Prima pagină > Analize - Întrebări - Ipoteze - Păreri, Blogosfera, Politicăraie - Partide - Politicieni > Cristian preda – Criza din perspectivă instituțională

Cristian preda – Criza din perspectivă instituțională

Consultările de mâine de la Cotroceni sunt probabil cele mai tensionate din istoria noastră post-decembristă.
Motivul nu e legat de separarea bipolară a partidelor din majoritate și respectiv din opoziție. S-a mai întâmplat. Și Ion Iliescu și Emil Constantinescu au avut parte de situații în care disputa politică a așezat față în față tabere care păreau să fi rupt orice punte. Mineriadele – din 1990, 1991 sau 1999 -, ca și criza intervenită după forțarea demisiei lui Radu Vasile sunt doar câteva stări de mare tensiune în care dialogul a fost absent.
Motivul tensiunii maxime de acum nu e legat nici măcar de actorii implicați. E drept că Antonescu și Ponta nu au mai cunoscut, ca lideri de partid, o asemenea tensiune a confruntării, în vreme ce președintele a mai avut parte de ea, în vremea în care regimul a funcționat ca unul de coabitare (2007-2008).
Noutatea e alta. Pentru prima dată din 1989 încoace, Opoziția e în afara Parlamentului. Aceasta e, din punct de vedere instituțional, contestarea cea mai radicală a unei majorități din regimul instituit de Constituția de la 1991.
În momentul de față, există două riscuri majore.
Primul ar fi paralizia instituțională. Dacă toate pozițiile actuale sunt păstrate – guvernul rămâne în post, iar Opoziția în afara legislativului – până la data scrutinului viitor, regimul e văduvit de una din instituțiile sale centrale. Un parlament fără opoziție e o cameră fără responsabilitate, iar un guvern care are adversari doar în stradă e lipsit, de fapt, de autoritate.
Al doilea risc e delegitimarea regimului. Aceasta s-ar produce dacă modificarea stării actuale – printr-o schimbare de guvern sau prin revenirea opoziției în Parlament – n-ar trezi nicio reacție în tabăra adversă. Dacă o nouă garnitură guvernamentală nu ar aduce opoziția înapoi în Camere sau dacă, dimpotrivă, o revenire a USL din stradă nu ar conduce la schimbarea formulei guvernamentale, s-ar legitima fie boicotul, fie șantajul. Ambele sunt alimente periculoase pentru regimul nostru poliic.
Acesta e, la drept vorbind, și foarte fragil și foarte rigid. Mijloace care în alte locuri sunt folosite pentru a debloca situațiile critice – demisia guvernului sau dizolvarea Parlamentului – sunt în cazul românesc instrumente a căror simplă invocare a agravat de fiecare dată crizele politice. În asemenea situații, nimic nu poate fi rezolvat dacă, pe lângă un dram de inteligență politică, moderația nu devine regula principală de conduită.
Sunt convins că Traian Băsescu a înțeles criza dintr-o perspectivă instituțională. N-ar trebui însă lăsat singur, tocmai acum când e conștient că are nevoie și de prieteni politici, și de adversari.

Autor: Cristian Preda

Sursa: cristianpreda.ro

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: