Prima pagină > Urări - Aniversări > 29 IULIE – ZIUA IMNULUI NAŢIONAL AL ROMÂNIEI … (Imnuri naţionale succesive)

29 IULIE – ZIUA IMNULUI NAŢIONAL AL ROMÂNIEI … (Imnuri naţionale succesive)

1372971_33516381

29 iulie este Ziua Imnului Naţional al românilor și al României , „Deşteaptă-te române!„. Pe 29 iulie, în anul 1848, în parcul Zavoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unui grup de tineri, avandu-l în frunte pe Anton Pann, s-a intonat pentru prima oara imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, devenit după Revoluţia anticomunista din 1989, imnul naţional al României, transmite Romanian Global News.

Textul Imnului Naţional îl constituie versurile poeziei „Un răsunet”, scrisă de poetul Andrei Mureşanu, unul dintre liderii revoluţiei paşoptiste din Transilvania. Melodia Imnului a fost compusă de George Ucenescu, învăţător şi cântăreţ bisericesc, care i-a şi dat drept titlu primul vers, „Deşteaptă-te, Române!”, scrie col (r) Nicolae Grosu în faclia.ro.

De la George Ucenescu se ştie că, în primăvara anului 1848, poetul Andrei Mureşanu căuta o melodie după care să compună un sonet pentru o petrecere cu amicii săi. George Ucenescu povesteşte: „ Am cântat mai multe cântece de probă, iar sosind la ultimul cânt „ Din sânul maicii mele”, iată că vine poetul împreună cu patru domni români (erau revoluţionari sosiţi de la Blaj şi găzduiţi la Braşov, între care Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac, Vasile Alecsandri) (…) îmi dete d. Andrei Murăşan poesia făcută (…). Îi probăm puţine rânduri şi văzând că în tot melosul este o minune potrivit, l-am cântat cu vocea mea tânără şi puternică până la fine (…) Din ziua aceea, cântecul „Deşteaptă-te, Române!” s-a făcut cel mai plăcut şi familiar, iar eu eram poftit în toate părţile ca să-l cânt şi să învăţ tinerimea să-l cânte bine şi regulat”.

În anul 1850, George Ucenescu a mers, împreună cu Anton Pann, la Bucureşti, pentru a continua studiile muzicale. Anton Pann cunoaşte şi popularizează Imnul, încât Episcopul Buzăului, Iosif Naniescu, viitorul Mitropolit, lansează informaţia eronată că Anton Pann ar fi compus melodia Imnului. După ce a fost interpretat la Braşov şi chiar în Munţii Apuseni, la 29 iulie 1848, la o întrunire la Râmnicu Vâlcea, a fost intonat Imnul „Deşteaptă-te, Române!”, data fiind oficializată ca zi a Imnului Naţional al României. Aceasta este, pe scurt, istoria Imnului nostru Naţional ”Deşteaptă-te, Române!”, adoptat oficial la 24 martie 1990.

Începand din 1848, „Desteaptă-te, romane!” a fost cântecul care i-a condus pe români, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Razboiul de independenţă (1877 – 1878), Primul şi Al Doilea Razboi Mondial, dar și în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

 

Versurile imnului României „Desteaptă-te Române”

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţa-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ!

România a avut în decursul timpului mai multe imnuri naţionale.

Ideea unui imn naţional a apărut în prima parte a secolului al XIX-lea cu ocazia festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români.

Celebrul căpitan Eduard Hübsch, părintele muzicii militare româneşti, a compus primul imn care a fost cântat vreme de 85 de ani.

Compozitorul a câştigat concursul pentru a desemna piesa ca imn al Principatelor Unite Române.

Din 1884 până în 1948, „Trăiască Regele” pe versuri de Vasile Alecsandri a înlocuit „Marşul” care a fost pe post de cântec solemn între 1862-1884.

 „Trăiască Regele”

 

„Zdrobite cătuşe” a fost imnul naţional al României între 1948-1953, pe versuri de Aurel Baranga şi muzică de Matei Socor.

„Te slăvim, Românie!” caracterizează prietenia dintre Uniunea Sovietică şi ideologia leninistă, fiind imn naţional între anii 1953-1977.

Ascultă aici „Te slăvim, Românie!”

 

A urmat „Trei culori” între 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.

Ascultă aici „Trei culori”

 

„Deşteaptă-te române!” este din 1989, imnul de stat al României.

 „Deşteaptă-te române!”

 

 

 

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: