Prima pagină > Analize - Întrebări - Ipoteze - Păreri, Presă > C. Patrasconiu: Absmurdistan si suspendarea lui Traian Basescu

C. Patrasconiu: Absmurdistan si suspendarea lui Traian Basescu

Trăim deja în Absmurdistan şi asta ne ocupă tot timpul! Din cînd în cînd, Adrian Năstase are nevoie de atenţie. Fiindcă, deşi lucrează mult cu fente, glumiţe şi eschive, uneori chiar simte nevoia să spună, să fie sincer. Pentru asta, e bine să fie ascultat!

Să „răsfoim” ediţia electronică a EVZ! Din multe, foarte multe motive, e un demers necesar şi sănătos. Iată, 21 noiembrie: „Această operaţiune înseamnă nu o suspendare în Parlament a lui Traian Băsescu, este vorba de o înlocuire a regimului Băsescu. Este vorba de o operaţiune mult mai complexă şi care nu este legată numai de Parlament. Problema stilului de politică pe care îl facem în România, problema modului în care trăim în ţară, nu este numai a Parlamentului. Şi atunci, formula pe care noi am decis-o este una etapizată care înseamnă inclusiv implicarea societăţii civile şi a cetăţenilor într-o operaţiune în care se va spune ‘domnule preşedinte, numai un om din zece din ţara asta vă mai sprijină şi poate că ar trebui să plecaţi acasă” (Adrian Năstase, despre suspendarea lui Băsescu: „Un semnal pentru o cruciadă”).

Adrian Năstase A SPUS atunci şi, cu puţine excepţii, comunitatea politicienilor şi a liderilor de opinie a ignorat sau a relativizat acest semnal! Exista, e adevărat, un context care a bruiat semnificativ acest mesaj – explicaţiile domnului Năstase veneau ca să acopere deruta USL – în primul rând, a PSD – ce s-a instalat în zilele în care Mircea Geoană a fost ejectat, după metode staliniste, din partidul socialiştilor autohtoni. Tema suspendării preşedintelui Băsescu a fost una din ideile de contraatac ale USL în acele zile şi ea nu a fost inspirat redeschisă, în condiţiile în care despre ea a început să vorbească, atunci, pe final de noiembrie, un Crin Antonescu care ducea după el povara unei obsesii şi, în egală măsură, promisiunea unei vacanţe legale care să îi prelungească permanentul concediu parlamentar pentru care e plătit regeşte de contribuabilul român. A fost nevoie de intervenţia, din altă ligă politică, a lui Adrian Năstase pentru ca formula de împachetare a ipotezei suspendării să capete un look nou, cum spuneam, nu foarte băgat de seamă şi nici în seamă la acea dată. 

Aşadar: cruciadă, consultări populare, nu (numai) Parlament! Ce avem acum, la mijloc de ianuarie, în 2012? Într-o frază enunţat: PROTESTATARUL, personajul anului în 2011, cum spunea o prestigioasă revistă internaţională, e personajul începutului de an în România lui 2012. Fără ipocrizie şi fără a decupa doar acea parte de adevăr convenabilă: manifestaţiile de la începutul anului care au avut loc la noi au avut un motiv solid şi de înţeles în naraţiunea protestelor – alegînd o confruntare directă cu Raed Arafat, Traian Băsescu nu a avut cea mai bună opţiune de a deschide o temă esenţială, între timp adînc îngropată, precum e cea despre reforma în sănătate. 

Să nu fim nici naivi şi să nu observăm că, după preludiul pro-Arafat, febra mitingurilor (la care nu au participat zeci de mii de oameni, cum spune recent un om care nu ar trebui să ocolească un oculist bun – Victor Ponta!) care a cuprins România e despre cu totul altceva. Păstrînd în continuare anumite note de autenticitate şi de insolit (despre ele ar merita scris un text distinct), protestele cărora le suntem martori sunt, în chip tot mai evident, încălecate politico-mediatic. Lucrurile se întîmplă aşa pentru că ele trebuiau să se întîmple aşa, pentru că sunt parte din scenariul sugerat, generos, de Adrian Năstase la finele anului trecut. 

Să luăm în calcul: manifestaţii de prime-time, efect de multiplicare garantat prin tv, televiziuni care mai au puţin şi îşi pun pe siglă cocardele revoluţionare (în această privinţă, se detaşează Antena 3 – un adevărat stat major mediatic al protestelor, un post de televiziune care face, mutatis mutandis, ceea ce făcea la începutul anilor 90 TVR), mobilizări de partid în reţelele sociale, mesaje de adeziune la cauzele protestelor enunţate ritmic de către liderii opoziţiei (cu un plus de entuziasm revoluţionar, uşor imprudent, pentru Crin Antonescu), atacuri directe sau pe flancuri la Traian Băsescu, demonizări de sezon, discurs al urii, promisiunea unor mitinguri de partid care să devină complementare cu aceste mişcări deocamdată de anvergură mai degrabă mică (dar făcute mari la TV, prin TV!). Enumerarea aceasta nu judecă ceva; doar constată! 

Deschideţi cadrul şi priviţi întreg tabloul! Cum spunea Adrian Năstase anul trecut? Reiau: „Şi atunci, formula pe care noi am decis-o este una etapizată care înseamnă inclusiv implicarea societăţii civile şi a cetăţenilor într-o operaţiune în care se va spune ‘domnule preşedinte, numai un om din zece din ţara asta vă mai sprijină şi poate că ar trebui să plecaţi acasă”. Iată ce mai spunea: „Am dat semnal pentru o anumită cruciadă. Vreau să înţelegeţi acest semnal ca punct de plecare, ca demers într-o bătălie în care. până la urmă, încercăm să salvăm revenirea la o viaţă democratică. (…) Nu cred că vom merge în Parlament decât la acel moment în care vom avea siguranţa că obţinem un vot convenabil”. 

E destul de logic şi în grafic: acum avem consultările populare. Avem „implicarea societăţii civile şi a cetăţenilor într-o operaţiune”. Nu mai e vorba despre SMURD. Nici nu avea cum să mai fie vorba despre aşa ceva. Căci trăim deja în Absmurdistan şi asta ne ocupă tot timpul! 

Autor: Cristian Patrasconiu

Sursa: hydepark.ro

  1. Ioan Ion
    17 ianuarie 2012 la 20:26

    Omului îi poate fi luat totul, dar nu şi ultima dintre libertăţile omeneşti: aceea de a-şi alege atitudinea într-un anumit set de circumstanţe, de a-şi alege propriul fel de a fi.
    Viktor Frankl

    Solutie pentru pasul urmator.

    PROIECT

    Proclamatia de la Bucuresti

    21 ianuarie 2012

    Protestatari din Piata Universitati din Bucuresti, prezenti din aproape toate zonele tari, adusi la pragul cel mai de jos al saracie si obiditi de clasa politica, care prin tradare, lipsa de atitudine si chiar implicare, a incurajat evaziunea fiscala, coruptia, traficul de influenta, si alte fardelegi, iar in complicitate cu Banca Mondiala si F. M. I., ne-au prescris si pus in aplicare tot felul de retete, in materie de industrie, agricultura, banci, sistem energetic, etc, rezultand o industrie demolata, si vanduta la fier vechi, lipsita de locuri de munca, promovand doar consumul, deci un popor fara speranta.

    Asadar, traim un mod de anarhie a democratiei, care predomina atat in tara noastra cat si pe plan mondial, diplomatia si prefacatoria celor ce ne conduc, tind sa defineasca normele noastre de viata, iar pe dependenta economica si subjugare a cetatenilor si popoarelor, puterile care lucreaza din umbra vor sa ne faca prada usoara, iar noi refuzam sa o acceptam in continuare.

    Suntem in continuare hotarati sa luptam cu orice pret, impotriva actualei clase politice, in frunte cu Presedintele Traian Basescu si Guvernul Boc, pana la victoria deplina, si solicitam urmatoarele:

    1. Cerem imperativ demisia preşedintelui Băsescu şi a guvernului Boc, numirea de către parlament a unui guvern nepolitic care să organizeze cât mai curând posibil alegeri anticipate parlamentare şi prezidenţiale.
    2. Anularea legilor, promulgate de Guvernul BOC prin asumarea raspunderi, care aduc deservicii Poporului Roman si revenirea imediat la legislatia initiala, pe motiv ca nu au fost respectate principiile Democratice si Constitutionale, ale Dialogului Social.
    3. Condamnarea imediata a celor care se fac vinovati de atentat contra unei colectivitati, subminarea puterii de stat, actele de diversiune, complot si subminarea Economiei Nationale dupa Decembrie 1989, ca alti sa ia exemplu si sa nu mai faca.
    4. Adoptarea legi Lustratiei, (Punctul 8 de Timisoara), prin includerea in lege si a politicienilor care si-au incalcat mandatul, sau vor fi gasiti vinovati de Subminarea Economiei Nationale, dupa Decembrie 1989.
    5. Excluderea din actuala legislatie a dispozitiilor care nu permite statului sa participe la majorarile de capital, ale societatilor comerciale cu capital majoritar privat.
    6. Toate bogatiile solului ( metale pretioase, uraniu, petrol gaze, etc.), sa treaca in propietatea statului Roman si sa fie exploatate cu mare responsabilitate de stat.
    7. Rreformarea Justitiei si responsabilizarea judecatorilor, pentru a fi mai eficienti in asanarea evaziuni fiscale, corupriei, traficului de influenta si alte fardelegi, prin inasprirea textelor de lege care le condamna si responsabilizarea judecatorilor;
    8. Reformarea si depolitizarea institutiilor publice, prin destituirea celor numiti politic, scoaterea la concurs a principalelor posturi de conducere si promovarea competentei si responsabilitati, care sa devina obligatii ale locului de munca nu un moft.
    9. Cerem o legislatie fiscala simplificata, dar care pe de o parte sa reduca unele taxe si impozite( ex. functie de cifra de afaceri) si marirea altora, privitoare la averi multiple si obiecte de lux.
    10. Modificarea Constitutiei si stabilirea prin referendum, inainte de alegeri daca forma de guvernamant in Romania va fi Republica, sau Monarhie.
    11. Includerea in legislatia nationala, a unor texte de lege care sa sanctioneze politicieni compromisi, care nu-si aduc aportul la, bunastarea poporului roman, aplicarea principiilor democratice, acestia sa fie exclusi de drept din partidul din care fac parte si din viata publica.
    12. Reformarea actualelor partide politce, prin promovarea de oameni noi, competenti si excluderea celor compromisi.
    Pentru a avea garantia ca victoria deplina este a noastra a oamenilor simpli, s-a Hotarat declansarea unei actiuni la nivel national, pentru infiintarea unui nou partid numit ,,PARTIDUL SARACILOR DIN ROMANIA”, (ca sa nu uitam de unde am plecat) initiatori fiind chiar de oameni din strada, partid care sa fie pentru cetateni Romaniei, o alternativa politica.
    Din functiile de conducere ale noul partid sa faca parte oameni noi, competenti, care nu au mai facut politica, in cadrul vreunui partid pana in prezent.
    Cotizatia lunara sa fie de 1 leu pentru ca cetateni responsabili sa poata deveni membrii si sa participe la luarea hotararilor in mod democratic,
    Bunul Dumnezeu sa ne ajute! Cu credinta sincera in Dumnezeu, nimic nu este imposibil, caci in el este Puterea, Adevarul, Libertatea si Viata.

    Statutul va avea texte de lege care vor sanctiona cu excluderea, politicieni compromisi, care nu-si aduc aportul la, bunastarea poporului roman, si nu se vor ocupa permanent pentru aplicarea principiilor democratice.

    Bunul Dumnezeu sa ne ajute! Cu credinta sincera in Dumnezeu, nimic nu este imposibil, caci in el este Puterea, Adevarul, Libertatea si Viata.

    Pentru ca : ”Dragostea lui Dumnezeu faţă de cel mai mare păcătos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt faţă de Dumnezeu.” – Pr. Arsenie Boca

    Protestatari din Piata Universitati din Bucuresti

    21 ianuarie 2012

    • 18 ianuarie 2012 la 16:55

      1..Pasărea mălai visează
      2..Guvernul promulgă legi? Hehehe … În ce țară? Chiar și legile PROMOVATE, nu PROMILGATE, sunt legi care urmează o procedură 100% legală oricât de mult îi enervează pe unii care vor cu orice preț să blocheze acticitatea parlamentară în lipsă de alte argumente. Un principiu al demucrației spune că minoritatea se supune majorității, dar se pare că voi sindicalișrii și opozița nu țineți cont de asta. Spre surpriza ta, am să îți mai spun ceva. Imponerea voinței minorității prin mijloace de forță (indiferent de natura lo) se numește dictatură. Impunerea voințe majorității se numește democrație.
      După ce se discută și se votează asumarea unei legi există două variante: Legea trece, deci se apobă, SE ASUMĂ adică și de Parlament, sau legea cade, guvernul se consideră demis. După aceea legea merge mai departe, la Președinte. Acesta o poate întoarce dacă are motive, în Parlament (are dreptul să facă asta o singură dată), ori o promulgă, fapt care face ca legea să intre în vigoare, prevederile ei devenind active în acest moment.
      Te enervează chestia asta? nu are nici o importanță, așa cum nu are nici o importanță nici faptul că voi sindilaliștii semnați acorduri de colaborare cu partidele comuistoide sau cele cele care au apărut doar pentru a avea foștii securiști un refugiu (PC)
      3..Să-i condamne cine?
      4..Eu sunt pentru adoptarea legii lustrației. Pentru neadoptarea acesteia, între alții, trebuie să le mulțumești și colegilor tăi sindicaliști. ”Golanii” care cereau Legea Lustrației au fost măcelăriți de minerii aflați sub comanda unui omolog al tău, Miron Cosma. Dacă vei căuta în arhivele sindicatului vei găsi probabil o copie a unei hârtii din acea perioadă, în ea se vorbește de un mesaj de susținere pentru acțiunile minerilor. TOATE sindicatele din țară au trimis astfel de mesaje.
      5..Imposibil… asta ar însemna excluderea di Uniunea Europeană și izolarea României.
      6..Naționalizarea e mama sănătății… Paote vrei și Internaționala ca imn …
      7.. De acord, în Justiție trebuie făcută această modificare
      8..Corect, doar că este aproape imposibil. Fiecare partid are nevoie de această politizare atunci când este la putere. Între altele este o cale de a se mulțmi clientelei politice pentru serviciile aduse. Vezi de exemplu perioada guvrnării Tăriceanu. Atunci s-au făcut o mulțime de angajări în sistem, lucru care a exercitat asupra Bugetului o presiune extrem de urâtâ în conteztul izbucnirii crizei.
      9..Legislație simplificată, da, impozitare progresivă la vreme de criză, nu. Impozitarea progresivă e una din piedicile la tenativele de ieșire din crize
      10.. Depinde ce înțelegi prin ”modificare”
      Dacă înțelegi revizuire este imposibil. ARTICOLUL 152 Limitele revizuirii se spune la aliniatul: (1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
      Dacă vorbești, cum dealtfel cred că și e deoarece vorbești de referendum, de adoptarea unei noi Constituții unde forma de guvernământ să fie schimbată atunci e posibil. Complicat, dar posigil.
      Mai întâi, din punct de vedere legal, în acest moment nu există o casă regală de România. Ea a fost desființată de Actul de Abdicare semnat de ”Mihai Iiu
      Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României” la 30 decembrie 1947 https://romanicablues.wordpress.com/tag/abdicare/ . Deși a contestat acel act, el este în vigoare. În momentul semnării Mișu I-ul era șef de stat ÎN FUNCȚIE conform Constituției din 1938 http://www.rogoveanu.ro/constitutia/const1938.htm
      Deși Mihai a contestat actul respectiv el este încă în vigoare deoarece nu a fost anulat niciodată oficial. Această anulare se putea face de către un Parlament al României aflat în funcție și anularea efectelor lui prinanularea trecerii la forma de guvernământ monarică.
      În conformitate cu acel act, Mihai a comis o Ilegalitate prin faptul că s-a adresap poporului în ședință oficial. O putea face doar dacă era monarh în funcție. De asemenea, tot ilegală este folosirea acelor prerogative care au fost transmise de Mihai I matracucii de fiică-sa deși nu le mai avea deoarece renunțase în numele lui și al urmașilor săi la ele. Citez din Actul de abdicare:
      În fața acestei situațiuni, în deplină înțelegere cu factorii de răspundere ai Țării, conștient și de răspunderea ce-mi revine, consider că instituția monarhică nu mai corespunde actualelor condițiuni ale vieții noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă în calea desvoltării României.

      În consecință, pe deplin conștient de importanța actului ce fac în interesul poporului român,

      A B D I C

      pentru mine și pentru urmașii mei dela Tron, renunțând pentru mine și pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al României.

      O casă regală, pentru a putea exista are nevoie de un anumit context. Ori să fie considerată a fi parte a unei case nobiliare deja existente, ori existența unui monarh în funcție.
      Girul pe care casa nobiliară Hohenzollern-Sigmaringen îl acorda Casei de România (NU Casei Regale deoarece aceasta a fost desființată odată cu acea abdicare prin renunțarea la prerogative) a fost retras la data mariajului prințesei cu Radu Duda care ilegal și-a schimbat numele în Radu de România.
      Imediat ai noștrii măscărici care se tot împopoțonează cu titluri nobiliare, profitând de lipsa de cumoștiințe în domeniu, au recurs la un șiretlic. Au declarat că au înființat Casa Regală a româiei și au prezentat o hotărâre judecătorească. Acel act este nul de drept, înființarea unei Case Regale se poate face printr-o ÎNCORONARE.
      Pentru a putea fi recunoscută, această încoronare trebuie făcută prin aducerea din afară a unui Monarh, o oersoană care este în componența unei case regale (sau măcar a unei case nobiliare recunoscute).
      După mine, de preferat ar fi aducerea unui monarh din Casa Regală Britanică, deși nici cea spaniolă cred că nu ar fi o opțiune proastă.
      11..O astfel de procedură există, doar că de obicei e blocată de acea imunitate. Problema cu acele ”texte de lege care sa sanctioneze politicieni compromisi” este că sună frumos, dar e imposibil de aplicat. Nu există criterii absolute se stabilire a caracterului de ”compromis” sau de moral-imoral al cuiva. De exemplu prntru mine orice politician care face parte din PSD este compromis deoarece are relații ci Ion Iliescu, orice politician din PC este compromis deoarece are relații cu Dan Voiculescu, Orice liberal este compromis deoarece PNL nu mai reprezintă valorile liberale europene etc Pentru alții PDL-iștii dsun compromiși prin relația cu Băsescu. Moral, scadallul zilei. Ona Niculescu Mizil e compromisă moral. Din cauză că e măritată și are acasă copii, faptul că și-o trage cu Vanghelie o plasează în rândul curvelor pe românește spus. Deci e compromisă moral. Nu merge așa cum zici.
      12..Parcă vorbeai de scoaterea în afara legii a acelore partide. Acum vrei doar reformarea lor? Nu crezi că ar trebui să te hotărăști?
      Legat de ,,PARTIDUL SARACILOR DIN ROMANIA” asta e o prostie fără margini.
      Acest partid ar fi reîncarnarea Partidului Bolșevic Sovietic și ar însemna întoarcerea cu un secol în urmă.

    • 18 ianuarie 2012 la 17:21

      Ioane fii te rog atent o secundă.
      Dacă vrei să îți promovezi ideile pe acest blog, eu îți pot acorda aceasta prin crearea unei categorii speciale, numite ”Sindicate”. Dacă nu ești familiarizat cu organizarea blogului, atunci uită-te în partea de sus, și în dreapata.
      Acolo vei vedea acea categorie de care ziceam. (O voi crea după apariția acestui răsuns)
      La acea categorie, spătămânal să zicem pentru a se menține pe prima pagină, dacă nu uit voi deschide subiecte unde la care vei putea să îți postezi, la răspunsuri aceste articole.
      Să zicem la un subiect unde ai răspuns, odată pe săptămână îmi vei putea cere să deschid un subiect nou. O voi face.
      Pentru ca la acest subiect, sincer nu prea știu ce să scriu, m-am gândit să fie o chestie personalizată. Arată-mi un site unde aș putea găsi o siglă a sindicatului tău pentru a fi mai vizibil pentru cei interesați.

      În schimb, deoarece nu am nici cea mai mică intenție să te las să îmi faci varză orice subiect cu aceste postări am hotărât ca mesajele acestea să apară fătă textul tău, cu un mesaj de atenționare

      Vei putea scrie în continuare, dar nu vei mai putea să îți faci propagandă la liber pe unde vrei. Vei avea zona ta. Evident, și alți sindicaliști pot face la fel dar în condiiile stabilite de mine).

      Am o rugăminte.
      Sunt de scord cu postarea unei adrese unde puteți fi contactați, dar aceasta trbuie însoțită și de adresa siteului sindicatului dacă acesta există.
      Dacă nu va apărea adresa siteului și descopăr că există totuși, respectivul va fi banat și nu va mai putea posta niciodată pe acest blohg INDIFERENT ce ar scrie.
      De fapt e vorba de promovarea respectivului sindicat deși personal nu am nici cel nici un fel de simpatie față de sindicatele românești, dar dacă unii consideră că și aici e un loc unde își pot promova ideile.

      Cei care scriu, vor folosi același numa sau pseudonim, precum și aceeași adresă pentru logare.

      De asemenea, prin repetarea unui articol deși acesta a fost deja pubicat, va atrage după sinte în prima fază avertizarea celui care l-a postat, în cea de a doua, ștergerea subiectlui fără nici un fel de avertisment.
      Acesta nu este un blog public ci unul personal care îmi dă dreptul să hotărăsc fără a da socoteală care sunt regulile.

      • 18 ianuarie 2012 la 17:52

        Deoarece mesajul anterior era prea lung, Ioane, am o precizare. Voi deschide acestă categorie cu un subiect destul de interesant zic eu despre sindicate cu un articol destul de interesant despre sindicalismul de la ALRO luat din Gazeta de Olt. Se numește ”Bomba ALRO” și începe cu: ”Toti liderii de sindicat de la Alro, imbuibati si retribuiti regeste, n-au ridicat nici macar un deget cind societatea a fost vinduta desi nu avea datorii la bugetul de stat si avea un profit considerabil….etc”

        UPDATE: Articolul respectiv se poate vedea aici: https://romanicablues.wordpress.com/2012/01/18/bomba-alro/

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: