Arhiva

Archive for 14 august 2013

CLAUDIA BOGHICEVICI: „Sunt foarte mulţumită că am reuşit să oferim acestor copii şansa unor cursuri educative pe perioada verii. ” … „Activitatea Guvernul este un atac sistematic la creşterea economică”

Pe pagina sa de Facebook, doamna  Claudia Boghicevici, deputat PDL,  vorbeşte despre implicarea dânsei în parteneriat cu  Asociaţia „Filantropia”  a B.O.R. în activităţile Şcolii de Vară  „Lasaţi copiii să vină la mine!” organizate de asociaţia mai sus citată.   23 de copii din parohiile Bujac, Şega şi Centru participă la activităţile educative şi recreative găzduite de Centrul Cultural al Bisericii Ortodoxe din Bujac, centru pus la dispoziţie de preotul paroh Vasile Pop. Claudia BoghiceviciDoamna Boghicevici declară cu amabilitatea ce o caracterizează: „Sunt foarte mulţumită că am reuşit să oferim acestor copii şansa unor cursuri educative pe perioada verii. Fie că fost vorba de ateliere de artizanat, activităţi de pictură sau sesiuni de lectură, aceşti copii au reuşit să îşi creeze deprinderi şi calităţi noi prin care se vor putea dezvolta personal mai bine. Salut implicarea Asociaţiei „Filantropia” a Bisericii Ortodoxe în acest proiect, şi în special a preotului Mircea Bupte, preşedintele acestei asociaţii. Această implicare reprezintă o nouă confirmare că Biserica Ortodoxă rămâne acelaşi stâlp al comunităţii, un înger păzitor al conştiinţelor indiferent de vârstă. Mulţumesc în acelaşi timp doamnei profesor Carmen Crişan pentru devotamentul şi competenţa demonstrate în coordonarea activităţilor din cadrul acestei Şcoli de Vară. Succesul acestei ediţii face obligatorie repetarea ei şi anul viitor şi vă asigur că voi continua demersurile pentru apropierea tinerei generaţii de valorile moral-creştine de care societatea românească are atâta nevoie”

Pe acelaşi site, doamna Boghicevici publică şi un articol din România Liberă

Activitatea Guvernul este un atac sistematic la creşterea economică

Claudia Boghicevici .Fostul premier Emil Boc a acuzat Guvernul că ia bani de la investiţii pentru finanţarea unor proiecte „cu componentă electorală”, ceea ce reprezintă „un atac sistematic la creşterea economică pe termen lung a României”, transmite Mediafax. Emil Boc a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că anul 2013 era „unul extraordinar de favorabil” pentru a avea o creştere economică de peste 3 la sută, dacă banii erau lăsaţi la investiţii. „Ceea ce face Guvernul în momentul de faţă este un atac sistematic la ceea ce înseamnă creşterea economică pe termen lung a României. Nu este posibil ca la fiecare rectificare bugetară să iei bani de la investiţii şi să îi duci în altă parte. Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă şi în traistă, şi mă refer la, probabil, cel mai bun an agricol din istoria României. Cu toate acestea, creşterea economică este sub 2,2 la sută, dacă nu se dau bani pentru investiţii să nu ne aşteptăm la o creştere economică serioasă. Anul acesta era unul extraordinar de favorabil pentru a avea o creştere economică de peste 3 la sută, dacă banii erau lăsaţi la investiţii. Din nefericire, şi de această dată, banii sunt luaţi de la investiţii şi duşi pentru a satisface alte proiecte cu componentă electorală ale USL. Asta este realitatea crudă”, a spus Boc. Potrivit acestuia, rectificarea bugetară demonstrează că, „şi de această dată”, „Transilvania este Cenuşăreasa Guvernului României, nefiind alocat niciun leu pentru Autostrada Transilvania, măcar pentru un tronson care era pregătit şi licitat”. „Guvernul de la Bucureşti sfidează Transilvania, sfidează legăturile de infrastructură cu Bucureştiul, demonstrând că nu le pasă ce se întâmplă peste Carpaţi. Zero lei pentru Autostrada Transilvania, este respectul pentru ceea ce înseamnă contribuabilul la bugetul de stat din această parte a ţării. Nici nu se arată la orizont vreo intenţie a Guvernului de a continua sau finaliza Autostrada Transilvania”, a spus Emil Boc. Produsul Intern Brut (PIB) a urcat în trimestrul al doilea, faţă de precedentele trei luni, cu 0,3%, astfel că în prima jumătate a anului creşterea economică s-a plasat la 1,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, estimează Institutul Naţional de Statistică (INS).

România sub numărul Fiarei: 666

14 august 2013 Un comentariu

666, numărul Fiarei

Adrian PanaiteNu stă neapărat sub semnul Apocalipsei economia românească, dar un fior tot ar trebui să ne încerce atunci când ne apar indicii rău-prevestitoare asupra elementelor-cheie care frânează dezvoltarea pe termen lung a ţării. Nu ne trebuie nici profeţi cu premoniţii înnegurate, nici îngeri anunţând din goarnă vremuri grele şi nici patru călăreţi apocaliptici pentru a ne da seama că nu ne aflăm nici pe departe în momente de construcţie pentru un viitor mai bun.
Demografia este potrivnică, acumularea greoaie, iar investiţiile care să pună bazele unui nou ciclu solid de creştere mai degrabă lipsesc. Un număr apocaliptic a venit la începutul acestei săptămâni pentru a ne pune pe gânduri. 666! Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, în primul semestru din acest an, investiţiile străine s-au cifrat la numai 666 milioane de euro, în scădere cu 19% faţă de perioada similară din 2012. O sumă derizorie dacă o comparăm cu banii care se învârt în lume, cu dimensiunea României, cu populaţia acesteia, cu nevoia de finanţare a economiei naţionale.
Cum pe plan intern punem cu greu piatră pe piatră în consolidarea capitalului autohton, avem mare nevoie de investiţiile străine de durată care să asigure ieşirea economiei româneşti din precaritate. Faptul că acest capital ne ocoleşte este semn rău pentru ce oferim în momentul de faţă, dar şi o piază rea faţă de creşterea pe care o aşteptăm cu toţii. Fără investiţii, aceasta mai degrabă va întârzia.
Ca să obţinem ritmul care să ne permită să ajungem din urmă ţările dezvoltate din Uniunea Europeană avem nevoie de intrări de miliarde de euro bune pe an, spunea guvernatorul BNR Mugur Isărescu, subliniind că nu putem antrena activitatea economică şi proiecte de anvergură preluând doar câteva sute de milioane de euro. Totuşi, de asta avem parte, de investiţii care la nivel agregat apar ca derizorii.
Mai vin pe la noi investitori de portofoliu care cumpără titluri de trezorerie pentru a susţine mâna spartă (şi hoţească) a statului, dar chiar natura lor ne spune că ei pot pleca la fel de repede. Sunt banii care pot genera o efervescenţă de moment, care îşi au rolul lor, dar nu neapărat cei de care avem nevoie. Fondurile europene, iarăşi, dacă vom îmbunătăţi accesarea lor, nu pot veni în proporţie mai mare de 4% din produsul intern brut, ceea ce înseamnă că volumul ar fi abia de 4-5 miliarde euro pe an în cazul unei absorbţii integrale; în plus, acestea au predilecţia de a fi investiţii greşite care pot ajuta întrucâtva la sulemenirea României, dar în niciun caz la dezvoltarea ei.
Abia investiţiile străine directe – adică intrarea în piaţă a unor nume noi, proiecte demarate de la firul ierbii, entităţi axate pe producţia nemijlocită, sume aduse de companii strategice care deja sunt în piaţa românească – sunt cele care pot împinge mai sus întreaga societate. De la acestea ne putem aştepta nu numai la crearea de locuri de muncă, dar şi la creşterea exporturilor prin conturarea unei poziţii mai bune a ţării în zona aşa-numitelor „tradables” (bunuri comercializabile).
Străinii însă nu ne caută. Nici germanii, nici americanii, nici chinezii. Corporaţiile din cele mai mari economii ale lumii abia dacă ne găsesc pe hartă. Ne-am reglat macroeconomic, deci teoretic, ar trebui să fim pe radarul investitorilor măcar din perspectiva că aceştia vor şti că nu ar trebui să suporte şi şocuri de volatilitate a economiei.
Într-o lume dominată de supracapacităţi, cu incertitudine legată de cerere pe fondul unei crize a creditului, apetitul pentru proiectele investiţionale pe termen lung este scăzut. Dincolo de tabloul general, România are şi problemele ei particulare care o fac neatractivă: infrastructura proastă, deteriorarea calificării forţei de muncă în ultimii 20 de ani, administraţia ineficientă, volatilitatea legislativă, justiţia care nu funcţionează, climatul ridicat de necinste din zona politică şi mediul de afaceri.
La sfârşitul anilor ’90 şi în prima parte a decadei trecute au venit cea mai mare parte a investiţiilor, însă în zonele de extragere a rentei: ciment şi materiale de construcţii, exploatare petrolieră, telefonie, distribuţie de gaz şi electricitate, bănci (monopolul producţiei de bani), lanţuri de retail. Când s-au terminat de împărţit aceste zone, s-au terminat şi banii străinilor. De aproape zece ani suntem ocoliţi de nerezidenţi atunci când i-am fi aşteptat pentru investiţii pe segmentul „tradables”.
Avem infrastructura de hipermarket-uri. Excelent! Acum ar fi nevoie şi de fabricile care să umple cu mărfuri româneşti rafturile acestora. Ne uităm încă după investitorii care să producă bunurile de care avem atâta nevoie şi pe care le importăm cu preţul hemoragiei de locuri de muncă: furculiţe, farfurii, conserve alimentare, undiţe, corpuri de iluminat, clanţe, lame de ras, ligheane de plastic, mănuşi, pantaloni, biciclete, lopeţi, aspiratoare, maşini de tuns iarbă. Nu la toate putem concura cu producţia din China, dar este exclus ca să fim atât de neajutoraţi încât să nu putem fabrica nimic din toate astea în România.
Aşteptând în continuare companiile străine care să aducă investiţiile directe pentru construirea unei economii axate pe producţia de bunuri, trebuie să luăm în calcul că demografia negativă arată culoarea „roşu” pentru investitorii de aiurea. Nu avem aici creşterea de populaţie care să ofere deopotrivă forţă de muncă şi un consum dinamic astfel încât să fim destinaţia preferată a plasamentelor marilor multinaţionale. Stimularea coagulării capitalului autohton (până nu îmbătrânim cu totul) şi direcţionarea acestuia către investiţiile productive trebuie gândită ca varianta complementară la capitalul străin cu care vrem să reconstruim România.
Până atunci, rămânem în derizoriul celor 666 milioane de euro cât au reprezentat investiţiile străine directe în primul semestru din acest an. O observaţie: criza financiară şi-a găsit punctul de întoarcere într-un minim la nivelul de 666 de puncte pe indicele S&P500 al Bursei de la New York. La semnul Fiarei, investitorii mari s-au reactivat la cumpărare şi de atunci acţiunile americane au crescut în medie cu peste 100%. Ce n-am da ca şi acest reper de 666 milioane de euro investiţii directe să fie un nivel minim în economia românească…

Autor: Adrian Panaite

Sursa: curierulnational.ro

%d blogeri au apreciat: