Arhiva

Archive for 10 noiembrie 2013

SIMONA IONESCU, redactor şef EVZ: ” …miliardarul Voiculescu … îşi ţine ziariştii de la „Jurnalul Naţional” neplătiţi de 3-4 luni de zile…

10 noiembrie 2013 Lasă un comentariu

 

Voiculescu, între Varan şi o şopârlă de Dâmboviţa  Citiţi mai mult: Voiculescu, între Varan şi o şopârlă de Dâmboviţa - Opinii EVZ > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/voiculescu-intre-varan-si-o-soparla-de-dambovita

Simona Ionescu     Am citit cu uimire ceea ce a scris Dan Voiculescu pe blogul său, încercând să justifice faptul că a cerut închiderea ziarului Evenimentul zilei.
     Mi-am amintit instantaneu de un criminal care-şi ucisese soţia şi, în afara scenariului creat pentru a-şi ascunde fărădelegea, avea tupeul să-l acuze pe procuror, întâi că nu e în stare să-l descopere pe cel ce i-a omorât soţia mult-iubită, apoi, când procurorul l-a arestat, să declare presei că el este o victimă a anchetatorului ce a vrut doar să raporteze că a rezolvat un dosar. A sfârşit prin a-şi mărturisi odioasa crimă, iar judecătorii l-au condamnat la mulţi ani de puşcărie

     Cazul acestui tânăr student a făcut vâlvă în presa anului 1993 prin tupeul de care a dat dovadă, prin modul în care l-a convins şi pe tatăl fetei să îi ia apărarea în faţa magistraţilor şi a opiniei publice, deşi fiecare probă îl indica pe soţ ca autor al crimei.

De acest tupeu împins până la extreme mi-a amintit şi textul miliardarului Dan Voiculescu, mogul ce vrea desfiinţarea altor instituţii de presă care nu-l menajează când e vorba de dosarele sale penale. Ce scrie patronul a zeci de firme, inclusiv de presă, în textul care vrea să-i motiveze gestul? Voiculescu spune că la baza acţiunii sale în justiţie a stat faptul că societatea care deţine Evenimentul zilei are capital social de 200 de lei şi pierderi de milioane şi că doreşte respectarea legii.

„Nicio clipă nu am fost de acord şi nu doresc închiderea unei instituţii de presă pentru că am fondat un trust de presă”, spune Voiculescu. Omiţând că el nu are nici o calitate legală, Dan Voiculescu dă indicaţii despre ce trebuie să facă EVZ ca să nu-i ceară el dizolvarea : „activul net să fie egal cu cel puţin jumatate din capitalul social”. Tupeul este maxim pentru un om care are aceleaşi probleme economice ca şi Evenimentul zilei, B1 sau alte trusturi şi firme de presă, aduse în pragul insolvenţei de cu totul alte persoane decât cele care le patronează acum şi care le-au preluat cu datorii pentru a le salva de la dispariţie.

Evenimentul zilei, fără a avea patron un mogul, încearcă să-şi plătească datoriile din urmă, se lupta cu penalizările moştenite şi încearcă să menţină pe piaţă un ziar important, care există de 21 de ani. În schimb, miliardarul Voiculescu, omul despre care s-a tot spus cât de dubios şi-a construit averea, îşi ţine ziariştii de la Jurnalul naţional neplătiţi de 3-4 luni de zile şi a băgat trustul în insolvenţă. Editura Intact, care editează Jurnalul Naţional şi este în insolvenţă, are datorii totale de 13,6 milioane de euro, anunţa la începutul anului site-ul Pagina de media.

Interesant pentru conturarea profilului magnatului şi politicianului Voiculescu este şi cui datorează bani Editura Intact:

      *Principalul creditor, cu 4,7 milioane de euro, este compania Crescent Commercial&Maritime Limited, controlată de familia Voiculescu.

      *Tipografia G Canale, care a tipărit cărţi din colecţia Bibioteca pentru Toţi, are de recuperat 3,5 milioane de euro de la Jurnalul.

      *Companii din grupul de firme controlat de familia Voiculescu: Intact Publishing, Intact Media Group, Antena TV Group, dar şi Dan Voiculescu (aproape 40.000 de euro de primit) şi Corina Voiculescu (20.000 de euro).

Câtă prefăcătorie şi otravă trebuie să existe într-un om care clamează respectarea legilor de către alţii când el a luat fraudulos un teren de sute de hectare de la stat şi şi-a construit acolo imperiul mediatic? Pentru această faptă prima instanţă de judecată l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 5 ani de puşcărie. Cum poate Voiculescu trage la răspundere alte instituţii de presă, cu probleme financiare mult-mult mai mici decât ale sale, când el şi familia lui, prin firmele lor, au datorii de aproape 150 milioane de lei?

     Aşa cum rezultă din informaţiile publice de pe site-ul Ministerului de Finanţe, o serie de companii, parte a grupului Intact, se află în aceeaşi situaţie de activ net negativ şi cu capital social de 200 de lei. Ca exemplu: Media Casa Press, Sed Consultans Branding, Logicons SA sau Intact Publishing SRL, ultima având ca acţionar unic chiar societatea Intact Production care a introdus cererea de dizolvare a Editurii Evenimentul şi Capital. De aceea l-am asemuit pe Dan Voiculescu cu criminalul ce poza în ingenuu şi juca rolul unui justiţiar. Oare reptila aia mare din Komodo, Varanul – care i-a adus porecla lui Voiculescu – are un comportament asemănător? Greu de spus, dar e posibil ca, într-o zi, Varanul nostru să ajungă o biată şopârlă de Dâmboviţa.

Autor: Simona Ionescu
Sursa: evz.ro

Comentariu Blue: Articolul Simonei Ionescu se referă la articolul  Presa este independenta daca traieste pe banii ei publicat la 8 Noiembrie, 2013 pe blogul varanului Dan Voiculescu şi poate fi accesat dând clic aici 

De ce se opune Victor Ponta desecretizării Dosarului Dunărea? Oare pentru că s-ar afla la cine au ajuns banii din conturile lui Ceaşcă? (De ex. : a unora care trag vânturi la tv in live?)

10 noiembrie 2013 Lasă un comentariu

Motto: Comunismul a intrat în comă la Loviluţia din Decembrie parastas sărbătorit de fraieri în 1989. Comuniştii s-au transformat .. acum sunt fie fraieri fie şmeckeri …

LIBERTATE

România este  o ţară  greu de înţeles… Cine încearcă să o privească, vede o încâlceală de fire care par a veni de peste tot şi care duc peste tot, o colcăială dementă, ilogică. Dacă te apropii, ca la curbele fractalice, încâlceala devine şi mai mare, mai complicată, mai de neînţeles …

Secretul pare a fi să ne detaşăm şi să încercăm să privim ansamblul … Ca la tablouri .. dacă vrem să le vedem bine, trebuie să ne tragem câţiva paşi în spate altfel riscăm să fim ameţiţi de tuşele pictorilor…

Legat de acest articol… e lung, e complicat, poate şi acam dezlânat … pleacă de la una şi ajunge la alta. L-am scris direct,fără a reveni cu corecţii şi ajustări.

Articolul pleacă de la un articol al Sorinei Matei scris cu intenţia de a releva anumite chestiuni din discursul preşedintelui Băsescu şi despre teama premierului Ponta legat de desecretizarea Dosarului Dunărea şi ajunge la PĂPUŞARI (termernul îmi aparţine), un grup neştiut, dar extrem  de puternic care ar controla România şi poate nu numai.

Existenţa acestui grup ar fi exact ceea ce lipseşte ca să ne explicăm  motivele  comportamnetului aparent ilogic al politicinilor.

PRECIZARE IMPORTANTĂ: Acest articol nu se doreşte o analiză mai mult sau mai puţin laborioasă ci doreşte să aducă cititorului una din multele chei în care poate fi privită şi înţeleasă evoluţia cu aparenţă dementă a României după 1989 … 

Articolul Sorinei Matei, de la care am plecat, a fost publicat pe blogul jurnalistei   sâmbătă, 9 noiembrie, 2013 şi se numeşte: „Cum a dezvăluit Președintele Băsescu planul „coaliției pușcăriabililor” pentru 2014http://sorinamatei.blogspot.ro/2013/11/cum-dezvaluit-presedintele-basescu.html

 PĂPUȘAR

Jurnalistă de clasă, Sorina Matei publică pe 9 noiembrie, pe blogul său, un articol pe care l-aș categorisi  drept excelent.

Este utimul din articolele sale pe care le-am citit, dar cred că e printre cele mai bune pe care le-a scris.

Jurnalista face o analiză a discursului lui Traian Băsescu din 8 noiembrie.

Sorina MateiEa numeşte spune despre discursul Preşedintelui că  „…nimic întâmplător n-a fost invocat…” şi că  „…Totul a fost plin de semnificații importante, rostit apăsat, ferm, cu detalii devastatoare din punct de vedere politic pentru liderii USL care s-au trezit luați prin surprindere, loviți cu leuca în moalele capului, buimaci, și puși în fața unor fapte și realități crude. Neavând argumente credibile să le explice, nu au știut cum să reacționeze. Bâlbâiala a fost evidentă….”

Conform domnişoarei  Matei, Băsescu a dezvăluit un plan, un joc menit să ducă la acapararea totală a puterii de gaşca puşcăriabililor aflaţi de fapt şi acum la putere. Doar că de data asta vor tot, tot…  Planul fiind unul complex, etapizat şi având deja „mai multe componente: Presa, Justiția și persoana fizică și politică Traian Băsescu.”


Componenta I:  PRESA

Presa

Presa

„Nu trebuie – scrie jurnalista – decât să citim niște rânduri de acte normative, să vedem niște atitudini evidente, să le coroborăm cu mai multe acțiuni clare și la fel de publice, și vom vedea că scopul real și imediat este asanarea oricărei poziții mediatice critice la adresa actualei Puteri și crearea, pentru cursa prezidențială din 2014, a unei mari coaliții mediatice care să susțină un unic candidat la Președinție.
În 2009, în alegerile prezidențiale, a fost la fel. Toate imperiile mediatice ale mogulilor potenți, lacomi și nu foarte inteligenți au susținut cu toată tăria un candidat, pe Mircea Geoană, iar finalul a fost mai mult decât devastator: trusturile și întreaga mașinărie s-au făcut praf, candidatul Geoană a pierdut Președinția României, iar oamenii care, cu adevărat, voiau să controleze Președintele României au falimentat, au ajuns în pușcărie, s-au lovit implacabil de propriile dosare din Justiție și nelegiuiri de care fugeau sau, după caz, zac și acum în temnițele statului.
Spre deosebire de 2009 însă, în 2014, planul include și Televiziunea Publică și Radioul de stat. Și ele ar trebui să facă parte din această mare coaliție mediatică iar portdrapelul ar trebui să-l țină, bineînțeles, trustul controlat de Dan Voiculescu.
La TVR cel puțin este speculată din plin dificila situație financiară și este susținut un blocaj, responsabili de toate aceste acțiuni în desfășurare fiind tot politicienii puterii și politrucii din dotare. Așa se face că, oricând, în baza unei legi de organizare și funcționare a SRTV, modificată de majoritatea de 70% a USL din Parlament sau în baza unui Cod al Insolvenței ce are ca primă victimă presa fragilă financiar, oricine poate veni și cumpăra sau anexa la bucată Televiziunea Publică, deși TVR și SRR sunt obiective, instituții care țin de sistemul de siguranță națională a României.
Sub fanionul trustului subrezit de un dosar de șantaj, trimis în judecată ca persoană juridică cu patroni cu tot, tot ce poate fi controlat financiar în presă ar trebui să se încoloneze în susținerea mediatică a principalei candidaturi din 2014 pentru Palatul Cotroceni.
Cel mai probabil, se vor reedita momentele din 2009 și nu numai: blocaj mediatic total pentru ceilalți candidați, manipulări, dezinformări, atacuri furibunde, linșaje mediatice. Semnalele deja au apărut, doar cine nu vrea nu le vede. Rețeaua mediatică la care se adaugă câteva zone evidente din mediul online și destul de puțin din tradiționala presă scrisă/online, și ea în dificultate financiară, este ca și unsă, în block-start.
Un singur lucru este cert în capul acestor oameni: ai presa, controlezi mintea oamenilor, a electoratului, controlezi candidatul, îi ai la mână pe veci pe numărul 1 al țării, ai imunitate, poți fura în neștire, nu pățești absolut nimic.
Acesta este lanțul trofic al sistemelor politico-mediatice asemănătoare structurilor de tip Cosa Nostra: fiecare parte se hrănește din vulnerabilitățile celeilalte, într-o dependență totală. Nu contează cât de mult se urăsc sau se iubesc, important este scopul final și ca toată lumea să aibă ceva de câștigat ca să fie cât de cât mulțumită. Cu asta s-a luptat omul politic Traian Băsescu aproape un deceniu. Și spre disperarea multora, a câștigat.
Din decembrie 2014 însă, va fi altcineva la Palatul Cotroceni. Din păcate, toți candidații oficiali și neoficiali ai USL la Președinție sunt extrem de slabi și de dependenți de acest tip de sistem.”

Componenta II: JUSTIȚIA

Justiția „Vă întrebați cumva cine stă în spatele acestei coaliții? – continuă Sorina Matei articolul – Răspunsul este simplu: toți cei care vor să cucerească cu orice preț Puterea. Veriga cea mai importantă o reprezintă, evident, politicienii. Iar dacă vorbim de USL, putem identifica cu foarte mare ușurință o adevărată galerie de lideri în mare dificultate cu Justiția.
Liviu Dragnea – președinte executiv PSD- trimis în judecată în dosarul referendumului, o multitudine de baroni celebri ai PSD cu procese în instanță, Relu Fenechiu – trei ani cu executare în primă instanță în dosarul Transformatorul, o altă serie de liberali trimiși în judecată sau urmăriți penal, Dan Voiculescu- cinci ani cu executare în primă instanță în dosarul ICA, trimis în judecată în dosarul șantajului, dosare de corupție ce încep să zguduie Guvernul.
Peste toate acestea, în ultimul an și jumătate asistăm la o adevărată furie concertată și dublată de acțiuni nefaste pe tot ceea ce înseamnă palier judiciar. Atitudini vădite și acțiuni de intimidare a Justiției, a CCR, din partea premierului Victor Ponta și președintelui Senatului, Crin Antonescu, decapitarea politică a unor procurori apreciați de misiunile diplomatice occidentale ce soluționaseră dosare importante, acțiuni de control politic disciplinar asupra magistraților, declarații de susținere a oamenilor politici certați cu legea cu scopul de a intimida judecătorii, blocaj politic asupra organismelor care ar trebui să apere independența sistemului judiciar, inițierea și susținerea unor falii în sistem, atitudini care au condus la oprirea flagrantă a unor anchete în plină desfășurare, un Parlament care face zid pentru orice cercetat penal, tot împotriva Justiției. Ba mai mult, chiar vrea s-o șubrezească legislativ, din temelie.
Toți acești oameni au vrut, vor și acum și vor vrea și anul viitor același lucru: să controleze Justiția ca să se protejeze în fața ilegalităților.
Asta au făcut până în 2004, asta au vrut și în 2007- la prima suspendare, asta au dorit și în 2009- la alegeri, asta și-au propus și anul trecut, în 2012, la a doua suspendare a Președintelui României. Toți cei care au contribuit decisiv, chiar politic, în sprijinul acestor acțiuni, ultima cu consecințe în destabilizare a statului, sunt cei de mai sus. Singura lor mare frică este cea de Justiție. 

Pe de altă parte, puțini știu, de exemplu, că multe dintre acțiunile și atitudinile mogulului Dan Voiculescu legat  de președinții României din ultimii 15 ani au legătură și cu un alt lucru: situația arhivei Întreprinderii de Comerț Exterior Dunărea, firma creată în 1982 pentru ca să asigure veniturile Securității, ca o structură a spionajului extern prin care se derula și controla comerțul exterior al României. ICE Dunărea a fost desființată în 1990 și odată cu ea au dispărut sute de milioane sau poate chiar miliarde de dolari.
În 1999, într-o seară, după un CSAT, tot ceea ce poate să însemne Dan Voiculescu a intrat în panică. Emil Constantinescu, Președinte al României declasificase arhiva ICE Dunărea. Un atac susținut a început imediat din partea trustului care s-a finalizat în 2000, odată cu alegerile prezidențiale și cu ieșirea din scenă a lui Emil Constantinescu, învins „de structuri”.
Pe 20 Decembrie 2000, noua Putere – PDSR- se instalează și, în frunte cu Ion Iliescu și cu Adrian Năstase, clasifică într-unul din primele CSAT arhiva ICE Dunărea care ajunsese deja în ancheta Parchetul General, sub coordonarea unei echipe mixte alături de SIE, sub coordonarea procurorului Ovidiu Budușan. Potrivit unor relatări ale vremii, ancheta procurorului Budușan ajunsese spre final dar a fost inexplicabil blocată de refuzul BNR de a colabora cu privire la conținutul și traseul unor bani derulați prin două conturi. Oricum, arhiva ICE Dunărea a fost clasificată din nou, ancheta s-a oprit iar Cătălin Harnagea, fost director SIE a spus după aceea că totul ar trebui totuși să fie în ancheta Parchetului General. Au urmat 4 ani de liniște.
Pe 28 Februarie 2005, în a doua ședință CSAT condusă de noul Președinte al României  este pentru a doua oară declasificată arhiva ICE Dunărea: „CSAT a stabilit declasificarea arhivelor „Dunărea” urmând ca, în 30 de zile, în urma analizei efectuate de SIE, depozitarul acestei arhive, să se stabilească tronsoanele care pot fi declasificare și făcute publice”. Atacul la adresa lui Traian Băsescu deja începuse.
1 Octombrie 2013, președintele Băsescu inițiază o hotărâre a CSAT de desecretizare a ultimei părți din arhiva ICE Dunărea, „Dunărea Operativ”. Premierul Ponta refuză să semneze decizia, la fel și miniștrii, președintele Băsescu face un nou proiect de hotărâre- refuzul din partea premierului Ponta și Guvernului se menține, serviciile speciale își dau semnătura, iar pe 30 Octombrie 2013, deja SIE și CNSAS intră în posesia hotărârii CSAT de a preda/primi arhiva „Dunărea Operativ”. Totul va avea loc săptămâna viitoare. Iar arhiva Crescent cel mai probabil se află în Cipru.

Detaliul devastator din punct de vedere politic și pe termen lung pentru Victor Ponta este refuzul constant de a semna pentru declasificarea arhivei „Dunărea Operativ”. De ce a făcut asta Victor Ponta, de ce îi este frică și a ales să-l protejeze pe Dan Voiculescu poate chiar de Justiție, din moment ce chiar verișoara mogulului, aflată în plin proces, a cerut niște documente pentru care 10 ani SIE a decis că este mai bine să fie ținute la secret.
Decizia lui Ponta e cu atât mai suprinzătoare cu cât, ca fost procuror, în perioada 1998-2001, adică exact perioada în care a fost declasificată pentru prima oară arhiva ICE Dunărea și anchetată de procurorul Budușan, era la Parchetul General și știe foarte probabil greutatea unei asemenea acțiuni și însemnătatea ei.

De ce face zid Victor Ponta pentru un exponent al fostei Securități, un om cu condamnare pe fond în primă instanță, acuzat că a prejudiciat cu zeci de milioane de euro statul român, un om trimis în judecată recent pentru complicitate la infracțiunea de șantaj? Ce arată în acest moment cancelariilor occidentale, ce par deja neîncrezătoare, posibilul candidat la Palatul Cotroceni, Victor Ponta? Că-i este teamă și poate fi oricând controlat la o adică de un exponent al fostei Poliții Politice. Acest refuz constant, inexplicabil, este de-a dreptul distrugător pentru viitorul său.
Culmea este că, în replică la toate aceste acțiuni de neînțeles, Victor Ponta a ales să-l atace în stilu-i caracteristic pe Traian Băsescu spunând explicit că, în 1989, „Băsescu era la Securitate”. Victor Ponta, premier al României în exercițiu, a spus că-și susține afirmațiile în baza unor așa- zise documente prezentate de un alt colaborator al lui Dan Voiculescu, Mugur Ciuvică. Ciuvică a pierdut în România procesul cu președintele Băsescu, există hotărâre definitivă și irevocabilă a Justiției române, a pierdut și la CEDO procesul iar nici până acum nu i-a plătit despăgubirile de 500 de milioane de lei vechi pe care i le datorează șefului statului.”

Componenta  III: TRAIAN BĂSESCU

Traian Băsescu

Traian Băsescu

„ Cum în ultimii 9 ani – îşi începe ultima parte a articolului bruneta – Dan Voiculescu, în ciuda tuturor eforturilor, nu a reușit să-l dărâme pe președintele Băsescu, fâcând din el mai degrabă o obsesie ce ar putea fi tratată într-o clinică de specialitate, ultima idee vânturată asiduu de un an a fost aceea de a se coace un dosar pe numele lui Traian Băsescu.
Ca atare, în martie anul acesta, o fundație controlată tot de Dan Voiculescu, a depus la Parchetul General o plângere penală și mai multe așa-zis documente care ar fi arătat niște tranzacții suspecte în contul Alianței D.A, în 2004, în valoare totală de 7 milioane de dolari.
Firma ce făcea viramentele era a lui Sorin Ovidiu Vîntu, un alt mogul pușcăriaș, iar prin ea, în realitate, se spălase bani în Cipru și Indonezia, în acțiuni ce tot cu Vîntu aveau legătură.
Parchetul General a trimis speța spre Parchetul Capitalei iar după răspunsuri clare că speța/tranzacția nu există, după o jumătate de an, un alt liberal aflat în dificultate cu Justiția, ia hârtiile de la fundația controlată de Dan Voiculescu, le prezintă public și-l acuză pe Traian Băsescu de spălare de bani.
Nici răspunsul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor- potrivit căruia- operațiunile nu sunt reale, respectiv nu au fost efectuate- nu prea i-a convins peliderii USL care toți erau pregătiți să inființeze inclusiv o comisie de anchetă parlamentară care să inflameze subiectul, să-l prezinte public pe președintele României ca pe un potențial infractor care spală bani și este protejat de Justiție și să-l pună evident în dificultate în a apăra Justiția în ultimul său an de mandat.

Dacă ne aducem aminte și în campania prezidențială din 2009, chiar fratele președintelui era acuzat de aceiași oameni din aceleași grupări, că ar fi făcut comerț cu arme. Scopul a fost același, rețeta e veche: decredibilizarea cu orice preț a președintelui Băsescu, atât intern cât și extern, prin lansarea de acuzații extrem de grave care să alerteze și îngrijoreze pe toată lumea.

Foarte probabil, de tot acest arsenal al marelui plan, menit să acapareze prin orice fel de mijloace funcția supremă în stat, România va avea parte până pe 22 Decembrie 2014, când noul Președinte al României va depune jurământul de credință în fața Parlamentului. La 25 de ani după căderea comunismului, vom vedea, în mod paradoxal, dacă reprezentanții vechilor structuri vor reuși totuși să înghită sau nu până la urmă cu totul acest stat.

Până acum, n-au reușit. Ceea ce e totuși bine. Dar insistența, disperarea și lăcomia sunt uriașe.

Proștii sunt coșmarul națiunii, spunea cineva într-o carte. Pentru că numai proștii agresivi cred că oamenii mari pot fi scoși din istorie demolându-le statuile.
Eu cred însă în ceea ce spunea Brassens: ca să înțelegi totuși că ești prost trebuie să-ți meargă mintea.”

Articol bine articulat, ar trebui să fie devastator pentru anumite cariere politice, între altele cea a lui Ponta, ca să nu mai spun de cea a lui Dan Voiculescu…

 

 Victor Ponta

Victor Ponta

Sorina Matei zice în articol că Detaliul devastator din punct de vedere politic și pe termen lung pentru Victor Ponta este refuzul constant de a semna pentru declasificarea arhivei „Dunărea Operativ”ar fi aşa dacă România ar fi o ţară sănătoasă la cap şi românii nişte oameni destul de demni ca să nu se lase cumpăraţi cu un mic, un ţap de bere, o brichetă, un pumn de făină şi o cană de ulei… dar nu e aşa … deci detaliul oricât de devastator ar fi imediat ce ţapul de bere se duce peste mititelul cu muştar … 

Ce nu poate face jurnalista domnişoara Matei deoarece nu-i permite statutul de jurnalist din cauza faptului că probitatea profesională îi cere să-şi argumenteze matematic fiecare afirmaţie cu probe irefutabile, neputând să emită judecăţi plecând de la zvonuri, pot face eu. În acest sens, pot să amintesc de un zvon legat de acele controversate conturi ale lui Ceauşescu, zvon care a tot circulat după 1990.

Conform acestui zvon, respectivele conturi erau administrate de Securitate.

Despre dispariţia acelor bani, se spunea că s-ar ajunge la o lămurire a problemei tocmai prin desecretizarea celebrului Dosar Dunărea.

Aceste conturi ar fi ajuns în mâinile câtorva iniţiaţi, deveniţi oameni de afaceri, cei mai mulţi necunoscuţi cele mai mari părţi din populaţie…

Dan Voiculescu

Dan Voiculescu

În 1982, Dan Voiculescu renunță la locul de muncă de la stat și devine reprezentantul firmei cipriote Crescent Commercial & Maritime Ltd. Cyprus în România. Crescent   avea relații privilegiate cu Securitatea, mai  concret cu Intreprinderea de Comerţ exterior „Dunărea”, Intreprindere a Securităţii, condusă de colonelul Constantin Gavril.

De fapt, ce naiba sunt acele vestite conturi ale lui Ceauşescu?

Totul se bazează pe zvonuri … Oficial, conturile nu au fost descoperite niciodata. Există însă  indicii care spun că aceste conturi erau de fapt folosite de unii agenti ai serviciilor secrete comuniste (spioni) si de oameni care ar fi activat in COMERŢUL EXTERIOR, controlat total de Securitate.

Dupa fuga lui Pacepa, în SIE s-a reorganizat, astfel apărând UAVS (Unitatea de  Acţiuni Valutare Speciale),  rolul ei fiind acela de a obţine valkuta necesară fără efort din partea economiei naţionale, fonduri din care se plătea şi datoria externă.

Pentru evidenţierea acestor bani, în secret s-au creat la BRCE (Banca Romana de Comert Exterior) conturi speciale care în aveau ca ordonator pe Nicolae Ceauşescu.

Statul român a angajat, pentru găsirea ascestor bani, nişte specialişti străini care au plecat aşa cum au venit. Realităţile româneşti erau prea dure; în 1991, Washington Post publica declaraţiile unora din experţii canadieni: „E periculos să ştii prea multe, răspunsul la întrebarea „Unde sunt banii” poate fi fatal”.

Firma Crescent apare e pomenită des când vine vorna de conturile lui Ceaşcă deoarece Crescent era partenerul de bază si principalul beneficiar al ICE Dunărea pentru operaţiuni de export ciment, uree, produse metalice şi aluminiu, avea o cifra de afaceri anuala de 200 de milioane dolari. 

Firma avea tot felul de extensii în Atena si Viena, unde avea reprezentanţe oficiale. Cea mai puternica însă, era reprezentanţa de la Bucureşti, condusa de Dan Voiculescu, în calitate de director general. In anii 1984 – 1989, „ştabul” suprem în afacerile Crescent, era un anume John Edgington, care isi facea veacul  pe la Viena.

Legat de Crescent au apărut tot felul de suspiciuni în special pentru că, după 1990, experţii angajaţi de guvernul român împreună cu avocatul Ion Nestor, au făcut investigaţii la Nicosia, Atena şi Viena pentru lămuriri în problema Crescent. Acolo, au luat legătura şi au vorbit  cu Fouad Sanbar şi John Edgington. 

Aceste descoperiri au dus la blocarea cercetărilor detectivilor canadieni, respectivii părăsind precipitat România, lansând un mesaj şi un film documentar difuzat de CBS in 1991- „Averea Dracului”.

In 2008, în Parlamentul Romaniei, după o lungă perioadă de enigme şi mistere în care lumea se întreba unde sunt banii lui Ceausescu s-a pornit din nou o ancheta. O ancheta care nu a descoperit, în fapt, nimic. Era logic, dacă vrei să îngropi un subiect faci o comisie şi declanşezi o cdercetare.

„Concluzia comuna a tuturor celor audiati a fost ca Nicolae Ceausescu nu a avut conturi in afara tarii. Toti cei audiati, fara exceptie, au insistat asupra faptului ca Nicolae Ceausescu nu vedea nici un motiv sa depoziteze banii in afara tarii atata timp cat era convis ca are controlul total asupra situatiei interne. Nici copiii cuplului Ceausescu nu au avut astfel de conturi ” –  arată raportul parlamentar comis cu acea ocazie.

Rămân întrebări multe …

Faptul că Premierul Ponta se opune cu cerbicie desecretizării Dosarului Dunărea ar putea însemna că prin această desecretizare s-ar descide un drum la capătul căruia scrie mare de tot:  PUŞCĂRIE…

Cine se teme de asta? Probabil nişte oameni cărora Ponta şi alţii aflaţi în apropiere le pupă  mâna şi le spune cu zâmbet mieros şi politicos: Să trăieşti boierule… Cine sunt „boierii”?

Revenind la zvonuri, nu putem spune în clar, pentru că nu avem dovezi cu parafă, dar ne putem imagina că unul din beneficiari e uneori bolnav la maţe şi trage vânturi în direct la televizor … ne mai putem imagina şi de alţii …

Cei de care ne putem imagina, sunt probabil nişte îndivizi relativ mititei, scoşi la înaintare pentru a atrage atenţia de la cei cu adevărat puternici … PĂPUŞARII …

Cine sunt păpuşarii? Nişte indivizi pe care lumea ori nu i-a văzut niciodată la televizor, ori îi consideră nişte oameni insipizi, inodori şi incolori care se pierd în peisaj.

Puterea lor, probabil, o simte tot românul, este ceea ce întreţine aparenţa de borboroseală din care nimeni nu pricepe nimic, borboroseală necesară pentru ca România să nu devină o ţară europeană în adevăratul sens al expresiei, o românie a pescuitorilor în ape tulburi, o Românie în care la vârf avem politiciani şi oameni de afaceri puşcăriabili, o Românie imposibil de înţeles din interior, dar destul de explicită dacă e văzută dinafară…

O Românie a PĂPUŞARILOR …

Sfat: Nu încercaţi să faceţi legătura dintre nume cunoscute şi PĂPUŞARI nu merită pentru că nu veţi reuşi… nu de alta, dar geniul autodistructiv al Meşterului Manole şi  laşitatea ciobanului din Mioriţa e în noi, în toţi … 

%d blogeri au apreciat: