Prima pagină > Politicăraie - Partide - Politicieni > Victor Ponta se teme că nu va mai fi desemnat perntru funcția de premier

Victor Ponta se teme că nu va mai fi desemnat perntru funcția de premier

Constituția României spune:

Investitura ARTICOLUL 103
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

”Un partid” nu ”o alianță”…

Ce mi se pare interesant ese ă Ponta a ajuns să se teamă rău de tot că nu prea mai urmează să pupe funcția de premier…

Astfel, parcă de pe siteul său  răzbate o teamă care pare a deveni cu atât mai evidentă cu cât se apropie alegerile

Alegerile din Lituania si ignorarea votului popular. Repetitie pentru scenariul romanesc?

Presedintele a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la fraudele inregistrate la primul tur. Se anticipeaza ca Presedintele va incerca sa impuna o coalitie care sa ii cuprinda si pe conservatorii de pe locul doi, si va avea obiectii la desemnarea unui social democrat ca premier. Se prevede o instabilitate politica marcata de confruntari deschise intre Presedinte si fortele de dreapta, pe de o parte, si coalitia de stanga, pe de alta parte.  O viitoare suspendare a Presedintelui nu este exclusa. Presedintele este acuzat de atitudine dictatoriala si ignorare a votului popular, prin transferul responsabilitatii la nivelul Curtilor de Justitie (sesizarile legate de fraude). Unii analisti politici considera ca Presedintele doreste instalarea unei republici prezidentiale.  Daca Presedintele reuseste sa rupa coalitia de stanga, atunci primul pas catre o republica prezidentiala ar fi facut.

Nu, nu citez din presa romaneasca de dupa 9 decembrie 2012! Citez dintr-o analiza referitoare la alegerile din Lituania din luna octombrie, pe care va invit sa o parcurgeti mai jos. M-ar interesa parerea  cititorilor mei de pe blog, dar si a analistilor politici cu privire la coincidentele dintre desfasurarea evenimentelor din Lituania si scenariile prefigurate deja pentru alegerile din Romania. O alta coincidenta pe care trebuie sa o stiti: presedinta Lituaniei este sustinuta de PPE.

 

Pe 14 si 28 octombrie 2012, in Lituania au avut loc cele doua tururi de scrutin  ale alegerilor parlamentare. Cei 141 membri ai legislativului de la Vilnius (Seimas) sunt alesi dupa cum urmeaza: 71 din partea circumscriptiilor cu candidat unic (vot direct) si 70 pe principiul reprezentarii proportionale.  Pragul electoral pentru partide este de 5%. Prezenta la vot a fost de 52,93% la turul I si 35,74% la turul II.

Rezultatele votului:

Formatiunea politica Turul I Turul II Total
Partidul Social-Democrat 15 22 37
Uniunea Crestin-Democrata 13 20 33
Partidul Muncii 17 11 28
Ordine si Justitie   6   5 11
Miscarea Liberala   7   3 10
Actiunea Polonezilor   5   2   7
Drumul Curajului   7   7
Verzii   1   1
Independenti   3   3

 

In primul tur de scrutin s-au inregistrat fraude (mituirea alegatorilor, voturi valide aruncate, numarul mare al voturilor nule – 5% din total), soldate cu declansarea a 13 anchete penale, urmate depunerii a 300 de plangeri.

Presedintele Grybauskaite a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la fraudele inregistrate la primul tur. Ca atare, turul al doilea s-a desfasurat intr-un climat tensionat si a fost mai atent supravegheat. In urma celui de-al doilea tur au fost raportate 93 de incalcari ale legii electorale.

Curtea Constitutionala a anuntat la 11 noiembrie 2012 ca legea electorala a fost incalcata in unele circumscriptii, dar ca alegerile sunt legitime si numarul de mandate ramane valid. In circumscriptiile unde alegerile s-au facut pe liste, iregularitatile constatate au determinat ca trei membri ai Partidului Muncii, condus de controversatul politician si om de afaceri de origine rusa Viktoras Uspaskich, sa urce in cadrul listei si sa fie alesi in mod fraudulos. Acestia isi vor pierde mandatul, dar vor fi inlocuiti de membri ai aceluiasi partid, situati mai jos pe lista.

Asteptarile OSCE/ODIHR fata de desfasurarea alegerilor au fost initial pozitive: raportul OSCE/ODIHR din iulie 2012 a exprimat increderea, la modul general, impartialitatea si profesionalismul administratiei implicate in organizarea alegerilor, existand numai unele ingrijorari limitate fata de procedura, fara a se considera insa ca ar putea afecta intregul scrutin. Nu a fost inca publicat un raport OSCE/ODIHR post-alegeri.

 

Evolutii post-alegeri

Primul ministru este desemnat de presedinte, ca si coalitia de guvernare. Se anticipeaza ca Presedintele Republicii, Dalia Grybauskaite va incerca sa impuna o coalitie care sa ii cuprinda si pe conservatorii de pe locul doi, si va avea obiectii la desemnarea unui social democrat ca premier. Intelegerea finala va depinde de discutiile Presedintelui Grybauskaite cu sefii celor trei partide de stanga.

Liderul Partidului Social Democrat din Lituania, Algirdas Butkevicius, principal candidat la postul de premier, a anuntat intentia alcatuirii unei coalitii de guvernare de stanga, alaturi de Partidul Muncii si Ordine si Justitie. Partidul sau ar urma sa aiba 6-7 portofolii ministeriale, Partidul Muncii 5-6, Ordine si Justitie 2-3. Partidul Muncii va avea si un post de vice-speaker in Parlament, in ciuda opozitiei Presedintelui Grybauskaite. Pana acum, Butkevicius a fost de acord doar cu o conditie a Presedintelui, aceea de a avea ultimul cuvant la desemnarea ministrilor de externe si finante.

Dupa lungi deliberari, coalitia de stanga a decis invitarea Actiunii Electorale a Polonezilor sa faca parte din viitoarea coalitie (8 mandate). In acest fel, coalitia de stanga va avea in Parlament 87 de locuri, o majoritate constitutionala care ii permite sa respinga veto-ul Presedintelui Grybauskaite asupra guvernului si coalitiei si chiar sa deschida procedura de suspendare a acesteia.

 

Evaluare

Se prevede o instabilitate politica marcata de confruntari deschise intre Presedinte si fortele de dreapta, pe de o parte, si coalitia de stanga, pe de alta parte.

O viitoare suspendare a Presedintelui nu este exclusa, in conditiile in care cele doua partide, Partidul Muncii si Ordine si Justitie sunt oponenti fermi ai actualului Presedinte. Liderul social-democrat Butkevicius a negat acest scenariu, sperand inca intr-o intelegere cu Presedintele, care nu si-a schimbat insa planul de scoatere a Partidului Muncii din viitoarea coalitie si viitorul guvern.

Presedintele este acuzat de atitudine dictatoriala si ignorare a votului popularprin transferul responsabilitatii la nivelul Curtilor de Justitie (sesizarile legate de fraude)Unii analisti politici considera ca Presedintele doreste instalarea unei republici prezidentiale si ignora votul popular. 

Analistii cred ca, prin blocarea coalitiei, Presedintele urmareste doua scenarii:

  1. Castigarea de timp pentru incheierea procesului intentat in 2004 Partidului Muncii si liderilor acestuia pentru evaziune si contabilitate dubla. Pronuntarea unor acuzatii in acest proces, la presiunile Presedintelui, ar insemna scoaterea Partidului Muncii din coalitia de guvernare.
  2. Impunerea unei decizii prezidentiale directe, in urma verdictului Curtii Constitutionale, si organizarea de noi alegeri.

Urmeaza o perioada decisiva pentru viitorul politic al Lituaniei. Daca Presedintele reuseste sa rupa coalitia de stanga, atunci primul pas catre o republica prezidentiala ar fi facut.  Un asemenea joc politic nu a mai fost facut pana acum in Lituania si este considerat a fi primejdios pentru stabilitatea politica.

In conditiile continuarii disputelor politice prilejuite de scrutin, care s-ar mentine pentru urmatoarele 6 luni, pana la repetarea alegerilor in circumscriptiile indicate de Curtea Constitutionala, se pot anticipa implicatii asupra prestatiei europene a Lituaniei, atat pe dosarele de actualitate curenta (MFF), cat si asupra procesului de pregatire pentru asumarea primei presedintii lituaniene a Consiliului UE (sem. II 2013).

  1. 26 noiembrie 2012 la 5:02

    Urmeaza o perioada decisiva pentru viitorul politic al Lituaniei. Daca Presedintele reuseste sa rupa coalitia de stanga, atunci primul pas catre o republica prezidentiala ar fi facut. Un asemenea joc politic nu a mai fost facut pana acum in Lituania si este considerat a fi primejdios pentru stabilitatea politica.

    • 26 noiembrie 2012 la 12:54

      O fi… la vreme de criză se întâmplă multe. Cândva în Rusia, la vreme de criză a început ascensiunea bolșevismului, tot la vreme de criză în germania a început ascensiunea național-socialismului… Ambele au avut urmări sinistre pentru omenire…

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: