Arhiva

Archive for 5 februarie 2013

TEATRU RADIOFONIC – LUNA FEBRUARIE

5 februarie 2013 Lasă un comentariu

Pe scurt, intrați aici și ascultați:  eteatru.ro

Screenshot_1

 

De la 1 februarie 2013, site-ul www.eteatru.ro vă propune, pe durata întregii luni, un repertoriu incitant, a cărui tematică este indisolubil legată de ideea de ÎNCEPUTURI. La 18 februarie se vor împlini 84 de ani de la prima difuzare a  unei producţii de teatru radiofonic, în 1929, cu piesa „Ce ştia satul” de V. Al. Jean, aşa încât era firesc ca ideea de nou, de căutare, de explorare, de ÎNCEPUT să revină la tot pasul în piesele pe care programul lunii februarie vi le oferă spre audiţie!

Textele mitologice exprimă credinţa vechilor popoare în legătură cu originea universului, cu identitatea lor spirituală, cu zeii şi eroii legendari care animă aceste istorisiri sacre, încărcate de fior mistic… Mircea Eliade afirma că mitul „povesteşte o istorie sacră; el relatează un eveniment care a avut loc în timpul primordial, timpul fabulos al «începuturilor». Altfel zis, mitul povesteşte cum, mulţumită isprăvilor fiinţelor supranaturale, o realitate s-a născut, fie că e vorba de realitatea totală, Cosmosul, sau numai de un fragment: o insulă, o specie vegetală, o comportare umană, o instituţie. E aşadar întotdeauna povestea unei «faceri»: ni se povesteşte cum a fost produs ceva, cum a început «să fie»”. Din acest punct de vedere, repertoriul lunii februarie la eteatru vă aduce în atenţie o serie de montări cu subiecte mitologice, legende despre eroii popoarelor, poveşti ce fac să trăiască sub ochii noştri imagini ale desfăşurării unor fapte istorice sau personaje emblematice pentru identitatea spirituală a unui neam…

De-a lungul epocilor, diferiţi autori au simţit nevoia să scrie piese despre cum ia naştere un spectacol, despre etapele creaţiei scenice, începând cu învăţarea rolului şi prima lectură – contactul cu textul – şi continuând cu familiarizarea actorilor cu lumea de idei şi sentimente din acea reprezentaţie, cu stăpânirea, din ce în ce mai sigură, a datelor personajului şi capacitatea de a ajunge la autenticitate, la trăiri convingătoare… Iată deci cum ideea de ÎNCEPUT revine în orice text dramatic despre deschiderea unei stagiuni teatrale sau despre repetiţiile la un nou spectacol. Molière în „Improvizaţia de la Versailles”, Ion Luca Caragiale în piesa într-un act „Începem”, Costache Caragiale în ”O repetiţie modovenească sau noi şi iar noi”, dar şi scriitorul rus Vladimir Spasov în „O vrem pe Katarina” sunt doar câţiva dintre autorii care ne-au lăsat texte în care au vorbit – în diferite chei, de la ironia lucidă şi caustică şi până la nota grotescă – despre frenezia naşterii unui spectacol, despre bucuria zămislirii actului teatral, dar şi despre dificultăţile inerente şi neînţelegerile ce pot apărea în procesul creaţiei…

Și câte alte semnificaţii mai poate cuprinde, şi câte alte materializări mai poate căpăta ideea de ÎNCEPUT! Naşterea, reinventarea personală, miracolul redeşteptării la viaţă, înflorirea unei iubiri, nunta sunt tot atâtea ÎNCEPUTURI, răsfrânte în multiple dimensiuni – şi pe toate acestea le puteţi regăsi ascultând repertoriul lunii februarie la eteatru şi urmărind cu atenţie poveşti despre căutări, năzuinţe, descoperiri, deschideri de drum… 

Audiţie plăcută şi LA MULŢI ANI Teatrului Naţional Radiofonic!

Domnica Ţundrea 

DISTRIBUŢIILE SPECTACOLELOR ÎN PAGINA SPECTACOLELE LUNII. 

1, 6, 11, 16, 21, 26  FEBRUARIE 2013

a.m./p.m.

00:00 Începem de Ion Luca Caragiale

00:20 Pâlnia şi Stamate de Urmuz

00:55 Zeii din Olimp – ep. 1, 2, 3

02:45 Furtuna de William Shakespeare

04:25 Adam şi Eva de Liviu Rebreanu

06:15 Procesul maimuţelor de Jerome Lawrence şi Robert Edwin Lee

07:45 Facerea Lumii – legendă maya din cărţile Popol Vuh

08:45 Viata şi aventurile lui  Robinson Crusoe de Daniel Defoe

09:45 Mahabharata – partea I

11:00 Anotipurile regasirii de Arnold Wesker

  

2, 7, 12, 17, 22, 27, FEBRUARIE 2013

a.m./p.m.

00:00 O repetiţie moldovenească sau Noi şi iar noi de Costache Caragiale

00:50 Zeii din Olimp – ep. 4, 5, 6

02:35 Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare

04:25 Prometeu de Victor Eftimiu 

06:10 Arhitectul şi Împăratul Asiriei de Fernando Arrrabal

07:25 Cărtile de lut – partea I

08:25 Cărtile de lut – partea a II-a

09:25 Mahabharata – partea a II-a

10:50 Apararea lui Galilei de Octavian Paller  

3, 8, 13, 18, 23, 28 FEBRUARIE 2013

a.m./p.m.

00:00 Comedia zorilor de Mircea Stefănescu

00:50  Zeii din Olimp – ep. 7, 8, 9

02:30 Ghepardul de Giuseppe Tomassi di Lampedusa

04:20 Pygmalion de George Bernard Shaw

06:00 Dimineaţa unui miracol de Bujor Nedelcovici

07:45 Siegfried si Kriemhilde

08:45 Răzbunarea Kriemhildei

09:45 Marele teatru al lumii de Calderon de la Barca

11:05 Războiul lumilor de H.G. Wells


4, 9, 14, 19, 24, 29, FEBRUARIE 2013

a.m./p.m.

00:00 Chirita in Iasi de Vasile Alecsandri

01:00  Zeii din Olimp – ep. 10, 11, 12

02:40 Galileo Galilei de Bertold Brecht

04:15 Arca lui Noe de Lucian Blaga

06:05 Cartea nuntii de George Calinăscu

07:15 Trăiască tinerii căsătoriţi de Aldo Nicolai

07:45 Vrăjitorul din Oz de Frank Baum

09:15 Primul strigăt de Cacuhiko Hitoui

10:00 Brand de Henryk Ibsen

11:15 Improvizaţia de la Versailles de Molière

 

5, 10, 15, 20, 25, 30, FEBRUARIE 2013

a.m./p.m.

00:00 Ce ştia satul de  V. Al Jan

00:40 Zeii din Olimp – ep. 13, 14, 15

02:30 Viaţa e vis de Calderon de la Barca

04:00 Învierea de Lev Tolstoi

06:00 Visul unei nopţi de iarnă de Tudor Musatescu

07:00 O vrem pe Katarina de Vladimir Spasov

07:30 Charlemagne si-al său nepot, Roland

08:30 Apolodor, pinguinul călător de Gelu Naum

09:30 Egmont de J. W. Goethe

11:00 Fragmente dintr-o existenţă translucidă

 Adam şi Eva, dramatizare de Rodica Suciu Stroescu după romanul lui Liviu Rebreanu. Regia artistică: Leonard Popovici. În distribuţie: Mirela Gorea, Constantin Dinulescu, Mircea Albulescu, Boris Petrof, Camelia Zorlescu, Ion Pavlescu, Ion Siminie, Sorin Gheorghiu, Violeta Berbiuc, Lucia Maier, Nicolae Călugăriţa, Tudor Heica. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din 1994. Premiul UNITER 1995.

Anotipurile regasirii de Arnold Wesker. Adaptarea radiofonică: Georgeta Răboj şi Eugen Teodoran. Regia artistică: Eugen Teodoran. În distribuţie: Mariana Mihuţ şi Ion Caramitru. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: Ing. George Buican.

Apararea lui Galilei de Octavian Paller. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Constantin Codrescu, Irina Petrescu, Manuela Hărăbor, Orodel Olaru, Ion Arcudeanu, Magda Dutu, Gavriil Pinte. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Iulian Iancu. Înregistrare din 2010.

Apolodor, pinguinul călător, versiune radiofonică de Mihai Lungeanu după Cartea cu Apolodor deGelu Naum. Regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Eugen Cristea, Virgil Ogăşanu, Dragoş Lungeanu, Crina Mureşan, Maria Varsami, Anne-Marie Ziegler, Adina Cristescu, Mihai Călin, Alexandru Jitea, Nicolae Stângaciu. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Regia muzicală: George Marcu. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Redactor: Crenguţa Mihaela Manea.

Arca lui Noe de Lucian Blaga. Adaptarea şi regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ştefan Iordache, Mariana Mihuţ, Mircea Albulescu,  Victor Rebengiuc, Dan Condurache, Ion Pavlescu, Corado Negreanu, Liviu Crăciun, Boris Petroff, Sergiu Demetriad, Alexandrina Halic, Lucian Traşcă. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Vasile Manta. Înregistrare din 1990.

Arhitectul şi Împăratul Asiriei de Fernando Arrrabal. Traducerea şi adaptarea: Adina Vucovici. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Mircea Constantinescu şi Claudiu Bleonţ. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Crenguţa Manea.

Brand de Henryk Ibsen. Traducerea: Haralambie Grămescu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ion Marinescu, Lucia Mureşan, Alexandrina Halic, Emil Hossu, Marga Anghelescu, George Constantin, Gina Patrichi, Matei ALexandru, Corado Negreanu, Cornel Coman, Victor Stengaru Sorin Gherghiu, Boris Petrof, Sergiu Demetriad, paul Nadolschi, Nicolae Crisu, Gheorghe Novac, Aurelian Georgescu. Regia de studio: Cranguta Manea. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu.

Cartea nunţii de George Călinescu. Dramatizare: Nicolae Neagoe. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Adrian Pintea, Sanda Toma, Victoria Mierlescu, Ica Matache, Matei Alexandru, Ion Pavlescu, Ana Ciontea, dana Dogaru, Mirela Gorea, Tatiana Iekel, Valeria Gagialov, Eugenia Bosânceanu, Catiţa Ispas, Adina Popescu, Eugen Cristea, Ion Henter, Matei Gheorghiu, Mircea Constantinescu, Angela Ioan, Liviu Crăciun. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. Vasile Manta. Înregistrare din 1987.

Cărţile de lut – Epopeea lui Ghilghameş  – partea I. Scenariu radiofonic de Ina Sterescu. Regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Florian Pittiş, Adela Mărculescu, Valentin Teodosiu, Romeo Stavăr, Constantin Cojocaru, Florin Piersic Jr., Ion Chelaru, Radu Amzulescu, Mircea Constantinescu, Dan Aştilean, Monica Mihăescu, Nicolae Pomoje, George Grigore, Radu Panamarenco. Regia tehnică: Vasile Manta. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Producător: Sanda Socoliuc.

Cărţile de lut – Epopeea lui Ghilghameş – partea a II-a. Scenariu radiofonic de Ina Sterescu. Regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Florian Pittiş, Dan Aştilean, Radu Amzulescu, Constantin Cojocaru, Constantin Codrescu, Attila Vizauer, Orodel Olaru, Romeo Stavăr, Mirela Gorea, Coca Bloss, Violeta Berbiuc, Bianca Zurovski, Viorel Bran. Regia tehnică: Vasile Manta. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Producător: Sanda Socoliuc.

Ce ştia satul de  V. Al Jan. Adaptarea: Leonard Efremov. Regia artistică: Paul Stratilat. În distribuţie: Radu Beligan, Ileana Stana Ionescu, Ioana Casetti, Constantin Botez. Regia  muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din anul 1979.

Charlemagne şi-al său nepot, Roland, scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc după epopeea franceză Cîntarea lui Roland. Regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Marcel Iureş, Dan Aştilean, George Ivaşcu, Radu Aldulescu, Dan Condurache, Eugen Cristea, Florin Anton, Cristian Iacob, Attila Vizauer. Regia de montaj: Bogdan Golovei, Mirela Anton. Regia de studio: Viloleta Berbiuc. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 2003.

Chiriţa în Iaşi de Vasile Alecsandri. Adaptare radiofonică de Octavian Sava. Regia artistică: Mihai Zirra şi Miluţă Gheorghiu. În rolul titular Miluţă Gheorghiu. În rolurile principale: Margareta Baciu, Ion Lascăr. Înregistrare din 1960.

Comedia Zorilor de Mircea Ştefãnescu. Adaptarea: Mircea Stefănescu. Regia artistică: Paul Stratilat. În distribuţie: Valeria Seciu, Emil Hossu, Florian Pittis, George Bănică.

Dimineaţa unui miracol de Bujor Nedelcovici. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Leonard Popovici. În distributie: Irina Mazanitis, Mihai Dinvale, Simona Bondoc, Ovidiu Iuliu Moldovan, Adriana Trandafir, Ion Marinescu, Ruxandra Sireteanu, Mihaela Lupu, Andreea Macelaru, Violeta Berbiuc, Gheorghe Pufulete, Petre Dinuliu. Regia de studio: Mihai Barta. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu.

Egmont de Johann Wolfgang Goethe. Traducere de Al. Phillippide. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Mihai Popescu, Nicolae Brancomir, Aurel Rogalski, Gina Petrini, G. Ionescu Gion, Aglae Metaxa, George Carabin, Marcel Enescu, Alexandru Demetriad, Mihai Berechet, George Costin, Sorin Gabor, Mircea Constantinescu, Sorin Balaban. Regia de studio: Rodica Bobescu. Regia tehnică şi muzicală: ing. Lucian Ionescu. Înregistrare din 1952.

Facerea lumii, o legendă maya din cărţile Popol Vuh, scenariu radiofonic de Attila Vizauer. Traduceri din limbile franceză şi engleză de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Attila Vizauer. În distribuţie: Stelian Stancu, George Mihăiţă, Valentin Teodosiu, Rodica Mandache, Sorin Gheorghiu, Doru Ana, Ionuţ Kivu, Mihai Bisericanu, Florin Anton, Petre Nicolae, Delia Nartea, Liliana Pană, Virginia Rogin, Luminiţa Erga, Mircea Constantinescu, Vlad Ivanov, Ştefan Velniciuc, Violeta Berbiuc. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Producător Sanda Socoliuc. Înregistrare din 2007.

Fragmente dintr-o existenţă translucidă. Spectacol după poeme de Florentin Sorescu. Scenariul radiofonic şi regia artistică: Cezarina Udrescu. În distribuţie: Valeria Seciu, Marian Ralea, Dan Condurache, Nicolae Calugarita, Florn Anton, Orodel Olaru, Cristina Uruc si Catalin Cretu. Muzica originala si regia muzicala: Catalin Cretu. Rs Milica Creiniceanu. Rt ing Mirela Georgescu. Redactor: Domnica Ţundrea.

Furtuna de William Shakespeare. Traducere de Radu Nichita. Adaptare radiofonică de Florian Pittiş. Regia artistică: Liviu Ciulei. Regia artistică a spectacolului radiofonic. Cristian Munteanu. În distribuţie: George Constantin, Ion Besoiu, Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Florian Pittiş, Marcel Iureş, Ion Caramitru, Mircea Diaconu, Ştefan Bănică, Ion Cocieru, Dumitru Onofrei ş.a. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Vasile Manta. Înregistrare din 1997.

Galileo Galilei de Bertolt Brecht. Adaptarea:  Valentin Silvescu. Traducerea: Ema Beniuc. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Geroge Calboreanu, Eugenia Eftimie, Geroge Demetru, Petre Gheorghiu, Damian Crâşmaru, Tudorel Popa, Marcel Enescu, Ion Marinescu, Marcel Gingulescu, Dan Nasta, Ion Manu, Victor Rebengiuc, Emil Liptac, Elena Sereda, Silviu Gurău, Tedi Ştefănescu, Sorin Gabor, Coti Hociung, Paul Nadolschi, Puiu Mirea , Vasile Lupu, Mihai Stoenescu, Al Giovani, Nicolae Crisu, Daniel Horhocea, Vasile Manta. Regia de studio: Constantin Botez. Regia tehnică: Tatiana Andreicic. Regia muzicală: Romeo Chelaru.

Ghepardul de Giuseppe Tomassi di Lampedusa. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: George Constantin, Anca Ledunca, Mirela Gorea, Adrian Pintea, Ion Anghel, Valentin Uritescu, Corado Negreanu, Ion Pavlescu, Jeanine Stavarache, Athena Demetriad. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din 1985.

Improvizaţia de la Versailles de Molière. Traducerea: Al. O Teodoreanu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Cristian Munteanu. Redactor: Domnica Ţundrea. În distribuţie: Virgil Ogasanu, Sanda Toma, Virginia Mireanu, Jeanine Stavarache, Adina Popescu, Crina Muresan, Ana Maria Ziegler, George Ivascu, Florin Anton, Marius Galea, Sorin Gheorghiu, Mihai BIsericanu, Nicolae Stangaciu. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu.

 

 

Începem de Ion Luca Caragiale. Regia artistică: Ion Vova. În distribuţie: Ion Lucian, Constantin Băltăreţu, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu, Gheorghe Oprina, Coca Enescu, Rodica Suciu, Sorin Gheorghiu, Lucica Zorini, Mihai Persa, Petre Lupu, Rodica Tapalagă, Dem Savu. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: Ion Mihăilescu.

 

Învierea de Lev Tolstoi. Regia artistică: George Teodorescu. În distribuţie: George Vraca, Clody Berthola, Ion Manolescu, Fory Etterle, Nicolae Gărdescu, Tony Buiacici, Nicolae Meicu, Mini Enaceanu, Matei Gheorghiu, Sonia Cluceru, Nely Sterian, Eugenia Popovici, Silvia Dumitrescu TImica, Maria Vauvrina, Olga Tudorache, Liviu Ciulei, Ion Manta, Sandina Stan, Ion Aurel Manolescu, Gheorghe Ciprian, Ecaterina Sahighian, Ion Ulmeni, COnstantin Brezeanu, George Demetru, Alexandru Demetriad, Benedict Dabija, Dinu Ianculescu. Regia tehnică şi muzicală: ing. Iulian Ionescu.

 

Mahabharata – epopee indiană. Traducerea: Ion Larian Postolache şi Charlotte Filitti. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Dan Nasta. În distribuţie: Gilda Marinescu, Alexandru Repan, Marcel Gingulescu, Irina Răchiţeanu-Şirianu, Mihai Velcescu, Ion Siminie, Ion Popa, Sorin Gheorghiu, N. Luchian-Botez, Domniţa Mărculescu, Radu Dunăreanu, Vasile Lupu, Viorel Comănici, Adrian Mazarache, Victor Mavrodineanu, Marina Velcescu, Dan Nasta. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1976.

Marele teatru al lumii de Calderon de la Barca. Traducerea: Dan Munteanu. Adaptarea şi regia artistică: Nicoleta Toia. În distribuţie: Ion Pavlescu, Sanda Toma, Nicolae Iliescu, Valeria Seciu, Cornel Vulpe, Ion Chelaru, Elena Bog, Ion Lemnaru, Anca Neculce, Camelia Chitibea, Simona Porumbel, Eugen Cristea. Regia de studio: Mihai Barta. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu.

O repetiţie moldovenească sau Noi şi iar noi de Costache Caragiale. Adaptare radiofonică de Costin Tuchilă. Regia: artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ştefan Iordache, Virgil Ogăşanu, Valentin Teodosiu, Dumitru Rucăreanu, Ruxandra Sireteanu, George Ivaşcu, Dumitru Chesa, Sorin Gheorghiu, Silvia Codreanu, Eugen Racoţi, Ioana Chelaru. Muzica originală şi versurile cântecelor: George Marcu. Au acompaniat: Grigore Marian (vioară) şi Radu Nelu (ţambal). Redactor: Puşa Roth. Regia de montaj: Florina Vredeş şi Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Prezintă: Costin Tuchilă. Înregistrare din 2003.

O vrem pe Katarina de Vladimir Spasov. Dramatizarea: Paul B. Marian. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Ştefan Mihăilescu Brăila, Vasilica Tastaman, Ileana Stana Ionescu, MIhaela Dumbravă, Neli Steriad, Mihai Fotino, Victoria Mierlescu, Dinea Otilia Ghiulea. Regia de studio: Ion Prodan, regia muzicală: Maia Badian, regia tehnică: ing. George Buican.

Pâlnia şi Stamate de Urmuz. Interpretarea textului si regia artistică: Gavriil Pinte. Muzica originală şi interpretarea muzicală: Ion Bogdan Ştefănescu. Inginer de sunet si coordonarea proiectului Phonograme: Luiza Mateescu. Redactor: Irina Soare. Producător: Domnica Ţundrea. Înregistare din anul 2004

Primul strigăt de Cacuhiko Hitoui. Traducerea: Aurel Boeşteanu. Regia artistică: Elena Negreanu. În distribuţie: Valeria Seciu, Emil Hossu, Mihai Heroveanu, Alexandra Polizu şi copiii Raluca Muscă şi Dana Toma. Regia de studio: Crânguţa Manea. Muzica originală: Livio Bellegante. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din anul 1969.

Procesul maimuţelor de Jerome Lawrence şi Robert Edwin Lee. Taducerea si adaptarea radiofonica de Silvia Kerim. Regia artistică: Mihai Pascal. În distribuţie: Marcel Anghelescu, Vili Ronea, Ionescu Gion, Ion Gheorghiu, Val Săndulescu, Eva Pătrăşcanu, Mircea Balaban, Florin Scărlătescu, Aurel Rogalschi, Dem Savu, Marieta Rareş, Victoria Mierlescu, Maria Voluntaru, Constantin Guriţă, Arcadie Donos, Ion Punea, Petrică Vasilescu, Ileana Şerban, George Ilescu, Nae Constaninescu, Mihai Popescu , Mihai Stoenescu, Victor Godeanu, Paul Nadoleschi, Virginia Stoicescu, Răzvan Ştefănescu. Regia tehnică: ing Tatiana Andreicic.

Prometeu de Victor Eftimiu. Adaptare de Georgeta Răboj. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ştefan Iordache, George Constantin, Leopoldina Bălănuţă,  Mircea Albulescu, Irina Mazanitis, Florian Pittiş,  Gheorghe Cozorici, Nicolae Iliescu, Ruxandra Sireteanu. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic.  Înregistrare din 1984.

Pygmalion de George Bernard Shaw. Traducerea şi adaptarea radiofonică: Petru Comarnescu. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Alex. Critico, Cleo Pan Cernăţeanu, Virginica Romanovschi, Alexandru Giugaru, Ion Manolescu, Silvia Fulda, Julieta Mărculescu, Florin Vasiliu, Lili Popovici, Nina Diaconescu, Ion Aurel Manolescu, Florin Scărlătescu, Alexandra Vifor, Elisabeta Preda, Cecilia Theodoru, Nataşa Nicolescu, G. Negoiescu, Mircea Cojan, Al. Giovani. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: ing. Lucian Ionescu. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din anul 1956.

Războiul lumilor de H.G. Wells. Dramatizare de Mircea Zăvoianu. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Constantin Codrescu, Şerban Cellea, Mihai Dinvale, Dana Dogaru, Florian Pittiş, Eusebiu Ştefănescu, Ruxandra Sireteanu, George Oprina, Eugen Cristea, Radu Panamarenco, Candid Stoica, Sorin Gheorghiu. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 1992

Răzbunarea Kriemhildei şi amurgul Nibelungilor, scenariu radiofonic de Sanda şi Vasile Socoliuc după epopeea germană Cântecul Nibelungilor (partea a II-a). Regia artistică: Attila Vizauer. În distribuţie: Medeea Marinescu, Mircea Albulescu, Mihai Constantin, Vlad Ivanov, Pavel Bartoş, Doru Ana, Dan Tudor, Delia Nartea, Anne Marie Ziegler, Sorin Gheorghiu, Orodel Olaru, Ionuţ Kivu. Redactor şi producător: Sanda Socoliuc. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Iulian Iancu. Înregistrare din 2006.

Siegfried şi Kriemhilde, scenariu radiofonic de Sanda şi Vasile Socoliuc după epopeea germană Cântecul Nibelungilor (partea I). Regia artistică: Attila Vizauer. În distribuţie: Medeea Marinescu, Mircea Albulescu, Mihai Constantin, Vlad Ivanov, Pavel Bartoş, Dan Tudor, Delia Nartea, Anne Marie Ziegler, Sorin Gheorghiu, Orodel Olaru, Ionuţ Kivu. Redactor şi producător: Sanda Socoliuc. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Iulian Iancu. Înregistrare din 2006.

Trăiască tinerii căsătoriţi de Aldo Nicolai. Traducerea: Victoria Gheorghiu. Regia artistică: Mihai Pascal. În distribuţie: Nineta Gusti, Ion Lucian. Înregistrare din anul 1965.

Viaţa e vis de Calderón de la Barca. Traducere de Al. Popescu-Telega. Adaptare radiofonică de Vlaicu Bârna. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Alexandru Repan, Fory Etterle, Melania Cârje, Lucia Mureşan, Nicolae Luchian Botez, Emil Hossu, Adrian Georgescu, Jean Reder, Sorin Gheorghiu. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Emil Nedelescu. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din 1976.

Viata si aventurile lui Robinson Crusoe de Daniel Defoe. Dramatizarea radiofonică: Sanda şi Vasile Socoliuc. Regia artistică: Attila Vizauer. În distribuţie: Dan Condurache, Dan Tudor, Stelian Stancu, Pavel Bartoş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Iulian Iancu. Redactor: Sanda Socoliuc.

Visul unei nopţi de iarnă de Tudor Muşatescu. Regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Ioana Casetti, Mihai Mereuţă, Eugenia Bosânceanu, Rodica Suciu, Victor Ştrengaru, Rodica Sanda Ţuţuianu, Ştefan Velniciuc, Sorin Gheorghiu. Regia de studio: Cranguţa Manea. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. George Buican.

Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare. Traducerea: Florian Tornea. Adaptarea radiofonică: Zoe Anghel Stanca. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Damian Crâşmaru, Ileana Cernat, Constantin Dinulescu, Emil Hossu, Adriana Pintea, Dana Dogaru, Mirela Gorea, Ştefan Radof, Mircea Albulescu, Florin Anton, Ştefan Hagimă, Valentin Teodosiu, Jorj Voicu, Florian Pittiş, Virginia Mirea, Ştefan Iordache, Irina Mazanitis, Mirela Comnoiu, Marina Maican, Corina Negriţescu, Ruxandra Sireteanu, Gheorghe Pufulete, Dan Bobe, Pompiliu Rădulescu, Mircea Dascaliuc, Nicolae Călugăriţa,  Sorin Gheorghiu. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală : Timuş Alexandrescu. Regia tehnică : ing. Vasile Manta. Înregistrare din 1987.

Vrăjitorul din Oz, dramatizare de Silvia Kerim după romanul lui Frank Baum. Regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Alexandrina Halic, Genoveva Preda, Fory Etterle, Ica Matache, Clody Berthola, Horia Căciulescu, Tudorel Popa, Gheorghe Oprina, Ruxandra Sireteanu, Jeanine Stavarache, Marina Maican, Dana Cosma, Victor Ştrengaru, Mitică Popescu, Boris Petrof, Nicolae Crişu, Ştefan Guţă. Regia de studio: Constantin Botez. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: Ion Mihăilescu. Înregistrare din 1976.

Zeii din Olimp (1) – „Înainte de Olimpieni”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Florian Pittiş, Mircea Constantinescu, Coca Bloos, Ştefan Velniciuc, Bogdan Caragea, Alexandrina Halic, Jeanine Stavarache, Genoveva Preda, Mihai Niculescu. Regia muzicală: George Marcu.

Zeii din Olimp (2) – “Olimpienii”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Violeta Berbiuc, Anne Marie Ziegler, Nicolae Pomoje, George Grigore, Lucia Mureşan, Ion Punea,Violeta Berbiuc Regia muzicală: George Marcu.

Zeii din Olimp (3) – “Lupta cu Titanii”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Janine Stavarache, Ion Punea, Orodel Olaru, Sorin Gheorghiu Regia muzicală: George Marcu.

Zeii din Olimp (4) – “Zeus, Prometeu, oamenii…”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Valentin Teodosiu, Nicolae Pomoje, Romeo Stavăr, Sorin Gheorghiu, Gheorghe Pufulete, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu.

Zeii din Olimp (5) – “Potopul”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Valentin Teodosiu, Nicolae Pomoje, Romeo Stavăr, Sorin Gheorghiu, Tatiana Iekel, Ion Punea, Ruxandra Medeleanu, Eugen Racoţi, Titi Dumitrescu, Gheorghe Pufulete, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu.

Zeii din Olimp (6) – “Iubirile lui Zeus”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Crenguţa Hariton, Dumitru Chesa, Dan Tudor, Maria Tudose, Petronela Stiopu, Anne Marie Ziegler, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu

Zeii din Olimp (7) – “Hera”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Crenguţa Hariton, Dumitru Chesa, Dan Tudor, Maria Tudose, Petronela Stiopu, Anne Marie Ziegler, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu.

Zeii din Olimp (8) – “Artemis”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Crenguţa Hariton, Dumitru Chesa, Dan Tudor, Maria Tudose, Petronela Stiopu, Anne Marie Ziegler, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu

Zeii din Olimp (9) – “Apollo”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Crenguţa Hariton, Dumitru Chesa, Dan Tudor, Maria Tudose, Petronela Stiopu, Anne Marie Ziegler, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu.

Zeii din Olimp (10) – “Hefaistos”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Crenguţa Hariton, Dumitru Chesa, Dan Tudor, Maria Tudose, Petronela Stiopu, Anne Marie Ziegler, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu.

Zeii din Olimp (11) – “Afrodita”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Crenguţa Hariton, Dumitru Chesa, Dan Tudor, Maria Tudose, Petronela Stiopu, Anne Marie Ziegler, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu.

Zeii din Olimp (12) – “Hermes”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Crenguţa Hariton, Dumitru Chesa, Dan Tudor, Maria Tudose, Petronela Stiopu, Anne Marie Ziegler, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu.

Zeii din Olimp (13) – “Poseidon”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Crenguţa Hariton, Dumitru Chesa, Dan Tudor, Maria Tudose, Petronela Stiopu, Anne Marie Ziegler, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu

Zeii din Olimp (14) – “Hades”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Crenguţa Hariton, Dumitru Chesa, Dan Tudor, Maria Tudose, Petronela Stiopu, Anne Marie Ziegler, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu

Zeii din Olimp (15) – “Dionisos”. Scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc. Regia artistică: Vasile Manta În distribuţie: Florian Pittiş, Mihai Niculescu, Crenguţa Hariton, Dumitru Chesa, Dan Tudor, Maria Tudose, Petronela Stiopu, Anne Marie Ziegler, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu.

 

 

Răsfoind ”MERIDIANUL ROMÂNESC” descoperim articole remarcabile

5 februarie 2013 Lasă un comentariu

Unii știu, alții ba că există o publicație care se numește ”Meridianul Românesc” despre care aflăm din caseta tehnică.

„MicroMagazin” infiintat in martie 1973
Publicat de: „Meridianul Românesc, Inc.”
Santa Clarita CA, USA

tel: (714) 881-5116; fax: (714) 780-1325 
E-mail: Meridianul Românesc

Mai aflăm și că pentru apariția publicației contribuie: 

Romania: Andrei Badin, Bogdan Costea, Mihai Creanga, Bogdan Ficeac, Marius Georgescu, Nicolae Leahu, Ion Murgeanu, Mihai Nasta, Cornel Nistorescu, Irina Petre, Florin Toma, Sorin Tudor, Dan Cristian Turturica,
USA: Cristian Petru Balan (Illinois), Silvia Cinca (Wshington, DC), Frank Deak (New York), Nicolee Filipescu (Washington, DC), Ludwig Galambos (California), Paul Gheorghiu (New Jersey), Gabriel Gherasim (Oregon), Tibi Iovu (California), Lia Lungu (New York), Alexandru Nemoianu (Michigan), Emil Onet (Nevada), Mihai Radea (New York), Constantin Robescu (New York), Marian Ghe. Simion (Massachussetts), Laura Toma (California)
Extern: Mircea Crisan (Germania), Elias Emil (Israel), Mircea Alexandrescu (Franta)

Meridian

 

Sub semnătura  Mariei  Diana Popescu, Agero , Germania găsim la ”ROMÂNIA DE AZI” găsim un articol interesant zic eu:

Aprindeți lumina în Țară

„Atenţie!, se închid uşile”. Urmează staţia Bucureştii Noi, cu peronul pe partea stadionului. Cod galben de „investiţii” în planul municipalităţii bucureştene! Două noi staţii de metrou, iar ca bonus un stadion deasupra. Alte miliarde la „peluze”, în dauna proiectelor de strictă necesitate. Sîntem o ţară de sportivi. Nu de locuinţe sociale au nevoie cetăţenii, ci de stadioane, ca să poată mînca seminţe în aer liber. Prin ironie încerc să rezist revărsării excesive în propriile tipare a unor teze capitaliste furnizate la pachetul de sarcini, încerc să rezist schimbărilor de necontenită degradare. Un lucru îmi este cert: adevărul nu se află la extreme, el este mai mult un echilibru între antiteze. Este, potrivit lui Hegel, triada, teză, antiteză şi sinteză. În ideea de a se crea omul de tip „superior”, uşor de învîrtit pe degete cu ajutorul scamatoriilor cosmopolite, am fost deportaţi din firesc în nefiresc prin politică şi filosofie ieftină. De fapt, cele două componente nu pot răspunde problemelor umanităţii. Am fost aduşi pe acea treaptă a istoriei unde alternativa îmbinării înseamnă anularea lor.
Din destinul prezentului, unde normalitatea este atît de fragilă sau aproape inexistentă, voi coborî din nou în salonul uriaş, în mijlocul pacienţilor politici. Noroc cu adevărul ce rămîne peste timp şi peste timpuri! Cît despre complicitatea lor la ruină să sperăm că măcar la spovedanie vor avea puterea să recunoască, roşind, că au mers prea departe cu egoismul, corupţia, laşitatea sau vînzarea cu ridicata şi toptanul a economiei naţionale. Dar pînă atunci, aparţinătorii acestei categorii care nu-şi pot justifica pînă la ultimul bănuţ uriaşele averi, vor fi obligaţi să plătească un impozit suplimentar. Copiindu-l pe Holland, autorităţile româneşti îi bagă în sperieţi pe îmbogăţiţii postdecembrişti. Doar la figurat! În vizor intraseră iniţial 300 de persoane cu averi uriaşe şi cu datorii la stat. După verificare, pe listă au rămas sub cod „secret” doar 30 de pricopsiţi, consideraţi peste „riscul minim acceptat de administraţia fiscală.” Cum să nu?, au avut timp berechet să-şi transfere averile pe alte nume.
Explicabil atunci, clinic vorbind, de ce, legătura amoroasă dintre tiparniţa de bani, fabricile de credite, instituţiile statului, traficul politic de influenţă şi marii bogătaşi, va face ravagii în continuare. Regia Autonomă a Protocolului de Stat adăposteşte trîntori de ţinută sub acoperişuri de lux, la preţuri derizorii. În agricultură, statul dă cu o mînă şi ia cu cealaltă. Taxa forfetară fiind echivalentul subvenţiei pe care au primit-o micii agricultori. Deci, ţăranii tot cu nimic se aleg, iar ministerul are ditamai sediul cu badiguarzi (sic!) „unu şi unu” la porţi, de nu trec nici muştele ţăranilor şi unde fotografiatul este interzis. Amărîtele creşteri de pensii şi salarii vor fi anulate de explozia preţurilor, 2013 fiind declarat oficial an al austerităţii. Statul va lua dintr-un buzunar şi va pune în altul pentru a împăca plînsul bugetului. Avem o ţară de investiţii în iarmaroace total nefolositoare. Sîntem campionii unor miliarde de euro îngropate în pîrtii de schi, săli de sport, stadioane şi parcuri în sate neelectrificate. Electrificarea gospodăriilor şi satelor e şi azi doar pe hîrtie. Domnilor guvernanţi, aprindeţi lumina în ţară! Sau montarea unor fire conducătoare de electricitate pe stîlpi este echivalentă cu trimiterea unei rachete pe Lună? O normalitate a civilizaţiei e aşa o dificilă problemă de guvernare? În România sînt 97.805 de gospodării neelectrificate, amplasate în 2.284 de localităţi cu uliţe neasfaltate, din care 97 de localităţi sînt complet fără lumină electrică. Din cinci români de la sat, trei se spală în lighean sau în butoi, iar pe post de toaletă au o groapă săpată în pămînt în fundul grădinii, pentru că fondurile destinate modernizării satelor şi locuinţelor au luat căi răzleţe şi bizare. Dacă tot am amintit de rachetă şi de „Lună”, revistele de ştiinţă scriu că a avut loc o premieră spaţială. Imaginea celebrei picturi „Mona Lisa” a fost trimisă în spaţiu. Cu ajutorul tehnologiei laser a călătorit 240.000 de mile prin transmiterea impulsurilor laser către satelit, care la rîndul lui le proiecta pe orbita Lunii.
Tot pe orbită, dar pe cea a Puterii, a început perioada împerecherilor şi desperecherilor, cînd traseismul politic a reintrat în drepturi. Semn că în politica românească nimic nu se pierde. Totul se reciclează în jocul de-a şoarecele cu pisica, dus pînă la cel mai înalt nivel, din moment ce în acelaşi ţarc stau şi şoarecii şi pisicile. Pisicile au devenit docile pentru că nu mai sînt nevoite să alerge pe coclauri după şoareci, iar şoarecii se lasă prinşi pe principiul „serviciu contra serviciu”. Cînd e nevoie de reprezentaţie „îngrijitorul” îi întărîtă niţel şi gata spectacolul! Unde e morala? Nicăieri, în preacurvie!
Noul statut al senatorilor şi deputaţilor îi lasă fără drepturile de lux. Cureaua se strînge la cazare, transport, iar restricţii severe apar cu privire la angajarea în Parlament a rudelor pînă la linia a treia. Nu i-am ales să trăiască în lux, nu-i aşa? Trebuie să pună umărul la dezvoltarea ţării şi la eradicarea sărăciei. Cui nu-i convine noul statut, să se lase de parlamentat şi să treacă la munca de jos, cu salariul mediu pe economie!
În concluzie, dacă se amendează Constituţia pentru ambiţii, pretenţii şi personaje politice, e clar: nu excesul de sare, zahăr şi grăsimi dăunează grav sănătăţii naţionale, ci excesul de corupţie şi trădare. 

http://www.agero-stuttgart.de

Un alt articol, nu mai puțin interesant, în aceeași publicație ”Meridinul Românesc” găsim un articol remarcabil, spun eu, scris de Cristian Cîmpeanu

Când se va sparge USL sau despre feudalizarea României

Ceea ce ţine USL împreună nu sunt nici interesul naţional, nici comandamentele bunei guvernări, nici setea neostoită de putere a liderilor săi şi în niciun caz ameninţarea din partea unei Opoziţii care se luptă încă să cuprindă pe de-a-ntregul semnificaţia alegerilor şi a faptului că nu mai este la putere. Ceeace ţine USL să nu se destrame sunt interesele personale ale celor compun actuala coaliţie de guvernare. Rezultatul împărţirii puterii între grupuri de interese economice este feudalizarea actulului de guvernare. USL se va destrăma în momentul în care graniţele acestor feude vor fi încălcate de PSD.
Să nu ne facem iluzii! Guvernul Ponta II, aşa supradimensionat şi superbirocratizat cum este, nu s-a format din nevoia de simetrie structurală cu Comisia Europeană sau cine mai ştie ce alt nonsens insolent invocat de Victor Ponta drept motiv. Guvernul Ponta II este rezultatul unei atente şi grijulii împărţiri a Puterii pe criterii clientelare între PSD, PNL şi Dan Voiculescu unde „atenţia şi grija” se referă la atenţia lui Ponta de a nu scăpa total controlul asupra unor sectoare esenţiale ale economiei şi societăţii şi grija PSD de a-şi păstra pârghiile care îi vor permite, la un moment dat să preia întreaga putere în stat.

Imperativele actualei guvernări nu sunt nici ideologice, nici economice, nici naţionale, nici europene.Sunt electorale şi de pradă. Cei care îşi imaginează că USL este cu adevărat o alianţă stânga-dreapta îşi iau, pur şi simplu dorinţele drept realitate politică şi riscă să parieze pe o guvernare profund viciată încă de la naştere. Proba este simplă. Aşa cum arată proiectul de buget, PNL ar trebui să spună „mulţumim frumos, dar noi n-avem nicio legătură cu genul acesta de politici şi ne retragem”. Pentru că dacă PNL ar fi un partid liberal aşa cum se pretinde şi ar fi expresia politică a clasei de antreprenori privaţi şi a profesiilor liberale, atunci ar trebui să se indigneze în faţa acestui buget pentru că de-acum realitatea nu mai poate fi ascunsă: Guvernul Ponta II a pornit la vânătoare de investitori privaţi, care vor fi principalii purtători ai poverii fiscale a guvernării actuale şi principalele ei victime. Faptul că guvernul nici măcar nu a încercat să pună pe masa de discuţii cu FMI problema reducerii CAS, singura măsură care ar fi putut stimula activitatea antreprenorilor şi crearea de locuri de muncă dar a ales în schimb să crească salariul minim şi să crească taxele demonstrează că guvernul priveşte antreprenorii privaţi în primul rând ca surse de bani la buget. Nici salariul minim, nici cresterea impozitelor in agricultura, nici suprataxele din domeniul energiei şi al resurselor minerale nu fac nimic să uşureze viaţa întreprinzătorului privat, ci dimpotrivă, caută să-l stoarcă de bani pentru nevoile bugetului. Or, când prezumtiva ta bază electorală este luată la ţintă de un guvern populist, atunci firesc ar fi să te lupţi pentru oamenii pe care pretinzi că îi reprezinţi. PNL nu numai că nu se retrage de la guvernare, dar se îngroapă şi mai mult în tranşeele Puterii. De ce? Pentru că nu soarta întreprinzătorilor privaţi este grija cea mare a PNL ci exploatarea cât mai eficace, în beneficiul grupurilor de interese pe care le reprezintă a feudelor pe care le-au primit la împărţeala guvernului. Astfel, grupul de interese financiare din jurul lui Dan Radu Ruşanu va exploata feuda ministerului de Finanţe, grupul de interese din jurul lui Relu Fenechiu va exploata feuda de la ministerul Transporturilor iar grupurile de interese din zona energiei vor exploata feuda lui Varujan Vosganian de la Ministerul Economiei. Acest proces de feudalizare a puterii nu este nou în România. El a început în guvernarea Tăriceanu – Năstase era mult prea autocrat ca să cedeze felii întregi de putere către baroni, fapt care i-a şi adus execuţia din Noaptea Cuţitelor Lungi – şi a fost perpetuat sub guvernarea PDL, când miniştrii ajunseseră să fie numiţi de baronii din teritoriu. Acum, fiind vorba de o coaliţie, feudalizarea Puterii este doar mai vizibilă. Nemulţumirea PNL este în altă parte.
Practic, cu excepţia lui Voiculescu la Agricultură, nimeni din membrii non-PSD ai actualului guvern nu are control absolut pe un sector. Ponta a avut grijă să îşi plaseze proprii oameni care să-i secondeze pe penelişti şi, acolo unde nu a fost posibil, a spart pur şi simplu ministerele creând instituţia ministrului delegat. Astfel, nici Vosganian, nici Fenechiu nu par să fie prea încântaţi de ministerul condus de Dan Şova, pe care Sorin Ioniţă îl numeşte Ministerul Parteneriatelor Public Privat sau Ministerul Marilor Ţepe. Ţepe sau nu, este vorba de o halcă foarte suculentă pe care Ponta le-a tras-o peneliştilor de sub nas şi a dat-o în administrare celui mai de încredere om al său. La fel, o fi domnul Chiţoiu ministrul finanţelor, dar stăpânul bugetului este Liviu Voinea, alt om de încredere al lui Ponta. Practic, în condiţiile în care PDL a devenit aproape complet irelevant în jocurile de putere, balanţa în exercitarea puterii esteasigurată de controlul reciproc la care se supun unul pe celălalt PNL şi PSD.
Că este vorba de interese de grup imediate, o doveşte şi asaltul dat de PNL&Voiculescu asupra Justiţiei, a CSM, a procurorilor şi a Agenţiei Naţionale de Integritate precum şi chemările la o nouă suspendare a lui Băsescu venite din partea lui Voiculescu şi Frunzăverde. Ponta nu s-a alăturat acestui asalt decât parţial, dar nu pentru că s-ar fi îndrăgostit subit de Băsescu, de DNA sau de ANI, ci pentru că are nevoie de preşedinte şi instituţiile anti-corupţie pentru a-i ţine în şah pe Voiculescu şi Antonescu. Însă în momentul când va masa suficiente trupe şi va câştiga fidelitatea celorlalţi stăpâni de feude pentru a da asaltul final la capatul caruia să cucerească întreaga Putere, atunci va fi şi mat.
România liberă

 

 

În viziunea USL, noua constituție trebuie să fie o constituție pentru un președinte legumă, o constituție pentru un popor a cărui drepturi sunt doar de fațadă

5 februarie 2013 Lasă un comentariu

Antonescu, Ponta, Constantin ...

Cu niște ani în urmă, înantașii politici ai actualuli PSD care atunci se numea PDSR, extrem de convinș că nouă președinrte al României va fi Adrian Năstase, făceau o Constituție.

Năstase în loc să ajungă la Cotroceni, a ajuns în alt loc… la închisoare…

 Premierul Victor Ponta a declarat marţi că susţine ideea ca preşedintele PNL, Crin Antonescu, să coordoneze comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei, precizând că acesta poate acoperi „politic” această dezbatere, atât ca preşedinte al Senatului, cât şi ca viitor candidat la prezidenţiale.
Vom prezenta principalele idei ale USL privind reforma constituţională. (…) Cel care va prezenta aceste principii va fi domnul Antonescu. Din punctul meu de vedere, ar fi foarte bine ca domnia sa să conducă comisia de revizuire a Constituţiei, pentru că eu am această sarcină guvernamentală. Domnul Antonescu trebuie ca preşedinte al Senatului şi în calitatea sa de candidat al USL la viitoarele alegeri prezidenţiale poate foarte bine să acopere politic această dezbatere şi iniţiativă de modificare a Constituţiei”, a declarat Ponta.

Elena Udrea consideră că PSD urmează să le tragă o țeapă celor de la PNL și PC, dânsa  apreciind    că cei din PSD vor să tranşeze în favoarea lor raportul de forţe din USL, alianţă din care mai fac parte PNL şi PC şi o modalitate prin care candidatul Uniunii la fotoliul de preşedinte ar urma să aibă mai mult un rol decorativ la Cotroceni, toată puterea urmând să fie în mâinile primului ministru.
Domnul Ponta îi ia jucăria domnului Antonescu. În ideea în care domnul Antonescu, totuşi, ar candida din partea USL la Cotroceni, va rămâne să nu mai facă nimic, toate atribuţiile fiind preluate de către primul ministru. Mi se pare că, pe de o parte, se tranşează puterea în interiorul USL prin această încercare de a reduce atribuţiile preşedintelui şi, pe de altă parte, se încearcă prezervarea puterii USL pentru momentul când nu va mai avea aceeaşi susţinere populară pe care o are astăzi„, a spus  Elena Udrea.
Doamna Udrea spune că  dânsa  că susţine, atât personal, cât şi în interiorul partidului, ideea unei reforme constituţionale, dar a atras atenţia că se va opune ferm  încercărilor de modificare a prevederilor privind justiţia: „Dincolo de modificările referitoare la atribuţiile preşedintelui – spune Elena Udrea-  mai tare mă îngrijorează încercările USL de a interveni în Constituţie în prevederile privind justiţia. Şi cred că încercarea aceasta de a lua dreptul preşedintelui ales de a numi procurorul general reprezintă obsesia USL legată de controlul asupra justiţiei. Aici va trebui să fim foarte atenţi, pentru că modificările acestea sunt cele urmărite dintotdeauna de USL, şi anume să pună mâna pe controlul justiţiei. Nu vom fi de acord cu modificări legate de justiţie. Rolul nostru este să avem grijă ca populaţia să nu dea girul USL-ului pe aceste modificări„.
Liderul PDL spune că, deşi este de acord că, există neclarităţi în privinţa limitelor competenţei şi interferenţelor de competenţă între între preşedinte şi premier, nu poate fi de acord ca şeful statului, ales prin vot direct de popor, să aibă „maximum un rol de reprezentare”. În Constituţie ar trebui să se prevadă că rămân ascuţitorile pentru preşedintele României, măcar să poată să ascută creioane, a afirmat, ironicElena Udrea.

Totodată, Udrea a apreciat că includerea lui Crin Antonescu în comisia care va avea în grijă revizuirea Constituţiei nu este decât o manieră de „a-l linişti” pe preşedintele PNL (Cam cum faci cu un  cățel care pare a se neliniști de ceva… îl mângâi pe cap)

 Domnului Antonescu îi dă ceva de făcut legat de viitoarele atribuţii ale preşedintelui pentru a-l linişti şi a nu-i da impresia că se încearcă să i se ia candidatura, dar votul va fi într-o comisie în care domnul Antonescu nu va avea mare lucru de făcut.

 

Care ar fi principalele modificări aduse Constituției?


1.. Introducerea Regiunilor (decizie luată prin referendum)
2..Referendum pentru demiterea politicienilor traseişti
3..Preşedintele poate iniţia referendum doar la propunerea Guvernului sau Parlamentului
4..Eliminarea cvorumului de prezenţă la referendum
5.. Preşedintele, obligat să numească premierul din partea majorităţii parlamentare
6.. Preşedintele va avea imunitate doar pentru declaraţii politice
7.. Judecătorii şi procurorii, numiţi în funcţie de CSM
8.. Judecătorii CCR, numiţi din rândul magistraţilor ÎCCJ
9.. Guvernul îşi angajează răpunderea o singură dată pe sesiune parlamentară
10.. Deciziile CCR, întoarse cu două treimi din votul parlamentarilor

Aceste modificări fac nici mai mult nici mai puțin ca președintele României să devină un fel de papițoi căruia I se dă din cănd în când să semneze obligatoriu  câte un act asupra căruia nu are nici un cuvânt de spus. Practic România devine  republică parlamentară, votul direct dat de cetățeni pentru alegerea președintelui devenind doar pierdere de vreme deoarece acesta nu ar avea nici o putere reală. Punctul trei de exemplu induce o formă de subordonare a Președintelui către Parlament și către Guvern… Absolut halucinant…

Oricât de mult mișto s-a făcut de lenea lui Crin Antonescu, acum aceaste se instituționalizează, președintele fiind doar ceea ce visează antonescu de multă vreme… o legumă de lux.

Să le luăm pe rând.

1.. Introducerea Regiunilor – De acord că o reorganizare a României ar cam fi necesară, extrem de importat este cum va arăta această reorganizare, câte regiuni vor apărea și mai ales câtă autonomie va avea fiecare regiune…  se poate nerge de exemplu chiar și până la federalizare, lucru care, în anumite condiții ar reprezenta o mare gură de oxigen pentru forțele de genul celor care vorbesc de Tara Secuilor.

 

2.. Referendum pentru demiterea politicienilor traseişti – Se pare că cei de la USL și-au amintit cum au uzurpat puterea în România, prin trădarea unora pe care i-au cumpărat cu promisiuni la momentul oportun. Deci, dacă ălora le-ar veni ideea să plece pentru că nu și-au primit cei 30 de arginți ar încurca-o.

 

3.. Preşedintele poate iniţia referendum doar la propunerea Guvernului sau ParlamentuluiAcesta este primul punct în care, votul direct dat de Cetățeni Președintelui este terfelit și subordonat unei turme de infractori cum este la noi Parlamentul.

 

4..Eliminarea cvorumului de prezenţă la referendum. Referendumul este modul în care Poporul își poate manifesta puterea. Scoaterea prezenței minima face ca, în realitate, puterea poporului să devină doar o fața dă. Având în vedere faptul că oamenii nu sunt obigați să se ducă la vot se poate ajunge la situații absolut ridicole… doi trei indivizi să hotărscă în probleme esențiale pentru națiune. Se va spune că poate ceilalți nu au fost interesați… da, dar cine garantază că toți știu despre respectivul referendum? Vine să zicem un politician și spune că vrea să devină propietarul unui oraș… Se prezită la vot el și familia pentru că ceilalți nu știu… Omul devine propietar…  Absolut absurd și nedemocratic… Un referendum est o întrebare adresată electoratului… Omul are trei variante, să spună da, să spună nu sau să se abțină. Pentru ca schimbarea propusă să se producă e nevoie ca majoritatea din cei întrebați să spună da…

 

5.. Preşedintele, obligat să numească premierul din partea majorităţii parlamentare – Acest punct arată că USL își consideră cretin electoratul. Și acum președintele trebuie să numească pe cineva de la majoritate… Interesant este ce înțelege prin majoritate USL? Jumătate plus unu ca acum  sau formațiuea cu cei mai muți parlementari?

 

6.. Preşedintele va avea imunitate doar pentru declaraţii politice – Hehehe … dacă știu eu bine, ultima dată, deși președintele putea fi suspendat doar penru fapte, între acuzațiile care I s-au adus aau întrat și anumite afirmații…

 

7.. Judecătorii şi procurorii, numiţi în funcţie de CSM 8.. Judecătorii CCR, numiţi din rândul magistraţilor ÎCCJ Hehehe … no coment … e haios

 

9.. Guvernul îşi angajează răpunderea o singură dată pe sesiune parlamentară … ce să zic, dacă mai punem și că Guvernul își poate angaja răspunderea doar pentru o lege… e clar… USL se pregătește de opoziție… une lungă rău

 

10.. Deciziile CCR, întoarse cu două treimi din votul parlamentarilor …  Acest punct este unul din punctele care spun clar că USL se adresează unei nații de retardați mintal.

Prin acest punct se crează condițiile de a fi ocolită sau neutralizată orice prevedere a Constituției.

Un exemplu? De exemplu Paralamentarii dau o lege prin care spun că mandatala lor nu sunt pe patru ani ci pe viață și apoi se lasă moștenire…  Vine CCR și desființează legea ca neconstituțională.

Doiă treimi din Parlamentari pot vota hotărârea CCR nu va conta. Parlamentarii nu vor avea a se teme nici de electorat,pentru că, Parlamentul Eternizându se în forma de la acea dată nu mai e nevoie de alegeri…

Aest puct 10 de fapt înseamnă desființarea paramentarismului românesc dacă se poate vorbi de așa ceva …

 

Eu mă întreb cam ce poate fi în capul lui Crin Antonescu dacă e de acord cu această porcărie?

Omul ăsta ori e convins că nu are nici o șansă de a deveni președinte, ori își dorește să nu fie decât un președinte legumă care să oată să doarmă, și să doarmă, și să doarmă ……

Ce le-aș aminti celor care încearcă să își facă o constituție care ar trebui să le servească interesaele … Că s-a mai făcut o constituție cu adresă, adrisantul a ajuns între timp la închisoare, lucru pe care i-l doresc din suflet și actualului ”adrisant”.  Și atunci erau ferm convinși că Năstase nu are adversar …

În cazul în care va ajunge președinte Crin Antonescu și se va băga în noua constituție  acel (4..Eliminarea cvorumului de prezenţă la referendum.) îi prevăd o suspendară cât de rapidă… între minimul șase luni și maximul 2 ani, crin Antonescu va vedea cum îi stă suspendat și probabil demis … Să dea Domnul…

 

Și le-aș mai aminti ceva… indiferent ce prostii îi  îndeamnă populismul pe cei de la USL să spună le mintesc că modificarea Constituției are niște limite date de:

 

Limitele revizuirii

ARTICOLUL 152
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.

 

%d blogeri au apreciat: