Arhiva

Archive for 27 august 2013

Din nou despre Constantin Ţăpuş, luptătorul anticomunist

27 august 2013 3 comentarii

Pe data de 11 septembrie 2011 publicam un articol pe care îl numeam „Constantin Ţăpuş – luptător anticomunist ….

Articolul vorbea de un om care a reuşit să ţină sus capul în vremea lui ceaşcă, un om car a avut der suferit din cauza Securităţii

N-am  să mă apuc acum să spun iar povestea, cine doreşte,  poate vedea articolul acolo accesând acest linc Constantin Ţăpuş – luptător anticomunist …

Uitasem de acest subiect când au apărut iar postări la acel articol, astfel, însuşi domnul Constantin Ţăpuş a apărut cu postări…

Ce este interesant e că în cadrul articolului există câteva imagini aduse de pe un blog numit „Arizona”.

Cu ocazia revitalizării subiectului, iată că observ că blogul repectiv a dispărut pur şi simplu cu tot ce cojnţinea… Din fericire, ceea ce am pus în cadrul articolului a fost descărcat şi încărcat aici pe blog.

Unii spuneau că nu are sens să încarc platforma WordPress cu lucruri care puteau fi văzute şi dacă puneam nişte linguri… Eu uite că nu ar mai fi putut, ce s-ar mai fi văzut ar fi fost doar nişte lincuri rupte care nu mai duceau nicăieri.

Deoarece povestea domnului Ţăpuş mi se părea interesantă, am rugat ca dacă vede ce scriu să posteze câteva lincuri care ar putea susţine povestea. 

Pe 26 august 2013 la articolul în discuţie apare o postare din partea domului Tapus Constantin. Zice domnia sa: 

Blue Sorin @ Blogul Arizona a fost sters dar asta nu schimba cu nimic lucrurile , cele scrise aici raman valabile . Despre actiunile mele impotriva autoritatilor si a persoanelor implicate in urmarirea si cercetarea mea in perioada comunista s-a mai scris si in alte publicatii , daca va intereseaza va trimit cateva linkuri cu adresele unde le puteti vizualiza . Cu stima ;

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/electricianul-tapus-in-razboi-cu-securitatea-la-cedo-97538.html

http://www.verticalonline.ro/un-fost-securist-in-cimitirul-eroilor

http://www.verticalonline.ro/curtea-constitutionala-actionata-penal-de-un-gorjean

Aş putea să le las aşa, dar cum a dispărut blogul Arizona, pot dispărea şi chestiile de la capătul lincurilor. Aşa că am hotărât să aduc aici, cu copy-paste  şi cu resprectarea legii care cere menţionarea sursei, a acelor articole indicate de domnul Ţăpuş.

Pe primul linc găsim un articol scris de  ONDINE GHERGUT , publicat pe 7 Iunie 2007 în   romanialibera.ro

Electricianul Tapus, in razboi cu Securitatea la CEDO

Constantin Ţăpuş

Constantin Ţăpuş

Constantin Tapus – electricianul de la Termocentrala Rovinari, cercetat penal in 1988 de Securitate pentru propaganda ostila oranduirii comunisto-ceausiste – il acuza pe generalul maior SRI Marius Sorin Brateanu de faptul ca a falsificat documente oficiale pentru a ascunde acte de politie politica.

SRI Bucuresti a trimis, in 2003, o adresa secreta la Ministerul Justitiei – Comisia pentru Cercetarea Calitatii de Luptator in Rezistenta Anticomunista in care anunta ca „in urma verificarilor efectuate in materialele de arhiva preluate de la fostele organe de Securitate nu au fost identificate documente care sa ateste retinerea sau cercetarea lui Constantin Tapus”.  

Martori refuzati, probe ignorate

In baza acestei adrese a SRI, comisia speciala de la Ministerul Justitiei nu i-a recunoscut lui Tapus, in 2004, calitatea de luptator anticomunist. Tapus a contestat decizia la instantele de judecata, unde legea ii permitea sa aduca martori care sa ateste ca a fost cercetat abuziv de catre Securitate. Numai ca judecatorii de la toate instantele au refuzat sa accepte audierea martorilor si au mentinut hotararea potrivit careia Tapus nu ar fi fost anchetat de Securitate. In paralel cu procesele, Constantin Tapus a facut demersuri la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, unde a reusit sa deconspire mai multi ofiteri de Securitate – preluati, dupa 1990, de catre SRI – care l-au cercetat abuziv. Insa judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au ignorat aceste probe de la CNSAS, luand in considerare doar falsul fabricat de catre SRI sub semnatura generalului maior Marius Sorin Brateanu, potrivit caruia in arhivele fostei Securitati „nu au fost identificate documente care sa ateste retinerea sau cercetarea” petentului. Deoarece a epuizat caile de atac in Romania, Tapus a depus plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). 

Generalul Brateanu si procurorul Bostina, reclamati penal

Constantin Tapus a facut plangere penala si la Parchetul Militar impotriva generalului maior Marius Sorin Brateanu, dar procurorul militar Pantelimon Bostina a decis neinceperea urmaririi penale (NUP) fara a administra probe in dosar. In replica, Tapus a facut plangere impotriva solutiei lui Bostina la generalul Dan Voinea, seful Sectiei Parchetelor Militare. In paralel, Tapus a solicitat CNSAS sa verifice daca procurorul Bostina a facut politie politica inainte de 1989. Pantelimon Bostina este fratele fostului ministru comunist Constantin Bostina, acuzat de implicare in Afacerea „Jimbolia” (contrabanda cu petrol catre fosta Iugoslavie, organizata de catre SRI).

A obtinut deconspirarea a trei dintre anchetatorii sai

Primul deconspirat de catre Tapus prin CNSAS a fost Vasile Bucura, fost sef al Securitatii judetului Gorj. A urmat apoi deconspirarea anchetatorilor sai directi, respectiv ofiterii de Securitate Gheorghe Enoiu si Ion Pinta. „Enoiu era recunoscut drept batausul Securitatii Gorj, iar Pinta a fost implicat si in mineriada din iunie 1990”, ne-a declarat Tapus. Acum electricianul se zbate sa-l deconspire  pe Danut Marinescu, despre care sustine ca a activat in SRI pana de curand, fara sa dea declaratie pe propria raspundere ca nu a facut politie politica, asa cum prevede articolul 27 din  Legea 14/1992. Potrivit lui Tapus, „SRI l-a aparat pana de curand pe Marinescu, sustinand, contrar legii, ca ofiterii SRI fara functii de raspundere nu sunt obligati sa faca aceasta declaratie. Cu alte cuvinte, pot fi ofiteri SRI chiar daca au facut politie politica”. Tapus ne-a pus la dispozitie si documente oficiale din care rezulta sustinerile sale. 

Constantin Tapus: „Am recunoscut ca am comentat ostil stirile de la Europa libera”

„In 1988 eram electrician la Temocentrala Rovinari si cativa dintre colegii mei de serviciu m-au turnat la securistul intreprinderii ca ascult postul de radio «Europa Libera» si apoi comentez ostil inpotriva oranduirii socialiste. Securitatea m-a luat pe sus de acasa, m-au anchetat abuziv, cu violenta, la sediul Securitatii din Tg. Jiu. Am fost batut de Enoiu. El s-a enervat pentru ca la inceput am declarat ca ascult Radio Moscova. Dintre declaratiile date de mine am recuperat-o pe aceea in care am recunoscut ca am comentat ostil stirile transmise de catre postul de radio «Europa Libera» si ca am luat la cunostinta ca faptele comise de mine constituie infractiune de propaganda impotriva societatii socialiste, care se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani. Declaratia mea a fost contrasemnata de catre ofiterii de Securitate Enoiu si Marinescu”, ne-a declarat Constantin Tapus.

 Ce spune legea? 

Ordonanta de Urgenta nr. 214 din 29 decembrie 1999 stabileste cadrul normativ prin care se recunoaste calitatea de luptator in rezistenta anticomunista desfasurata intre anii 1945-1989 celor care au fost condamnati pentru infractiuni politice sau au suferit masuri administrative abuzive. La articolul 3, litera „a” se stipuleaza: „Prin masuri administrative abuzive se inteleg orice masuri luate de organele fostei Militii sau Securitati (…) in baza carora s-a dispus privarea de libertate in locuri de detinere sau pentru efectuarea cercetarilor”. Constantin Tapus se inscrie in acest articol de lege deoarece in anul 1988 a fost saltat din casa de un echipaj al Securitatii, format din sase ofiteri, dus la ancheta, unde a fost batut.

Sursa: romanialibera.ro

Accesând un alt linc din cele trei găsim un articol numit: Un fost securist, în Cimitirul Eroilor publicat pe verticalonline.ro

Cimitirul Eroilor din Târgu Jiu a devenit un loc mult vânat de mai marii Gorjului, dovadă că, pe zi ce trece, apar noi cavouri, cu cruci falnice, voind, parcă, să-i umilească pe eroii căzuţi în războaiele purtate de România.  Printre privilegiaţii care vor da mâna cu martirii noştri se află şi un fost ofiţer de securitate, Dănuţ Marinescu, despre care nu putem spune cât de legal a obţinut locul de veci, pentru că dosarul său nu a fost găsit, la prima verificare.  Că e, însă, imoral să stea în rând cu eroii neamului, se poate spune cu siguranţă.

Cimitirul Eroilor din Târgu Jiu

Cimitirul Eroilor din Târgu Jiu

Cimitirul Eroilor din Târgu Jiu

Cimitirul Eroilor din Târgu Jiu nu mai prea e al lor. Crucile egale, pitice şi aliniate ca la armată au fost năpădite, în ultimii ani, de alte cruci, falnice, ce se ridică de pe cavouri impozante. Acestea aparţin unor cadre militare şi familiilor lor, precum şi câtorva personalităţi ale Gorjului, printre care Liviu Dafinescu- fostul director al Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, sau scriitorul Nicolae Diaconu. Iar, printre cavourile cu pricina, se află şi cel al colonelului în rezervă de securitate Dănuţ Marinescu, cunoscut  cititorilor din cazul lui Constantin Ţăpuş, un angajat al Complexului  Energetic Rovinari, care l-a acuzat de poliţie politică.


„Vreau şi eu în cimitirul eroilor!”

Indignat de faptul că fostul securist a reuşit să intre „în rândul eroilor”, Constantin Ţăpuş a făcut şi el crere să primească acolo un loc de vec i: „Nu că aş avea eu pretenţii  de erou, deşi mi-a fost recunoscută calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă, după opt ani de procese, de către Înalta Curte de casaţie şi Justiţie. Dar vreau să ştiu cum a primit acest securist loc de veci în Cimitirul Eroilor. El, alături de Enoiu,  m-a anchetat abuziv, ceea ce am şi dovedit, pentru că am fost primul gorjean care şi-a văzut dosarul de securitate.”

S-a pierdut dosarul

Comandantul Unităţii Militarea 01013, de la Târgu Cărbuneşti, Lt. Col. Mircea Suciu, care are în subordine, în prezent, Cimitirul Eroilor, are explicaţii parţiale, cel puţin deocamdată, pentru ce s-a întâmplat: „Când noi am primit cimitirul de la Centrul Militar Judeţean, în 2008, erau multe locuri de veci deja aprobate. Asta e posibil, pentru că o parte din cimitirul eroilor a fost transformat, de-a lungul anilor, în ciomitir militar.

Deşi există faptic, cavoul lui Marinescu nu apare scriptic

Deşi există faptic, cavoul lui Marinescu nu apare scriptic

Deşi există faptic, cavoul lui Marinescu nu apare scriptic

Care este situaţia exactă a domnului Marinescu nu pot spune, pentru că acesta nu apare în evidenţele noastre, primite de la Centrul Militar când am preluat cimitirul, deşi cavoul există, în teren. Oricum, dumnealui avea dreptul să primească loc de veci în cimitirul militar, dar dosarul nu e la noi.” La rândul său, Dănuţ Marinescu spune că are aprobările de rigoare, ba chiar ne-a pus la dispoziţie un fel de adeverinţă de la Centrul Militar Judeţean, potrivit căreia ar fi primit aprobare. Însă susţine că i s-a spus că dosarul său, pe care noi am solicitat să-l vedem, ar fi la unitatea de la Cărbuneşti.  Care e adevărul, aşteptăm să aflăm în limita celor 30 de zile permise de lege, aşa cum ne-a promis comandantul unităţii militare Cărbuneşti, după ce se vor face toate verificările, ocazie cu care sperăm să obţinem şi noi o copie după dosar, cum am precizat în cererea adresată unităţii, în baza Legii 544/2001.

Oricum, dacă la legalitate s-ar constata că e în regulă, pentru că în cimitirele militare nu numai că au voie să se îngroape cadrele milirare, dar şi părinţii, nevestele şi copiii acestora, ba chiar şi alte persoane, în limita a 5% din capacitatea cimitirului,  la capitolul moralitate situaţia e clară. Eroii au fost înnăbuşiţi de neeroi… Iar ca o ironie a sorţii, după cum scriam cu ceva timp în urmă, bustul generalului Ion Culcer a fost furat din cimitir, de parcă generalul ar fi coborât de pe soclu şi ar fi plecat, scârbit de aşa o imagine a Cimitirului Eroilor.

Sursa:  verticalonline.ro

Și. în sfârșit, pe al treilea linc, care duce la siteul  verticalonline.ro,   Aura Stoenescu publică pe 12 Octombrie 2011 găsim articolul:

Curtea Constituţională, acţionată penal de un gorjean

În curând, judecătorii Curţii Constituţionale vor trebui „să dea cu subsemnatul” la Curtea Penală Internaţională de la Haga, dacă această instituţie de drept internaţional va aprecia că aceasta au nedreptăţit un cetăţean din Gorj. Este vorba despre Ţăpuş Constantin, cel care a reuşit, după ani de procese, să-i fie recunoscută calitatea de fost persecutat politic şi cea de luptător în rezistenţa anticomunistă, iar acum, când cere despăgubiri morale, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale două articole de lege.

Constantin Ţăpuş a cheltuit sume imense de bani şi mult timp pentru a învinge sistemul şi încă nu a reuşit

Constantin Ţăpuş a cheltuit sume imense de bani şi mult timp pentru a învinge sistemul şi încă nu a reuşit

„…am  fost torturat , bătut şi privat de libertate pentru cercetări , de organele de represiune  ale regimului comunist  , ca având opinii critice la adresa regimului. Ca  urmare, deţin  documente şi dovezi prin care  statul  Roman mi-a recunoscut calitatea de fost persecutat politic şi mi-a eliberat  de către Ministerul Justiţiei  decizia cu Nr. 42/16.04.2010  care atesta calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă. Urmare a persecuţiei, m-am adresat justiţiei, în baza legii 221/2009 în Dosarul cu nr. 8544 /95/2009, unde a fost respinsă, prin  Decizia Nr. 407/18.11.2010  a  Curţii de Apel Craiova,  datorită constatării  Curţii Constituţionale a României  a art.1 şi 5 din  Legea 221/2009 , ca fiind neconstituţionale, făcând  jocul puterii politice de la Bucureşti.” Aşa începe plângere penală a lui Constantin Ţăpuş din Târgu Jiu, care cere Curţii Penale Internaţionale de la Haga, în conformitate cu art. 7 paragraf 1 (h), 2 (g) din statut să intervină în cazul său. Acesta solicită să fie declanşată procedura de cercetare penală faţă de următorii judecători ai Curţii Constituţionale din România: Augustin Zegrean (în calitate de preşedinte), Acsinte Gaspar, Petre LĂzĂroiu, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader. Constantin Ţăpuş menţionează că, în conformitate cu Rezoluţiile 1096 / 1996 şi 1481 / 2006 ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, respectiv, art. 8 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, Parlamentul României a elaborat legea 221 / 2009, privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989. Însă, în opinia sa, „în mod criminal, prin săvârşirea infracţiunii de persecuţie, în sensul art. 7, paragraf 1, litera (h) şi art. 7, paragraf 2, litera (g), din Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale de la Haga, 6 (şase) judecători ai Curţii Constituţionale din România, au mutilat legea – prin Deciziile 1358 şi 1360 date în 21.10.2010 (deci în aceiaşi zi) -, în sensul ca au înlăturat din conţinutul legii prevederile referitoare la persoanele îndreptăţite să beneficieze de lege, adică urmaşii celor persecutaţi de regimul comunist, precum şi dreptul la despăgubiri morale. Astfel, declarând în mod criminal, că prevederile art.5 aliniatul 1 litera a din legea 221 / 2009, sunt neconstituţionale, cei 6 judecători ai Curţii Constituţionale împiedică moştenitorii persoanelor persecutate de regimul comunist să ceara despăgubiri. De asemenea, prin declararea ca fiind neconstituţional art. 1 litera a din legea 221 / 2009 (dispoziţie cu privire la recuperarea daunelor morale), practic, nici persoanele persecutate şi nici urmaşii acestora, nu mai au dreptul la despăgubiri morale.

 

„Judecători lipsă”

6 judecători ai Curţii Constituţionale, reclamaţi penal la Haga

6 judecători ai Curţii Constituţionale, reclamaţi penal la Haga

Cel care face plângerea, speră ca deciziile Curţii Constituţionale să fie lovită de nulitate, pentru că a fost luată de doar şase judecători: „Trebuie subliniat faptul că, cele doua (2) decizii au fost date de cei 6 judecători ai Curţii Constituţionale, în formă incompletă de constituire a Curţii Constituţionale. Cu alte cuvinte, cei 6 judecători au încălcat cu dispreţ însăşi Constituţia României, care potrivit art. 142 ( 2 ) Curtea Constituţională se compune din 9 judecători iar nu din 6 judecători, aşa cum în mod neconstituţional au procedat judecătorii nominalizaţi mai sus.

„Curtea Constituţional funcţionează neconstituţional”

Îndârjit şi supărat pe legiuitorii din România, Constantin Ţăpuş e hotărât rău să dea de pământ cu Curtea Constituţională a României. În plângerea sa Către Curtea Penală Internaţională de la Haga, acesta susţine, chiar, că aceasta funcţionează neconstituţional: „Cu această ocazie semnalăm şi faptul că, legea 47 /1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, conţine mai multe articole neconstituţionale. Art. 12 (3) din legea 47 / 1992, în formă modificată, violează art. 31 (1) al Constituţiei României pentru că limitează dreptul fundamental de acces la orice informaţie, şi anume, documentele în baza cărora Curtea Constituţională pronunţă şi emite decizii, dă sentinţe sau avizează. Art. 51 (1) din legea 42 / 1992, în formă modificată, este o violare, aşa cum deja s-a afirmat, a articolului 142 (2) al Constituţiei României, în sensul că chiar dacă Constituţia stipulează expres că numărul de judecători care constituie Curtea trebuie să fie 9, Legea 47 / 1992, admite reducerea lor la 6. ART. 52 (2) din Legea 47 / 1992, este incompatibil cu prevederile articolului 131 (1), (2) , (3) al Constituţiei, în măsura în care admite ca procurorii să ia parte la şedinţele de judecată, deşi Constituţia stipulează că procurorii sunt organizaţi în autorităţi de urmărire paralele cu instanţele sistemului judiciar român. Ori Curtea Constituţională nu funcţionează în cadrul sistemului judiciar. Acest fapt este o manifestare peremptorie a mentalităţii comuniste în elaborarea şi votarea legilor, adică, în regimul comunist, procurorul era peste tot şi mereu, în fiecare structură pentru a apăra Puterea.”

Curtea Constituțională tace

Solicitarea pe care am făcut-o, atât telefonic cât și în scris, Curții Constituționale a României de a-și prezenta punctul de vedere în legătură cu aceste acuzații a rămas fără răspuns, cel puțin deocamdată. De la secretariat ni s-a comunicat că instituția nu are purtător de cuvânt, dar că solicitarea va fi înmânată, alături de copia după plângerea cetățeanului gorjean și confirmarea de primire la Haga judecătorilor, iar aceștia vor decide dacă vor da un răspuns sau nu.

 Sursa: verticalonline.ro

%d blogeri au apreciat: