Prima pagină > Internaţional, Presă > Răsfoind ”MERIDIANUL ROMÂNESC” descoperim articole remarcabile

Răsfoind ”MERIDIANUL ROMÂNESC” descoperim articole remarcabile

Unii știu, alții ba că există o publicație care se numește ”Meridianul Românesc” despre care aflăm din caseta tehnică.

„MicroMagazin” infiintat in martie 1973
Publicat de: „Meridianul Românesc, Inc.”
Santa Clarita CA, USA

tel: (714) 881-5116; fax: (714) 780-1325 
E-mail: Meridianul Românesc

Mai aflăm și că pentru apariția publicației contribuie: 

Romania: Andrei Badin, Bogdan Costea, Mihai Creanga, Bogdan Ficeac, Marius Georgescu, Nicolae Leahu, Ion Murgeanu, Mihai Nasta, Cornel Nistorescu, Irina Petre, Florin Toma, Sorin Tudor, Dan Cristian Turturica,
USA: Cristian Petru Balan (Illinois), Silvia Cinca (Wshington, DC), Frank Deak (New York), Nicolee Filipescu (Washington, DC), Ludwig Galambos (California), Paul Gheorghiu (New Jersey), Gabriel Gherasim (Oregon), Tibi Iovu (California), Lia Lungu (New York), Alexandru Nemoianu (Michigan), Emil Onet (Nevada), Mihai Radea (New York), Constantin Robescu (New York), Marian Ghe. Simion (Massachussetts), Laura Toma (California)
Extern: Mircea Crisan (Germania), Elias Emil (Israel), Mircea Alexandrescu (Franta)

Meridian

 

Sub semnătura  Mariei  Diana Popescu, Agero , Germania găsim la ”ROMÂNIA DE AZI” găsim un articol interesant zic eu:

Aprindeți lumina în Țară

„Atenţie!, se închid uşile”. Urmează staţia Bucureştii Noi, cu peronul pe partea stadionului. Cod galben de „investiţii” în planul municipalităţii bucureştene! Două noi staţii de metrou, iar ca bonus un stadion deasupra. Alte miliarde la „peluze”, în dauna proiectelor de strictă necesitate. Sîntem o ţară de sportivi. Nu de locuinţe sociale au nevoie cetăţenii, ci de stadioane, ca să poată mînca seminţe în aer liber. Prin ironie încerc să rezist revărsării excesive în propriile tipare a unor teze capitaliste furnizate la pachetul de sarcini, încerc să rezist schimbărilor de necontenită degradare. Un lucru îmi este cert: adevărul nu se află la extreme, el este mai mult un echilibru între antiteze. Este, potrivit lui Hegel, triada, teză, antiteză şi sinteză. În ideea de a se crea omul de tip „superior”, uşor de învîrtit pe degete cu ajutorul scamatoriilor cosmopolite, am fost deportaţi din firesc în nefiresc prin politică şi filosofie ieftină. De fapt, cele două componente nu pot răspunde problemelor umanităţii. Am fost aduşi pe acea treaptă a istoriei unde alternativa îmbinării înseamnă anularea lor.
Din destinul prezentului, unde normalitatea este atît de fragilă sau aproape inexistentă, voi coborî din nou în salonul uriaş, în mijlocul pacienţilor politici. Noroc cu adevărul ce rămîne peste timp şi peste timpuri! Cît despre complicitatea lor la ruină să sperăm că măcar la spovedanie vor avea puterea să recunoască, roşind, că au mers prea departe cu egoismul, corupţia, laşitatea sau vînzarea cu ridicata şi toptanul a economiei naţionale. Dar pînă atunci, aparţinătorii acestei categorii care nu-şi pot justifica pînă la ultimul bănuţ uriaşele averi, vor fi obligaţi să plătească un impozit suplimentar. Copiindu-l pe Holland, autorităţile româneşti îi bagă în sperieţi pe îmbogăţiţii postdecembrişti. Doar la figurat! În vizor intraseră iniţial 300 de persoane cu averi uriaşe şi cu datorii la stat. După verificare, pe listă au rămas sub cod „secret” doar 30 de pricopsiţi, consideraţi peste „riscul minim acceptat de administraţia fiscală.” Cum să nu?, au avut timp berechet să-şi transfere averile pe alte nume.
Explicabil atunci, clinic vorbind, de ce, legătura amoroasă dintre tiparniţa de bani, fabricile de credite, instituţiile statului, traficul politic de influenţă şi marii bogătaşi, va face ravagii în continuare. Regia Autonomă a Protocolului de Stat adăposteşte trîntori de ţinută sub acoperişuri de lux, la preţuri derizorii. În agricultură, statul dă cu o mînă şi ia cu cealaltă. Taxa forfetară fiind echivalentul subvenţiei pe care au primit-o micii agricultori. Deci, ţăranii tot cu nimic se aleg, iar ministerul are ditamai sediul cu badiguarzi (sic!) „unu şi unu” la porţi, de nu trec nici muştele ţăranilor şi unde fotografiatul este interzis. Amărîtele creşteri de pensii şi salarii vor fi anulate de explozia preţurilor, 2013 fiind declarat oficial an al austerităţii. Statul va lua dintr-un buzunar şi va pune în altul pentru a împăca plînsul bugetului. Avem o ţară de investiţii în iarmaroace total nefolositoare. Sîntem campionii unor miliarde de euro îngropate în pîrtii de schi, săli de sport, stadioane şi parcuri în sate neelectrificate. Electrificarea gospodăriilor şi satelor e şi azi doar pe hîrtie. Domnilor guvernanţi, aprindeţi lumina în ţară! Sau montarea unor fire conducătoare de electricitate pe stîlpi este echivalentă cu trimiterea unei rachete pe Lună? O normalitate a civilizaţiei e aşa o dificilă problemă de guvernare? În România sînt 97.805 de gospodării neelectrificate, amplasate în 2.284 de localităţi cu uliţe neasfaltate, din care 97 de localităţi sînt complet fără lumină electrică. Din cinci români de la sat, trei se spală în lighean sau în butoi, iar pe post de toaletă au o groapă săpată în pămînt în fundul grădinii, pentru că fondurile destinate modernizării satelor şi locuinţelor au luat căi răzleţe şi bizare. Dacă tot am amintit de rachetă şi de „Lună”, revistele de ştiinţă scriu că a avut loc o premieră spaţială. Imaginea celebrei picturi „Mona Lisa” a fost trimisă în spaţiu. Cu ajutorul tehnologiei laser a călătorit 240.000 de mile prin transmiterea impulsurilor laser către satelit, care la rîndul lui le proiecta pe orbita Lunii.
Tot pe orbită, dar pe cea a Puterii, a început perioada împerecherilor şi desperecherilor, cînd traseismul politic a reintrat în drepturi. Semn că în politica românească nimic nu se pierde. Totul se reciclează în jocul de-a şoarecele cu pisica, dus pînă la cel mai înalt nivel, din moment ce în acelaşi ţarc stau şi şoarecii şi pisicile. Pisicile au devenit docile pentru că nu mai sînt nevoite să alerge pe coclauri după şoareci, iar şoarecii se lasă prinşi pe principiul „serviciu contra serviciu”. Cînd e nevoie de reprezentaţie „îngrijitorul” îi întărîtă niţel şi gata spectacolul! Unde e morala? Nicăieri, în preacurvie!
Noul statut al senatorilor şi deputaţilor îi lasă fără drepturile de lux. Cureaua se strînge la cazare, transport, iar restricţii severe apar cu privire la angajarea în Parlament a rudelor pînă la linia a treia. Nu i-am ales să trăiască în lux, nu-i aşa? Trebuie să pună umărul la dezvoltarea ţării şi la eradicarea sărăciei. Cui nu-i convine noul statut, să se lase de parlamentat şi să treacă la munca de jos, cu salariul mediu pe economie!
În concluzie, dacă se amendează Constituţia pentru ambiţii, pretenţii şi personaje politice, e clar: nu excesul de sare, zahăr şi grăsimi dăunează grav sănătăţii naţionale, ci excesul de corupţie şi trădare. 

http://www.agero-stuttgart.de

Un alt articol, nu mai puțin interesant, în aceeași publicație ”Meridinul Românesc” găsim un articol remarcabil, spun eu, scris de Cristian Cîmpeanu

Când se va sparge USL sau despre feudalizarea României

Ceea ce ţine USL împreună nu sunt nici interesul naţional, nici comandamentele bunei guvernări, nici setea neostoită de putere a liderilor săi şi în niciun caz ameninţarea din partea unei Opoziţii care se luptă încă să cuprindă pe de-a-ntregul semnificaţia alegerilor şi a faptului că nu mai este la putere. Ceeace ţine USL să nu se destrame sunt interesele personale ale celor compun actuala coaliţie de guvernare. Rezultatul împărţirii puterii între grupuri de interese economice este feudalizarea actulului de guvernare. USL se va destrăma în momentul în care graniţele acestor feude vor fi încălcate de PSD.
Să nu ne facem iluzii! Guvernul Ponta II, aşa supradimensionat şi superbirocratizat cum este, nu s-a format din nevoia de simetrie structurală cu Comisia Europeană sau cine mai ştie ce alt nonsens insolent invocat de Victor Ponta drept motiv. Guvernul Ponta II este rezultatul unei atente şi grijulii împărţiri a Puterii pe criterii clientelare între PSD, PNL şi Dan Voiculescu unde „atenţia şi grija” se referă la atenţia lui Ponta de a nu scăpa total controlul asupra unor sectoare esenţiale ale economiei şi societăţii şi grija PSD de a-şi păstra pârghiile care îi vor permite, la un moment dat să preia întreaga putere în stat.

Imperativele actualei guvernări nu sunt nici ideologice, nici economice, nici naţionale, nici europene.Sunt electorale şi de pradă. Cei care îşi imaginează că USL este cu adevărat o alianţă stânga-dreapta îşi iau, pur şi simplu dorinţele drept realitate politică şi riscă să parieze pe o guvernare profund viciată încă de la naştere. Proba este simplă. Aşa cum arată proiectul de buget, PNL ar trebui să spună „mulţumim frumos, dar noi n-avem nicio legătură cu genul acesta de politici şi ne retragem”. Pentru că dacă PNL ar fi un partid liberal aşa cum se pretinde şi ar fi expresia politică a clasei de antreprenori privaţi şi a profesiilor liberale, atunci ar trebui să se indigneze în faţa acestui buget pentru că de-acum realitatea nu mai poate fi ascunsă: Guvernul Ponta II a pornit la vânătoare de investitori privaţi, care vor fi principalii purtători ai poverii fiscale a guvernării actuale şi principalele ei victime. Faptul că guvernul nici măcar nu a încercat să pună pe masa de discuţii cu FMI problema reducerii CAS, singura măsură care ar fi putut stimula activitatea antreprenorilor şi crearea de locuri de muncă dar a ales în schimb să crească salariul minim şi să crească taxele demonstrează că guvernul priveşte antreprenorii privaţi în primul rând ca surse de bani la buget. Nici salariul minim, nici cresterea impozitelor in agricultura, nici suprataxele din domeniul energiei şi al resurselor minerale nu fac nimic să uşureze viaţa întreprinzătorului privat, ci dimpotrivă, caută să-l stoarcă de bani pentru nevoile bugetului. Or, când prezumtiva ta bază electorală este luată la ţintă de un guvern populist, atunci firesc ar fi să te lupţi pentru oamenii pe care pretinzi că îi reprezinţi. PNL nu numai că nu se retrage de la guvernare, dar se îngroapă şi mai mult în tranşeele Puterii. De ce? Pentru că nu soarta întreprinzătorilor privaţi este grija cea mare a PNL ci exploatarea cât mai eficace, în beneficiul grupurilor de interese pe care le reprezintă a feudelor pe care le-au primit la împărţeala guvernului. Astfel, grupul de interese financiare din jurul lui Dan Radu Ruşanu va exploata feuda ministerului de Finanţe, grupul de interese din jurul lui Relu Fenechiu va exploata feuda de la ministerul Transporturilor iar grupurile de interese din zona energiei vor exploata feuda lui Varujan Vosganian de la Ministerul Economiei. Acest proces de feudalizare a puterii nu este nou în România. El a început în guvernarea Tăriceanu – Năstase era mult prea autocrat ca să cedeze felii întregi de putere către baroni, fapt care i-a şi adus execuţia din Noaptea Cuţitelor Lungi – şi a fost perpetuat sub guvernarea PDL, când miniştrii ajunseseră să fie numiţi de baronii din teritoriu. Acum, fiind vorba de o coaliţie, feudalizarea Puterii este doar mai vizibilă. Nemulţumirea PNL este în altă parte.
Practic, cu excepţia lui Voiculescu la Agricultură, nimeni din membrii non-PSD ai actualului guvern nu are control absolut pe un sector. Ponta a avut grijă să îşi plaseze proprii oameni care să-i secondeze pe penelişti şi, acolo unde nu a fost posibil, a spart pur şi simplu ministerele creând instituţia ministrului delegat. Astfel, nici Vosganian, nici Fenechiu nu par să fie prea încântaţi de ministerul condus de Dan Şova, pe care Sorin Ioniţă îl numeşte Ministerul Parteneriatelor Public Privat sau Ministerul Marilor Ţepe. Ţepe sau nu, este vorba de o halcă foarte suculentă pe care Ponta le-a tras-o peneliştilor de sub nas şi a dat-o în administrare celui mai de încredere om al său. La fel, o fi domnul Chiţoiu ministrul finanţelor, dar stăpânul bugetului este Liviu Voinea, alt om de încredere al lui Ponta. Practic, în condiţiile în care PDL a devenit aproape complet irelevant în jocurile de putere, balanţa în exercitarea puterii esteasigurată de controlul reciproc la care se supun unul pe celălalt PNL şi PSD.
Că este vorba de interese de grup imediate, o doveşte şi asaltul dat de PNL&Voiculescu asupra Justiţiei, a CSM, a procurorilor şi a Agenţiei Naţionale de Integritate precum şi chemările la o nouă suspendare a lui Băsescu venite din partea lui Voiculescu şi Frunzăverde. Ponta nu s-a alăturat acestui asalt decât parţial, dar nu pentru că s-ar fi îndrăgostit subit de Băsescu, de DNA sau de ANI, ci pentru că are nevoie de preşedinte şi instituţiile anti-corupţie pentru a-i ţine în şah pe Voiculescu şi Antonescu. Însă în momentul când va masa suficiente trupe şi va câştiga fidelitatea celorlalţi stăpâni de feude pentru a da asaltul final la capatul caruia să cucerească întreaga Putere, atunci va fi şi mat.
România liberă

 

 

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: