Arhiva

Archive for 24 mai 2013

CLAUDIA BOGHICEVICI: „La un an de la instalarea la Palatul Victoria, Guvernul Ponta a reuşit fabuloasa performanţă de a uita toate angajamentele pe care şi le-a asumat faţă de agricultori.”

24 mai 2013 3 comentarii

Claudia  Boghicevici

Era o vreme când România era considerată grânarul Europei. 

Actualul ministru al agriculturii de cumva paralel cu domeniul, el fiin mare specialist în zootehnie… maiu are un picuţ şi reuşeşte să deosebească boul de vacă şi grâul de porumb… deh, nu  poţi să le ştii pe toate… de fapt, rostul lui la Ministerul agriculturii nici nu e acela de a face să avem o agricultură care măcar să nu falimenteze dacă de dezvoltarea acesteia nici nu poate fi vorba… nu, rostul lui e să îşi servească stăpânul şi să aplaneze în favoarea acestuia diferendul dintre el şi Ministerul Agriculturii.

Că fac sau nu agricultură nu contează… ţăranii trebuie să  plătească … au de unde…în fond, de aceea au votat atât de masiv cu USL … probabil au prea mulţi bani la saltea… astfel mai scapă de ei… 

Serios vorbind personal mă bucur că trebuie să scată de la teşcherea o grămadă de bani,,, nu am nici cel mai mic sentiment de milă pentru imbecilii care pun botul atunci când nişte evident escroci le promit raiul pe pământ, lapte şi miere prin conducte… Să le iasă pe nas fericirea promisă de USL … La doar câteva luni de agricultură uselistă  adevărul tinde să iasă la iveală … or pricepe şi tâmpiţii dar va fi cam târziu … deocamdată să mai strângă cureaua.. încă ştabii USL par a fi avizi de averi…

 Pe cine vrea să ştie cam cum e cu agricultura mioritică îl invit să citească articolul apărut pe siteul doamnei Claudia Boghicevici … e un articol bun scris de cineva căruia chiar îi pasă de oameni: 

Guvernul îngroapă agricultura

Claudia Boghicevici

Claudia Boghicevici

Într-o ţară cu un extraordinar potenţial agricol precum România, măsurile de stimulare a acestui sector pe care le adoptă autorităţile nu numai că lasă de dorit, dar îngroapă şi ceea ce există deja.

La un an de la instalarea la Palatul Victoria, Guvernul Ponta a reuşit fabuloasa performanţă de a uita toate angajamentele pe care şi le-a asumat faţă de agricultori.

Astfel, deşi în urmă cu un an USL promitea reducerea cotei TVA la 9% pentru produsele alimentare începând cu 2013, produsele alimentare s-au scumpit în medie cu 8,5% în primele trei luni ale anului 2013.

Tot în 2012 fermierilor li s-a promis un ajutor de la bugetul de stat pentru a-i sprijini în combaterea efectelor secetei, ajutor care până la urmă s-a concretizat în fabuloasa sumă de 100 de lei pe hectar şi pe care l-au primit numai acei fermieri cu suprafeţe eligibile între 1 şi 10 hectare. În schimb, cei aproximativ 2,5 milioane de ţărani cu exploataţii de subzistenţă, afectaţi la fel de grav de secetă, au fost daţi uitării.

În 2012, ministrul agriculturii ne spunea că irigaţiile în România sunt o prioritate. O prioritate atât de mare, se pare, încât, în condiţiile secetei de vara trecută, în loc să se irige o suprafaţă de aproximativ 1 milion de hectare amenajate pentru irigaţii, Ministerul Agriculturii a reuşit numai aproximativ 80.000 ha.

Cel mai revoltător este, însă, faptul că agricultura a fost o prioritate pentru actualul Guvern numai în demersul amplu al acestuia de generalizare a haosului fiscal. Guvernul USL a reuşit să se facă remarcat în ultimul an nu prin măsuri de stimulare şi creştere economică, ci prin uşurinţa şi frenezia cu care inventează noi taxe şi impozite. Dacă de la intrarea în vigoare, cu 10 ani în urmă, Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală au suferit 110 modificări, în numai un an Guvernul USL a adus deja 20 de modificări celor două Coduri, iar agricultura nu a fost nicidecum scutită în acest demers.

Impozitele nou-introduse începând cu februarie 2013 vor afecta peste un milion de fermieri din România şi vor duce la fragmentarea terenurilor. Impozitul de 16% şi CAS vor fi aplicate veniturilor realizate în toate sectoarele agriculturii: cultivarea plantelor, creşterea şi exploatarea animalelor, silvicultură, piscicultură.

Astfel, până pe 27 mai, agricultorii trebuie să plătească:

  • 97 lei pe cap de vaci şi bivoliţe, de la 3 capete de animal în sus (din norma de venit de 453 lei se plăteşte 72,5 lei impozit şi 24,9 lei CAS);
  • 5 lei pe cap de ovine şi caprine, în cazul a 10-50 capete de animal (din norma de venit de 23 lei se plăteşte 3,7 lei impozit şi 1,3 lei CAS) şi aproximativ 14 lei pe cap de ovine şi caprine, de la 51 capete de animal în sus (din norma de venit de 65 lei se plăteşte 10,4 lei impozit şi 3,6 lei CAS);
  • 12 lei pe cap de porc pentru îngrăşat, în cazul a 6-10 capete de animal (din norma de venit de 56 lei se plăteşte 9 lei impozit şi 3,1 lei CAS) şi aproximativ 38 lei pe cap de porc pentru îngrăşat, de la 11 capete de animal în sus (din norma de venit de 177 lei se plăteşte 28,3 lei impozit şi 9,7 lei CAS);
  • 15 lei pe familie de albină, în cazul a 50-100 de familii de albine (din norma de venit de 70 lei se plăteşte 11,2 lei impozit şi 3,9 lei CAS) şi aproximativ 21 lei pe familie de albină, de la 101 de familii de albine în sus (din norma de venit de 98 lei se plăteşte 15,7 lei impozit şi 5,4 lei CAS);
  • 65 bani pe cap de pasăre de curte, în cazul a 100-500 capete de animal (din norma de venit de 3 lei se plăteşte 48 bani impozit şi 17 bani CAS) şi 43 bani pe cap de pasăre de curte, de la 501capete de animal în sus (din norma de venit de 2 lei se plăteşte 32 bani impozit şi 11 bani CAS).
  • 97 lei pe ha la producţia de cereale, de la 3 ha în sus (din norma de venit de 449 lei se plăteşte 71,8 lei impozit şi 24,7 lei CAS);
  • 98 lei pe ha la producţia de plante oleaginoase, de la 3 ha în sus (din norma de venit de 458 lei se plăteşte 72,2 lei impozit şi 25,2 lei CAS);
  • 750 lei pe ha la producţia de cartofi, de la 3 ha în sus (din norma de venit de 3.488 lei se plăteşte 558,1 lei impozit şi 191,8 lei CAS);
  • 150 lei pe ha la producţia de sfeclă de zahăr, de la 3 ha în sus (din norma de venit de 696 lei se plăteşte 111,4 lei impozit şi 38,3 lei CAS);
  • 860 lei pe ha la producţia de legume în câmp, de la 3 ha în sus (din norma de venit de 4.001 lei se plăteşte 640,2 lei impozit şi 220,1 lei CAS);
  • 172 lei pe ha la producţia de leguminoase pentru boabe, de la 3 ha în sus (din norma de venit de 801 lei se plăteşte 128,2 lei impozit şi 44,1 lei CAS);
  • 1.012 lei pe ha la producţia de pomi pe rod, de la 3 ha în sus (din norma de venit de 4.709 lei se plăteşte 753,4 lei impozit şi 259 lei CAS);
  • 298 lei pe ha la producţia de vie pe rod, de la 3 ha în sus (din norma de venit de 1.385 lei se plăteşte 221,6 lei impozit şi 76,2 lei CAS).

Ce e şi mai strigător la cer, însă, este faptul că marea majoritate a celor aproape un milion de agricultori care trebuie să depună declaraţiile pentru plata acestor noi impozite nici măcar nu au cunoştinţă de aceste măsuri. Luat de val în a introduce noi taxe şi impozite la grămadă, Guvernul a uitat să îi informeze pe oameni cum, când, unde vor trebui să le plătească. Oamenii simpli, cu grija zilei de mâine, ocupaţi să îşi muncească pământul şi să îşi crească animalele, nu ştiu că dacă nu vor plăti aceste taxe, sunt pasibili de amenzi usturătoare.

Mai mult decât atât, Guvernul USL promitea că va înfiinţa Camerele Agricole, singurele care ar putea să fie aproape de fermieri și să îi informeze despre noul cadru legal. La mai bine de un an, nimeni nu mai pomeneşte nimic de acestea.

Lipsa unui minim efort al Guvernului cu privire la informarea agricultorilor este mai mult decât evidentă în condiţiile în care crescătorii de ovine din România sunt pe punctul de a intra în grevă fiscală.

Spre deosebire de alte state din Uniunea Europeană, în România, una din principalele ramuri ale economiei este agricultura. Aceasta joacă un rol extrem de important pentru sectorul economic, atât prin beneficiile financiare, dar îndeosebi din punct de vedere al procentului populaţiei pentru care aceasta este principala îndeletnicire şi sursă de venit. De aceea, măsurile de stimulare a producţiei agricole precum şi politicile publice ar trebui să constituie una din priorităţile fiecărui Guvern. Ca şi motor de creştere economică, aceasta trebuie dezvoltată în permanenţă, nu pe bază sezonieră, când seceta şi inundaţiile „cauzează” alocarea de fonduri spre acest sector.

De aceea doresc să trag un semnal de alarmă actualului Guvern şi să răspundă solicitărilor pe care PDL le-a făcut în nenumărate rânduri prin vocea domnului Gheorghe Flutur, de a prelungi termenul limită pentru depunerea declaraţiilor privind plata noului impozit până la 1 septembrie, precum şi să întreprindă măsurile necesare pentru informarea tuturor celor care trebuie să plătească aceste dări. Evităm, astfel, falimentul agricultorilor români, şi implicit dezastrul care ar urma, în condiţiile în care următoarea criză care se anunţă este cea a alimentelor.

Autor:  Claudia Boghicevici

Sursa: boghicevici.ro

%d blogeri au apreciat: