Prima pagină > Presă > Dan Badea: Vîntu, afaceristu’ lu’ pește

Dan Badea: Vîntu, afaceristu’ lu’ pește

Vîntu, afaceristu’ lu’ pește

„Marele” om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu este mai prost, în business, chiar și decât Camelia Voiculescu de la Antene, fiica lui Felix. Comparând cifrele de bilanț și/sau audiență ale celor două televiziuni partenere/concurente Realitatea TV și Antena3, din ultimii cinci ani, îți dai seama cât de mare este prăpastia dintre Vîntu și Voiculeasca. Se știe că Vîntu își conduce singur ”afacerile”, prin urmare lui i se datorează toate rezultatele obținute de firmele pe care le patronează, cu atât mai mult Realitatea Media, societate în care a investit tot talentul banditesc de care este capabil. Știm, din stenogramele publicate, dar și din documentele obținute de procurorii anchetatori, care au fost operațiunile concrete precum  și circuitele financiare în care a fost implicată societatea Realitatea Media SA, inclusiv sumele de bani care au intrat sau ieșit din această firmă. Pe de altă parte, conform datelor bilanțiere de la Ministerul Finanțelor Realitatea Media SA, firma care deține licența pentru postul de televiziune Realitatea TV, în perioada 2006-2010, cheltuielile totale ale societății s-au ridicat la peste un miliard de lei, mai exact la 1.016.201.939 lei (242 milioane euro). În același interval de timp, pierderea totală a firmei a fost de 373.195.485 lei (88,9 milioane euro). Ce om de afaceri e atât de inteligent încât să cheltuiască sute de milioane de euro cu o firmă care, cinci ani la rând, pierde constant zeci de milioane de euro? Spre exemplu, Realitatea Media avea, în 2009 (anul alegerilor pierdute de Vîntu), o pierdere de peste 165 milioane de lei, la 1026 de angajați. Anul trecut, la cheltuieli totale de 229,4 milioane lei, pierderea s-a redus la aproape jumătate (86,2 milioane lei), numărul de angajați reducându-se și el la 796. Așadar, în anul 2010, cheltuielile lunare  suportate de Vîntu cu Realitatea au fost de 4.552.098 euro, iar pierderile medii lunare de 1,7 milioane euro. Briliant, grăsunelule!
Raportând profitul/pierderea (86,2 mil. lei) de anul trecut la audiența medie zilnică (227.000) – preluată de pe GfK România SRL, Copyright Armadata SRL – rezultă că Vîntu a plătit din buzunăraș 1040 lei pentru fiecare mie de telespectatori atrași de manipulatorii de profesie la Realitatea TV. În același timp, la Antena 3, situația stă tocmai pe dos. Camelia Voiculescu primea, pentru fiecare mie de telespectatori care beleau ochii la vidanja Antena3, 4,3 lei. Deci primea, nu dădea, ceea ce înseamnă că afacerea era profitabilă. Dealtfel, datele bilanțiere privind mașinăria de ma­nipulare în masă numită Antena3 sunt cu totul altele decât cele de la Realitatea. Astfel, cheltuielile totale înregistrate de Antena 3 în perioada 2006-2010 au fost de 213.228.076 lei (51 milioane euro), deci de cinci ori mai mici decât cele de la Realitatea, iar profitul total a fost de 29.026.886 (6,9 milioane euro). În aceste condiții, comparând afacerile celor doi, constatăm că Vîntu a produs un adevărat dezastru în contabilitatea Realitatea Media. Ne amintim, desigur, de salariile imense, de zeci sau sute de mii de euro cu care și-a cumpărat el tonomate precum Stelian Tănase, Adrian Ursu, Corina Drăgotescu, Robert Turcescu, Răzvan Dumitrescu, C. Nistorescu, Hurezeanu sau Dinescu, dar și întreaga cohortă de politicieni, analiști sau securiști excluși de sistem, dar și de neveste, cum e cazul sărmanului Elwis. Convins că va câștiga rapid sute de milioane de euro, după ce Mircea Geoană va deveni președintele României, afaceristul lui pește a cumpărat tot ce i s-a părut lui că slujește cauzei. Ca boul. Apoi a început să vândă. A vândut ziare, reviste, televiziuni, oameni, dar era prea târziu pentru a mai recupera ceva. De fapt, fondurile plasate în Trustul Realitatea proveneau în mare parte din Petromservice, așa cum au arătat recent procurorii anchetatori. Numai firma GMG Media Box SA a fost finanțată cu 100 milioane de euro, conform Motivării arestării lui Vîntu din 8 noiembrie a.c. Petromservice „a finanțat cu 100 milioane de euro societatea S.C. GMG M.B. S.A., societate care avea la acel moment un capital social de 20.000 de euro și la care deținea 20% din acțiuni“ – au dezvăluit anchetatorii, iar doar din circuitele financiare devoalate ale fraudei Petromservice au intrat în Realitatea Media peste 14,5 milioane euro. După ce, de spaima procurorilor, a plasat Realitatea Media sub pulpana ovreiașului din Hârlău, la primul mare hop întâmpinat de Elan, el a primit semnale publice, de sprijin, din partea Cameliei Voiculescu, cea care s-a oferit să-l ajute să treacă hopul produs de „obrăznicia“ lui Sebastian Ghiță. Afacerista Voiculescu ar fi vrut să-l sprijine, eventual să-i țină și niște cursuri de alfabetizare într-ale afacerilor. „M-a sunat Camelia Voiculescu, care practic este concurența numărul 1 a Realității TV. Camelia Voiculescu m-a sunat, nefiind vreo prietenă apropiată, nefiind parteneră de business, repet concurentă directă. Mi-a spus: «Elan, dacă te pot ajuta, cu absolut orice, dacă ai echipamente sechestrate, dacă ai orice fel de problemă, dacă ai nevoie de echipamente de la noi, de conținut de la noi, de orice formă de ajutor, îți stau la dispoziție»“, a declarat Schwartzenberg în urmă cu două luni. Într-o lume normală, o asemenea întâmplare este, practic, imposibilă, pentru că altfel lumea ar fi una comu­nistă, în care nu există concurență ci doar tovărășie. Elan, în prostia lui, n-a simțit ironia concurenței. Nici Vîntu, aflat în spatele lui Elan, n-a simțit-o. 

Premiantul clasei de escroci

Așadar, dacă în calitate de om de afaceri, Vîntu este un novice, el nefiind capabil să construiască nimic profitabil pentru societate, în calitate de escroc el este premiant. E premiantul clasei din care mai fac parte Nelu Legiune, Elan Schwartzenberg, Liviu Luca, Roșca Stănescu, Octavian Țurcan, Vitalie Dobândă, Bogdan Chireac și alți derbedei ce poartă zeghe pe sub izmene ca să nu-i prindă Marius Iacob, sau alt procuror curajos, nepregătiți. Incapabil să înțeleagă regulile lumii în care se mișcă precum rechinul, Vîntu are propriile reguli care sunt la fel de simple ca ale spărgătorului profesionist și posesor de pontoarcă. Știe regulile pontoarcei și pe ale fugii de la locul faptei, ultima fiind o expresie oarecum improprie pentru unul obligat să se deplaseze cu căruciorul. A dovedit-o în cazul FNI, în cazul Petromservice și, mai nou, conform unor dezvăluiri de ultimă oră, în cazul insolvenței Realitatea. Un site apropiat lui Vîntu, un fel de pagina de media prin care „grăsunelul“ își lansează diver­siunile, a publicat informații din raportul de insolvență al Realitatea Media, realizat de firma fostului securist Deleanu, Rovigo. Raportul conține, printre altele, un tabel „preliminar“ al creanțelor împotriva debitorului Realitatea Media, dar și explicații punctuale date de Elan Schwartzenberg cu privire la anumite ciudățenii greu de priceput. Aflăm astfel că suma totală a creanțelor Realitatea Media este de 323.174.459 lei, adică 74,2 milioane de euro (la cursul BNR de 4.3564 lei/euro). Au apărut astfel, de peste tot, zeci de creditori, unii cu sume imense la care nimeni nu s-ar fi gândit. După ce Sebastian Ghiță a afirmat că, în cazul intrării în insolvență a Realitatea Media, el devine principalul creditor și, în această calitate va cere falimentul societății, aflăm că el nu numai că nu e principalul creditor, dar creanța lui este zero. Deși se înscrisese la masa credală cu 92,897 milioane lei, societatea de insolvență Rovigo i-a respins creanța. Asta nu e totul. În același timp, Rovigo a admis ca principală creanță o datorie de 99,938 milioane lei (22,9 milioane euro) pe care Realitatea Media o avea la acționarul majoritar, Bluelink Comu­nicazione, datorie despre care Sebastian Ghiță n-avea habar, de vreme ce n-a amintit-o niciodată până acum. Ca surpriza să fie și mai mare, principalul creditor al Realitatea Media nu este însă Bluelink, firma mamă, ci o obscură firmă de apartament din Ungaria, care se ocupă cu haine la nu știu care mână. Firma se numește  E-Boutique KFT și, conform Hotnews, „acționarul unic al firmei maghiare este Judit Jones, originară din Mureș. Ea este webdesigner. Judit Jones este implicată și într-o altă firmă care a realizat designul pentru site-ul maga­zinului Picioru’ Gras, deținut de Mihaela Rădulescu, fosta soție a lui Elan Schwarzenberg“. Întrebat dacă știe ceva despre firmă sau dacă are vreo legătură cu acționarul acesteia, Elan a negat, spunând că a cunoscut-o pe Judit printr-un broker. Cum este absurd ca o firmă de aiurea, oricare ar fi ea, să cumpere creanțe de zeci de milioane de euro dintr-o societate pe butuci, culmea, chiar de la acționarul majoritar (care se presupune că știe mai mult decât oricine în ce situație financiară se află), este de presupus că în spatele unguroaicei se află altcineva. Există cel puțin trei scenarii cu privire la apartenența firmei maghiare. 1.Firma ungurească este a lui Vîntu și preluarea creanței de 23 milioane de euro a fost modalitatea aleasă de el pentru a reveni în Realitatea, ca principal creditor. Asta presupune și că Rovigo este controlată tot de el, ceea ce nu este greu de observat, mai ales după „rechizitoriul“ făcut managementului lui Sebastian Ghiță, adversar de moarte al lui Vîntu. Și pentru că poate, este posibil ca Rovigo să ceară atragerea răspunderii materiale a lui Asesoft pentru „halul“ în care a exploatat societatea în perioada în care s-a ocupat de managementul acesteia. 2. Firma ungurească este a lui Elan, care, conform unor surse, nu i-ar mai fi achitat ultima tranșă de bani lui Vîntu, pentru cumpărarea acțiunilor Bluelink Comu­nicazione. Astfel și-a mutat creanța din Cipru, țară prietenă a lui SOV, în Ungaria. Frumoasă lovitură, nu? 3. Deoarece Vitalie Dobândă nu vrea să părăsească Bluelink Comunicazione, Elan a găsit o nouă stratagemă de a-l izola pe moldovean. Explicațiile lui sunt, așadar, următoarele: „Înțelege-mă, mi-a dat două milioane acuma, îmi mai dă cinci milioane săptămâna viitoare, nu puteam să-i refuz. Sunt bani în mână!“. 
Oricare dintre aceste explicații este mult mai credibilă decât cea avansată de Elan, conform căreia el este un patron jucător și imprevizibil ca Traian Băsescu. „Hă, hă, hă! Bravo, bă!“

Autor: Dan Badea

Sursa: Curentul

Categorii:Presă Etichete:
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: