Arhiva

Archive for 27 iunie 2013

ELENA UDREA: „Sansele pe care le au femeile si barbatii in ochii electoratului incep sa fie egale”

De ce s-a imbunatatit perceptia privind femeile din politica romaneasca

Elena UdreaDeclaratiile Presedintelui Basescu privind posibilitatea ca o femeie sa candideze la Presedintia Romaniei au generat o dezbatere publica mult mai consistenta decat m-as fi asteptat. Pe de o parte, pentru ca agenda mass media era foarte densa in subiecte politice, economice si sociale. Pe de alta parte, pentru ca, in acest moment, cu greu se poate identifica o femeie intr-o zona de putere semnificativa in Romania, chiar daca guvernul are in componenta sa mai multe doamne.

Impunerea acestei teme de dezbatere de o maniera atat de serioasa dovedeste o transformare semnificativa si pozitiva a perceptiei publice fata de rolul femeii in societate, in general, si rolul femeii in politica, in particular. Pentru prima data dupa 1989, se discuta cu adevarat serios despre faptul ca o femeie ar putea ocupa prima functie in stat. Se recunoaste astfel implicit rolul benefic jucat de femeile care activeaza acum pe scena politica romaneasca in masura in care activitatea acestora a dus la transformarea unui domeniu eminamente patriarhal intr-unul fara discriminari semnificative pe criterii de gen. S-a ajuns intr-o foarte mare masura la constientizarea faptului ca nu conteaza atat de mult daca un politician poarta sau nu tocuri si posete atat timp cat isi face treaba.

Vad aceasta evolutie de perceptie (in care femeia este privita la fel ca un barbat) ca un progres real si necesar al societatii romanesti. Se anuleaza diferentierile de gen si se creeaza cadrul in care doamnele sa fie mai apreciate si incurajate in tot ceea ce fac. Ma gandesc aici si la situatia milioanelor de femei care au un serviciu, muncesc cot la cot cu sotii lor, castiga poate la fel de bine, si apoi vin acasa si se mai ocupa si de familie. Sunt, din acest punct de vedere, adevarate eroine, care trebuie sa fie apreciate si mai mult.

Sansele pe care le au femeile si barbatii in ochii electoratului incep sa fie egale. Asa cum un oras precum Craiova a reusit sa aiba o femeie primar, asa cum eu (o femeie atacata continuu si constant de adversarii politici) am luat cele mai multe voturi dintre candidatii partidului meu, asa cum o doamna a luat cel mai bun scor dintre senatori la nivel national, cred ca a desemna o femeie candidat la Presedintia Romaniei nu inseamna o infrangere din start. S-a dovedit ca oamenii nu merg la urne sa voteze in functie de faptul ca unul dintre candidati poarta sau nu fusta. Pot contrazice pe oricine cu exemple concrete (inclusiv din mediul rural, unde sunt o multime de primarite destoinice) care spune ca electoratul este misogin si din cauza asta o candidatura a unei femei este o idee mai putin inspirata.

Pe de alta parte – si asta trebuie acceptat de toata lumea – femeile si barbatii nu au chiar sanse egale in culisele politicii. Macar pentru ca, numeric, barbatii politicieni sunt mult mai multi decat femeile. Fie si numai statistic, domnii au mai multe sanse sa fie alesi sau numiti intr-o anumita functie politica. Aceasta situatie nu se va schimba decat in cazul in care cifra femeilor implicate in politica va creste semnificativ, echilibrand raportul cantitativ. Iar asta se poate face fie prin campanii de atragere a femeilor din partea partidelor politice, fie prin puterea exemplului.

Marturisesc ca eu cred mai mult in ideea ca un exemplu pozitiv este argumentul cel mai puternic (in orice domeniu, nu numai in politica). Asta se vede si din faptul ca tot mai multe femei aleg sa intre in politica vazand ca exista doamne care au avut acces la functii importante. Imaginati-va insa ca o femeie ar deveni Premier sau Presedinte al Romaniei – exemplul acela ar fi, asa cum spun americanii, o sursa de inspiratie pentru sute de mii, poate chiar milioane de romance. Iata de ce o femeie Presedinte sau Premier poate aduce un plus fata de un barbat.

Fac insa precizarea ca nu cred absolut deloc in discriminarea pozitiva. Nu cred in norme de reprezentare obligatorii pentru femei, mai ales cand exista un echilibru numeric intre cele doua sexe. Sunt de parere ca o femeie trebuie sa devina Presedintele Romaniei doar in cazul in care este mai buna decat un barbat pentru aceasta functie, nu pentru ca poarta fusta sau tocuri. Femeile din politica au dovedit in timp si o vor face in continuare ca pot fi mai serioase, mai muncitoare, mai cinstite, mai intelegatoare si mai responsabile decat barbatii. Ca sa nu mai spun de faptul ca sunt infinit mai ambitioase (tocmai pentru ca sunt mai putine numeric).

Ultimii ani – mai ales de cand Traian Basescu a aratat incredere multor femei care doreau sa faca politica si le-a promovat pe acestea in functii importante – au creat, in mentalul colectiv, perceptia ca doamnele pot face lucruri mai bune decat barbatii. Roberta Anastase, presedinte al Camerei Deputatilor, Monica Macovei la Justitie, Anca Boagiu la Transporturi, Sulfina Barbu la Munca, si, cu voia dumneavoastra, mandatul meu de ministru reprezinta exemple foarte bune ale faptului ca femeile pot fi mai eficiente decat barbatii. Si, ca sa nu creada cineva ca am ochi doar pentru colegele din PDL, fac precizarea ca Renate Weber, Alina Gorghiu, Diana Tusa (PNL), Rovana Plumb, Ecaterina Andronescu sau Ana Birchall (PSD) reprezinta, la randul lor, exemple excelente de doamne care au reusit in politica si care pot inspira alte femei.

Evident, intr-o lume din ce in ce mai globalizata, in care informatia circula usor, mentalitatea se schimba sub puterea exemplului in plan international. Cand o femeie, asa cum este Angela Merkel, reuseste sa fie cel mai important factor de decizie la nivel european, atunci este clar faptul ca exista efecte care ajuta la schimbarea mentalitatii pana si in Romania. Margaret Thatcher, Hillary Clinton, Madeleine Albright, Condoleezza Rice, Segolene Royale, Christine Lagarde sau Aung Sang Suu Kyi sunt tot atatea exemple de femei puternice, care au contribuit decisiv la inlaturarea unui stereotip social ca politica e doar pentru barbati. Asa se face ca acum exista nu mai putin de noua femei care sunt sef de stat (ex: Brazilia, Argentina, Lituania sau Coreea de Sud) si alte noua femei care sunt prim-ministri (ex: Germania, Danemarca, Slovenia sau Australia). De altfel, merita observat ca toate celelate state din jurul nostru (cu exceptia Ungariei) au avut, de-a lungul timpului, fie o femeie Prim-ministru, fie o femeie sef de stat (pana si Republica Moldova sau Ucraina). Deci, daca aproape tot fostul lagar comunist a putut sa mearga in aceasta directie a eliminarii diferentierilor de gen, ar trebui sa nu se mire nimeni ca schimbarea vine si in Romania.

Aceasta analiza a mea se doreste a fi mai degraba o pozitionare de principiu. Nu tine cont in mod necesar de ceea ce se intampla in acest moment foarte specific in politica romaneasca si modul in care se prefigureaza candidaturile de la prezidentialele din 2014. E doar o argumentatie in sustinerea ideii ca o femeie-politician poate deveni Presedinte sau Premier, poate fi sefa unui partid important din Romania si se poate dovedi, in oricare dintre ipostazele acestea, infinit mai bine pregatita si mai eficienta decat un barbat. O femeie intr-o functie importanta nu trebuie sa fie nici o situatie exotica si nici sa fie perceputa ca un risc asumat (asa cum am vazut ca s-au grabit unii sa interpreteze declaratiile Presedintelui de saptamana aceasta).

Autor:  Elena Udrea

Sursa: blog.elenaudrea.ro

 

Kăkărău … viitorul Führer al României ?

27 iunie 2013 5 comentarii

 

Motto: Dictatorii nu ajung la putere prin forţă, ei sunt aleşi aparent democtatic

Crin Antonescu

Cu câteva zile în urmă, Crin Antonescu, Răspunzând unui jurnalist care îl întrebase dacă are dosar psihiatric că:

„Exista o campanie subterana care a capatat diferite forme – de la pretinse tot felul de dosare pana la pretinse tot felul de boli vad acuma. N-am in sensul acesta nici un fel de emotie, sunt sanatos, nu asta e problema mea.”

„De 3 ani de zile, mai bine de 3 ani, cred ca am implinit chiar 4, de cand am fost ales prima oara presedinte al PNL, in fiecare zi ori s-a inventat cate ceva ori s-a propagat ideea ca se va intampla ceva ingrozitor in legatura cu mine. M-am obisnuit si in sensul acesta nu ma mira, e legitima intrebarea dumneavoastra, v-am spus, nu. ” – a continuat el…

Cât preţ face cuvântul lui se ştie de cânds a zis că se retrage din viaţa politică dacă nu reuşeşte să îl demită pe Băsescu… 

Faptul că are sau nu dosar nu îl ştiu, dar că are probleme la cap, e clar… 

Un individ care speră să devină preşedinte al României şi care să desconsidere organismele esenţiale ale statului de drept, ori se numeşte Dan Diaconescu ori are mari probleme psihiatrice… de exemplu o excerbare ireversibilă a propiei personalităţi…

Toată lumea spune despre deciziile Curţii Constituţionale, fie că îi convin, fie că ba, că acestea sunt de necomentat şi trebuie respectate… Antonescu nu…  În mintea lui Cretin Antonescu, CCR trebuie să se alinieze în faţa lui şi atunci când are ceva de ordonat (probabil Crin consideră că spusele lui nu sunt sugestii de care cineva poate ţine sau nu seamă, cu ordine, executabile imediat şi cu exactitate)

El susţine pur şi simplu că decizia Curţii Constituţionale a României privind referendumul este „fără precedent”, subliniind că CCR trebuie să se pronunţe asupra constituţionalităţii sau neconstituţionalităţii unui act normativ, nu când acesta intră în vigoare.

„Despre hotărârea CCR” – declară Antonescu preluat de jurnalul.ro  „sigur că şi-au exprimat părerile pe care le cunoaşteţi, este fără precedent. CCR, prin prevederile legii ei de organizare, se pronunţă asupra unui act normativ dacă este sau dacă nu este constituţional, nu când intră în vigoare. Nu prescrie, nu adaugă la Constituţie când intră în vigoare. Nu s-a mai întâmplat aşa ceva, avem o nouă premieră. Avem un nou exemplu de modul în care nişte oameni – şase-şapte, maximum nouă, nu ştiu exact câţi, se substituie de fapt celor care sunt mandataţi, că e vorba de Parlament, că e vorba în alte cazuri de Guvern, să ia decizii în această ţară. Şi excedându-şi atribuţiile ne spun multe alte lucruri şi ne impun multe alte lucruri decât singurul pe care sunt îndreptăţiţi să-l spună – dacă ceva în sensul unui act normativ, lege sau hotărâre sau altceva este sau nu este constituţional”… după care a continuat:  „Avem o lege care este declarată constituţională, obiecţia de neconstituţionalitate s-a respins, dar vine Curtea şi face calendarul întregii Românii punând în mare dificultate în primul rând proiectul regionalizării”… 

Curtea Constituţională a României a decizând că este constituţională modificarea Legii de organizare şi desfăşurare a referendumului prin care a fost scăzut pragul de prezenţă, dacă nu se aplică un an de la data intrării în vigoare.

Păi zicea că nu a fost nici un fel de lovitură de stat anul trecut… că nu au atacat instituţiile statului de drept… Mă întreb: Oare Hitler, în apogeul puterii sale, îşi permitea astfel de chestii? 

%d blogeri au apreciat: