Arhiva

Archive for 16 octombrie 2011

NOTE DE CĂLĂTORIE de Lucian Bureriu

16 octombrie 2011 Lasă un comentariu

 Precizare: Am primit textul următor pe mail din partea autorului. Sper că va accepta propunerea  ca următoarele să le publice singur… Ilustrația a însoțit respectivul mesaj.

Note de călătorie de Lucian Bureriu

 

 AM DESCOPERIT PĂSĂRILE LUI HITCHCOCK

Autor:  Lucian Bureriu

 Pacificul este un ocean drastic. Cenuşiu şi rece, împingând, peste uscatul încintat de clima tropicală, o ceaţă agresivă, un fel de nori sterili, fără ploaie, vălătuci albi înfăşurând zonele joase, de la pilonii fantomatici ai lui Golden Gate până la vilele din golful Monterey. Oceanul invidios biciuieşte absurd plaje mirifice. În San Francisco Bay Area sunt o mulţime de microclimate, depinzând de curenţii de aer ce se deplasează haotic printre înălţimile faliilor tectonice şi deasupra apelor adânci şi liniştite din golf. Este weekend şi oamenii  invadează, fără să le pese de capriciile vremii, uriaşa staţiune Santa Cruz, se amuză, în bărci, cu urletul leilor de mare, jocul delfinilor şi balenelor. Ajungem la Capitola, unde abia poţi străbate prin tumultul turiştilor care filmează pescăruşi obraznici, care-ţi fură “mec”-ul din mână şi pelicanii masivi, postaţi pe epava unui cargobot istoric. Este primul vapor construit din beton armat, în docurile din golful San Francisco, la Oakland, destinat transportului de petrol, în Primul Război Mondial. Însă bravul „The Old Cement Ship”, denumit  „S S PALO ALTO”, după orăşelul omonim din Bay Area, a fost lansat abia în 1919, după terminarea războiului. A stat în golf vreo zece ani, după care, nişte investitori în industria de turism l-au adus,la ocean, în dreptul orăşelului, unde a fost destinat industriei estivale de enterteinment.  O furtună a rupt nava în două, desăvârşind falimentul patronilor, atinşi și de criza mondială din 1929. De atunci păsările păzesc putrefianta navă. Oh, dar păsările…Aceste locuri au fost frecventate de celebrul regizor Alfred Hitchcock, care tocmai devenise cetăţean american şi-şi cumpărase un ranch pe dealurile dintre San Francisco și Santa Cruz, unde se mai retrăgea după obositoarele filmări de la Hollywood. Filmul-horror PĂSĂRILE nu e axat doar pe un roman, ci mai ales pe un eveniment real, petrecut în 1963. Milioane de păsări, ce s-au hrănit cu nişte alge roşii, conţinând o substanţă reziduală cu efect de drog,  dătător de furie, s-au năpustit peste Capitola, atacând oameni, rănind şi ucigând, spărgând geamuri, intrând în case. Prin radio s-a anunţat starea de urgenţă, orăşelul a fost părăsit şi mulţi au crezut că a venit sfârşitul lumii. După două zile fenomenul s-a stins. Hitchcock a filmat păsări aici, dar a plasat acțiunea la nord de San Francisco, la Bodega Bay, unde erau mai puțini turiști. Efectele speciale au fost realizate ulterior în studiourile DISNEY. Aşadar, iată-mă într-un loc celebru! Dar se lasă seara şi veşnicul val de ceaţă acoperă marea de lumini ce se aprinseseră în zare, la  Monterey. Acolo undeva, în abisul acvatic se află unul dintre cei mai înalţi munţi submerşi din lume. Dacă intraţi pe net, veţi vedea, fotografiat din satelit, un relief accidentat, falia San Andreas. Poate nu la fel de urâtă ca dorsala Atlanticului. Traversăm relieful împădurit al lui San Gregorio Fault şi pe măsură ce ieşim din ceaţă, vedem de sus întinderea nesfârşită de lumini care e San Francisco Bay Area, mai mare decât cea din Los Angeles.

Începând de azi, Șerban Huidu este un ucigaș … de oameni …

16 octombrie 2011 15 comentarii

Poate sună cinic dar începând de astăzi, Șerban Huidu, cârcotașul, este un ucigaș. De oameni …

 Cred că moartea a doi oameni din cauza incapacității de a conduce un autovehicul și inconștienței cuiva mi se pare mult mai cincă…

Unii vor spune că este cam cincă acestă afirmație, dar nu e așa.

Să vedem faptele.

Mergând dinspre Predeal spre Brașov cu mașina proprie, un Mercedes-Benz ML-Klasse, SUV lansat pe piaţă în 2008, o mașină relativ puternică li prin comparație cu un Logan, mult mai rezistentă la șocul unei ciocniri, a ieșit într-o depășire în curbă, un loc unde această manevră era interzisă.

Fatalitatea a făcut ca din față să vină un Logan care circula legal… Ambele mașini au avut de suferit, dar ceea ce e grav e că au murit oameni. Doi. Din Logan. Celei  de a treia persoane un bărbat de 57 de ani,  a fost supusă unei intervenții chirurgicale la Spitalui Județean Brașov.

Văd că unii interpretează treaba în fel și chip, ba că a vorba de ceasul rău, ba că se răzbună energiile negative pe care le-a acumulat în urma emisiunii Cronica Cârcotașilor, ba că una, ba că alta.

Cine știe, poate OTV-ul va spune că e vorba de resturile cometei Elenin, care acum se află la doar 35 de milioane de kilometrii.

Alții vorbesc despre drumurile carew nu sunt OK, evident fiind vorba de vina lui Băsescu. Probabil în mintea lor, drumul respectiv s-o fi îngustat odată cu alegerea lui Băsescu în funcția de președinte.

De fapt în țara asta se petrec foarte multe accidente de acest tip.

Schema e simplă. Un oarecine are o mașină mult mai puternicio decât îi permit capacitățile lui motorii și bunsimțul să stăpânescă, respectiva mașină, dacă e și purtătoarea unei firme mari, nu mai ține cont de nimic, legile de circulație fiind pentru excelența sa, licuriciul mediatic, politic sau alt tip, ceva de care nu-i neapărată nevoie să țină cont. Din pozele de mai jos, mai precis din modul în care arată mașinile, desprinde o concluzie: Viteza a fost mare. Și dacă e să spun cine avea o viteză mai mare, înclin să cred că Mercedes-ul .. cel puțin pentru faptul că era în depășire …

Incoștiența face ca de multe ori, în zone unde vizibilitatea redusă nu permite efectuarea depășirii în siguranță, zonă unde de fapt este interzisă respectiva manevră, să iese pe contrasens și să se proptească în prima mașină care vine din față.

Urmarea, oameni morți și răniți, pagube materiale …

Cred că a căuta vinovați în altă parte decât între cei implicați este doar o tentativă de a se uita câteva detalii.

Întotdeauna vinovatul este ce care a făcut depășirea. Asta nu poate fi negată.

Văd că spune acum, Mircea Badea că atâta timp cât nu vom avea autostrăzi care să facă să dispar nenorocitul de contrasens, vom tot avea accidente. Poate, dar poate vom avea accidente atâta timp cât tot felul de indivizi vor continua să nu respecte regulile de circulație…

La Șerban Huidu, situația e mai specială

Am văzut azi înregistrarea unei umisiuni ”Cronica Cârcutașilor”. Oricât de simpatic ar fi Huidu, se putea observa o anumită lentoare în mișcări. Această stare pare a fi urmare a accidentului de la schi din Austria.

Mă gândesc că dacă la tv se vedea asta, în realitate e și mai vizibil.

 Sunt absolut convins că cei din jurul lui, familie, colegi, au observat și ei asta. și nu l-au oprit, ci l-au lăsat să conducă. Culmea e că acum conducea având în mașină soția, copii și bona lor. Asta e inconștientă clară.

Poate dorea să demonstreeze că nu mai are urmări după acceidentul din Austria, poate nu avea răbrarea necesară ca să rămână în spatele mașinii din față până într-un loc unde depășirea se putea face în siguranță, poate … Dumnezeu știe. Sau poate e vorba și de faptul că, după accidentul din Austria nu i s-a făcut un control care să înceapă cu ”psi …”, la modul serios, ca să se stabilescu dacă are capabilitățile necesare pentru a conduce în siguranță o mașină pe drumurile publice.  După acel accident din Austria și după tratamentul pe care l-a urmat, din câte știu, are nevoie de un foarte lung timp până să îi revină calitățile psihomotorii anterioare. Evident, dacă îi revin. Mulți rămân cu sechele  pe toată viața. 

Recunoașterea scăderii anumitor capacități nu este deloc ceva degradat. E omenește.  De asemenea nu e nimic rău ca cei din jur să îi arate unui om aflat într-o astfel de sotuație că are o problemă, de asemenea nu e nimic degradant. A-l lăsa însă, să încerce să își depășească limitele, poate vi un gest cu urmări incalculabile.

Dacă unui șofer de autobuz sau unui pilot de avion i s-ar trece cu vederea, din respect și pentru a nu-l jigni, anumite incapacități temporare sau definitive dodândite la un moment dat ar putea duce la dezastre. Merită oare ca pentru a mângâia vanitatea cuiva, să se pună în pericol viețile unor persoane? (Cred că despre asta e vorba la Huidu… Dacă i se atrăgea tenția că are probleme, doi oameni nu ar fi murit, iar un al treilea nu ar fi fost chinuit cu o intervenție chirurgicală.  

E adevărat, drumurile noastre au probleme. Asta înseamnă oare ca, de exemplu, ca atunci când trecem peste o trecere la nivel cu calea ferată să trecem indiferent dacă vine sau nu trenul?

Indiferent ce se va constata în urma anchetei, indiferent ce va considera justiția, Serban Huidu, din păcate, începând de azi, este un ucigaș, iar cei din jurul lui, care nu l-au oprit, sunt complici morali la uciderea unor persoane nevinovate, asta chiar dacă era lapovită si ninsoare de căteva ore, iar viteza a fost neadaptata la conditiile de trafic. Serban Huidu si-a recunoscut vina, fapt care e un lucru bun, dar care nu schimbă nimic. Acei oameni rămân în continuare morți… Dumnezeu să-i odihnescă…

Oare nu era totuși mai bine ca Șerban să se fi simțit jignit de faptul că pentru siguranța lui și a altora nu e lăsat de ciei apropiați lui să conducă, decât ca acest fapt să îi fie arătat de moartea unor oameni?

%d blogeri au apreciat: