Arhiva

Archive for 17 martie 2013

Da, strugurii sunt încă acrii tovarăşe …

Sorina MateiVlad Petreanu ne  aminteşte de o poveste veche de mai bine de două decenii, şi anume ședința Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din ziua de 25 februarie 1988 (mai precis de stenograma acelei şedinţe, așa cum a fost publicată de revista Historia în aprilie 2011).

Despre demersul Lui Petreanu, Sorina Matei spune într-un articol numit   România. 1988-2013. 25 de ani, nicio diferență.

Vlad Petreanu e senzațional. Mulți știu asta. Reiau o parte din ce a postat pe blogul lui sub titlul „Strugurii rămân acri, tovarăși”.
Citiți cu voce tare. Asta se întâmpla în România de fix acum 25 de ani. Ascultați-i astăzi.
Cum vă sună?
Cum vă place? 

Da, sună destul de straniu după atâta vreme… straniu de actual… Ce e şi mai grav, o parte din protagoniştii acelor zile sunt tot acolo … sus şi ne fac zilele amare… mai trist mi se pare că, pentru morţii ucişi la acel Crăciun însângerat, fie că e vorba de dictatorii asasinaţi (oricine e ucis fără a beneficia de un proces cât de cât e asasinat, nu?), fie că e vorba de cei care au murit cu uimirea pe figură strigând Jos Ceauşescu, Jos Comunismul în timp ce gaşca de criminali ticăloşi din jurul lui Ion Iliescu prelua pe ascuns puterea … nici dictatorii, nici uimiţii nu ştiu cine şi de ce  i-a asasinat.

Unul din gaşcă tocmai urmează să iasă din puşcărie unde a stat ca în vacanţă… Scuze de divagaţie, dar tocmai l-am văzut pe fiul lui spunând că de multe ori se întreabă dacă tatăl lui mai are minute la telefon…

Mirabil…Năstase are minute la telefon?
Care telefon bă ciudatule? În România puşcăriaşii nu au telefoane mobile şi nici minute deci … Te pomeneşti că unii vor avea pretenţia că puşcăriaşul român are şi laptop cu care scrie pe blogul personal zilnic unul sau mai multe articole… ţîţîţî … cum umblă unii cu capul în nor … 

Cum cred că s-a înţeles deja, articolul lui Vlad Petreanu se numeşte  Strugurii rămân acri, tovarăși!

Să ne amintim deci  Stenograma ședinței Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din ziua de 25 februarie 1988 pe care VLAD PETREANU o publică pe siteul său numit  Amar de zi – un blog de Vlad Petreanu

Vlad PetreanuȘedința a fost prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat tovarășii Constantin Dăscălescu, Elena Ceaușescu, Manea Manescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Gheorge Rădulescu. Au fost invitați tovarășii Ion Stoian, Aurel Duma.

Tov. Nicolae Ceaușescu:

Tovarăși,
Am convocat această ședința pentru a discuta unele probleme internaționale. În primul rînd, în legătură cu prelungirea acordării caluzei națiunii celei mai favorizate României, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, a făcut o comunicare, din partea Departamentului de Stat, la Ministerul Afacerilor Externe. Printre altele, în această comunicare, se spune că “îi va fi greu să propună prelungirea acordării clauzei, dacă România nu răspunde obiectiv la o serie de cereri ale Statelor Unite ale Americii” și așa mai departe. Că la noi sînt o serie de probleme economice, probleme religioase și probleme ale dreptului omului și, totuși, recunosc că în ce privește emigrarea s-au soluționat pozitiv multe lucruri.

Tov. Elena Ceaușescu:
Au ridicat, din nou, probleme vechi, probleme cunoscute.

Tov. N. Ceaușescu: “În legătură cu democrația, i-am spus că, considerăm că democrația noastră este superioară celei din Statele Unite ale Americii.”

Tov. Nicolae Ceaușescu:
Așa este. Din nou se ridică aceleași probleme și ei spun că le va fi greu să ceară prelungirea clauzei. De altfel, noi le-am spus – și încă de multe ori – că vom renunța și că sîntem interesați în rezolvarea acestei probleme fără nici un fel de condiții, pe baza reciproce, a respectării acordurilor economice între două state. Nu putem accepta în nici un fel acordarea clauzei pe baza condițiilor care ni se pun. Nu vom accepta niciodată! I-am scris și lui Reagan – ca răspuns la scrisoarea lui – despre aceste lucruri; problemele economice românești – la ce se referă el – aici nu este vorba de nici o problemă economică, ci problemele economice sînt foarte grave în Statele Unite ale Americii – recunoscute chiar de economiștii lor – și care afectează și alte state, inclusiv țările în curs de dezvoltare.

Tov. Manea Manescu:
Situația lor economică afectează toată economia mondială.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
În legătură cu democrația, i-am spus că, considerăm că democrația noastră este superioară celei din Statele Unite ale Americii. Sigur, putem in acest fel saƒ discutaƒm, dar sunt probleme interne și nu consideraƒm caƒ poate fi obiectul unor discuții privind relațiile noastre. Sigur, noi am spus că renunțăm la prelungirea acordării clauzei dacă se pun fel de fel de condiții. Sîntem pentru menținerea clauzei fără condiții, adică fără menținerea amendamentului Jackson-Vanik. Și dacă nu vor, România nu va mai cere prelungirea.

Tov. Gheorghe Rădulescu:
Foarte bine.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
I-am spus-o direct. Acum, în comunicarea ambasadorului american, se spune că s-a ajuns la înțelegerea că, Statele Unite ale Americii să facă public această problemă. Ei vor să facă această comunicare în 28 februarie. Dar mai bine să citească tovarășul Duma.

Tov. Aurel Duma:
La 24 februarie 1988, în cadrul unei audiențe la Ministerul Afacerilor Externe, ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Roger Kirk a comunicat, din împuternicirea conducerii Departamentului de Stat, următoarele în legătură cu decizia României de a renunță la prelungirea clauzei națiunii celei mai favorizate, în condițiile amendamentului Jackson-Vanik.

1. Guvernul S.U.A. propune ca, în baza articolului XII al Acordului comercial româno-american, consultările bilaterale să aibă loc la Washington, în perioada 5-6 aprilie 1988. Partea americană dorește ca la aceste consultări să discute, între altele:
a) Dacă să se suspende sau să înceteze clauza națiunii celei mai favorizate prevăzută în articolul I al Acordului comercial dintre Republică Socialistă România și Statele Unite ale Americii din 1975.
b) Stabilirea modalităților de aplicare a acestei măsuri.
c) Cum să fie minimalizată perturbarea comerțului rezultînd din încetarea tarifului vamal în regimul clauzei națiunii celei mai favorizate.

2. Guvernul Statelor Unite ale Americii nu poate să fie de acord cu ținerea acestei probleme strict între guvernele celor două țări.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
Și noi am discutat altfel.

Tov. Aurel Duma:
Și, de aceea, guvernul american consideră necesar să informeze prompt Congresul, comunitatea oamenilor de afaceri, alte părți interesate și opinia publică despre hotărârea României privind clauza națiunii celei mai favorizate, precum și asupra răspunsului pozitiv al guvernului SUA de a începe consultările cu guvernul român în baza Articolului XII al Acordului comercial.

Ambasadorul SUA a subliniat că guvernul american intenționează să publice o declarație în acest sens nu mai tîrziu însă de vineri, 26 februarie 1988. Partea americană va încerca, înainte de a da publicității declarația, să verifice cu partea română exactitatea datelor faptice pe care le va cuprinde această.

La unele întrebări ce i-au fost adresate, ambasadorul Statelor Unite ale Americii a făcut următoarele precizări:

1. Partea americană are în vedere ca la consultările propuse pentru luna aprilie 1988 să fie examinate numai aspectele procedurale legate de aplicarea articolului I – referitor la clauza – din Acordul comercial bilateral.

2. Decizia cu privire la publicarea unei unei declarații, care să nu depășească data de 26 februarie a.c., după părerea sa, este deja luată. De asemenea, pentru verificarea exactității unor elemente din textul declarației, partea americană are în vedere să contacteze ambasada română din Washington.

3. Ambasada SUA din București nu a primit textul declarației. Cu toate că răsfoia niște hîrtii, ambasadorul SUA a spus că, după părerea lui, declarația ar putea cuprinde următoarele elemente:
– Dorința Statelor Unite ale Americii de a dezvolta relațiile cu România.
– Decizia guvernului român privind renunțarea la prelungirea clauzei în condițiile menținerii amendamentului Jackson-Vanik.
– Răspunsul Statelor Unite ale Americii că sînt gata să între în consultări cu partea română privind Acordul comercial din 1975.
– Dorința Statelor Unite ale Americii de a minimaliza efectul încetării clauzei asupra comerțului româno-american.

A adăugat că, probabil, declarația va mai cuprinde și alte elemente.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
Și spune ce i-am răspuns noi.

Tov. Aurel Duma:
S-a prezentat poziția de principiu a țării noastre privind acordarea reciprocă a clauzei națiunii celei mai favorizate, fără nici un fel de condiții, și s-a exprimat dorința României de a dezvolta și diversifica relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii, pe baza principiilor recunoscute ale dreptului internațional. Totodată, s-a examinat surprinderea în legătură cu hotărârea de a se da publicității un comunicat privind o problemă asupra căreia s-a convenit să se păstreze o strictă confidențialitate.

Tov. N. Ceaușescu: “Nu vom mai accepta continuarea unor discuții de amestec inadmisibil în treburile interne ale României!” 

Am rugat să se transmită Departamentului de Stat cererea părții române de a se respecta această înțelegere și să nu se dea publicității nici o declarație înainte că partea americană să aibă consultări cu partea română în legătură cu această problemă. Discuțiile pe această temă să aibă loc la București și nu la Washington.

S-a subliniat încă o data că partea română apreciază necesară organizarea consultărilor dintre cele două guverne nu numai pentru clarificarea aspectelor procedurale, ci, în primul rînd, pentru găsirea cailor de dezvoltare în continuare a relațiilor economice dintre cele două țări. S-a sugerat, de asemenea, că aceste consultări să aibă loc cît mai curînd posibil.

S-a solicitat că punctul de vedere al părții române să fie transmis de îndată la Washington, urmînd să se comunice părții române răspunsul Departamentului de Stat în cel mai scurt timp.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
Voi ați comunicat ambasadorului nostru de la Washington?

Tov. Aurel Duma:
Ambasadorului nostru de la Washington i-am comunicat, în primul rînd, că s-a prezentat această problemă de către ambasadorul american și, în al doilea rînd, dacă va fi solicitat de Departamentul de Stat să le răspundă ca discuțiile să aibă loc la București, și să ne informeze ce i s-a mai spus.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
Bine. Acum, tovarăși, eu vreau să va spun că am dat sarcină să se facă un proiect de declarație, în care să se reflecte adevărata realitate.

Tov. Manea Manescu:
Este foarte bine.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
Sigur, să spunem că noi pornim de la necesitatea dezvoltării relațiilor, că de fapt prin amendamentul Jackson-Vanik – menținerea acestui amendament – s-au încălcat prevederile Acordului comercial, s-a acționat cu totul unilateral, urmărind și făcînd discuții contrare României, formulînd o serie de pretenții de amestec în treburile interne inadmisibile. Și în cîteva rînduri s-a atras atenția și trebuie spus că nu se va putea merge mai departe așa. Am spus acest lucru și cu prilejul vizitei secretarului de stat și în scrisoarea trimisă lui Ronald Reagan. Nu se poate acceptă condițiile impuse de ei! Cum poți să spui că “președintelui îi va fi greu să mai ceară prelungirea clauzei dacă România nu răspunde la o serie de cerințe ale SUA”?!

Tov. Manea Manescu
Este un amestec brutal.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
Trebuie să le spunem, în sensul în care am spus și în scrisoare, să spunem public; m-am referit atunci și la situația de la ei de acasă. Și am spus că România dorește menținerea clauzei reciproce, numai în anumite condiții, fără impunerea menținerii amendamentului Jackson-Vanik și în conformitate cu normele internaționale, cu prevederile GATT, în care ambele țări sînt membre. Să spunem că nu vom mai accepta continuarea unor discuții de amestec inadmisibil în treburile interne ale României, că România – pînă cînd se va ajunge la un acord corespunzător privind adoptarea unei declarații privind acordarea clauzei reciproce fără nici o condiție – va continuă să acționeze în direcția dezvoltării relațiilor; sau să spunem, pînă cînd se va ajunge la o clarificare, România va continuă să dezvolte relațiile și va acționă pe bază această; cutare și cutare. în spiritul în care este.

Tov. Elena Ceaușescu:
Sînt cunoscute.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
Deci, tovarăși, să pregătim acest proiect de declarație, pînă după amiază să-l avem gata. Dacă ei vor să-l publice, dacă ei se vor referi la aceste lucruri și noi să le spunem cîteva lucruri mai tari. Deocamdată aceasta spunem în declarație.

Tov. Aurel Duma:
Să vedem întîi declarația lor.

Tov. Elena Ceaușescu:
Pregătim declarația și vedem cum este declarația lor.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
După amiază să avem noi pregătit proiectul de declarație și o publicăm după ce apare declarația lor. Vom vedea și ce ne răspund. După amiază – repet – să avem noi gata proiectul nostru de declarație.

Tov. Aurel Duma:
Am înțeles.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
Aceasta, tovarăși, ar fi în legătură cu această problemă. Realmente nu mai putem admite. Mai mult de 20 de ani, de fiecare data avem aceaste probleme. Acest lucru nici cu americanii, nici cu alții nu-l mai putem admite. Ce am făcut am făcut prin muncă noastră!

Tov. Gheorghe Rădulescu:
Este foarte bine să procedăm așa.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
Deci, aceasta ar fi problema cu Statele Unite ale Americii.

cf. Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, Fond C.C. al P.C.R. – Sectia Cancelarie, Dosar 8/1988, f. 6 – 10.

Sursa: petreanu.ro

SORINA MATEI: „… Dai în cap, furi, iei pe bandă rulantă șpagă, ești deștept…Ești lacomă și cheltuitoare, ești o prințesă….”

Deşi în România dacă spui că doreşti să vorbeşti despre cod al bunelor maniere, despre şpagă şi justiţie în acelaşi text, interlocutorul va considera probabil că vrei fie să spui un banc fie să vorbeşti despre mafie.

Probabil că, în România, nici nu e cineştie ce mare greşală a te gândi la Mafie când vorbeşti de Justiţie. 

În articolul pe care l-am adus de pe siteul Sorinei Matei nu există un cuvânt care să forţă Mafiei … acest cuvânt este OMERTA.  Prin definiţie, avem:

 OMERTÀ  Lege a tăcerii impusă în organizațiile de tip mafiot. – cârdășie, complicitate; mafie. 

Interesant este că despre foarte multe lucruri de culise din justiţie nu se vorbeşte… În Mafia cei care vorbesc mor… sunt ucişi. Dacă cineva din justiţie deschide gura probabil are o soartă mult mai dură. Moartea socială este, probabil, mult mai nasoală decât moartea care duce la cimitir… prin moarte socială devii un nimeni care nu mai eşti protejat de sistem, deci trebuie să îţi facă valiza… probabil nu peste mult buba cu gratii şi sirenă vine să te ducă să te cazeze la hotelui cu cazare gratuită şi obligatorie, cu intrare …

Mă întreb. Oare câţi dintre colegii Sorinei  Matei, jurnaliştii, au acces la informaţii care ar putea arunca în aer sistemul corupt din justiţia română ?

PRECIZARE: Eu nu îi consider jurnalişti decât pe cei care prestează în presă cu demnitate şi pentru care deontologia profesională nu e doar o vorbă în vânt … La România TV, doar Sorina Matei poate fi numită JURNALIST. Mi se pare singura persoană de la Rtv pentru care deontologia profesională nu e doar o vorbă în vânt …

Codul bunelor maniere ale șpăgilor din Justiție

Sorina Matei

La România TV, doar Sorina Matei poate fi numită JURNALIST. Mi se pare singura persoană de la Rtv pentru care deontologia profesională nu e doar o vorbă în vânt ..

„Prințesele” tupeiste și „prea tâmpiții” care „nu fac bani”. Pare dintr-un film, dar cam așa e și-n viață. Realitățile sunt crude- cum ar spune doamna judecător Dinu. Scara sănătoasă a valorilor și principiilor e total inversată. Dai în cap, furi, iei pe bandă rulantă șpagă, ești deștept…Ești lacomă și cheltuitoare, ești o prințesă. Nu faci asta, ești, în general, un tâmpit. Să ne înțelegem: judecători foarte importanți ai acestei țări gândesc și acționează așa!

Judecătoarea șpăgară Viorica Dinu manifesta o atitudine „înțelegătoare” pentru colega sa Ioana Șipoteanu care era mai „fricoasă” și îi explica avocatei Daniela Petre: „Tu…tu să fii în meseria asta, știi cum ai fi de fricoasă? Și eu eram la fel. Până să cunosc…care sunt adevăratele…realități. Și până să citesc foarte multe dosare. Exact ca medicii care-și găsesc boli…Și mai ales că DNA-ul e cu ochii pe…toți„.

Discuția dintre judecătoarea spăgară și soții avocați Daniel și Daniela Petre, se spune în referatul DNA, abundă de referiri la diverși judecători, avocați și intermediari implicați în acte de corupție, cei trei interlocutori schimbând informații despre cine și cu cine „lucrează„, dar și despre judecători care ar fi „prea tâmpiți” ca „să facă bani„, accentele filozofice ale conversației fiind axate pe accea că aceia care dau și primesc mită nu fac altceva decât „să mănânce o pâine„.

Așadar, filozofia șpăgii o regăsim în ADN-ul multor magistrați. E mod de viață. Nu iei șpagă, nu exiști. Nu ceri șpagă, nu mânânci și tu o pâine, nu respiri. Nu ai blană frumoasă de 1400 de euro sau grea și inutilă de 3500. Nu ești prințesa Antoanela SRL, prietenă cu Cătălin Voicu. Și nici șmechera de Dinu. Pe scurt, ești prost, nebun și tâmpit. Trebuie să fii înlăturat…imediat.

Tot în referat, avocatul Daniel Petre mai spune că grefierul Sorin Vasilescu ar fi lipsit de manierele din codul nescris al celor implicați în corupție: „Doamnă, dacă știți cum vorbește de ea! Da, doamnă, e nebun. I-am zis: Mă, nu mai număra, mă, tu ești tâmpit!”.
Și judecătoarea Viorica Dinu ce spune? „El (n.m. grefierul) nu le are cu elementele de cod, că nu știe ce vremuri, el nu…El e săracu’, redus rău de tot! Nu, nu pot să-i spun (n.m. judecătoarei Antoanela Costache – șefa secției a II-a Penală a Tribunalului București) pentru că Antoanela e o prințesăÎl folosește pentru tot felul de chestii. Are nevoie s-o ducă cu mașina, s-i…Nu pot să-i spun Antonelei, pentru că dacă are imaginea despre el că, în sfârșit, o ajută și nu înțeleg de ce nu…”

Ce ne mai spune codul nescris al corupției din Justiție din acest fascinant dosar?

O singură șpagă. Judecătoarea Viorica Dinu: „Cu câți știu mai mulți, cu atât iese un fâs! Eu știu de la fetele astea de la Curte ( n.m. Curtea de Apel cel mai probabil). În momentul în care au venit două pile, nu servesc niciuna„.

Șpaga are onoare. Pentru că Dinel Staicu n-a fost pus în libertate, în seara de 21 Ianuarie 2013, judecătoarea Viorica Dinu a restituit integrat avocatului Daniel Petre sumele de bani primite: 45.000 de euro și 10.000 de euro.

Șpaga îți indică valoarea, greutatea, importanța. Judecătoarea Viorica Dinu, disperată de pretențiile grefierului : „Dar ăsta e…strigător la cer ce…ce a cerut și oricum.…Da, spuneți-i lu’ Antonela, spuneți-i lu’ Antonela…Ce spune ea și vedeți dacă se leagă cu ce v-am spus eu, ce i-a spus ăsta lu’ Sorin cu…Doamne! Păi, ce vrea fraților, 5000? Mamă, trebuie înlăturat! Înseamnă că eu am o poziție„.

Șpaga stimulează pe oricine. Judecătoarea Viorica Dinu: „Să-i mai dau de aici. O să-i spun. Antoanela, ia de aici cât crezi tu! Dă-i Ioanei (n.m Șipoteanu- judecător Tribunal București). Dacă ea nu vrea și nu vrea, după asta îi spun: Uite, suma rămâne aici. Și împărțiți-i voi. Îi dau ei mai mult, numai să vrea și împart eu cu Ioana mai puțin. Dacă nu s-o putea, vino mâine și ți-i dau, și oricum îi iau diferența și-i spun ei că sunt în total 55.”

Șpaga se ia cu cap. Judecătoarea Viorica Dinu, despre dosarul lui Nelu Iordache: „La recurs nu știu, n-ai nicio șansă. Pe cuvântul meu! Știi ce se întâmplă? Sunt foarte speriată pentru că e dosar monitorizat din afară.(…) Ce mi-au zis ăștia de la Curte (n.m Curtea de Apel)Nu te băga că nu, nu se …”

Șpaga în sume mari e suspectă. Trebuie să te orientezi politic și mereu să ai în cap că te-ar putea prinde DNA. Judecătoarea Viorica Dinu: „Păi nu vezi că a venit USL-ul la putere…Pentru șpagă, te leagă (…) Dar dacă vine ăsta mâine în București și-mi dă banii? Mi-e să nu-mi facă vreun flagrant, băi! Dacă se duce la DNA, hm? De ce i-a promis sume așa de mari? Trebuie să aveți grijă, pentru că DNA-ul e în foc continuu„.
(…)
Judecătoararea Viorica Dinu către judecătoarea Antoanela Costache- șefa secției a II-a Penală Tribunalul București, pe 21 Decembrie 2012: „A fost chemată la DNA și e terminată. Acum câteva zile e chestia…Mi-a zis de aia, că e speriată, că au chemat-o la DNA și a stat 4 ore să dea declarații..Chiar de asta nu te mai poți atinge„.

Șpaga se pliază mereu pe om. Judecătoarea Viorica Dinu: „A fost aiurea să ia Antonela jumătatea ta fiindcă și l-a pus pe completul ei.”

Daniel Petre: „De fomistă! Că nu, eu din ce știu e distrusă cu banii, mie îmi plac…”
Judecătoarea Viorica Dinu: „E cheltuitoare și nu cred că o să…”
(…)
Judecătoarea Antoanela Costache- șefa secției a II-a Penală Tribunalul București: „Fii atentă! Avem 15 și 15. Eu mi-am oprit 1000. Au fost 16-16, sunt 15-15. Sunt 30. I-am numărat! Și asta nu-i tot că nu-i dau lui. Mie mi-a adus 35. Noi cât să ne oprim?”
Judecătoarea Viorica Dinu: „Păi, cât zici tu!”
Judecătoarea Antoanela Costache- șefa secției a II-a Penală Tribunalul București: „Ne oprim, ne oprim..câte două jumate..dăm 30Că ajungea
Judecătoarea Viorica Dinu: „Și eu zic că ajungea. Dar să știi că ajung…”

Șpaga se ia de la oricine, pentru orice. Oferte sunt mereu. Marius Neagu, avocat: „Sunt șplingariSă vezi câtă lista, câte case au spart..nouă sute de …Nu nouă sute, aproape un miliard. Bani mulți, din 2009 până acum sunt monitorizați, deci din 2009 până în 2012 toate casele care le-a spart, nouă sute de mii de lei”
Angela Cârlan, avocat: „E bine că e recursul la TMB. Dacă vorbesc cu ea (n.m. judecătoarea Viorica Dinu), ea ia dosarul. Dacă vorbesc cu el…”
(…)
Angela Cârlan, avocat: „Am vorbit de tine..A zis că să vadă ce se poate face…”
Nicolae Duduianu, zis Pian, de profesie interlop: „Cât mă costăCât mă costă?”
Angela Cârlan, avocat: „Sunt 4 inculpați..Dați și voi un 40.000 de euro. Dacă nu, să se ducă la pușcărie, pe mine mă interesează de tine„.
Nicolae Duduianu, zis Pian, de profesie interlop: „Și cât ne luăm? Nouă cât ne rămâne și nouă? La asta, la 40.000 care sunt… „
Angela Cârlan, avocat: „10.000. Nu accept o sumă mai mică de 40.000”.
(….)
Judecătoarea Viorica Dinu a confirmat că realizaze deja acțiuni de intervenție pe lângă un alt judecător, privitor la respectiva cauză: „Eu nu mai țin minte cu ce cantitate..Că el mă întreba la un moment dat..Și nu știu ce să-i spun..A zis să nu fie cu kilograme (n.m. de droguri). Și rămăsese că mă duc să-i spun. Dar dacă noi n-am mai vorbit?
Angela Cârlan, avocat: „Nu s-a găsit nimic. Nu s-a găsit nimic la el. Are și la a doua.”
Judecătoarea Viorica Dinu: „Deci ea rezolvă pe 14, dar problema e că e cu recurs și nu se mai știe…Deci, așa cum văd eu, Antoanela a vrut să-l ajute, dar ce facem mai departe? Să nu, nu știu cum să zic..Să nu vă angajați la…Deja Antoanela o rezolvă

Referirile la mafia siciliană și alte realităti provoacă șpăgarilor adevărate crize de nervi. Tangențial discuțiilor mai sus menționate, judecătoarea Viorica Dinu i-a relatat interlocutoarei sale faptul că grefierul Sorin Vasilescu l-a denigrat pe avocatul Daniel Petre în fața colegei sale Antonela Costache: „Mi l-a descris în niște culori, parcă era din mafia siciliană. Deci o să-i facă publicitate negativă, ascultă-mă! Nici nu știu, nici nu știu cum să fac, să mă creadă pe mine„. Pe parcursul conversației, a reieșit disponibilitatea judecătorului Viorica Dinu de a soluționa favorabil, în sensul dorit de soții Petre, și alte cauze penale, care i-ar fi repartizate „aleatoriu”.

Șpaga se face cu efort și chiar și din împrumut de la rude. Avocatul Angela Cârlan i-a relatat denunțătoarei, pe 19 Februarie 2013, că în urmă cu mai mulți ani, i-a dat fiului său, Bogdan, o anumită sumă de bani convenită ca folos pentru cumpărarea influenței într-un anumit dosar penal. Potrivit relatării, Bogdan a pierdut acei bani la cazinou, astfel că avocata Angela Cârlan a fost nevoită să se împrumute de la rude pentru a-și onora obligația de remitere a folosului către judecătorul Viorica Dinu, care se ținuse de cuvânt și a facilitat obținerea hotârârii favorabile în acea cauză.

Șpaga în cantități industriale provoacă coșmaruri. Judecătoarea Viorica Dinu, despre Antoanela Costache, cea căreia i-a fost frică să primească șpaga pentru eliberarea lui Staicu: „Și Antoanela: și că ea a visat urât azi noapte și că se știe în penitenciar și că-i e frică. Numai așa o ținea. I-am și arătat banii de dimineață„.

Atâta șpagă încât nu mai ai ce să faci cu ea. În finalul discuției ambientale, cele două interlocutoare s-au referit și la prețul unor haine de blană pe care le-au cumpărat, apect care a evidențiat situația situația prosperă a acestora, în condițiile în care tocmai perfectaseră detaliile privitoare la obținerea unor foloase rezultate din desfășurarea unor fapte de corupție. Astfel, judecătoarea Viorica Dinu a remarcat cât de frumoasă e haina pe care o purta Antonela Costache, ocazie cu care aceasta a precizat că a costat 1400 de euro. Judecătoarea Viorica Dinu i-a făcut cunoscut că deține și ea o haină de blagă pe care a dat 3500 de euro, însă a menționat că „n-am îmbrăcat-o niciodată, deoarece e mare, e grea!”

Șpaga se negociază în 5 minute cu urcat și coborât de etaje inclus. Alina Răducan, avocata lui Dinel Staicu abordată de grefierul Sorin Vasilescu: „Și zice: Eu cu Antonela Costache..este șefa mea și sunt așa”. Și se duce sus și coboară în 5 minute, și zice: „Da, am vobit cu șefa. Se rezolvă. O sută pentru ea și cincizeci pentru mine”. La care asta zice: „Bine! Ok!””.

Șpaga se ia oriunde, imaginație să ai.  Grefierul Sorin Vasilescu: „Și dacă vrei să te vezi cu ea, i-a zis că, cică, s-ar bloca cu liftu’ până sus, la…așa…Să bage avocata„.
(…)
În vederea înmânării sumei de 10.000 de euro, destinată judecătoarei Ioana Șipoteanu, avocatul Daniela Petre și Viorica Dinu au stabilit să se întâlnească a doua zi, pe 21 Ianuarie 2013, ora 9.30, în spatele Tribunalului București, pe strada pe care se află banca Feroviară, în apropierea Administrației Financiare:
Judecătoarea Viorica Dinu: „Ne vedem, nu mai vorbim nimic. o iau înainte și o cotesc undeva, unde-i puțină lume. Aveți geanta pregătită, i-am aruncat și…Să știți că sunt tot mari așa, ca să nu…”
În schimbul sumei de 55.000 de euro, avocata Daniela Petre a subliniat că „trebuie dată o soluție care să nu bată la ochi” și „dați-i obligarea de a nu părăsi țara„.

Ce ne mai spune acest dosar, al doilea ca și greutate după cel al lui Voicu? Că șpaga e extinsă în sistem. Că e și la Curtea de Apel București. Ce-o fi în țară, nimeni nu cred că-și poate imagina.

Șpagă e și la Curtea de Apel București.

Întrucât avocata Angela Cârlan și-a exprimat temerea că vreunul din dosarele pentru care intervenea s-ar putea totuși să nu fie repartizat la un complet de la Secția a II-a Penală a Tribunalului București, unde știa că judecătoarea Viorica Dinu putea asigura obținerea soluției favorabile dorite, avocatul Vasile Tudor a replicat: „Păi și ce, la Curtea de Apel ce, nu putem să vorbimCeNu se poate?”.
(…)
Judecătoarea Antoanela Costache- șefa secției a II-a Penală Tribunalul București: „Dacă se admite contestația, se desființează decizia din recurs. Poate delibera în..se poate termina la Curtea de Apel București, judecând recursul„.
Judecătoarea Viorica Dinu: „Păi da, mă, că e definitivă soluția ei. Au admis, în principiu, îi pune liberi. Aia e!”
Judecătoarea Antoanela Costache- șefa secției a II-a Penală Tribunalul București: „Aia e consecința, măi”
Judecătoarea Antoanela Costache- șefa secției a II-a Penală Tribunalul București: „Dar tu la cine te-ai dus, la Antoaneta ( judecătoare la Curtea de Apel București) pentru ăsta?”
Judecătoarea Viorica Dinu: „Da! Dar a fost așa: Vorbim cu Veronica ca să intre invers.”
Judecătoarea Antoanela Costache- șefa secției a II-a Penală Tribunalul București: „Că mai multe societăți nu au fost citate și dosarul ăsta fără completul ăsta și mai sunt și alte complete cu care nu poți să vorbești, dar poate..pentru că acuma, deci, cu asta, cu Veronica… a rămas că ne dă banii
Judecătoarea Viorica Dinu: „Păi da, și să încerce să le convingă„.

La ÎCCJ nu se mai încurcă nimeni. Cu acea ocazie, judecătoarea Viorica Dinu i-a făcut cunoscut avocatei Angela Cârlan, pe 10 Ianuarie 2013, că „la Înalta Curte nu se mai încurcă nimeni” și că ar fi stabilit cu „cineva” cu care a mai realizat intervenții de genul celor dorite de avocata Cârlan, însă persoana respectivă s-a eschivat să se întâlnească cu ea.

Am o senzație de…va urma.

Autor : Sorina Matei

Sursa: sorinamatei.blogspot.ro

Data publicării:  16 Martie, 2013

 

%d blogeri au apreciat: