bani pe cazare şi hrană. La fel, oriunde pe unde mă duc în ţară. Sunt haiduc. Să nu mă prindă Puterea. Uite, nici aici nu-mi ia patronul bani!”. Fostul tartor al Văii Jiului a ajuns, în prezent, un banal atârnător.

Data publicării: 20 august 2011

Sursa: evz.ro

http://www.evz.ro/detalii/stiri/miron-cozma-playboy-ul-huilei-a-ajuns-un-atarnator-942449.html

Categorii:Caragiale reload Etichete:
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: