Arhiva

Archive for 11 iulie 2013

La mulţi ani „Lumea lui BANCIU”

La mulţi ani „Lumea lui BANCIU” !… 

 Să trăieşti că ne trebuieşti …

Lumea lui Banciu

SORINA MATEI despre justiţie, corupţie, politică şi conexiuni … ciudate

SorinaCând am zis că Sorina Matei e o jurnalistă interesantă, iată că se dovedeşte că am avut dreptate… la fel şi când am zis că siteul ei sorinamatei.blogspot.ro este un site care măcar din când în când trebuie vizitat.

Poate o fi ceva subiectiv, dar ată că, în ultimele zile găsim, parcă, o aplecare a jurnalistei, ce ceva mai multă atenţie spre justiţie…

Dacă iei articolele separat au în afară de talentul cu care sunt scrise şi un ceva de a te atrage. Probabil ceva legat de felul „viu” în care ţi se prezintă subiectele.

E adevărat, în general chestiile legate de justiţie sunt plictisitoare pentru muritorul de rând…  dar, cred eu, nu atunci când lucrurile sunt prezentate de Sorina Matei

Iată mai jos câteva articole legate de justiţie, aduse de pe sorinamatei.blogspot.ro, siteul jurnalistei…

Ce e atât de interesant? Poate faptul se vorbeşte de corupţie, de justiţie, de anumite coincidenţe .. poate pentru că se vorbeşte de aunumite interdeterminări şi conexiuni între politic şi justiţie…

Poate, legând astea una cu alta şi cu chestiuni din alte domenii ne mai apropiam un pic de răspunsul la întrebarea care ne macină: „De ce dracu arată ţara asta în halul ăsta?” 

PRECIZARE NECESARĂ: Autorul articolelor care urmează  este Sorina Matei

Când nici nu mai e nevoie de minciună

Victor Ponta, președinte al PSD, toamna lui 2011, în Opoziție: „După ce luăm controlul politic asupra DNA”


Victor Ponta, președinte al PSD, 4 iulie 2013, la Putere, premier în exercițiu, în ședința de Guvern: Sorina Matei” Transmiteți-i ( directorului general al CFR Marfă) că-i trimit eu DNA-ul pe cap dacă mai vinde lucruri din societate. Păi, noi ce facem? Vindem la privat ceva și, până semnăm contractul, mai vindem vagoane? Nu știu dacă-i adevărat sau nu, vă rog să verificați, să mă informați, că-i trimit eu DNA-ul dacă i s-a urât cu binele„.

În caz că a uitat, premierul nu poate trimite DNA-ul pe capul nimănui. Dacă o face, dacă dă un telefon, asta înseamnă influențarea independenței Justiției și atât el, cât și persoana de la capătul celălalt al firului, intră sub incidența legii. Pentru că asta este infracțiune. Un fost procuror ar trebui să cunoască toate aceste aspecte foarte bine.
Eu nu știu ce face directorul de la CFR Marfă, câte vagoane vinde, cui – însă corpul de control ar premierului  ar putea să facă un control și, dacă există probleme, să le trimită la Parchetul General sau DNA sub forma unei sesizări. Oricum, domnul Nițu nu pare a-și ocupa timpul cu multe lucruri. Asta s-ar întâmpla într-o țară normală. Însă, din păcate, premierul nu spune asta.

Tragicomicul situației vine însă din alt aspect. Premierul suspectează un director general din CFR Marfă, așadar din ograda lui Relu Fenechiu, că face niște ilegalități. Și-l amenință, spunând chiar de două ori, că-i trimite DNA-ul pe cap „dacă i s-a urât cu binele”. Deci, trecând peste „ilegalitatea” formulării, presupunem că premierul are încredere în DNA. Însă chiar șeful directorului cu pricina, adică distinsul domn ministru Fenechiu, trimis în judecată tot de DNA, a fost acceptat de același premier în Guvern și, mai mult, în ciuda raportului MCV, a refuzat să-l dea afară.

Drept consecință, România a ajuns să se facă de râsul lumii, fiind țara în care DOAR Justiția (ICCJ) ar putea scoate efectiv cu forța miniștrii penali din Guvern, vizat de acest aspect fiind același Fenechiu, în timp ce șeful Executivului se împotrivește.
Așadar întrebarea rămâne: când are premierul încredere în DNA? Când DNA este „trimis” de el însuși  „pe capul” cuiva sau când singur DNA trimite în judecată un ditamai ministru?
Răspunsul cel mai sincer îl vor da, până la urmă, în următoarea perioadă, nu politicienii, ci chiar procurorii și întreaga conducere a DNA de la care se așteaptă rezultate nu importante, ci chiar foarte importante, în marea luptă anticorupție. Iar pentru asta, DNA nu trebuie se încline în fața niciunui politician, indiferent cum se numește și ce funcție în stat are.
Dacă nu se va întâmpla asta, se va vedea ușor, cu ochiul liber. Se va observa foarte repede dacă standardele atinse până acum vor fi menținute iar, în decembrie, atât negocierea politică a procurorilor cât și rezultatele efective ale instituțiilor negociate, teoretic, ar trebui reflectate în raportul de țară.
Dacă nu se va întâmpla nimic din toate acestea, lupta anticorupție negociată politic, în România, poate purta orice alt nume dar nu adevărată luptă anticorupție. Responsabilitatea pentru acest lucru va fi, culmea, a omului care 8 ani și jumătate s-a luptat pentru o idee în care au crezut și alții- adică a președintelui Traian Băsescu.

La fel de interesant e că, în aceeași ogradă a premierului, ba chiar în dreapta sa, se mai află un vicepremier urmărit penal tot de DNA în dosarul referendumului. Pe 6 Septembrie, adică peste două luni, se împlinește fix 1 an de când DNA a început urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea.
Acuzațiile sunt:
– folosire a influenței sau autorității din partid în scopul obținerii pentru sine sau altul foloase necuvenite
– asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului
– instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului
– a constituit un sistem național de influență pentru a determina autoritățile să se implice în:
–  exercitarea de presiuni asupra președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot și a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători
– folosirea urnei mobile în condiții contrare legii, obținerea pe căi ilicite informații despre numărul de persoane care și-au exercitat votul
– practicarea votului multiplu
– denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pentru a nu permite programelor de calculator să identifice votul multiplu
– practicarea turismului electoral, falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate
– falsificarea de semnături ale multor alegători plecați din țară
– votul exercitat de minori și persoane cărora le-a fost interzis dreptul la vot
– neaplicarea autocolantelor cu mențiunea „Votat” pe cărțile/buletinele de identitate ale votanților.

În fața acestei avalanșe de acuzații, premierul a protestat la vremea aceea față de ancheta extrem de importantă, fiind chiar în exercițiul funcției. Așadar, atunci premierul n-avea încredere în DNA. Apoi i-a oferit lui Dragnea funcția de vice prim-ministru, în ciuda tuturor acuzațiilor. Iar DNA n-a trimis nici până acum dosarul în instanță.

Sursa: sorinamatei.blogspot.ro

Justiția de partid, politică de stat

Sorina MateiAm stat zilele acestea să-mi aduc aminte cum era. Dacă era mai rău sau mai bine și am ajuns la concluzia că era la fel.

Sfârșitul erei Năstase coincide aproape perfect, în mod paradoxal, cu începutul erei Ponta. Lui Adrian Năstase i se spunea „El Însuși„, „Împăratul„, acum lui Victor Ponta i se spune „Dumnezeu„.

În doar câteva luni, România s-a întors în timp cu un întreg deceniu. Aceeași atitudine, aceeași sfidare, impostură, ipocrizie, același tip de aroganță, aceeași groază, același cinism, aceeași incredibilă și foarte periculoasă beție a puterii. Același boncanc, aceeași privire. În esență, același sentiment.

Numai că atunci, sfârșit de 2003, început de 2004, puterea lui „El Însuși” era totuși în descreștere, acum „Dumnezeul Justiției Ponta” crește exponențial. 

Și mai există o diferență uriașă. Despre Adrian Năstase puteai spune multe, dar în niciun caz că este un om politic gol de conținut.

 

Victor Ponta a afectat grav independența Justiției. A dat ordin procurorilor, a intervenit, ca reprezentant suprem al Executivului, într-o anchetă penală independentă, a schimbat cursul anchetei, aproape că a compromis-o. A spus: „Procurorii nu sunt Dumnezei.(…) Dacă așa decide un procuror, trebuie să stăm toți drepți? (…) Nu mai suntem pe vremurile lui Morar”. Da, dacă așa decide un procuror, nimeni nu are dreptul să se bage în ancheta de corupție de care el va răspunde, nici măcar „Dumnezeul Victor Ponta”. Și da, e mare păcat că, în România, vremea în care lupta anti-corupție avea cele mai spectaculoase rezultate, a apus. „Dumnezeul Ponta” a ținut să-și pună în panoplie acest trofeu.

Măcar Adrian Năstase colecționa arme. „Micul Titulescu” devenit „Dumnezeu al Justiției” împușcă mortal, în mod extrem de primejdios, idei, speranțe și lupte fundamentale pentru un stat de drept constituțional. 

 

„Vremea lui Morar” a fost văzută în toată Europa, a fost lăudată în MCV, a avut rezultate incontestabile. Morar a dat peștii cei mari, l-a dat pe „El Însuși”, care din obsesie pentru China și-n demența puterii, își aducea tone de nimicuri și cai în dimensiune naturală, pe vapoare lumii, din republica de suflet – China. Acum, după un deceniu, „Dumnezeul Justiției” privește, în mod natural, unde altundeva? Tot spre China. Spune țării că lupta lui Morar a murit, Justiția e el, el e Dumnezeul și, ca atare, Justiția trebuie să-l urmeze. Mesajul este ucigător, catastrofal pentru oamenii corecți din sistem. În Republica Populară Chineză, statul cu partid unic, „El Însuși” și „Dumnezeul Ponta” cu siguranță ar fi, cu adevărat, fericiți.  

 

Intervenția gravă a „Dumnezeului Justiției”, cu bocancii populismului, cinismului și aroganței, pe capul unei puteri independente a statului în România, o republică democratică, europeană, membră a NATO, trebuie neapărat consemnată în MCV, chiar dacă CSM, „garantul independenței” Justiției tace. CSM, același organism linșat mediatic, sfârtecat, pus la zid, rupt în două într-o schismă fără precedent, vocal și, anul trecut, garant al statului de drept, acum, își întorace ceasul numai după proaspăt proclamatul Dumenzeu.  

 

În paralel însă, partidul pe care-l conduce tot „Dumnezeul Justiției”, face ce făcea și „El Însuși” în vremurile lui bune cu Nicolae Mischie, Bebe Ivanovici și tot baronetul în pixurile căruia stăteau toți banii, puterea și influența din județe. Nici acum, după un deceniu, nimeni nu renunță sub nicio formă la oamenii suspectați a fi săvârșit acte de corupție. Face zid pentru ei, ba chiar îi susține cu toată puterea. Dacă un partid extrem de puternic, așa cum este PSD, nu poate da afară, sub nicio formă, un profesor de religie care colecta șpaga într-un liceu, profesorul, administratorul primăriei lui Vanghelie, fiind vicepreședinte al Tineretului Social Democrat – un veritabil exemplu pentru actuala generație, dacă un partid ca PSD nu poate renunța la un analfabet din rețeaua infracțională Voicu- ca Marian Vanghelie, dacă un partid ca PSD nu poate să renunța la o rețea de corupție ce se întinde în sectorul 5 și cine mai știe în câte alte locuri, atunci ce pretenții să mai avem că „Dumnezeul Justiției ” va respecta criteriile MCV – și o să-l dea, în această viață, pe Liviu Dragnea, urmăritul penal în dosarul referendumului, afară din Guvern? Liviu Dragnea fiind farul călăuzitor, lumina și întunericul partidului. Adică președintele executiv al PSD. 

 

În aduc aminte că, la un moment dat, Adrian Năstase, „El Însuși”, a regretat totul, în întreaga lui atitudine. Am crezut că poate, într-adevăr, conștientizează, că se schimbă. Să nu uităm că, pe vremea lui „El Însuși” ziariștii incomozi aveau „poteci pe creier”, „nu credea în arestările de vineri seara”, mie, într-o zi, de față cu toată presa, la Parlament, a refuzat să-mi dea o declarație pentru că, absolut întâmplător, eram îmbracată cu o geacă care bătea în portocaliu. Năstase avea momente când era ireal. Dar s-a întâmplat. 

Au trecut 8 ani de la acel moment. Apoi, Adrian Năstase a intrat la închisoare în urma unei decizii irevocabile  și definitive a Justiției. A ieșit, fără regrete, cu aceeași atitudine.   

Oamenii aceștia sunt din același leat. Nu au conștiință. Niciodată nu regretă absolut nimic.

 

Una peste alta, astăzi, România arată ca un tabloul sumbru, sinistru de-a dreptul. Minciuna a luat locul adevărului. Corupția a luat locul luptei-anticorupție. În țara în care un om ca Tiberiu Nițu ajunge Procuror General al României, ni se spune clar de către o autoritate a statului, că plagiatul ordinar nu e deloc plagiat. Furtul nu este furt, anticonstutuționalul e constituțional iar statul de drept a devenit „statul de nedrept”. Ponta a luat locul lui Năstase și chiar mai mult decât atât. Abia suntem la începutul erei. De-aici, de astăzi, nu putem decât privi înainte cu groază. 

 

Restul e tăcere și mult…fără de Dumnezeu!

Sursa: sorinamatei.blogspot.ro

Cu toată căldura recomand şi următoarele articole. (Cine doreşte le poate accesa pe siteul Sorinai Matei dând clic… Titlurile conțin lincuri)

Desăvârșirea controlului politic asupra Justiției

Victimizarea corupției

Unde sunt ei?

Justiția de vineri. După 12 ani, România a ajuns mai rău decât pe vremea lui Năstase

„Datoria” de a omorî independența Justiției. Ponta încălcă flagrant cererile imperative ale Comisiei Europene.

%d blogeri au apreciat: