La mulţi ani fără liberare condiţionată !

Puşcăriabililor aflaţi încă, inexplicabil,  în libertate, Ion Iliescu, Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Victor Ponta etîcî… le urez din suflet cel mai bun oţel la cătuşe şi gratii alături de un călduros „La mulţi ani fără liberare condiţionată! ” …

La mulţi ani, 2014 !

Iată de ce, pentru multă vreme, nu voi mai citi nici un articol comis de Mircea Marian

Tot citesc şi recitesc articolul „Verdictul sociologilor consultaţi de EVZ: În 2014, USL se rupe!” publicat de Mircea Marian pe evz.ro la data de 30 Decembrie 2013. Ceva mi se părea suspect rău, dar nu înţelegeam ce. Brusc mi-a apărut în cap o ipoteză: Sunt manipulat…

Autorul şi-a fixat în prima fază un titlu din care trebuia să reiasă că USL se rupe în 2014, apoi, pentru a nu fi acuzat că scrie chestii doar de dragul de a scrie şi de a avea cu ce mânca o pizza şi o ciorbă de burtă stropite cu vodcă de pufoaică dintr-o sticlă pe eticheta căreia vedem că a fost întărită cu sodă caustică, pune afirmaţia ca o rezultantă a spuselor unor sociologi.

Articolul de care zic poate fi văzut important integral la final.

După ce Marian constată că oricât s-au strofocat, în 2013 USL a rezistat deşi certurile din presă dintre  Crin Antonescu şi Victor Ponta au blocat actul de guvernare…

Face apoi un fel de retrospectivă a anului 2013. Vedem acolo tot tacâmul şi acordul dintre Preşedinte şi Ponta referitor la numirea şefilor parchetelor, enervări ale lui Antonescu legate de faptul că Ponta şi Băsescu păstrau o relaţie, cam cu năbădăi, dar cel puţin la nivel instituţional, a funcţionat. 

M.M. vorbeşte şi de conflictul dintre Ponta şi Antonescu generat de propunerea Codruţei Kovesi pentru şefia DNA, şi de atacurile Antenei 3 la adresa lui Ponta, ajungând să citeze chiar şi imbecilisme secretatea de glanda de sub mătreaţă a lui Mircea Badea… organul lui Voiculescu ce ejaculează în Gura Presei. Vorbeşte şi de manifestaţiile legate de Roşia Montană, manifestaţii care aparent au indus în USL o bipolarizare, liberalii contra, social-democraţii pro …

Marian scoate în evidenţă nervozitatea în creştere din USL, citând chiar şi zicerea lui Ponta: „Dacă Antonescu vrea să fie preşedinte, trebuie să vorbească frumos cu toţi, în primul rând cu PSD”.

Vine la rând povestea cu demiterea procurorului Papici, ezitările PNL în ceea ce priveşte înfiinţarea Comisiei Călăraşi, blocarea în Camera Deputaţilor adoptarea mai multor legi controversate, printre care cea privind graţierea şi amnistierea, sau modificarea Legii minelor, proiect necesar Roşiei Montane, faptul că liderii USL se fac reciproc mincinoşi.

Mai aminteşte şi de  disputele ideologice pe Constituţie de parcă în ţara asta îi pasă cuiva de ideologii politice, chiar USL existând doar pentru că li se rupe de ideologiile la care ar trebui să se plieze PSD şi PNL dacă ar avea un minim de seripzitate şi un pic de respect pentru curentele politice de care se laudă că ar aparţine.

Marian subliniază eliminarea din PNL a lui Sorin Roşca Stănescu (omul lui Voiculescu, nota Blue). Evident că nu putea sări peste ruptura de facto dintre PNL şi PC , acesta din urmă  trecând iar ca de multe alte ori la remorca PSD, vărbeşte şi de faptul că după ce Camera Deputaţilor a amânat, urmare a opoziţiei PNL, o decizie privind Legea amnistiei şi graţierii, Dan Voiculescu a scris pe blogul său: „Apreciez sinceritatea lui Băsescu când anunţa că s-a înţeles cu Antonescu să mă «bage» la închisoare, ca şi cum ei doi ar hotarî acest lucru, nu instanţele de judecată”. Crin Antonescu a contraatacat: „Sunt convins că era o glumă. Nu m-am înţeles cu domnul Băsescu să bag în închisoare pe nimeni”. Întrebat dacă este un atac la adresa sa, a răspuns: „Un atac de panică poate…”

Dacă avea curajul de a-şi exprima opinia, Marian ar fi făcut acum o încheiere profeţind roperea USL în 2014… Nu…

Forţat introduce în discuţie afirmaţile a trei sociologi Remus Ştefureac, Barbu Mateescu şi Mircea Kivu care ar fi fost întrebaţi în numele EVZ dacă se rupe USL.

„Ruptura este inevitabilă”, a apreciat directorul INSCOP, Remus Ştefureac, „USL se va rupe, pentru că nu a reuşit să schimbe Constituţia, iar rolul şefului statului a rămas neschimbat, cu consecinţe „majore” în numirea viitorului premier, după alegerile parlamentare din 2016″, a arătat Barbu Mateescu; „Nu există mecanisme de împărţire a puterii, pe termen lung”, a explicat sociologul Mircea Kivu.

La finalul articolului este postă o poză cu graficele rezultate din sondajele făcute de CSCI şi CSOP

După cum am spus, cine vrea, poate vedea mai jos, integral articolul la care mă refer…

Unde cred eu că păcătuieşte articolul lui M.Marian …

Păi, în afară de faptul că există, acest articol face greşeala fundamentală de a pleca de la ideea că USL a apărut ca urmare a unei gândiri logice, raţionale, bazată pe o comunitate de idei  şi prin crearea unei căi care să amintească li de liberalism şi de social democraţie

Nţţ, USL a apărut deoarece nişte megainfractori care controlau cele două partide se temeau că le putrezesc oasele în puşcării, creând USL, sperau să pună mâna pe justiţie, primul pas fiind înlăturarea lui Băsescu…

Dacă e să se rupă USL, asta se va întâmpla doar după ce Băsescu va ieşi din prima scenă politică.

Aşa zisul scandal dintre UPSD şi PNL fiind doar o scenetă prost jucată şi cusură cu o sfoară albă, extrem de vizibilă… Explicaţia e simplă. Urmează alegeri pentru P.E. , iar PNL şi PSD mergând separat vot trebui să  pară a se certa, capitalizând astfel un electorat liberal sau social democrat care nu vedea cu ochi buni USL.

 

Dacă Marian doreşte, pot să îi garantez că imediat după alegerile pentru Parlamentul European va urma sexul de împăcare, se va pupa Piaţa Endependenţii şi se va porni vârtos spre alegerile prezidenţiale.

Se va rupe totuşi USL? Dacă  da, asta se va întâmpla în cel mult trei-patru luni după prezidenţiale. Eu aş zice că da.

Motivele? Presiuni din parteabaronilor locali a celor două partide cumulat cu un scandal de amploare între Ponta şi Antonescu.

Scandalul va avea ca motiv adevărat dorinţa liderilor celor două partide de a nu pierde susţinerea din partidele lor.

O simplă privire aruncată pe cele două sondaje ne relevă un lucru care de fapt cred că mai e acum motorul care ţine unite cele două partide: Decât să moară separat preferă să triască împreună.

Mai vreau să spun singur lucru… Pentru mult timp de acum înainte nu am să mai citesc nici un articol scris de Mircea Marian… Nu trebuie să fii un geniu să observi când cineva, indiferent din care parte, încearcă să te manipulaze ... Nu că  M.Marian ar părea a şti ceva despre tehnicile de manipulare.

Din punct de vedere al manipulării  cred că Mircea Marian este cel mult la nivelul unora de la Antena 3: Gâdea, Badea, Grecu, R.Tudor … 

Probabil niciunul neştiind că dacă vrei să manipulezi e nevoie de ştiinţă, într-ale comunicării, simpla mâncare de rahat din ce în ce mai puturos  făcând ca rezultatele să fie zero barat…

Ceauşescu a murit şi românii s-au bucurat şi pentru că îl urau deoarece TVR îl lăudase mult prea mult şi mult prea agresiv, Băsescu a trecut a fost ales a doua oară şi a trecut peste cele două suspendări şi pentru că a vost înjurat excesiv de  televiziunile mobulilor…

Pe scurt, Când manipularea prea grosieră, efectul e invers celui scontat.

Iată mai jos , importat integral, articolul de care am vorbit:

Verdictul sociologilor consultaţi de EVZ: În 2014, USL se rupe!

Autor:  Mircea Marian

Publicat: 30 Decembre 2013

USL nu s-a rupt în 2013, aşa cum prognozau mulţi, dar anul viitor are toate şansele să fi e fatal alianţei PSD-PNL. Certurile dintre Victor Ponta şi Crin Antonescu au blocat tot mai des actul de guvernare.

Anul 2013 a debutat relativ spectaculos, cu un acord Traian Băsescu- Victor Ponta referitor la numirea şefilor parchetelor, spre enervarea lui Crin Antonescu, şi s-a încheiat cu o dispută violente între Cotroceni şi Palatul Victoria, în timp ce liderul PNL a preluat, parţial discursul justiţiar al şefului statului.

● Primul conflict între premierul PSD şi liderul liberal a fost provocat de numirea Laurei Coduţa Kovesi la conducerea DNA. „În cazul în care premierul Victor Ponta, ca ministru interimar al Justiţiei, o propune pe Codruţa Kovesi pentru şefia DNA, categoric acest lucru nu va fi susţinut de PNL, va fi în dezacord cu PNL. Mai departe, ce să facem, să rupem USL? Poate e şi asta o variantă”, a declarat, la momentul respectiv, Crin Antonescu.

În paralel, televiziunea controlată de Dan Voiculescu, Antena 3, îl atacă furibund pe Ponta. „Mă duc în birou la Ponta, dau uşa de perete, îl iau de guler, îl târăsc, îl scot şi îl dau afară. (…) Dacă va ajunge în situaţia s-o numea sc ă pe Kovesi la DNA, are o singură soluţie: să cadă, el şi Guvernul lui”, a spus Mircea Badea, în emisiunea „În gura presei”.

● În septembrie, pe fondul manifestaţiilor împotriva demarării proiectului de la Roşia Montana, Crin Antonescu îl lasă în offside pe primul-ministru şi anunţă că liberalii nu susţin proiectul de lege RMGC. „Premierul (…) a început un joc destul de parşivel”, a spus Antonescu, cu referire la faptul că Ponta, în calitate de premier, a susţinut proiectul, dar, în calitate de deputat, a declarat că va vota împotrivă. Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a răspuns, spunând că şeful liberalilor se comportă „ca o fată mare”.

Liderii USL, nervoşi după vacanţă

● Tot în septembrie, liderii PSD încep să-l ameninţe public pe Crin Antonescu, căruia îi transmit că s-ar putea să piardă sprijinul în cursa pentru Cotroceni. Iniţial, aceste atacuri au venit dinspre lideri precum Ioan Rus, Vasile Dâncu, Ilie Sârbu sau Mircea Geoană, pe care Crin Antonescu i-a definit drept „dulăii” lui Ponta. În noiembrie a intervenit în dezbatere şi liderul PSD: „Dacă Antonescu vrea să fie preşedinte, trebuie să vorbească frumos cu toţi, în primul rând cu PSD”.

● În octombrie, demiterea procurorului Lucian Papici dintr-o funcţie de conducere în cadrul DNA îi oferă ocazia preşedintelui PNL să-i dea lui Ponta lecţii despre independenţa Justiţiei. „Ponta ştie că dreptate până la capăt înseamnă independenţa Justiţiei, nu preluarea de către noi a controlului asupra Justiţiei de la Băsescu”, a afirmat liderul liberal.

● În noiembrie, PNL are ezitări în ceea ce priveşte înfiinţarea Comisiei Călăraşi, care urma să ancheteze achiziţionarea, de către Ioana Băsescu, fiica preşedintelui, a unui teren agricol în Călăraşi. Până la urmă, liberalii votează pentru înfiinţarea comisiei.

● În 10 decembrie, PNL blochează, în Camera Deputaţilor, adoptarea mai multor legi controversate, printre care cea privind graţierea şi amnistierea, sau modificarea Legii minelor, proiect necesar Roşiei Montane. „Mi se pare că jocul lui Antonescu tot timpul de a lăsa pe cineva în offside… acum s-a lăsat singur în offside şi nu câştigăm nimic din chestia asta”, a fost primul comentariu a lui Ponta.

Câteva zile mai târziu, atacurile verbale au escaladat. „Nu e prima oară când Crin Antonescu minte, m-am obişnuit. Le spune ceva colegilor, altceva nouă şi alta presei”, a declarat liderul PSD. „Domnul Ponta îşi ia îndrăzneală să mă facă mincinos şi lucrul acest nu i-l permit. Am spus totdeauna adevărul de când sunt în viaţa politică”, a fost replica lui Crin Antonescu.

Dispute ideologice pe Constituţie

Înainte de a abandona definitiv proiectul revizuirii Legii fundamentale, PSD şi PNL au avut divergenţe majore pe acest proiect. În iunie, Victor Ponta şi Crin Antonescu au avut discuţii pe trei subiecte: definirea familiei – care duce implicit la interzicerea căsătoriilor gay, regimul interceptărilor şi obligativitatea plătirii creanţelor de către stat. Şi Legea descentralizării a provocat dispute între premierul Ponta şi ministrul liberal de Interne, Radu Stroe, care a refuzat să cedeze o parte din atribuţiile sale către baronii locali. „Ia imaginaţi-vă şi dumneavoastră, România e o ţara sărăcuţă şi nu poate avea 789 centre de comandă pentru situaţii de urgenţă”, a spus Stroe. Până la urmă, Guvernul şi-a asumat răspunderea pe proiectul legii descentralizării, fără să se atingă de atribuţiile ministrului Stroe şi având, în schimb, sprijinul PNL.

Exclus din PNL

 

Unul din liderii PNL care l-au atacat constant pe Victor Ponta, senatorul Sorin Roşca Stănescu, a fost exclus, în noiembrie, din PNL nu pentru conflictele provocate în USL, ci pentru calomniile despre Băsescu. Senatorul PNL a acuzat Alianţa D.A. că, în 2004, când Băsescu era co-preşedinte, ar fi beneficiat de o donaţie ilegală de şapte milioane USD de la Sorin Ovidiu Vîntu. Acuzaţia a fost lesne demontată, deoarece conturile erau în lei, nu în dolari.

În plus, SOV a infirmat. „Atrag atenţia asupra unor practici dăunătoare şi periculoase pentru democraţie, de care se face vinovat, în mod constant, Guvernul USL condus de premierul Victor Ponta”, declara, în iulie, Roşca Stănescu, deranjat de faptul că Executivul avizează negativ iniţiativele sale parlamentare. „Situaţia este foarte gravă (…) Duce o campanie alături de grupuri de interese”, a fost răspunsul lui Ponta care a cerut, zadarnic, PNL să-l excludă.

PC-ul lui Voiculescu a rupt colaborarea cu liberalii

Colaborarea dintre Dan Voiculescu şi Crin Antonescu s-a încheiat în această iarnă, Partidul Conservator trecând, de facto, în echipa PSD. Alianţa de Centru-Dreapta (ACD), dintre PC şi PNL a fost formată în ianuarie 2010, iar, în iunie 2013, vicepreşedintele PC Bogdan Ciucă anunţa că protocolul Alianţei de Centru – Dreapta (ACD) nu mai funcţionează şi că de acum înainte conservatorii vor face declaraţii în nume propriu.

În decembrie, după ce Camera Deputaţilor a amânat, urmare a opoziţiei PNL, o decizie privind Legea amnistiei şi graţierii, Dan Voiculescu a scris pe blogul său: „Apreciez sinceritatea lui Băsescu când anunţa că s-a înţeles cu Antonescu să mă «bage» la închisoare, ca şi cum ei doi ar hotarî acest lucru, nu instanţele de judecată”. Crin Antonescu a contraatacat: „Sunt convins că era o glumă. Nu m-am înţeles cu domnul Băsescu să bag în închisoare pe nimeni”. Întrebat dacă este un atac la adresa sa, a răspuns: „Un atac de panică poate…”

Sociologii explică motivele separării

„Evenimentul zilei” i-a întrebat pe sociologii Remus Ştefureac, Barbu Mateescu şi Mircea Kivu dacă USL se rupe în 2014. La unison, răspunsul celor trei a fost că PSD şi PNL se vor despărţi, drept pentru care am dorit să aflăm când se va produce acest eveniment. În plus, i-am întrebat, pe de o parte, ce motive ar avea liderii USL să rămână împreună şi, pe de altă parte, care sunt cauzele care-i împing la divorţ. Cei trei sociologi au opinii diferite în legătură cu momentul în care se va produce acest eveniment.

„Două momente propice”

„Ruptura este inevitabilă”, a apreciat directorul INSCOP, Remus Ştefureac (foto). El a arătat că sunt două momente propice: în ianuarie- februarie sau „în preajma alegerilor pentru Parlamentul European”. Acest ultim moment este riscant, pentru că poate „transmite efecte necontrolate” în rândul electoratului, a spus Ştefureac. Potrivit directorului INSCOP, teama de consecinţele electorale impredictibile ar putea fi o frână în calea spargerii. Totuşi, ultimele sondaje arată că tot mai multă lume crede că partidele din USL se vor separa, ceea ce favorizează producerea evenimentului. Aceste sondaje au fost realizate înainte de decembrie, când tensiunile au atins un nou nivel, iar Ponta şi Antonescu s-au făcut reciproc mincinoşi. Ştefureac a definit acest moment drept „o ceartă brutală”. În schimb, un motiv de rupere ar fi faptul că actuala alianţă nu mai funcţionează, iar o coaliţie mai redusă ar fi mai eficientă. „Un factor în alegeri va fi calitatea guvernării, deci blocajele reciproce sunt motiv de ruptură”, a arătat Ştefureac.

„Ruperea să fie o trambulină”

USL se va rupe, pentru că nu a reuşit să schimbe Constituţia, iar rolul şefului statului a rămas neschimbat, cu consecinţe „majore” în numirea viitorului premier, după alegerile parlamentare din 2016, a arătat Barbu Mateescu (foto). El a refuzat să estimeze când se va produce acest lucru. „Este ca la meciul de box, adversarii se învârt şi se poziţionează. Trebuie ca ruptura să fie o trambulină pentru cel care se rupe”, a arătat sociologul.

El a amintit de faptul că, în 2007, PD a crescut în sondaje după ce a fost scos de PNL de la guvernare. Barbu Mateescu a mai afirmat că miza pentru PNL este să fie „marele partid pe dreapta”, aşa cum era în perioada interbelică, în perioada Brătienilor. „Să nu credeţi că liberalii nu-şi amintesc de istoria acestui partid”, a susţinut sociologul. În acest scop, liberalii vor „să prindă Cotroceniul şi să ia viteză”, a explicat Barbu Mateescu. Această dorinţă există însă şi în PSD. „Tentaţia pentru ambele forţe este să încerce să construiască guvernarea de după 2016”, a spus sociologul.

„Liberalii vor în turul doi”

„Nu există mecanisme de împărţire a puterii, pe termen lung”, a explicat sociologul Mircea Kivu (foto) cauzele instituţionale pentru care USL se va rupe în mod inevitabil. El a spus că motive pentru menţinerea acestei alianţe existau, cum ar fi fost, de exemplu, adoptarea unei noi Constituţii – un succes cu care liderii PSD şi PNL s-ar fi putut lăuda.

În plus, USL s-ar fi putut prezenta în alegeri „ca o forţă electorală”, a apreciat Kivu. Însă, în acest moment, există o erodare a încrederii în cei care guvernează, ceea ce favorizează un divorţ între PSD şi PNL. Liberalii lui Crin Antonescu vor să profite, din punct de vedere electoral, de nemulţumirea care se acumulează împotriva celor aflaţi la putere. „Dacă PNL câştigă lupta pentru turul doi, bravo lor, pot deschide şampania”, a mai declarat Kivu. Totuşi, sociologul a arătat că există în PNL un grup de persoane care au motive să-şi dorească să rămână la putere. „Liderii locali beneficiază de pe urma faptului că se află la guvernare”, a arătat Mircea Kivu.

 

„Greu de crezut că USL va mai fi vreodată o opţiune de vot”

Sociologul Barbu Mateescu a comentat pe blogul său, sociollogica.blogspot.ro, ultimele sondaje CSOP şi CSCI, arată că se dă mult prea multă atenţie evoluţiei în sondaje a USL.http://sociollogica.blogspot.ro

„E greu de crezut că USL va mai fi vreodată o opţiune pe buletinele de vot. Următoarele parlamentare sunt peste 1.000 de zile (Parlamentul nu poate fi dizolvat conform Constituţiei actuale decât în circumstanţe cvasi-imposibil de îndeplinit). Deja scorul USL nu mai are legătură cu scorurile PSD, PNL, PC şi UNPR adunate. N-a avut niciodată legătură cu scorul candidatului unic al USL la Preşedinţie – asta dacă va mai exista aşa ceva”, explică Mateescu.

El consideră că se acordă prea multă atenţie încrederii de care beneficiază şeful statului. „Băsescu nu va mai candida niciodată la alegerile prezidenţiale. Încrederea de care beneficiază se transferă în mod ineficient (ca să vorbim inginereşte) către Partidul Mişcarea Populară (PMP. Opţiunea pro-Antonescu/anti- Ponta pe care şi-a exprimato public n-a schimbat nimic în sondaje”, scrie sociologul. Potrivit lui Mateescu, Băsescu poate încerca să direc ţioneze voturi spre un candidat propriu la prezidenţiale, dar „chiar şi aşa candidatul ar avea rolul determinant”.

El încheie precizând că scrutinul din 2014 este diferit de prezidenţialele din 2009, precum şi de localele, referendumul şi parlamentarele din 2012.

Sursa: EVZ.ro 

Ponta îi face reverenţe regelui Mişu … Mişu fuge de ele … Mirel Palada aberează vesel la România TV

Caracterul patologic al minciunilor comise de cei din jurul lui Victor Ponta pare a atinge cote de neimaginat.

Azi, 28 decembrie 2013, ar fi trebuit să auzim o ştire conform căreia Ponta l-ar fi demis cel puţin pe Mirel Palada, purtătorul de cuvânt al Guvernului pe motiv de grave tulburări mintale.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, a afirmat, la România TV, că prezenţa premierului este „un gest de reverenţă” faţă de rege.”Este un lucru foarte frumos ce se întâmplă în momentul de faţă. Este o însănătoşire a societăţii româneşti (…), un semn de normalitate la adresa unei dintre cele mai importante personalităţi din România, un reper al României”, a spus Mirel Palada.

„Evident că premierul României face un gest de reverenţă în faţa unei asemenea personalităţi”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Dacă am înţeles bine din presă, Regele Mişu nici măcar nu era în ţară … O fi fugit de reverenţa veninoasă a limbricului care ne e Premier…

De fapt ce s-a întâmplat?

.

O fotografie (foto stânga) – scrie hotnews.ro – care ii infatiseaza pe premier si pe Regele Mihai I stand la masa a fost postata, vineri, pe pagina de Facebook a lui Victor Ponta, in text precizandu-se ca prim-ministrul a luat masa cu Regele Mihai in cea de-a treia zi de Craciun, la palatul de la Savarsin, noteaza Mediafax.

„Premierul Victor Ponta a luat masa cu Majestatea Sa Regele Mihai I in cea de-a treia zi de Craciun la palatul de la Savarsin, resedinta regala unde familia regelui isi petrece in mod traditional sarbatorile de iarna”, este mesajul postat de echipa premierului pe pagina de Facebook a acestuia.

Textul insoteste o fotografie care ii infatiseaza pe premierul Ponta si pe Regele Mihai I stand la masa.

UPDATE: Fotografia care ii infatisa pe Victor Ponta si pe Regele Mihai stand la masa a fost retrasa, vineri noapte, de pe pagina de Facebook a premierului, intrucat a fost „postata din greseala de echipa online”. 

In locul acesteia au fost postate alte doua fotografii, insotite de precizarea ca „premierul Victor Ponta a luat masa cu familia regala in cea de-a treia zi de Craciun la palatul de la Savarsin”, dar ca „la masa de astazi, MS Regele Mihai nu a participat”.

In noile fotografii apar premierul Victor Ponta si familia sa, impreuna cu membrii familiei regale principesa Margareta si principele Radu.

Noul mesaj postat de echipa premierului pe pagina de Facebook a acestuia:

Premierul Victor Ponta a luat masa cu familia regala in cea de-a treia zi de Craciun la palatul de la Savarsin, resedinta regala unde familia regelui isi petrece in mod traditional sarbatorile de iarna.

Fotografia postata anterior nu s-a realizat cu aceasta ocazie, ci cu ocazia pranzului oficial dat cu ocazia aniversarii Regelui Mihai, fiind postata din greseala de echipa online.

La masa de astazi, MS Regele Mihai nu a participat, Casa Regala fiind reprezentata de catre Principesa Margareta si principele Radu.

Echipa VP

Trebuie subliniat că pe Facebook deşi contul poartă numele Premierului, postează o echipă de măsărici care, cu orice ocazie nu ezită să îşi bată joc de Ponta cel puţin pentru că ceea ce postează apare sub numele Victor Ponta. 

De fapt e normal să se întâmple asta, având în vedere starea mintală tot mai gravă a purtătorului oficial de cuvânt al Guvernului …

Pentru că idioţii care postează sub numele de Victor Ponta nu ezită swă şteargă şi să rescrie ceea ce au postat odată, iată fotocopia postului şi pozele ataşate:

 

P.S. Oare cum permite măscăriciul de premier să apară sub acelaşi cont care îi poartă numele postări care par scrise de el … să fie vorba de neţărmuritul respect pe care îl poartă fanilor săi? Hehehe …

Aş fi tare curios dacă Ponta a postat cu maniqura personală măcar o singură virgulă.

Contul de Facebook, „Victor Ponta” : https://www.facebook.com/victor.ponta?fref=ts

Iată, de exemplu, urarea făcută la persoana I …

RECOMANDARE CĂTRE VARANUL FELIX: „Nu te lega de organele Elenei Udrea, vezi de ale dale: Grapini, Gâdea, Badea, Ursu

Varanului Felix i se recomandă să lase organele doamnei Udrea în pace şi să vadă de organele sirenei Grapini din curtea sa …

Înainte de a intra în sala de judecată la ultima (deocamdată) înfăţişare, Dan Voiculescu a declarat că: „organele doamnei Udrea si ale lui Basescu au dat deja verdictul”.

Surse informate spun că oricât au căutat, nu au văzut acolo nici un organ de-al Preşedintelui ori a doamnei Udrea.

Organele Preşedintelui, toate, se pare că erau la Cotroceni, pregătindu-se de plecarea în scurta vacanţă de Crăciun.

Despre apetisantele organe ale doamnei Udrea, se spune că şi ele erau la purtătore ca de obicei, dânsa fiind în febra pregătirilor în vederea asasinatului al căreie asasin moral ar fu urmat să fie. Un porc mai mare decât Varanul Felix.

Organele lui Felix Varanul

Surse la fel de secrete ca primele, spun că domnul profesor doctor Ţuţu Limbicureanu, şef al OPV (Organizaţia pentru Protecţia Varanilor), de pe lângă Institutul de Cercetări Agricole, (aflată sub înaltul patronaj al domnului Daniel Constantin, organ plin de vârtute al Varanului mai sus citat, reprezentantul său la conducerea Ministerului Agriculturii,)  i-a transmis Varaqnului Felix o atenţionare  cu ştampila ULTRASECRET,  ajunsă şi la  Franţ Press:

„Domnule profesor Felix Varanul,

Cu mare îngrijorare am aflat că fiind mare amator de organe lingătoare şi nu numai, aţi început să fiţi interesaţi de organele doamnei Elena Udrea.

Vă atenţionăm că la vârsta dumneavoastră este extrem de periculos. La Integritatea doamnei deputat a mai atentat un organ, unu Lodovic, şăf de comisie, dar a trebuit să treacă pe la stomatolg deoarece şi-a rupt colţii în poponeaţa minunat de oţelită a doamnei.

Recomandarea noastră este aceea de a vă rezuma la organele dumneavoastră, Gâdea, Badea şi Ursu, ori, cel mult la cele ale sirenei din partidul dvs, Maria Grapini.

Eventuala atentare la integritatea organelor doamnei Udrea  Poate fi extrem de periculoasă. Ferocitatea dânsei s-a manifestat de Ignat când blonda doamnă a fost autor moral al asasinării unui porc mei mare decât dumneavoastră (vedeţi imaginea anexată)”

Doamna Elena Udrea a fost asasinul moral al unui porc mai mare decât Varanul Felix

Sondaj CSCI care îi face praf sărbătorile lui Crin Antonescu …

 MOTTO:

Dacă lui Crin Antonescu îi va creşte o „sculă” în frunte, va spune că e inorog când este evident că ar fi un orb pentru că i-ar veni ouăle pe ochi …

Pe siteul infopolitic.ro  pe 26 Decembrie 2013 se publică rezultatele celui mai recent sondaj CSCI.

Rezultatele acestui sondaj par a fi pentru Crin Antonescu exact cadoul necesar pentru a-i strica sărbătorile de iarnă 2013, şi pentru viitorul  pe termen apropiat şi mediuelementul necesar să adâncească prăpastia dintre   PSD şi PNL, principalele partide care formează USL.

  Pentru un viitor candidat la Preşedinţia României, rezultatele ar trebui să îl determine să aibă un moment e raţiune şi demnitate şi să anunţe că o candidatură pentru Preşedinţie este o căciulă prea mare pentru el…

Cineva spunea zilele trecute că dacă lui Crin Antonescu îi va creşte o „sculă” în frunte, va spune că e inorog când este evident că ar fi un orb pentru că i-ar veni ouăle pe ochi …

Crin Antonescu, a se afla pe locul 3-4 la încredere (în scădere), în spatele lui Mugur Isărescu şi Victor Ponta şi la egalitate  cu un preşedinte în funcţie, Traian Băsescu (în creştere), erodat de aproape două mandate în care televiziunile mogulilor au avut ca principal obiectiv demolarea imaginii sale în paralel cu încercarea de umflare a personalităţii mult prea penibilului şi arogantului Crin Antonescu, individ care dă semne tot mai evidente de inflamare de personalitate şi paranoia, îmbătat deja de gândul că va fi viitorul Preşedinte al României, gând generat de autosugestie şi de linguşeala pe care o practică escrocii de care s-a înconjurat. 

Sondajul poate fi văzut şi în format pdf, accesând: SONDAJ CSCI – 2013,

sau accesând : infopolitic.ro

ŞOCANT: Victor Ponta l-a mituit pe Iurie Leancă, licheaua de premier de la Chişinău, cu 20 de milioane de euro

ŞOC ŞOCANT ….

Licheaua de Iurie ( scuzaţi de expresie ) Leancă, şpăguit de Ponta cu 20 de milioane de euro, adeclarat că:

„Declarația domnului Băsescu nu ne ajută, ci ne creează doar probleme cruciale. Salut declarația premierului Ponta. Nu aş vrea să fac divizări, separări. Noi avem nevoie de altceva. Avem nevoie de o țară vecină, România. Să aibă o voce credibilă în cadrul Uniunii Europene, să poate să ne ajute în realizarea acestui obiectiv, acestui parcurs european. Parcursul european nu înseamnă pierderea suveranității, sub nicio formă a statului Republica Moldova, ci doar faptul că urmează să fim un stat funcțional. Urmează să ancorăm Republica Moldova într-un spațiu al prosperității, al stabilității, cu un sistem funcțional, fără frontiere, cu reglementări comune. Acesta este scopul cel mai importat al Guvernului de la Chişinău”

Se spune că Fane Babanu, Ştefan cel Mare, cum l-a înregistrat Istoria, în afară de a fi „mic de stat şi iute vărsătoriu de sânge” avea o mare afecţiune către două chestii, vinul puterea ursului şi nurliile moldovence. 

Cum trăgea câte un chef de tremurau şalvarii turcilor ca vibratoarele pentru omogenizarea betonului, cum, împreună cu boierii colegi de chefuială, Fane Babanu trăgea câte o escapadă pe rodnicele dealuri moldave şi însămânţa cam tot ce prindea cu un nou lot de mici moldoveni, viitori viteji, carne de tun, din marea oaste a ţării.

Din aceste escapade a rezultat un mare număr de urmaşi, tari ca vârtute, dar cu o ineligenţă cam cât a râmei … 

Dacă asta ar fi fost singura năpastă a Moldovei, mai era cum era. Iată însă că una şi mai mare a lovit sărmana ţărişoară. Ruşii… 

Ei bine, adunând efectele celor două urgii Moldova dintre Nistru şi Prut s-a văzut lovită mai rău decât Egiptul lovit de cele zece urgii pe vremea lui Moise, conducătorul evreilor la jogghing-ul de 40 de ani prin deşert…

Să facem un exerciţiu de imaginaţie. Un rus cu genomul diluat în vodcă de pufoaică, prinde şi violează o moldoveancă, aşa, mai leancă de felul ei, urmaşă pe linie directă a spermatozoizilor împrăştiaţi de Fane Babanu’ după una din cruntele sale beţii, demnă continuatoare a beţiei moldoveneşti originare. Ce poate rezulta din asta? Un plod mic, slăbănog şi cu capul mare, un fel de chestie cu urechi ce răspunde la un nume ca Serghei, Iurie sau alte asemenea…

E drept, la prima vedere, scenariul de mai sus nu prea pare realizabil chiar 100%, oricum, te gândeşti că dacă din povestea de amor se naşte un astfel de omuleţ, trăieşte până înţelege că se numeşte Iurie Leancă şi se sinucide … au şi anomaliile genetice mândria lor … asta dacă nu sunt moldoveni. Dacă sunt, asta e, în vremea în care URSS era cu bocancul pe grumazul Moldovei, ajunge ambasador în o ţară vecină, nu dau nume, dar se învecinează cu Serbia, Bulgaria, Marea Neagră, Ungaria şi Ucraina în afară de Moldova. Evident că o astfel de ţară nu se există. 

Când nu mai e URSS cu bocancul pe gâtul Moldovei individul ajunge premier şi se dovedeşte a fi dovada vie a afirmaţiei că omenirea a intrat în declin, inteligenta oamenilor scăzând vretiginos.

************

Biografia nesinucisului , scuzaţi de expresie, Iurie  Leancă, premierul Republicii Moldova, zice că:

Iurie Leancă (n. 20 octombrie 1963, orașul Cimișlia, raionul Cimișlia) este un diplomat și politician moldovean, absolvent al Institutului de stat de relații internaționale din Moscova, actualul prim-ministru al Republicii Moldova.

Și-a început cariera în serviciul diplomatic sovietic, iar în perioada mai-octombrie 1989 a fost la post la ambasada Uniunii Sovietice din București,România, în calitate de secretar II. Începând cu 1991, a fost încadrat în ministerul de externe al Republicii Moldova. A fost viceministru de externe în perioada 1998 – 2001. În perioada 2007 – 2009 a fost vicepreședintele companiei petroliere moldovenești Ascom Group.

Din 2009 a fost prim-viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova.

La 23 aprilie 2013 a fost numit prim-ministru interimar al Republicii Moldova prin decretul Președintelui Nicolae Timofti. Din 25 aprilie 2013 Iurie Leancă ocupă postul de premier interimar. A fost propus de PLDM pentru un mandat întreg de șef al executivului, iar la 15 mai 2013 a fost desemnat prim-ministru.

Din păcate pentru Omenire este căsătorit și are doi fii.

După ce s-a făcut de râs în Europa şpăguindu-i pe europeni la Vilnius cu vin de o calitate atât de îndoielnică încât nici măcar ruşii la care băuturile încep de la lichidul de frână în sus, Leancă a venit la Bucureşti de 1 Decembrie unde se fandosea ca un limbric din din maţele unui poponaut care are bucuria de a fi violat de un negru superdotat, limbric care, văzându-se înghesuit între o tenie ramolită şi ştromeleagul învârtoşat al dihăniei africane se consideră un fel Don Juan cu mare căutare.

Ba mai mult, înhăitat cu Ponta, mega mincinosul, cel mai mare mincinos din Guvernul USL s-au la Antena3 la emisiunea Sinteza Zilei, probabil singura care are destul de puţină demnitate să îi  primescă pe amândoi odată. Cu acea ocazie au dat un interviu care va rămâne în istorie.

În interviul respectiv, conform siteului antena3.ro  Ponta a afirmat că

– e nevoie de sprijin si pentru scoli, gradinite, drumuri, in Moldova. E timpul ca Moldova sa primeasca si sprijin concret

– Moldova trebuie ajutata pe parcursul european, Moldova a luat calea integrarii europene… ( NOTA BLUE – integrarea în absolt prin parcările autostrăzilor, probabil )

– pe 1 Decembrie, Leancă a fost la Bucureşti, la Ziua naţională. Cred ca daca suntem intr-adevar frati si prieteni buni trebuie sa ne gandim la ce au ei nevoie. Si e nevoie in invatamant, la drumuri

– va fi nevoie de un efort sa dotam scolile si gradinitele din Moldova cu carti, DVD-uri, filme in limba romana

– vrem ca la anul sa trimitem peste Prut carti pentru prescolari

– eu o sa fiu fericit cand Moldova o sa fie membru UE si cat de frumos ar fi ca atunci cand noi detinem presedintia UE, Moldova sa fie membra a Uniunii … şi tot aşa mai departe.

Pe scurt, mesajul transmis de Ponta suna cam de genul: „Bei, gata cu munca, boieri vă facem…”

De unde să ştie moldovenii unde şi ştirile zilei ajung după două luni, cât de mincinos e Ponta? Nu ştiu, lucru care, cumulat cu euforia bahică dată de beţie post Vilnius de bucurie că UE, şpăguită cu oţetul din viile moldave, deşi nu le-a promis că îi lasă să intre, i-a lăsat să cerşească la poartă, înăuntru fiind primite doar curvele şi rakeţii specializat de ucrainieni (deci cam jumătate din popzlaţia ţării…).

Leancă, ameţit de onorurile de care se bucura la o instituţie care duhneşte ca şi KGB-ul unde îşi dădea extemporalele, întrebat de ce are nevoie Republica Moldova in momentul de fata si cum o poate ajuta Romania, a spus tot cf siteului antena3.ro :
– 2013 a fost un an deosebit, foarte bun pentru relatia dintre Republica Moldova si UE. În acest an am inceput constructia gazoductului Iasi-Ungheni
– 2014, un an crucial pentru destinul Moldovei. Imi exprim multumirea pentru alocarea sumei de la Guvernul Romaniei pentru ce inseamna educatie prescolara
– Ponta a alocat 20 milioane euro pentru Moldova (HOPAAA !!!!!!!! ete şpaga … evident că Ponta a alocat banii zicând că sunt din indemnizaţia nevestisii şi din alocaţia fiului său. Asta explică multe…)

– daca vin la putere comunistii, asta va in semna sfarsitul acestui parcrus. Trebuie sa fim prudenti, activi. Oamenii trebuie sa voteze partidele proeuropene si prodemocratice
– cel mai importanat este acum sa lucram in coalitie, sa ne axam pe problemele care conteaza pentru cetetanii din Republica Moldova, sa fim mult mai motivati in lupta impotriva coruptiei
– sansa noastra de a reusi va depinde de colegii nostri din UE, dar si de partenerii nostri de la Bucuresti

Cu mintea creaţă de la cei 20 de milioane de euro, şpaga dată de Ponta, dispus la orice, ca toţi rupţii în cur din stânga Prutului, Leancă s-a apucat să spună şocând oamenii cu mintea în cap cf realitatea.net :

 Republica Moldova are nevoie de mesaje de susţinere pentru integrarea în UE care să consolideze societatea, nu de declaraţii ca ale preşedintelui Traian Băsescu care să scindeze societatea, consideră premierul moldovean, Iurie Leancă, precizând că problema unirii cu România nu este pe agendă.
El a afirmat, la un post TV, că declaraţii de genul celor ale preşedintelui Băsescu privind unirea cu România creează probleme suplimentare şi şi-a exemplificat afirmaţia prin faptul că, imediat după ce preşedintele a lansat această idee, au existat poziţii din partea minorităţii găgăuze din sudul Moldovei, precum şi din partea Dumei ruseşti privind o consolidare militară.

Leancă a insistat că Republica Moldova are nevoie de mesaje de susţinere în jurul ideii de integrare în Uniunea Europeană şi a adăugat că speră ca, pe viitor, declaraţiile şi acţiunile „să se axeze pe această dimensiune”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 27 noiembrie, înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, că „următorul proiect de ţară pentru România este unirea cu Republica Moldova”.

Ulterior, premierul Victor Ponta a afirmat că „declaraţia le dă apă la moară comuniştilor moldoveni”. Declaraţia a fost criticată şi în presa rusă.

La rândul său, premierul moldovean, Iurie Leancă, a afirmat că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu despre unire creează probleme cruciale Republicii Moldova şi că statul moldovean are nevoie de altceva.

„Declarația domnului Băsescu nu ne ajută, ci ne creează doar probleme cruciale. Salut declarația premierului Ponta. Nu aş vrea să fac divizări, separări. Noi avem nevoie de altceva. Avem nevoie de o țară vecină, România. Să aibă o voce credibilă în cadrul Uniunii Europene, să poate să ne ajute în realizarea acestui obiectiv, acestui parcurs european. Parcursul european nu înseamnă pierderea suveranității, sub nicio formă a statului Republica Moldova, ci doar faptul că urmează să fim un stat funcțional. Urmează să ancorăm Republica Moldova într-un spațiu al prosperității, al stabilității, cu un sistem funcțional, fără frontiere, cu reglementări comune. Acesta este scopul cel mai importat al Guvernului de la Chişinău”, a afirmat Leancă.

Consilierul prezidenţial Iulian Chifu a comentat, sâmbătă, afirmaţiile premierului moldovean privind unirea cu Republica Moldova, care ar crea probleme cruciale ţării sale, el arătând că Iurie Leancă a pierdut ocazia să tacă, dacă nu înţelege ce se întâmplă la Bucureşti.

Eu l-aş întreba pe dobitocul de dincolo de Prut: „Bă lichea nenorocită, îţi crează declaraţia lui Băsescu „probleme cruciale”? Păi tocmai din  cauza unor astfel, de motiv s-a ferit de Unire o altă jigodie educată la aceeaşi instituţie ca tine, „Şcoala de balet şi bune maniere a KGB”, ION ILIESCU … Imbecilule, atât tu cât şi el, dacă nu veţi ajunge să plătiţi la puşcărie, cum ar fi normal pentru blocarea reunirii românilor în aceeaşi ţară, veţi răspunde în faţa Istoriei ! Şi nu doar voi … ISTORIA NU IARTĂ” . 

Drept să spun, mie povestea asta cu licheaua de la Chişinău îmi arată că dobitocul a făcut un calcul destul de simplist.

INTERESUL LUI:

La viitoarele alegeri, curvele şi puturoşii din stânga Prutului să îi voteze nu pe comuniştii care doresc să îi ducă în Siberia ci pe ai lui care ar vrea să le deschidă porţile Europei.

PROCEDEUL:

Moldovenii, după ce au văzut că are trecere la Preşedintele Băsescu, să vadă că are trecere şi la Premier, astfel, România să le deschidă poţile Europei, FĂRĂ A AVEA PRETENŢIA UNIRII, dar le va suporta cheltiuelile …

Hehehe … din păcate pentru el, imbecilul cu creierul spălat ca şi idolul lui Ponta, Iliescu, prin laboratoarele KGB, nu a oservat că stând de vorbă cu Ponta, de fapt este victima sigură a lui don Dottore, mincinosul suprem din actualul Guvern al României …

Săraca Moldovă … după ce afost violată, furată, umilită de ruşi, în loc să se scuture şi să devină ceea ce e de fapt, parte a României,  căzut din lac în puţ. Cum capra sare masa şi iada sare casa, la fel şi Moldova a ajuns pe mâna progeniturilor sovietoide, mult mai rele decât chiar vodcarii bloşevii ruşi…

Jale mi-e …  mare jale …

ÎNTREBARE  (al cărei răspuns ar trebui să îl vază tot6 moldoveanul din stânga Prutului): 

Va intra Republica Moldova în Uniunea Europeană? Dacă da, când?

Răspuns: 

Cu siguranţă că, dacă, din cauza crizei prin care trecem U.E., nu se sparge Republica Moldova va deveni membru al U.E. 

Dacă nu se întâmplă ceva dramatic rău, timpul minim 20-25 de ani, timpul maxim, la minim 10 ani după ce Rusia va deveni membru al UE şi NATO. 

VESTE BUNĂ 

În povestea asta Republica Moldova are o şansă. Să SE RIDICE şi să ceară UNIRREA CU ROMÂNIA …

Nu uita să trimiţi felicitări prietenilor

Se spune că evenimentele importante şi sărbătorile sunt momente în care trebuie să îţi aminteşti de cei dragi dar şi să le aminteşti că exişti.

Cineva mai deştept decât mine, spunea:

„Dacă ai un prieten pe care îl crezi prieten adevărat, trimite-i o felicitare.

Dacă ţi-e prieten adevărat se va bucura, dacă ţi-e fals prieten se va enerva.

În ambele cazuri ai motive să fii fericit”

 

 

CRĂCIUN FERICIT !

Tuturor celor care vizitează blogul  „ROMÂNICA BLUES”,

 le urez ca Sărbătoarea Naşterii Domnului

 să le aducă multă lumină în suflet, multe bucurii, sănătate şi atâta fericire câtă pot duce

Prof. CORNELIU TURIANU: „De ce a murit Ceauşescu pe limba lui”

Pe siteul domniei sale, http://corneliuturianu.blogspot.ro/ domnul profesor Corneliu Turianu publică un vast interviu acordat cotidianului „Exclusiv” din 11 ianuarie 1996 în care face o analiză destul de aprofundată a motivelor care au dus la uciderea lui Nicolae Ceauşescu, interviu consemnat de Dan Străuţ… 

De ce a murit Ceauşescu pe limba lui 

– Partea I –

Interviu acordat cotidianului „Exclusiv” din 11 ianuarie 1996 (a consemnat Dan Străuţ)

„- Domnule Corneliu Turianu, sunteţi magistratul care va prezida rejudecarea procesului soţilor Ceauşescu. Aţi putea să ne spuneţi ce urmăreşte această reconsiderare a faptelor petrecute atunci, în decembrie 1989?

– Rejudecarea procesului soţilor Ceauşescu nu trebuie în nici un caz privită ca un proces propriu-zis, în cadrul şi condiţiile fixate de legea penală, ci ca un act cu valoare pur morală prin care se urmăreşte restabilirea ideilor de legalitate şi justiţie, grav afectate de mascarada judiciară de la Târgovişte. Nu ne propunem – şi subliniez acest lucru din capul locului – absolvirea de răspundere a cuplului dictatorial vinovat de încălcarea sistematică a drepturilor omului, de atmosfera de teroare propagată prin toate pârghiile statului comunist, de degradarea calităţii vieţii, de distrugerea patrimoniului spiritual al ţării şi, nu în cele din urmă, de reprimarea sângeroasă a oricărei mişcări de împotrivire, culminând cu masacrul ordonat la Timişoara şi Bucureşti în perioada 17-22 decembrie 1989. Pentru toate acestea meritau să fie judecaţi şi condamnaţi.

– Cum credeţi că şi-ar fi interpretat Nicolae Ceauşescu propriul proces, dacă i s-ar fi asigurat toate drepturile?

– Este interesant de reţinut că Ceauşescu, dispus oricând să-i judece pe cei din jurul lui, se considera, în cel priveşte, mai presus de orice lege, beneficiar al unei imunităţi generale şi absolute, fiind pur şi simplu incapabil să se vadă adus vreodată în faţa unei instanţe judecătoreşti. Această mentalitate nu a dispărut, din păcate, odată cu el. Procesul soţilor Ceauşescu a repetat, prin abuz şi ilegalitate, «procesele» la a căror montare a contribuit din plin voinţa lor dictatorială, dispreţul lor suveran faţă de lege şi oameni. Cele ce s-au întâmplat în procesul de la Târgovişte nu sunt, aşa cum s-ar putea crede, o execuţie nefericită, ci ritualul bine pus la punct al represiunii comuniste şi astfel de procese au avut loc cu zecile de mii în anii comunismului. Putem da oare uitării procesele din anii 1950, când oamenii erau condamnaţi la moarte sau la ani grei de puşcărie pe baza unor învinuiri imaginare, lipsiţi de dreptul elementar de a se apăra, cu sentinţe decise dinainte de către organele securităţii?

– Cum se raportează acest proces la înscenările pe care le făceau comuniştii?

– Întotdeauna comuniştii au ţinut să dea aparenţă de legalitate represiunii, terorii şi crimei. Să nu uităm că legea în comunism era impregnată de interesele luptei de clasă şi aşa-zisa legalitate a avea aceeaşi sorginte. Să nu omitem apoi miile de execuţii fără nici măcar un simulacru de proces, să nu omitem iarăşi anii de închisoare în baza unor decizii pur administrative care nu aveau nici o tangenţă cu ideea de justiţie. În lumina acestei priviri de ansamblu, procesul soţilor Ceauşescu se integrează perfect în suita nesfârşitelor abuzuri ale comunismului. Din acest punct de vedere, el seamănă perfect cu înscenarea pusă la cale de către Gh. Gheorghiu-Dej lui Lucreţiu Pătrăşcanu în scopul eliminării unui rival politic. Şi dacă ne oprim asupra lui, asta este din dorinţa noastră de a se pune capăt o dată pentru totdeauna înscenărilor judiciare. Repet, nu de reabilitarea soţilor Ceauşescu este vorba, ci de reabilitarea ideii de dreptate şi justiţie. Aşa stând lucrurile, ne propunem să examinăm cu toată detaşarea felul în care a fost pus la cale, ca multe altele, acest simulacru de proces în care au fost grosolan încălcate cele mai elementare principii ale dreptului”.

– Partea a II-a –

„Onorată Curte,

Doamnelor şi domnilor,

În calitate de om al legii, am fost invitat să prezidez dezbaterile Curţii Morale a Revoluţiei, care îşi propune rejudecarea procesului soţilor Ceauşescu.

Incontestabil că acest proces a reprezentat pentru viaţa juridică din ţara noastră un eveniment cu totul ieşit din comun. Motiv pentru care o bună parte a opiniei publice, naţionale şi internaţionale, acuză justiţia română că a organizat pe 25 decembrie 1989, nu un proces, ci o mascaradă judiciară. Se susţine în acest sens că, printr-o inversare a succesiunii fireşti din activitatea judiciară, hotărârea de condamnare a fost în realitate, anterioară dezbaterilor care nu au constituit decât o simplă formalitate lipsită de conţinut, menită să dea aparenţă juridică unui act discreţionar. Pe de altă parte, există personalităţi politice proeminente, reputaţi analişti politici, jurnalişti şi, nu în ultimul rând, jurişti care susţin teza că cele petrecute la Târgovişte şi execuţia soţilor Ceauşescu se înscriu într-un proces revoluţionar, fiind motivate prin logica momentului istoric.

De la bun început trebuie precizat că nu este vorba de o judecată în accepţiunea bine statornicită a cuvântului – acesta este şi motivul pentru care nu mă vedeţi în robă – ci, dacă îngăduiţi o exprimare oarecum neobişnuită de un «proces al procesului de la Târgovişte».

Rejudecarea procesului soţilor Ceauşescu nu trebuie în nici un caz privită ca un proces propriu-zis, în cadrul şi condiţiile fixate de legea penală, ci de un act cu valoare pur morală prin care se urmăreşte, nu absolvirea de vinovăţie a soţilor Ceauşescu, ci restabilirea ideilor de legalitate şi justiţie grav afectate, chiar anihilate, de-a lungul deceniilor comuniste.

Vă propun ca atare să analizaţi, pas cu pas, desfăşurarea procesului de la Târgovişte, în încercarea de a stabili dacă şi în ce măsură poate fi calificat drept act de justiţie subordonat legii sau mascaradă judiciară.

Instanţa chemată să se pronunţe în această privinţă este alcătuită din revoluţionari autentici, reprezentând oraşele martir ale Revoluţiei, care s-au ridicat de la început împotriva comunismului, şi nu numai împotriva clanului Ceauşescu.

În ce mă priveşte, cum spuneam, nu particip în calitate de judecător, ci în aceea de om al legii obligat la obiectivitate şi imparţialitate, situat în afara oricărui partizanat politic. În acest context, consider că trebuie să limpezim aspecte esenţiale: 1). Caracterizarea juridică dată faptelor imputate soţilor Ceauşescu este sau nu conformă conţinutului normelor legale?; 2). Sunt sau nu stabilite aceste fapte printr-o apreciere obiectivă a probelor?; 3). Au beneficiat sau nu soţii Ceauşescu de drepturile şi garanţiile procesuale necesare pentru apărarea intereselor poziţiei lor procesuale?; 4). Pedeapsa cu moartea aplicată celor doi a fost sau nu corect pusă în executare?

Acestea sunt, onorată Curte, probleme asupra cărora trebuie să decideţi. Ceea ce nu înseamnă că lista acestora nu ar putea fi completată cu cele ce se vor ivi în cursul dezbaterilor. Ca de pildă, aceea dacă a fost nu legală înfiinţarea tribunalului extraordinar? Dumneavoastră, domnilor, vă revine sarcina de a cântări lucrurile şi a decide prin vot, punct cu punct, concluziile la care veţi ajunge, sub forma unui act de constatare, ce urmează a fi înaintat Parchetului General în vederea promovării unui recurs în anulare.

Acestea fiind spuse, dau cuvântul celor ce consideră că pot contribui în mod esenţial la clarificarea punctelor enumerate”.

Acesta a fost începutul procesului.

– Partea a III-a –

„Noi, Curtea Morală a Revoluţiei, compusă din 15 juraţi desemnaţi de 54 de organizaţii revoluţionare, prezidată de doctor în drept Corneliu Turianu, constatăm următoarele:

Rejudecarea procesului Ceauşescu nu trebuie în nici un caz privită ca un proces propriu-zis, în cadrul şi condiţiile fixate de legea penală, ci ca un act cu valoare pur morală, prin care se urmăreşte restabilirea ideilor de legalitate şi justiţie, grav afectate de simulacru judiciar de la Târgovişte. Nu ne propunem absolvirea de răspundere a cuplului dictatorial, vinovat de încălcarea sistematică a drepturilor omului, de atmosfera de teroare propagată prin toate pârghiile statului comunist, de degradarea vieţii, de distrugerea patrimoniului spiritual al ţării şi, nu în cele din urmă, de reprimarea sângeroasă a oricărei mişcări de împotrivire, culminând cu masacrul ordonat la Timişoara şi Bucureşti în perioada 17-22 decembrie 1989. «Procesul Ceauşescu» trebuia să fi fost, de fapt, procesul tuturor crimelor şi fărădelegilor comuniste săvârşite în numele unei ideologii absurde şi al intereselor clicii ce a acaparat puterea prin fraudă şi abuz în urmă cu aproape 50 de ani. Ori, un asemenea proces nu este şi nu va fi cu putinţă câtă vreme România nu ajunge la o democraţie autentică.

Şi atunci ce a urmărit procesul care a avut loc astăzi, 11 ianuarie 1996? Un obiectiv important, şi anume dacă a fost îndeplinit actul de justiţie cu observarea strictă a tuturor drepturilor pe care le are oricine din cei ce compar în faţa completului de judecată! Procesul soţilor Ceauşescu a repetat, prin abuz şi ilegalitate «procesele» la a căror montare a contribuit din plin voinţa lor dictatorială, dispreţul lor suveran faţă de lege şi oameni. Procesul soţilor Ceauşescu se integrează perfect în suita nesfârşitelor abuzuri ale comunismului. Din acest punct de vedere el seamănă perfect cu înscenarea pusă la cale de către Gheorghiu Gheorghiu-Dej lui Lucreţiu Pătrăşcanu în scopul eliminării unui rival politic. Şi dacă ne-am oprit asupra lui, asta este din dorinţa Curţii Morale a Revoluţiei de a se pune capăt odată pentru totdeauna înscenărilor judiciare. Repetăm, nu reabilitarea soţilor Ceauşescu a fost pusă în cauză, ci reabilitarea ideii de dreptate şi justiţie.

Ascultând părţile şi consultând părţile existente, Curtea Morală a Revoluţiei reţine următoarele: 1) În ceea ce priveşte faza de urmărire penală au fost încălcate următoarele norme procedurale: nu a fost efectuată urmărirea penală; a fost încălcat principiul asigurării dreptului de apărare prin neparticiparea apărătorilor la prezentarea materialului de urmărire penală; instanţa a fost sesizată, prin rechizitoriu, fără a exista un dosar de urmărire penală, acţiunea penală fiind pusă în mişcare în lipsa unui atare material; 2) În ceea ce priveşte faza judecăţii: procesul s-a desfăşurat în condiţii nelegale de o instanţă înfiinţată în afara legii; a fost încălcat principiul dreptului la apărare; nu s-a dispus efectuarea expertizei psihiatrice obligatorie în cauzele care au ca obiect de judecată infracţiuni ce atrag pedeapsa cu moartea; 3) În ceea ce priveşte punerea în executare: a fost încălcată prevederea legală conform căreia punerea în executare se face numai după rămânerea definitivă a sentinţei judecătoreşti; a fost încălcată prevederea legală care precizează că hotărârea judecătorească rămâne definitivă numai după scurgerea a 10 zile de la pronunţare; a fost ignorat dreptul condamnaţilor de a face cerere de graţiere ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti; a fost încălcată prevederea legală conform căreia sentinţa nu poate fi executată decât după minimum 5 zile de la respingerea cererii de graţiere şi după rămânerea definitivă a hotărârii.

Ţinând cont de aceste grave încălcări ale Codului de procedură penală în vigoare la data de 25 decembrie 1989, dintre care multe atrag nulitatea absolută a sentinţei, Curtea Morală a Revoluţiei constată că procesul soţilor Ceauşescu nu s-a desfăşurat în condiţii de legalitate şi, în consecinţă, sesizează Parchetul General în vederea promovării recursului în anulare.

Membrii Curţii Morale a Revoluţiei: Claudiu Iordache, Lorin Fortuna, Dumitru Iuga, Adrian Dumitrescu, Gheorghe Pastor, Dorin Maxim, Ioan Demi, Radu Chesaru, Anghel Vasile, Viorel Tocan, Nica Leon”. 

Acesta a fost sfârşitul procesului.

Partea a IV-a  

 Realităţi paralele din decembrie 1989

„Cel ales să prezideze acest proces, Corneliu Turianu, oferă, la rândul său, amănunte de ultimă oră despre această judecată insolită.

-În ce calitate veţi participa dumneavoastră în acest proces?

– Mie mi s-a cerut să prezidez această instanţă morală din punct de vedere tehnic. Va fi de fapt o Curte cu Juri, judecătorul este în afara Curţii. În funcţie de verdictul care se pronunţă, el îl va transpune în limbaj juridic. Eu nu am nici măcar un vot consultativ în deliberare. Deliberarea va aparţine Curţii Morale a Revoluţiei.

– Cine va face parte din această Curte Morală a Revoluţiei?

– Curtea va fi constituită din 12 revoluţionari (autentici!), reprezentând 12 oraşe-martir ale Revoluţiei române. Aşa au hotărât cele 54 de asociaţii de revoluţionari. Nu este vorba de rejudecarea procesului «Ceauşescu», fiindcă nu este posibil acest lucru. Nici nu ar fi de competenţa unei Curţi Morale. Ar însemna înfiinţarea unei instanţe extraordinare în afara sistemului juridic. Ar contraveni până si Constituţiei, care interzice expres constituirea unor tribunale excepţionale.

– Ce se urmăreşte prin această «judecată a judecăţii»?

– Procesul «Ceauşescu» nu reprezintă un proces etalon. Ca procesul «Ceauşescu», în decursul celor 45 de ani, au fost mii şi zeci de mii, în aceleaşi condiţii. Întâmplător, s-a început cu acest proces. Părerile sunt împărţite, dovada faptului că şi asociaţiile revoluţionarilor sunt împărţite. Unii susţin că acest proces a avut loc în condiţii de extremă legalitate. Alţii susţin că a fost vorba de o parodie judiciară. Curtea Morală vrea să stabilească dacă a avut loc un proces care s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor legale, în cadrul strict al legalităţii procedurale. Se doreşte a se constata – nu a se pronunţa o hotărâre! – a se pronunţa un act de constatare în care să fie prinse aceste ilegalităţi, pentru ca pe viitor să nu se mai repete aşa ceva. Doctrina comunistă nu poate fi judecată. Eventual, să fie sesizat Parchetul General. Acesta este adevăratul proces al comunismului. Procesul «Ceauşescu» este un caz tipic de recurs în anulare. Asociaţiile revoluţionare sunt acelea care fac sesizarea.

– Domnule judecător, veţi lua în discuţie şi varianta omorârii soţilor Ceauşsescu de Voican Voiculescu, înainte de a fi duşi în faţa plutonului de execuţie?

– Da, bineînţeles, eu am în vedere şi declaraţia lui Voican Voiculescu, din «Cronica Română». El recunoaşte că a fost o crimă. El a fost executantul, iniţiatorul. Voi avea în vedere şi acel interviu din ziarul «Ziua» al acelui procuror Dan Voinea. Pe mine m-a intrigat un lucru! Domnia sa susţine că a făcut rechizitoriul cu mâna dumnealui, şi eu aş vrea să îl întreb pe dl. Dan Voinea: De unde a luat dumnealui cifrele cu 60.000 de morţi? Cine i-a furnizat dumnealui conturile lui Ceauşescu? De unde a avut aceste date?… Eu nu îmi explic, ca judecător cu experienţă de 29 de ani, propoziţia următoare: «Inevitabil că s-a hotărât condamnarea la moarte…». Cum, dle procuror, faci rechizitoriul şi dai şi soluţia instanţei? De aici pot să deduc o serie de lucruri…”

– Partea a V-a –

„Procesul procesului” s-a încheiat. De atunci a intrat în amintirea românilor ca o încercare inedită. Timpul va hotărî importanţa acestui proces. Dacă istoria îi va acorda vreo importanţă. Şi tot timpul va face să aflăm dacă demersul Curţii Morale a Revoluţiei va rămâne singular sau dacă el va fi urmat de un alt proces, eventual unul al comunismului.

OCTAVIAN PALER: „Scriu aceste rânduri înainte să înceapă rejudecarea procesului Ceauşescu… Constat că nu reuşesc să găsesc răspunsuri satisfăcătoare la multe întrebări. Cât de reală e o apărare, după ce inculpaţilor li s-a închis gura? Cât de legal este un rechizitoriu pronunţat după ce plutonul de execuţie a tras? Şi ce ar trebui să fie, la urma urmei, procesul de acum? Un proces penal? Sau un proces politic? Un proces în care să se judece săptămâna dintre 16-22 decembrie 1989? Sau un proces în care să se judece un sfert de veac de dictaturi? Un proces în care să fie judecat răul săvârşit de cuplul Ceauşescu? Sau un proces în care să fie judecat, totodată, sistemul care a permis cuplului Ceauşescu să săvârşească răul săvârşit? … Câţi dintre noi ar putea să jure că nu au dorit în decembrie 1989 moartea lui Ceauşescu? Bănuiesc că inclusiv avocaţii apărării din actualul proces au dorit-o. Din păcate, procesul de la Târgovişte a arătat cum a arătat. Cu excepţia celor interesaţi să justifice, nimeni nu se îndoieşte, cred, că el a fost o caricatură judiciară. Un tipic proces stalinist, cu sentinţa fixată dinainte. Din această cauză, în loc să fie o pedeapsă în numele Justiţiei, moartea soţilor Ceauşescu s-a transformat în asasinat politic. … Mascarada înscenată în cazarma de la Târgovişte s-a vrut învestită cu autoritatea actului judecat. De şase ani, organizatorii acestei parodii ne spun, cu alte vorbe decât Machiavelli, că scopul scuză mijloacele, că, atunci, la 25 decembrie 1989, scopul nu putea fi atins decât prin executarea rapidă a lui Ceauşescu. Dar care era scopul real? Să-i se închidă gura, cât mai iute, celui înlăturat de la putere, cum zic cei care susţin teza loviturii de stat? Sau să fie descurajaţi teroriştii, cum afirmă succesorii lui Ceauşescu? Şi încă ceva. Chiar scuză scopul orice mijloc? …

Nu românii, în general, au pus la cale simulacrul judiciar de la Târgovişte, ci doar câteva persoane. Noi, ca popor, nu avem ce spăla. Noi nu am ştiut în acele zile nici măcar că soţii Ceauşescu fuseseră prinşi de la 22 decembrie. Noi am crezut în basmele care ni s-au îndrugat despre urmărirea «odiosului dictator» şi a «sinistrei sale soţii», cum ne spuneau, invariabil, crainicii Televiziunii. După cum am crezut şi, exceptându-i pe cei care uită prea repede, credem mai departe în vinovăţia lui Ceauşescu… Într-un recent interviu, ministrul Justiţiei, dl. Iosif Gavril Chiuzbaian, zice, pudic, doar că «procesul lui Ceauşescu nu a fost un model într-un stat de drept». Dacă pentru ministrul actual al Justiţiei distanţa dintre «ruşine» şi «model» este atât de mică, nu văd ce şanse apropiate are justiţia să şteargă din memoria noastră imaginea unui tribunal grotesc în care avocatul apărării era mai furibund acuzator decât procurorul”. (Octavian Paler, Procesul lui Ceauşescu, în „România Liberă” din 12 ianuarie 1996)

SMARANDA DOBRESCU, deputat PDSR: „Cred că rejudecarea procesului Ceauşescu este un fapt pozitiv, şi nu din complezenţă spun acest lucru. Magistratura în totalitatea ei are nevoie de credibilitatea necesară în actele de justiţie şi de repunere în drepturi din acest punct de vedere. Prezenţa lui Turianu va da acestui proces un plus de credibilitate morală şi ţinută. Consider că procesul este binevenit pentru ca justiţia română să poată începe o viaţă nouă, spălată de blamurile care o acopereau”. (A.R., Rejudecarea procesului Ceauşescu bate la uşă, în „Ziua” din 8 ianuarie 1996)

CORNELIU TURIANU: „«Procesul Ceauşescu» trebuia să fi fost de fapt «procesul tuturor crimelor şi fărădelegilor comuniste», săvârşite în numele unei ideologii absurde şi al intereselor clicii ce a acaparat puterea prin fraudă şi abuz în urmă cu aproape 50 de ani. Or, un asemenea proces nu este şi nu va fi cu putinţă câtă vreme România nu va ajunge la o democraţie autentică”.

(Dan Străuţ, Recursul Ceauşescu, în „Exclusiv”, din 11 ianuarie 1996)

 

Pentru conformitate: 

Interviul dat de domnul profesor Corneliu Turianu lui Dan Străuţ 

şi apărut în publicaţia „Exclusiv „, poate fi văzut integral pe 

siteul domului profesor: http://corneliuturianu.blogspot.ro/

 sub numele original

De ce a murit Ceauşescu pe limba lui

Din cauza lungimii relativ mari a interviului, pe siteul domnului profesor,

interviul a fost  publicat sub forma unui serial în cinci părţi care pot fi

accesate dând clic pe fiecare, titlurile respective având link.

De ce a murit Ceauşescu pe limba lui (Partea I)

Publicat: luni, 17 decembrie 2012

De ce a murit Ceauşescu pe limba lui (Partea a II-a)

Publicat: marți, 18 decembrie 2012

De ce a murit Ceauşescu pe limba lui (Partea a III-a)

Publicat: miercuri, 19 decembrie 2012

De ce a murit Ceauşescu pe limba lui (Partea a IV-a)

Publicat: luni, 22 decembrie 2012

De ce a murit Ceauşescu pe limba lui – Partea a V-a

Publicat: luni, 25 decembrie 2012

Muţumită tehnologiei SHS (Super Hide Sealth), România devine superputere mondială

Iată că USL, aflat la putere,  dovedeşte dacă mai era cazul că este alegerea care ne trebuia.

Cuplul de lideri Crin Antonescu şi Victor Ponta arată că între ei legătura e mai strânsă ca niciodată, eficienţa relaţiei fiind indiscutabilă. Când lumea credea că doarme, Antonescu gândea la problemele ţării, iar când lumea credea că Ponta freca menta, aplica ce a gândit Antonescu în perioadele  de după ce se scula şi înainte de a se trezi din cauza zgomotului făcut de ceasul cu sculătoare …

În sfârșit România a intrat în rândul lumii…

Avem o armată care ne dă dreptul să ne numim superputere mondială de primul rang. Noile dotări ale armatei fac din România, o țară de care Istoria va ține cont.

Puţini sunt cei care ştiu că vizitele Premierului Ponta în SUA şi China au avut, de fapt, rostul de a-i informa pe conducătorii acestor ţări că trebuie să ne dea respectul cuvenit.

Premeirul Chinez a şi fost în România ca să îi prezinte omagiile, dar şi să ne roage să asigurăm securitatea Chinei şi a Coreii de Nord deoarce  MOSAD, secţie a serviciilor secrete Chineze a averizat asupra pericolui ca trupete Taiwanului să invadeze aceste ţări.

 Urmează să vină şi Preşedintele Obama care, din sursă care a preferat să îşi păstreze anonimatul, se teme de o invazie a armatei regulate din Sri Lanka. (După cum se ştie, Sri Lanka avea o armată neregulată. În urmă cu două săptămâni, în cadrul unei acţiuni de forţă, ofiţerii Serviciului de Protecţie şi Pază a Preşedintelui Sri Lankez, Butchi LeGrasse, profitând de prezenţa la un chef a comandanţilor armatei neregulate şi i-au regulat).

Noile dotări ale armatei sunt de fapt rodul unor cercetări efectuate în România, cercetări care se bazează pe nişte contracte făcute pe persoană fizică în vremea guvernului Năstase, primele livrări de tehnică militară fiind făcute pe vremea guvernului Tăriceanu. Evident că nu era să fie făcute publice, zgomotul făcut de motoarele submarinelor şi a avioanelor invizibile neputând fi mascat complet, s-a recurs la o stratagemă, sa spus că duduia economia.

Cea mai importantă uzină care produce aceste maşinării este situată în mai multe din minele închise de pe Valea Jiului, uzină extrem de secretă şi ea (aş vrea să îl văz şi io pe ăla care a auzit de ea).

Noile avioane şi submarine folosesc o tehnologie superioară tehnologiei „SEALTH”  numită „S.H.S.” (Super Hihe Sealth) şi se referă la invizibilitate nu doar pe radar ci şi la observarea cu binoclul sau telescopul, tehnologie care se extinde şi asupra bazelor unde se păstrează avionele şi submarinele, evident, în cercurile informare, aceste baze numinduse Baze SHS.

Avioanele şi submarinele folosesc un combustibil obţinut din combinarea uraniului cu gazul de şist, cea mai mare uzină care produce acest nou tip de combustibil fiind situată în subsolul fostei ferme agricole „Drum Nou” din localitatea Trebuci situată pe graniţa dintre judeţul Cluj şi judeţul Suceava … N-aţi auzit de această graniţă? Normal, e şi ea extrem de secretă.

Pentru alimentarea noilor arme se foloseşte alimentarea de tip WIRELESS  şi se face evident, fără a folosi furtune, combustibili fiind trimis prin Internet direct de la Baza SHS de lângă Bucureşti, situată în comuna Pipera.

Nu aţi auzit nici de Baza SHS din Pipera? Normal … (De ce a fost de fapt arestat Gigi Becali? Pentru că s-a opus construirii acestei baze).

Antrenamentele militarilor care deservesc aceste noi arme sunt şi ele extrem de secrete. Principala Bază SHS de antrenament şi poligonul aferent sunt în Pungeşti …. Nu e cunoscută nici ea, iar exploziile de exerciţie sunt resimţite de locuitori ca nişte mici cutremure…

Din păcate pentru ei, locuitorii din Pungeşti fiind Gură spartă, nu li se poate spune adevărul deoarece sunt gură spartă şi există pericolul ca cei care lucrează la Birourile KGB şi MKVD din magazia crâşmei din localitate să afle şi să ne trezim că trec la sabotaje.

La defilarea de 1 Decembrie, armata română şi-a prezentat noile arme.

După defilare SRI a efectuat un sondaj de opinie în urma căruia a decis că noua tehnolohie SHS este un veritabil succes. Nimeni nu a observat nici submarinele nici avioanele.

Câţiva din cei prezenţi au costatat un miros de varză stricată (aşa miroase fumul de eşapament al avioanelor şi submarinelor de tip SHS), dar au crezut că au tras vânturi nişte oameni din apropiere – de la fasolea cu ciolan.

UPDATE

Surse de la DNA au anunţat că sunt pe cale să lămurească unde sunt banii de la buget care tot dispar de la instalarea Guvernului Ponta.

Se pare că aceşti bani nu au fost furaţi pentru a fi folosiţi în campaniile electorale cu ai fost depuşi în nişte conturi de tip SHS pentru a nu fi văzute de cei de la FMI care ar considera că nu mai trebuie să ne ajute deoarece acestea depăşesc fondulrile de care dispune Banca Mondială.

Mai jos se poate vedea o galarie foto care arată că nou tehnologie militară  SHS (Super Hide Sealth)  

folosită de armata română … 

ANDREEA PAUL: “…Argumentele mele tehnice se izbesc in Parlament de zidul rigid al lipsei de cultura politica si profesionala, al misoginiei si al imposturii.”

Puterea actuală dovedeşte un autism de neimaginat.

În cadrul uneia din discuţiile prilejuite de o postare de azi, 21.12.2013, a dânsei pe Facebook, doamna deputat PDL Andreea Paul (Vass), îi spune unui domn că argumentele tehnice pe care le aduce în Parlament se lovesc de  zidul rigid al lipsei de cultura politica si profesionala, al misoginiei si al imposturii. Citez:

„Sunt insa de acord ca politica a devenit insuportabila si complet dezbracata de profesionalism. Argumentele mele tehnice se izbesc in Parlament de zidul rigid al lipsei de cultura politica si profesionala, al misoginiei si al imposturii.”

Mi se pare interesant să leg spusele doamnei deputat de o postare făcută de dânsa tot azi, dar pe siteul personal, andreeapaul.ro, unde dânsa afirmă că în România politizarea banului public a atins cote  alarmante: 90% din Fondul de rezerva este alocat baronilor USL.

Zice dânsa: 

Practica USL: Ziua și fărădelegea

Autor: Guvernul USL

Atac și pradă: Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului doar pentru situații de urgență.

Stil: secretomanie ca-n Marțea Neagră. Alocare părtinitoare, dezvăluită doar după publicarea în Monitorul Oficial.

Destinaţia banilor: premierul Ponta a hotărât că banii se cuvin judeţelor care au un reprezentant USL la conducere: aproape 90% din banii repartizaţi pe judeţe merg spre cele de coloratură USL-istă. Cele mai mari sume, peste jumatate, mai exact 51% din alocarile pe judete au mers spre cele conduse de PSD, 38% spre PNL, 6% spre PDL si restul de 5% catre altii. 

Acțiune premeditată: Descentralizarea a acreditat Baronii locali. Modificarea Codului Penal a fost gândită pentru a șterge vinovăția mafiei. Acum a venit o tranșă de bani acordată fidelilor din teritoriu pe criterii exclusiv politice. Atenție, anul viitor se readuce pe ordinea de zi modificarea Codului Penal și se alocă bugetul 2014, bugetul României, de fapt, bugetul electoral al USL.

 

Sursa: andreeapaul.ro

 

Comentariu Blue:

Drept să spun, greaţa care mă cuprinde nu prea mă lasă să scriu mai multe. Mă întreb dacă românii pro USL au un retard destul de avansat ca să nu înţeleagă ce au făcut votând turma de escroci pe care au votat-o … Personal, nu prea cred că sunt extrem de fericiţi de rezultatul a ceea ce au făcut…

Este posibil însă ca unii, imbecilizaţi de Antena 3 şi alte asemenea nu pricep nici acum. Paradoxal, am un fel de satisfacţie la gândul că Istoria are o particularitate: Niciodată nu lasă neachitate notele de plată. 

Ceea ce se întâmplă este nota de plată pentru votul din vestita Duminică a Orbului … Va veni, probabil, şi nota pentru acel 70% acordat USL-ului … 

Jurnalista SORINA MATEI povesteşte cum a ajuns să îl plătească pe Vîntu la „ia-mă nene”

MOTIVAŢIE

De multe ori am vorbit despre talentul jurnalistei Sorinei Matei … Este ceva ce cred că e mult prea evident ca să treacă neobservat.

Am de pe blogul său un interesant articol, o poveste care te ţine cu pupila lipită de monitor de la cap la coadă…

Subiectul este unul care atrage atenţia prin ineditul său. Trebuie să recunoaştem că a da „ciubuc” lui Sorin Ovidiu Vîntu pentru a luat-o la „ia-mă nene” este ceva de povestit nepoţilor. 

De fapt, nu acest inedit al poveştii m-a determinat să fac gestul de a importa acest articol ci, poate, frumuseţea şi cursivitatea verbului,  … poate senzaţia, în timp ce citeam, că Sorina Matei îmi povesteşte mie şi numai mie  întâmplarea, undeva, relaxat, la o cafea… 

Nu pot să nu citez un pic:

„Vîntu era zen, eu mă uitam pe geam. La un moment dat, colegul din spate, începe să mă împungă cu umbrela. Mă întorc, îmi face semn că suntem cu Vîntu în mașină. Ce să-i mai zic?! Deja zburam pe autostradă cu infractorul în mașină, și cu mama și cu tata FNI … „

Parcă este un citat dintr-un roman de mare succes … cumva,  pare  nu un text ci un film pe care îl urmăreşti instalat confortabil în sala unui cinematograf …

Lectură plăcută ! 🙂

Cum l-am plătit pe Vîntu la „ia-mă nene”

De cum am citit știrea în care Guvernul spune că se pregătește să interzică prin lege și autostopul, ceea ce ca fostă navetistă mi se pare o imensă prostie, mi-am adus aminte de o scurtă întâmplare pe care am vrut s-o scriu de mai multe ori și, din lipsă de timp, n-am apucat. Spune multe despre ceea ce se întâmpla cu adevărat atunci, pe vremea lui Adrian Năstase, și ceea ce se întâmplă și acum.

Fiind ploieșteancă, am făcut naveta perioade mai lungi sau mai scurte, în timpul facultății, la începuturile carierei. Dar am făcut-o. Am cunoscut oameni interesanți, oameni ciudați, politicieni, funcționari guvernamentali, am dat știri și era să pățesc și accidente pe autostradă. Însă cea mai amuzantă întâmplare s-a petrecut într-o zi, prin 2002…

Și vă aduc aminte puțin contextul: FNI se prăbușise de aproape doi ani, protestele oamenilor care-și pierduseră banii încă mai izbucneau, rar, e adevărat, dar izbucneau în unele zone ale țării- în deplasările cu fostul Președinte, Ion Iliescu, problema păgubiților FNI care blocau inclusiv traseele coloanei oficiale apărea mereu, toată atenția se îndrepta spre Sorin Ovidiu Vîntu, care apăruse deja la Marius Tucă într-o primă emisiune, om puternic al acelor vremuri, iar în acele zile apăruse informația că undeva, cumva, pe planetă, a fost localizată „mama FNI”, Ioana Maria Vlas. Toată presa încerca să afle disperată cât mai multe informații, câteva ziare făceau deja campanii de ceva vreme despre prăbușirea FNI, Vîntu, Vlas- printre care și România Liberă, iar acesta era principala temă de discuție atât în media cât și în societate.

Într-o zi, termin lucrul la ziar spre după amiază, și voiam să mă duc la Ploiești. Mă duc la autostop, lângă Casa Presei, la „ia-mă nene”. Maximum o oră făceam până acasă. Ploua, dar ploua sănătos, cu găleata. Mă întâlnesc acolo cu un ziarist de la România Liberă. Lucra la tehnic, ne cunoșteam de pe navetă iar, de fiecare dată când ne vedeam, discutam subiectele politice. Temele zilei, evident. Avea umbrelă. Și stăm, stăm, stăm amândoi sub umbrelă, eram deja ciuciulete…

La un moment dat, oprește o mașină. În spate, văd o a doua- o escortă. Am crezut că era un politician. Dar în fața mea, geamul fumuriu se lasă și-l văd. Am crezut că…nu văd bine. Îi aud și vocea. În gând, am zis că nu, mie nu mi se poate întâmpla una ca asta. Mă întreabă dacă merg spre Ploiești. Îi zic da. Zice: „păi, haideți, urrrrcaaați-vă!” Pentru prima oară în viață am simțit cum, efectiv, îmi ies ochii din cap, vorba aceea. Nu se putea să fie chiar el, căutam rapid elemente de identificare, dar din tot ce vedeam realizam că el era. Se întinde să-mi deschidă portiera. Îi văd piciorul și scaunul special. Zic în gând: fuck, el e! A fost o decizie de 10 secunde: mă urc sau nu. Ce poate să-mi facă? Ne lasă cel mult într-un lan de grâu, dacă află că suntem ziariști sau îi zicem ceva neplăcut.
Și mă urc. Cu orice risc. Curiozitatea cred că m-a îndemnat să-l observ atent pe Sorin Ovidiu Vîntu, omul puternic al momentului, fix la el în mașină și el habar n-a avut.
Eu mă urc în față, lângă pușcăriaș. Colegul de la România Liberă, în spate, pe scaunul din dreptul meu. Pornim spre Ploiești.

Vîntu era zen, eu mă uitam pe geam. La un moment dat, colegul din spate, începe să mă împungă cu umbrela. Mă întorc, îmi face semn că suntem cu Vîntu în mașină. Ce să-i mai zic?! Deja zburam pe autostradă cu infractorul în mașină, și cu mama și cu tata FNI. La un moment dat, Vîntu mă întreabă: „Fumați? Vă ofer o țigară”. Îi zic: „nu, mulțumesc, nu fumez”. În câteva secunde, realizez că, din geanta mea, ieșea un mare pachet de țigări Marlboro. Aproape că-mi dădusem singură foc la valiză, dar Vîntu era în continuare cam pe altă planetă, cu alte preocupări.

Liniște totală. Nimeni nu zicea nimic. Cred că și eu, și colegul de la România Liberă, ne gândeam ce-am putea păți dacă, cumva, Vîntu se prinde că suntem ziariști. Dar n-avea cum.
Vîntu se apucă să dea telefoane. Interesant, mă gândesc. Sună numai politicieni. Erau la un meci de fotbal, se terminase și se apucă să discute cu ei. Îi ia la rând. A sunat trei. Din PSD. Unii mai sunt acum în partid, alții nu. Le spune că vrea să cumpere ziarul X, Y, Z și pentru asta comandase audit, la o firmă dintr-o țară vecină, vorbește de diferiți acționari. Pur și simplu le ordona politicenilor ce să facă. Stând foarte aproape de el, îi auzeam chiar și pe interlocutori ce-i răspundeau. Nu spuneam nimic. Mi se părea groaznic. PSD-ul lui Adrian Năstase era la guvernare iar Sorin Ovidiu Vîntu încolona la telefon o parte din conducerea partidului și îi dădea directive, inclusiv legate de conducerile ziarelor respective, cine-i prost, cine nu, cine trebuie schimbat. Era ireal.

La un moment dat, Vîntu ne zice: „trebuie să-mi iau mandarine!”( parcă mandarine erau). Ne oprim. Băieții din spate, din escortă, coboară și cumpără mandarine. Pornim din nou, îl enerva Poliția, nu prea suporta radarele. „De ce sunt radare?”, bombănea. Pentru infractori, îmi venea să-i zic.
Apoi discută cu copiii. Îi weekend se ducea în Deltă. Mergând cu viteză foarte mare, ajungem repede la Românești. Oprește. Zice: „aoleu, dumneavoastră mergeți la Ploiești, nu?” Zic: „da”. „Eu la Românești”, zice. În gândul meu, știu. Avea ceva legat de Gelsor în zonă.
„Dar vă duc la Ploiești. Pe ploaia asta, nu pot să vă las aici. Vă duc chiar acasă, să-mi spuneți unde stați”. Zic, așa, cam în doi peri: „bine”. Intrăm în Ploiești, ne lasă până aproape de casă. Eu și colegul de la România Liberă- care ducea o campanie furibundă împotriva lui Vîntu, coborâm din mașină cu o viteză amețitoare.
Când cobor, îi ofer 50.000 de lei vechi. Cam atât era la vremea aceea, un „ia-mă nene”. Vîntu zice: „Nu, nu pot să accept. A fost plăcerea mea”. Îi dă bani și colegul. Refuză. Și aproape cu forța îi pun banii pe scaun și închid repede portiera. Îl mai văd doar că se uită ciudat și pleacă. Cu escortă cu tot. Iau numerele de la mașini. Nu puteam însă accepta gratuit niciun serviciu de la un om care lăsase 400.000 de oameni pe drumuri, un pușcăriaș, viitor infractor.

Mă despart de colegul de la România Liberă și ajung acasă. Nici nu răsuflu bine că mă sună colegul cu un ton aproape disperat: „ce fac? Ajută-mă!” „Ce s-a întâmplat?”, zic. „Păi, mi-am uitat umbrela în mașină la Vîntu, știi că aveam o umbrelă”. El mersese acasă, prin ploaie, cu gândul la Vîntu, și abia acasă realizase că umbrela rămăsese la pușcăriaș. „Păi și ce vrei, să nu-mi spui că vrei să te duci acum după Vîntu, la Românești, să-i ceri umbrela”, îi spun. „Dar e umbrela mea”, zice. „Las-o naibii de umbrelă, nu-l putem suna”. Colegul se mai liniștește și concluzia e că Vîntu, pe lângă banii de la FNI, rămâne și cu umbrela băiatului de la România Liberă. Așa e-n tenis, asta e.

Îmi sun șeful direct de la ziar. Un om pe care și acum îl apreciez mult. Îi povestesc pățania. Rădea în hohote. Nu-i venea să creadă cum toate, uneori, i se poate întâmpla unui singur om. A doua zi, ajung la ziar. În ședința în care nu participam, se discutau temele zilei: unde este Vlas, pe unde se ascunde Vîntu. Tocmai șeful Poliției de la vremea aceea comunicase public faptul că „Vlas e undeva pe Terra”. Sunt chemată de urgență în ședință. „Am auzit că știi unde e Vlas și Vîntu”, mă întreabă un alt șef. „Nu, nu știu unde e Vlas. Vîntu ia la „ia-mă nene””, îi răspund. „Păi și unde e Vlas?”, insistă. „Nu știu, riscam să mă lase în lanul de porumb dacă-i spuneam că-s ziarist. Mai eram și cu colegul de la România Liberă în mașină. Dar cred că altele-s lucrurile interesante”. Și cum a fost, le povestesc. Se uitau ca la un film.

Conducerea decide să scriu un mini-reportaj în ziar. Îl scriu. Apare pe prima pagină, cu titlu mare. După câteva zile, aflu că a sunat Vîntu să se intereseze cine l-a spionat chiar în mașina lui. Întreb dacă a zis ceva de umbrelă. Nu spusese nimic.

Mai trece o săptămână, poate două. Venisem dintr-o deplasare cu Adrian Năstase. Aveam laptop, bagaj, rucsac, eram încărcată. Mă duc la „ia-mă nene”. Și stau. Era multă lume, era frumos afară. Și…se întâmplă din nou. Ireal. Mașina, escorta, Vîntu lasă geamul în jos: „unde merrrrgeți?” Nu mai răspund. Nu mă mai urc. Lumea se urcă la el în mașină. Încă o oră cu un om care distrusese alți 400.000, întorsese țara pe dos și alinia partidul de guvernare și Guvernul la telefon, era cam mult.

Acestea au fost singurele, unicele discuții și întâlniri ale mele, din această viață, cu pușcăriașul Sorin Ovidiu Vîntu. Eu incognito, el în mizeul lucrurilor și al guvernării.

O primă concluzie ar fi că și autostopul are părțile lui interesante. Nici chiar Adrian Năstase nu cred că s-a gândit vreodată să-l interzică legal.

Restul concluziilor…le trageți voi.

Autor: Sorina Matei

Publicat: 18 DECEMBRIE 2013

Sursa: sorinamatei.blogspot.ro

P.S. Felicitări pentru articol, Sorina !

Fostul şi viitorul puşcăriaş, Adrian Năstase va avea un Crăciun febril şi fericit… urmează să revină la bulău. De data asta, fiind familist, cu soţia …

Adrian Năstase va avea sărbători fericite … 

Plin de febrilitate aşteaptă revenirea la închisoare.

„Deja lucrurile acestea, presiunile acestea au trecut de la un etaj la altul, au trecut de la o etapă la alta şi probabil că acum, numai dacă s-ar da o sentinţă de, ştiu eu, pedeapsă cu spânzurarea, poate că m-ar şoca”, a spus Adrian Năstase, la ieşirea din sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde s-au finalizat discuţiile în dosarul Zambaccian, cei cinci magistraţi din complet urmând să dea o sentinţă definitivă în ianuarie 2014.

Întrebat dacă soţia sa, Dana Nastase, este afectată şi dacă se teme pentru ea, Adrian Năstase a spus că atunci când este nevoie, aceasta poate să fie foarte puternică, „Este foarte afectată … Aici mi se pare, lucrul ăsta mi se pare cel mai nedrept. Era un personaj politic care spunea de curând că nu înţelege de ce unii se leagă de fiice lui şi era foarte supărat. Spunea că cei care sunt bărbaţi să se bată cu el, dar se pare că asta nu funcţionează decât în legătură cu o singură persoană”, a declarat Adrian Năstase.

Întrebat dacă l-ar ajuta rejudecarea întregului dosar, aşa cum a solicitat instanţei unul dintre avocaţii săi,  Năstase a spus că sunt o mulţime de lucruri care au rămas în suspensie şi, teoretic, aceasta ar fi fost soluţia normală. Legat de planurile sale politice în situaţia în care va fi achitat, Năstase a spus că nu vrea decât să aibă linişte pentru a citi, a se relaxa şi a nu mai avea tensiunea termenelor la instanţă.

„Nu am planuri – a spus Năstase – politice, încerc şi sper că voi avea liniştea necesară pentru a citi, pentru a mă relaxa, pentru a trece de la tensiunea asta a termenelor din săptămână în săptămână sau din lună în lună şi poate să intru la un moment dat într-o activitate mai relaxată, la universitatea la care predau, la Fundaţia Titulescu, sunt o mulţime de activităţi”.

 Întrebat dacă este pregătit pentru alegeri,Năstase a răspuns: „Povestea asta cu pregătirea … Ce vreţi să fac, genuflexiuni înainte de, sau ce anume, ce înţelegeţi prin pregătire?”.

Întrebat cine crede că e vinovat pentru pentru situaţia în care se află, Adrian Năstase a spus că probabil unora le este teamă că ar putea candida la alegerile prezidenţiale de anul viitor, însă vrea să le transmită că nu este cazul, evident, departe de el gândul de a se gândi că cineva şi-ar putea imagina că vinovat pentru faptul că a furat de a rupt când a putut este el însuşi.

„Eu m-am referit la faptul că după alegeri s-a instaurat un nou regim poltic. Acel regim politic a hotărât să ducă un război cu trecutul şi cu adversarii politici. Eu am fost considerat, probabil, cel mai important adversa la acel moment (…) Cum spunea domnul Lăzăroiu, unora le este teamă că aş putea candida la alegerile prezidenţiale de anul viitor, ceea ce vă spun de acum că nu este cazul”, a declarat Adrian Năstase.

În caz că lui Bombonel îi vor veni iar gânduri sinucigaşe, îi recomand să nu mai încerce să se bărbierească folosind  pistolul … deşi e vânător înrăit, se pare că stă cam rău cu ţintirea .. aş zice să încerce cu insecticid… unul puternic … e mult mai eficient.

Din păcate Românica-i locuită .. de noi şi-ai noştrii …

Frumoasă țară-i Românica … frumoasă, dar, din nenorocire, locuită.

Cine o locuieşte? Noi şi ai noştrii …

Par ezamplu … Moş Nicolae … nu unul ci mai mulţi

1. MOŞ Nicolae, fiul lui Crăciun şi Ana …

2. Un alt MOŞ Nicolae născut în 1937 …

3.  COJOCARU Tom – Mac – Bil – Bob – Constantin

4. Suntem fericiţi să fim contemporani şi cu Miss America, mai precis DINU Miss-America…
5. ION Mariano – Monamour

6. PĂSĂRICĂ Alexandru – Dick

7. Incontestabil frumosul PIT Brad …

8. SAVA Superman

9. RĂCMAN Mihai Eminescu

10. JOACĂ-BINE Mirel …

11. IPSILANTE Sentiment – Brusli

Şi ne mai mirăm că avem conducătorii pe care îi avem? Nu e cazul … avem ce merităm …

RALUCA TURCAN: „România trebuie sa aleagă Germania ca vector european…”

Foarte vag îmi amintesc de faptul că, pe la începutul anilor ’90, Ion Iliescu alunga o extrem de puternică declaraţie a unor investitori germani, pe principiul că deşi eram rupţi în fund aveam o mândrie care a generat acel vestit „noi nu ne vindem ţara. 

Nemţii ar fi urmat să preia  o mare parte din economie, să o rentabilizeze nemţeşte, să ne facă autostrăzi ca ale lor…

Iliescu, cel mai sinistru escroc politic român, a făcut astfel ca fabricile să nu se vândă nemţilor pentru ca apoi, după retehnologizare şi rentabilizare germană, să devină sursa principală de bunăstare din România … De ce nu a vrut? Pentru că acestea trebuiau să ajungî în ghiara unor escroci la fel de mari ca el…

Au ajuns, indivizii s-au îmbogăţit ca nişte nababi, industria a ajuns la fier vechi, autostrăzi nu avem, iar România e la coada Europei în ceea ce priveşte sărăcia… şi nici măcar nu a ajuns să fie împuşcat la Târgovişte unde a fost asasinat Ceauşescu … (e vorba de un asasinat deoarece Dictatorul şi Sinistra nu s-au bucurat de un proces corect… nu că nu ar fi meritat să moară).

Iată că atitudinea faţă de Germania se schimbă.

Doamna Raluca Turcan, vicepreşedinte PDL, pe 17 Decembrie 2013,  scrie pe siteul dânsei:

PDL este aliatul Angelei Merkel în politica europeană şi politicile naționale din Europa

Astăzi am participat la dezbaterea “Colaborarea pe plan european între partidele populare. PDL şi CDU în dialog”.

Gazda a fost Fundaţia Konrad Adenauer, iar primul partener de dialog a fost David McAllister, fost prim-ministru al Landului Saxoniei Inferioare.

Concluziile acestui dialog au fost clare şi optimiste:

PDL este partenerul CDU în Europa, este aliatul Angelei Merkel în politica europeană şi politicile naționale din Europa.

România trebuie sa aleagă Germania ca vector european, pentru că o Germanie puternică în Europa înseamnă o Uniune Europeană puternică, un factor de eliminare a deficitului democratic tot mai prezent acum în România din cauza guvernării socialiste.

România fără un aliat puternic nu poate rezista în contextul globalizării. De aceea, România are nevoie de un PDL puternic, partener al CDU, al unei Germanii puternice.

Instantaneu de la dezbaterea “Colaborarea pe plan european între partidele populare. PDL şi CDU în dialog”

Sursa

În USL s-a rupt lanţul de iubire … sau cine se aseamănă se adună?

Motto:

Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine…
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert –
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!…

(Celei care minte- Ion Minulescu)

………………………

Ciudată țară este România … nici nu avea cum să fie altfel în condițiile în care românii sunt o nație  ciudată.

Românii, cu burdihanele pline de mici şi bere au votat cu veselie o alianţă care urma să le aducă bunăstare …  le-a adus, dar nu lor ci celor pe care i-au votat, o turmă de hoţi, mincinoşi, falsificatori… tâlhari care au în cap doar îmbogăţirea personală  şi protejarea în faţa Justiţiei.

În zilele acestea, dacă românul nu ar fi complet imbecil ar observa că Antonescu, Ponta şi gaşca lor nu sunt decât nişte oameni fără caracter, fără demnitate.

Nu ai cum, după ce te face cineva mincinos tu să îi mai dai măcar „bună ziua” .. ca să nu mai spun că aceşti indivizi se bazează reciproc, unul pe altul pentru a fi susţinut politic.

Ţi se face greaţă de atâta ordinărie…

Două paie, două fire,
S-a rupt lanţul de iubire?
Sau iubirea e tot bună,
Şi cin-se aseamănă se adună?

Din stenogramele apărute în presă Crin Antonescu, după spusele lui Victor Ponta, marele său aliat și amic (cel puțin aceasta nu se serveşte cu neruşinare), „şi-a minţit colegii”. Reacţia lui Antonescu a fost destul de consistentă.

Vineri, liderul PNL a declarat în şedinţa conducerii PNL că a discutat cu Ponta care ar fi venit cu „o idee stupidă”, şi anume ca liderii şi miniştrii USL să spună că sunt împotriva legii privind amnistia, dar proiectul să treacă în Parlament.

„Ministrul Cazanciuc – scrie Gândul – va veni luni în Parlament la Comisia Juridică pentru a discuta despre proiectul legislativ. Cazanciuc a cerut deja Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor să-i trimită o informare despre situaţia din închisori. Surse parlamentare au declarat pentru gândul că ministerul va insista pentru scăderea pedepselor pentru care se va aplica legea amnistiei şi graţierii. Crin Antonescu susţine că Victor Ponta şi PSD vor încerca să impună proiectul legislativ privind amnistia şi graţierea în Parlament cu ajutorul Ministerului Justiţiei. Proiectul ar urma astfel să fie adoptat în plenul Camerei Deputaţilor, după ce primeşte şi girul ministrului Cazanciuc”

Crin Antonescu şi-a informat colegii de partid asupra intenţiilor celor din PSD, atrăgându-le atenţia că deputaţii PNL vor trebui să voteze în bloc împotriva acestui proiect, iar dacă se va vota secret, vor trebui să părăsească sala.

Membrii marcanţi ai PNL au declarat că Antonescu i-a informat  că e posibil ca deputaţii PDL să voteze alături de PSD pentru acest proiect de lege, după care să dea vina  pe PNL pentru acest vot, dacă procedura de vot ar fi una secretă în plenul Camerei Deputaţilor mşi  că în discuţia privată pe care a avut-o cu Ponta acesta a venit cu „o idee stupidă” prin care liderii USL să susţină că sunt împotriva proiectului de lege privind amnistia şi graţierea, dar că proiectul a trecut, deoarece decizia le-a aparţinut parlamentarilor din Camera Deputaţilor.

Într-o  înregistrare audio din şedinţa de vineri a conducerii liberalilor, Crin Antonescu spune explicit că „Premierul a insistat, pornind de la aceeaşi idee cu care a insistat şi în Cazul Roşia Montană, o idee stupidă, şi anume că se poate foarte bine ca domnia sa să spună că nu e de acord, că anumiţi miniştri să spună că nu e bine, că eu ca lider politic din anumite raţiuni nu sunt de acord, dar, ce sa vezi, în Parlament trece legea”.

Propunerea legislativă pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse se regăseşte pe lista proiectelor care urmau să fie discutate în şedinţa de marţi a Camerei Deputaţilor.

Crin Antonescu, într-o conferinţă de presă că „ceea ce a spus în şedinţa de partid este adevărat”.

„Înregistrările a căror provenienţă nu-mi este cunoscută sunt autentice. Eu am făcut acea prezentare a situaţiei, într-un regim de şedinţă de partid.Ceea ce am spus în şedinţă este adevărat. Am spus de când sunt în viaţa politică adevărul, chiar dacă nu aş fi dorit să-l spun public. Eu am prezentat situaţia într-o şedinţă de partid” – a explicat Crin Antonescu.

„Domnul Ponta vorbeşte despre o decizie luată în USL privitoare la legea amnistiei. Nu cunoaşteţi acest lucru pentru că nu a existat o asemenea şedinţă. Nu i-am cerut premierul să dea ordonanţă de urgenţă, ci l-am informat într-o discuţie informală că PNL nu va vota aceasta lege. Ordonanţă nici nu se putea da. Îmi pare rău că premierul Victor Ponta recurge la asemenea atitudini. Nu-i permit nici lui Victor Ponta să spună astfel de lucruri. Nici propunerea de de liste comune la europarlamentare nu a fost făcută oficial, am discutat-o informal. PNL nu a făcut nicio propunere oficială” – a mai spus Crin Antonescu.

„Până marţi nu am ştiut nimic despre modificările la Codul Penal. Dacă stenogramele sunt adevărate, Antonescu şi-a minţit colegii. Nu ar fi prima dată când Antonescu le spune ceva colegilor şi nouă altceva. Antonescu a propus ca Guvernul să-şi asume răspunderea pe Legea amnistiei, dar am refuzat. Am fost cel puţin 12 persoane când s-a decis ca proiectul să fie votat de Parlament” – a spus Victor Ponta.

La rândul său, liderul PNL a declarat „Nu îi permit lui Victor Ponta o asemenea îndrăzneală! Am căutat să fiu cât mai puţin acid, să restabilesc adevărul, fără să spun multe lucruri despre adevăruri despre Victor Ponta. Acest atac lipsit de bună cuviinţă din partea lui Victor Ponta ne pune într-o situaţie dificilă. PNL se află la guvernare nu printr-o înţelegere între mine şi Victor Ponta. Se află la guvernare în consecinţa votului dat de români în formula USL”.

Întrebat apoi dacă PSD doreşte să îi scoată de la guvernare pe liberali, Antonescu a spus:

„Sunt profund mâhnit când văd că un om pe care l-am ajutat cu toate puterile mele şi ale partidului spre a deveni premier are un asemenea comportament. Anumite decizii ale PSD, unilaterale, mi-au dat sentimentul că forţează nişte hotărâri pe care nu le-am discutat şi nu sunt în programul de guvernare. Comentariile domnului Ponta despre Ministerul Culturii au fost corecte, dar, în acelaşi timp, a luat act de propunerea noastră.”

„Ne va fi greu să mergem mai departe, nu pot să rup o alianţă pentru că nu mai am încredere într-un om”. Ulterior, absolut uimitor, Ponta a revenit fără nici o jenă asupra declaraţiilor şi a adăugat că are în continuare încredere în USL şi în partenerii liberali, însă spune că nu acceptă ideea de a lăsa lucrurile neelucidate. „Eu am putut să depăşesc crizele, nu accept însă ideea să lăsăm lucrurile neelucidate. Când am fost 12 oameni chiar aşa? Am încredere în USL, în partenerii liberali şi că facem foarte multe lucruri bune”.

Trebuie să spun că acest dialog în public al celor doi mi se pare cel puţin stupefiant… Aceştia să fie cei doi amici care au făcut, împotriva unei mari părţi din membrii  partidele lor, ca USL să existe?

Drept să spun, mie mi se pare că avem în faţă doi indivizi care, din  motive pur egoiste, încrearcă să tragă preşul de suib picioarele amicului, pentru ca, după ce acesta va cădea să se apuce să îi tragă picioare în gură în speranţa că va reuşi să îl ucidă, asta în cazul în care, cel căzut, va refuza să i se supună necondiţionat…

Amiciţia dintre cei doi lideri era, până nu demult, principalul motor care a creat şi anima USL. Ruperea prieteniei dintre ei de fapt face ca USL să nu mai fie decât o platvormă de confruntare dintre PSD şi PNL… din păcate, cele două partide sunt împreună la guvernare, nota de plată a acestui război urmând a fi achitată de românii care, fericiţi, jubilau după alegeri că USL a câştigat cum nici cu visul n-au visat… Erau convinşi că va curge lapte şi miere…. Va curge, dar nu pentru ei, pentru infractorii pe care i-au instalat la conducerea ţării de unde pot fura în linişte.

Imunitatea pe care doresc să şi-o asigure politicienii va face din aleşi nişte adevăraţi stăpâni ai ţării, turma care i-a votat rămânând doar o turmă care să producă destul cât să le asigure lor traiul de huzur…

… De aceea România este la coada Europei, de aceea Sănătatea este pe perfuzii, Învăţământul naşte tâmpiţi, Economia crează datorii tot mai mari, Cultura e varză … pentru că românii au conducătorii pe care îi merită, conducătorii pe care i-au votat…

D-aia sunt românii săraci: pentru sunt nişte egoişti care se cred jmekeri, dar, de fapt sunt nişte tâmpiţi dacă sunt luaţi ca grup ca grup.  

Bravo popor român, atâta timp cât ai libertatea de a-ţi hotărâ soarta nu mai ai nevoie de duşmani. Eşti capagil să îţi tragi singur palme şi picioare în cur

SORINA MATEI: „Victor Ponta a ales să șantajeze și să amenințe Occidentul în numele unui comando politic infracțional”

Motto

„Fiecare popor are conducătorii pe care îi merită”

„Un popor de proşti ajunge să fie condus de tâlhari”

========================================================

Când Victor Ponta a ales să șantajeze și să amenințe Occidentul în numele unui comando politic infracțional

Ca să înțelegem cât de grav și extrem de periculos este ceea ce s-a întâmplat zilele trecute în România, trebuie să vedem, în detaliu, tot traseul loviturii, profilul adevăraților actori, motivele reale care au stat la baza celei mai puternice lovituri pe care, în ultimul an, au primit-o toate instituțiile statului de drept și Justiția în tot ansamblul ei. Practic, trebuie să aducem la lumină toată fața nevăzută, invizibilă până astăzi, a unui veritabil comando politic infracțional care a dorit să scoată, cu toată forța și arsenalul din dotare, un întreg stat și popor membru UE și al NATO, partener strategic al SUA, de pe orbita Occidentului.

CUM AU FĂCUT: Au luat două inițiative legislative din 2011 și 2012, trecute de filtrul Senatului ( una adoptată, alta respinsă) care aveau în titlu „completări”, „modificări”, „abrogări” la Codul Penal și care vizau altceva, le-au modificat integral conținutul (una devenind o cu totul altă lege, la a doua reducând pedepsele la jumătate) pentru ca marți neapărat, fără niciun fel de dezbatere, să fie adoptate, la votul final programat, în Camera Deputaților, cameră decizională.
De la bun început trebuie spus că era obligatoriu ca legile care au modificat din temelii Codul Penal punând Justiția pe butuci și lăsând instituțiile statului de drept fără pârghii legiferând, practic, corupția, să fi trecut de Senat. Nici nu conta în ce formă sau sub ce conținut au trecut, dacă au fost adoptate sau respinse, trebuia să fi ieșit doar din parcursul legislativ al Senatului, să fi intrat în cel al Camerei Deputaților pentru ca, ulterior, totul să se petreacă extrem de rapid.

Traseul legislativ al legilor respective arată cât se poate de clar că ambele acte normative zăceau și în Camera Deputaților, în cu totul altă formă, din 21 Decembrie 2011 și 12 Februarie 2013, acestea fiind ultimele date când fuseseră luate în dezbatere în diferite comisii, iar brusc, în noaptea de luni- 9 Decembrie 2013-  spre marți- 10 Decembrie- în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, totul se schimbă ca formă și, mai ales, ca și conținut,ceea ce, în mod evident, probează o premeditare.

DE UNDE AU VENIT, CINE A GÂNDIT MODIFICĂRILE: Aici, toate drumurile par să ducă înspre așa numita „zonă neagră” din PSD, în jurul căreia gravitează atât Viorel Hrebenciuc cât și Adrian Năstase, primul anchetat de-a lungul timpului în mai multe dosare iar al doilea- eliberat condiționat, în așteptarea unei alte sentințe peste doar 5 zile.
Persoane din acest cerc de influență care, de-a lungul timpului și-au oferit serviciile ambilor politicieni, magistrați experimentați și controversați, la comanda acestui grup, au redactat inițial documentele – modificările Codului Penal care au ajuns în noaptea de luni spre marți pe masa Comisiei Juridice. Fiind scăpată toată lumea de acuzațiile de corupție, de la primari, la întreg Parlamentul și miniștri, întreg USL la nivel de lideri a achiesat dinainte, de mai bine de o lună, la această lovitură și a preluat propunerile.

MOMENTUL 1: Așa se face că deputații PSD, PNL, PC, UNPR și UDMR- cei prezenți  noaptea în ședință, au adoptat modificările sub bagheta președintelui comisiei, Bogdan Ciucă, cercetat penal de DNA, om de încredere al lui Dan Voiculescu, condamnat, în primă instanță, la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul ICA și trimis în judecată pentru complicitate la șantaj în dosarul Sorin Alexandrescu.
Foarte probabil, ca să nu iasă în evidență implicarea și aportul adus de PC în toată această operațiune, cât responsabilitatea față de ulterioarele controverse legate de prezența, cvorumul și participarea reală în comisie- care ar putea fi anchetate- tocmai din acest motive, rapoartele de adoptare și modificare ale celor două legi care măcelăreau Codul Penal n-au mai fost semnate de președintele comisiei, Bogdan Ciucă, așa cum era firesc, ci de vicepreședintele comisiei, Ciprian Nica, deputat PSD, om al baronului de Vrancea, Marian Oprișan, vicepreședinte al PSD, care pendulează între Victor Ponta și Liviu Dragnea.

MOMENTUL 2:  Cel mai critic moment a fost când totul trebuia să iasă la iveală la nivel public. Adică marți, în „marțea neagră”. Cele două legi au fost înscrise pe ordinea de zi, în regim de urgență, la ora 10.44, nu au fost dezbătute așa cum ar fi fost normal, la ora 14.46 s-a trecut direct la votul final, iar la 15.01 și 15.02 votul s-a dat, cele două legi care amputau Justiția și instituțiile statului de drept fiind adoptate de Parlament, de 240, respectiv, 266 de deputați.

În acest moment, trebuie spus că planul inițial al comando-ului politic infracțional includea un adevărat pachet-bombă de nu mai puțin de cinci legi, plănuite să treacă de Parlament în acea zi fatidică. Vorbim despre legea amnistiei și grațierii, legea lobbyului- plănuită tot de Viorel Hrebenciuc și adoptată în secret de comisia juridică tot în noaptea precedentă, legea minelor- pro RMGC- dorită neapărat de PSD și Victor Ponta și cele două legi de dărâmare a Codului Penal.
Însă, odată tăvălugul dezbaterii publice pornit și legat numai de controversata lege a grațierii, odată ce președintele Traian Băsescu a reacționat printr-o poziție oficială, o scrisoare trimisă în regim de urgență și un telefon dat direct lui Valeriu Zgonea- în care practic îi cerea să nu arunce lupta anticorupție a statului român în aer, tot USL-ul s-a speriat. Liberalii au dat înapoi primii, la decizia lui Crin Antonescu. Au anunțat că se vor retrage din sală dacă se votează legea amnistiei și grațierii și au trântit la vot legea minelor, lăsând într-un evident ofsaid PSD.
Numai că, probabil de frica ruperii USL, n-au mai putut da înapoi și la votul ambelor legi de modificare a Codului Penal, prin care toată clasa politică și nu numai s-a imunizat împotriva instituțiilor anticorupție ale statului. Le-au votat și ei, cot la cot cu PSD, PC, UDMR și minoritățile naționale, tot din decizia lui Crin Antonescu. Și aici a fost o înțelegere demult făcută între Crin Antonescu și Victor Ponta. Pentru că legile aveau caracter organic, fără voturile PNL care erau cruciale, ambele modificări ale Codului Penal n-ar fi trecut de Parlament. Un calcul simplu, arată că pentru ca legile să fie adoptate era nevoie de un necesar de minimum 204 voturi. Iar fără voturile liberalilor, s-ar fi strâns doar 193 respectiv, 167 de voturi – insuficiente pentru a da marea lovitură în Parlament.   

COMANDO-UL POLITIC INFRACȚIONAL. Pusă în dificultate toată majoritatea parlamentară ce inițial nu părea să mai funcționeze cum trebuie, o ședință extraordinară este convocată în biroul lui Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, unde, pe lângă liderii grupurilor parlamentare care era normal să participe, vin, ca și grup de presiune, și o serie de lideri politici informali ai USL, făptuitorii morali ai operațiunii, un adevărat comando politic infracțional în acțiune care iese la lumină într-un critic moment.

Șase oameni au fost în plus în acel birou, nimeni nu știe exact ce căutau dar, având în vedere profilul și influența lor, răspunsurile devin inutile.
Așadar, îi avem pe următorii:

1. Relu Fenechiu, lider informal al PNL,condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, în primă instanță în dosarul Transformatorul. – deputat, NU A VOTATcea mai dură lege de modificare a Codului Penal, A VOTAT ÎNSĂ legea de modificare a Codului Penal care practic dezincriminează conflictul de interese. A participat anul trecut la planul de suspendare din funcție a Președintelui Băsescu.

2. Liviu Dragnea, președinte executiv al PSD, vicepremier, șeful baronilor PSD,trimis în judecată în dosarul referendumului, cu soția, Bombonica, cercetată pentru evaziune fiscală într-un dosar ce zace de un an în cercetarea Parchetului General condus de Tiberiu Nițu- deputat, NU A VOTATniciuna din legile de modificare a Codului Penal. A coordonat anul trecut planul de suspendare din funcție a Președintelui Băsescu.

3. Viorel Hrebenciuc, lider de facto al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților, prieten și subordonat al lui Cătălin Voicu- aflat pentru 7 ani în pușcărie, anchetat de-a lungul timpului în mai multe dosare– deputat, NU I S-A INTREGISTRAT VOTUL la cea mai dură modificare a Codului Penal, A VOTAT-O pe a doua, declarând jurnaliștilor că „a fost o scăpare” neînregistrarea votului său, pentru că „este pentru”. A participat anul trecut la planul de suspendare din funcție a Președintelui Băsescu.

4. Florin Iordache, cel mai fidel și conștiincios subordonat al eliberatului condiționat Adrian Năstase din ultimii 13 ani, fost vicepreședinte în alte trei legislaturi al Comisiei Juridice, autor al celebrelor amendamente la Codul Penal prin care se dărâmau toate marile dosare de corupție– deputat PSD, NU A VOTAT cea mai dură lege de modificare a Codului Penal, A VOTAT ÎNSĂ legea de modificare a Codului Penal care practic dezincriminează conflictul de interese. A participat anul trecut la planul de suspendare din funcție a Președintelui Băsescu.

5. Ioan Chelaru, avocat și bun prieten al pușcăriașului Sorin Ovidiu Vîntu, jurist, membru PSD al Comisiei Juridice și chestor al Senatului, personaj care însă cunoștea cu exactitate întreg traseul legislativ al ambelor legi de modificare a Codului Penal, inițiativele legislative adoptate cu alt conținut fiind de el semnate, din noiembrie 2011, capreședinte desemnat al Senatului ( înlocuitor) pentru a fi trimise spre dezbaterea Camera Deputaților, cameră decizională. Nu a votat legile de modificare a Codului Penal, fiind senator. A participat anul trecut la planul de suspendare din funcție a Președintelui Băsescu.

6. Sebastian Ghiță, cel mai bun prieten al premierului Victor Ponta, cu dosar penal de la 24 de ani, trimis în judecată pentru complicitate la înșelăciune și fals în declarații, achitat pe fond, dar în judecata instanțelor de nu mai puțin de 11 ani, cu șanse ca, de la 1 Februarie 2014, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, să scape de întreg dosarul- deputat PSD, A VOTAT cea mai dură lege de modificare a Codului Penal, NU A VOTAT legea care dezincriminează conflictul de interese.
Însă, prezența deputatului Ghiță, cel mai de încredere om al lui Victor Ponta în biroul lui Valeriu Zgonea într-un asemenea moment critic, implică o serie de discuții.

În primul rând, este foarte posibil ca Victor Ponta să fi știut care sunt evoluțiile scandalului, în timp real, momentul ales al întregii lovituri aplicate Justiției și instituțiilor anticorupție- fiind chiar ziua de marți, singurul moment al perioadei alese când Victor Ponta nu se afla efectiv în țară. Trebuie spus aici că legile puteau fi supuse votului și marți, săptămâna viitoare, însă, cel mai probabil s-a considerat că acea zi este cea mai bună pentru a-i găsi lui Victor Ponta alibiul perfect în fața Occidentului, de aici și graba legiferării de luni noapte în comisia juridică iar, din acest punct de vedere, Sebastian Ghiță este, în primul rând, protectorul cu orice preț al oricăror acțiuni și decizii ale premierului Ponta. O întârziere a întregii lovituri nu se mai putea face. Parlamentul va intra în vacanță, va reveni doar dacă președintele Băsescu retrimite bugetul iar, dacă nu, noua sesiune legislativă se reia, în mod normal, pe 1 Februarie 2014. Adică exact când va intra în vigoare noul Cod Penal. Până atunci, în strategia USL, ar fi trebuit să fie făcute modificările.

În al doilea plan, prezența lui Sebastian Ghiță la acele discuții și, mai ales, votul dat împotriva Justiției și instituțiilor anticorupție, îl poziționează pe deputat în aceeași categorie de moguli, alături de Dan Voiculescu și Sorin Ovidiu Vîntu. Dan Voiculescu a pus în pericol, de două ori, stabilitatea unui întreg stat participând efectiv la suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu, cu un întreg trust de presă în spate. Sorin Ovidiu Vîntu a periclitat un întreg sistem bancar, fiind judecat pentru prăbușirea FNI și păgubirea a 400.000 de români. Acum, Sebastian Ghiță, controlând în mod direct o instituție de presă și mai multe zone din mass-media, dă și el o puternică lovitură la temelia statului de drept. Prin această acțiune nu numai că a decredibilizat și deligitimat zona din presă pe care o domină, dar a arătat că, în ciuda eforturilor, nimic nu-l diferențiază de cei despre care până mai ieri spunea că „și-au trăit traiul, și-au mâncat mălaiul”.   

În al treilea rând, votul dat de deputatul Sebastian Ghiță pentru imunizarea politicienilor în fața oricăror acțiuni ale instituțiilor anticorupție ale statului și împotriva Justiției îl pune chiar pe el și nu numai într-o dificultate ca membru al comisiei de control asupra SRI. Ghiță, alături de alți doi deputați, membri ai comisiei, Mihai Grindeanu (PSD) și Marius Popa ( vicepreședinte al Comisiei, PNL) au votat practic împotriva oricăror principii, valori, instituții ale unui stat democratic de drept. Ori, în orice standarde europene și occidentale de securitate, asemenea oameni care pun în pericol prin acțiunile lor directe asemenea valori și, în plus în calitatea pe care o au de membri ai comisiei, au depus și un jurământ, nu pot controla activitatea celui mai puternic serviciu de informații al României. Nu poți dărâma prin legi votate un stat pe care, cu mâna pe Biblie și Constituție, ai jurat să-l aperi. Așadar,într-o țară care și-ar fi respectat criteriile, cei trei deputați ar trebuit să demisioneze imediat din calitatea de membri ai comisiei de control. Până acum, în România, acest lucru nu s-a întâmplat. Prin votul lor dat pentru dărmarea Codului Penal, cei trei deputați au demonstrat cât se poate de clar că valorile, principiile, regulile, lupta anticorupție, respectarea statului de drept și a instituțiilor nu sunt deloc punctul lor forte.   

„BENEFICIARII„. Odată luate deciziile în biroul lui Valeriu Zgonea, sub presiunea comando-ului politico- infracțional legat de interese directe și indirecte în Justiție, s-a trecut la vot. Cele două legi de modificare a Codului Penal au fost adoptate, legea lobby-ului a fost retrimsă la comisie, legea minelor- lege organică- pică fără votul PNL, legea amnistiei și grațierii e amânată pentru săptămâna viitoare, iar beneficiară directă a loviturii politice devine întreaga clasă politică românească. Se ridică deasupra tuturor legilor, nemaifiind vizată de nicio lege penală. Vorbim aici despre toți cei 581 de parlamentari, de miniștri, de toți primarii, de magistrați, avocați, de 28 de dosare ale DNA care pot pica în Justiție și de peste 100 de dosare ale aleșilor locali. Toate imunizate împotriva instituțiilor anticorupție ale statului – DNA și ANI- lăsate fără pârghii legislative.
O mențiune interesantă a făcut-o, în acea seară de marți, chiar președintele Traian Băsescu, ceea ce arată că n-ar fi deloc exclus ca printre cei care au gândit loviturile la Codul Penal să fi fost chiar și beneficiari direcți. Spre exemplu, spune președintele, „s-a modificat articolul 124 și se reduce la jumătate perioada de prescripție a unei fapte, ceea ce ajută, probabil, pe mulți dintre cei CARE AU UN PROCES ÎN DERULARE, dacă sunt DEMINTARI ai statului român. Mai mult decât atât, se mai întâmplă o trăsaie, se introduce un nou alineat, prin care se prevede că suspendarea cursului prescripției PRODUCE EFECTE FAȚĂ DE TOȚI PARTICIPANȚII LA INFRACȚIUNE, chiar dacă actul de suspendare privește numai pe unul sau unii dintre făptuitori. Altfel spus, DACĂ UN MEMBRU AL PARLAMENTULUI SE AFLĂ CONSTITUIT CA PARTE A UNUI GRUP INFRACȚIONAL, în cazul în care parlamentarul nu primește aprobare de ridicare a imunității, ceea ce la noi se întâmplă curent, NIMENI DIN GRUPUL INFRACȚIONAL NU MAI POATE FI ANCHETAT ȘI ÎNCETEAZĂ ORICE ACTIVITATE. Parcă SEAMĂNĂ PREA MULT CU NIȘTE ÎNTÂMPLĂRI CARE SE PRODUC ZILELE ACESTEA, NIȘTE ANCHETE MAI MARI, cu un domn de la Secretariatul General al Guvernului, CU UN ALT DOMN PARLAMENTAR, cu…PARE A FI O PREVEDERE CU DEDICAȚIE.”
Cu certitudine însă, președintele s-a referit la ampla rețea Păvăleanu, Alexe, Cosma care este în instrumentarea procurorilor însă numele parlamentarului care ar putea fi avantajat de această modificare expresă a Codului Penal rămâne, deocamdată, un mister. Vizat ar putea fi chiar fiul lui Mircea Cosma, vicepreședinte PSD, baronul de Prahova, Vlad Cosma care este și deputat sau chiar Sebastian Ghiță, deputat tot de Prahova, și el aflat în relații vechi și strânse cu același baron.

UN TSUNAMI REACTIV, după ora 15.02 – momentul ultimului vot- s-a produs, de marți începând, la toate nivelurile statului român. Practic, toate structurile și instituțiile care au ca principal scop apărarea statului de drept și a valorilor democratice au intrat în alertă. Președintele României, DNA, ANI, CSM, toată Curtea Supremă de Justiție, o parte legitimă a presei, câteva ONG-uri, toate ambasadele Occidentului- SUA, Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda, Finlanda, Comisia Europeană, șeful europarlamentarilor socialiști- lovitură nimicitoare pentru PSD, toți și-au exprimat public îngrijorările față de calea pe care a ales USL s-o urmeze România.
Reacțiile fără precedent și în rafală au arătat, pentru a doua oară în ultimul an și jumătate, că o lovitură extrem de grea și atât de periculoasă s-a produs la temelia statului român încât România a riscat să iasă, din nou, de pe orbita Occidentului, toate cancelariile importante privind cu atenție Bucureștiul.

CELE MAI DISTRUGĂTOARE reacții le-a avut, joi, imediat după venirea în țară, chiar premierul Victor Ponta. Dacă Crin Antonescu a reușit cumva să se fofileze în tot acest tăvălug năucitor, nefiind însă exonerat de răspundere, premierul Victor Ponta, președinte al PSD, extrem de nervos și în lipsă de argumente și explicații pentru loviturile aplicate statului de drept, a ales să amenințe și să șantajeze practic, prin declarații publice, cel mai puternic stat al lumii și partenerul strategic al României, Statele Unite ale Americii, cu sprijinul acordat unuia dintre cei mai puternici investitori- compania Chevron.

„SINGURA reacție care cred că a fost TOTAL GREȘITĂ, pentru că nu se referea la realitate, a fost a ambasadei SUA, care vorbea de investițiile americane. Din câte știu eu, Chevronul investește în România SAU POATE SĂ PLECE DIN ROMÂNIA dacă nu se aplică legea și dacă nu reușim să arătăm că putem să protejăm proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni vreodată de la Chevron cum e cu parlamentarii.(…) Aici cred că a fost O GREȘEALĂ și o să transmit acest lucru.”, a declarat Ponta.
Vineri, în mod inexplicabil, același premier Victor Ponta a reluat acuzațiile și, la fel de public, a pus de-a dreptul la colț SUA, comparând-o cu Rusia: „I-am transmis însărcinatului cu afaceri al SUA că NU TREBUIE SĂ NE ATRAGĂ ATENȚIA NICIODATĂ LA NIMIC, că deocamdatăNU ESTE CAZUL să ne atragă atenția. Este foarte bine să ne consultăm, DAR DE ATRAS ATENȚIA NU NE MAI ATRAGE ATENȚIA NICI MOSCOVA, nici altcineva. (…) Ideea ca O AMBASADĂ ATRAGE ATENȚIA este O IDEE TOTAL GREȘITĂ„.

Aceste poziționări succesive, devastatoare pentru cariera lui Victor Ponta și întreg USL, nocive pentru România, s-au dus direct la Wasghinton D.C, în Casa Albă, unde foarte probabil o mare ușă i s-a închis în față, pentru mult timp, lui Victor Ponta. Când marți, partidul său, USL în ansamblu și comando-ul politic infracțional dădeau a doua lovitură statului de drept din ultimul an și jumătate, fix în același moment, același Victor Ponta se ținea coadă după președintele SUA, pe stadionul din Johannesburg, ca să se tragă-n poză pentru albumele de realizări mărețe pe care și le comandă și le prezintă periodic. Așa ceva nu prea se uită ușor.

E același Victor Ponta care nu departe de acum o lună și jumătate, făcea tot ce-i stătea în putință ca să fie primit în Casa Albă de președintele Obama. L-a primit, după multe eforturi, vicepreședintele Joe Biden, i-a explicat cum e cu Justiția, cu statul de drept care trebuie respectat și apărat, cum e cu investițiile americane, a dat și un comunicat oficial de presă. N-a ținut decât 45 de zile că Victor Ponta mai are puțin și se duce și evacuează Chevronul de pe teritoriul României și trage și o înjurătură, ca să nu zic altceva, în fața ambasadei SUA la București.
E același Victor Ponta care anul trecut ca și acum o lună și jumătate, când ieșea din Casa Albă, îl hulea pe Philip Gordon, acum sfătuitor al președintelui SUA, e același Victor Ponta care îl boscorodea, în vara anului trecut pe cancelarul Germaniei, Angela Merkel și care, în plină acțiune de suspendare fără motive constituționale a președintelui și de șubrezire a statului de drept, primea din partea SUA mesaje ferme iar din partea președintelui Comisiei Europene un „to do list” celebru, în 11 puncte, despre cum trebuie respectate toate instituțiile statului de drept în România.

Tot ceea ce a făcut săptămâna aceasta Victor Ponta, în mod evident, l-a descalificat pe termen lung în fața partenerului strategic care-și amplasează scutul pe teritoriul României, Statele Unite ale Americii. Nimeni nu numai din SUA, dar din tot Occidentul, din Comisia Europeană, din Europa, nu-l va mai gira mult timp, chiar dacă se roagă cu cerul și pâmântul și cu toți banii din lume, după ce de două ori într-un interval relativ scurt de timp a făcut aceeași gravă greșeală. Statele lumii civilizate au standarde și principii sănătoase ale statului de drept după care vor să implementeze democrația în întreaga lume. Lipsa totală de transparență, gândurile ascunse, parșivenia, minciuna nesfârșită, amenințarea, șantajul și ticăloșia – nu sunt sub nicio formă acceptate ca politică de stat și nici de dialog nici în SUA, nici în toată Uniunea Europeană.

În plus, neîncrederea în premierul României dacă nu, mai grav, izolarea lui este foarte posibil ca deja să se fi instalat în toate marile cancelarii ale lumii. E ca și cum, politic, s-ar fi împușcat singur sau, în ciuda promisiunilor, ar fi fost prins la furat a doua oară. Așa se instalează neîncrederea, scepticismul, îndoielile, reținerea. Peste toate acestea, premierul României s-a dovedit mult mai periculos chiar decât Crin Antonescu, care nu amenința SUA ci doar recunoștea că îi este frică de ele, ceea ce, trebuie să recunoaștem, pentru mulți observatori este o mare surpriză.

În același plan, încă o dată, dacă mai era nevoie, LEGITIMITATEA se duce tot înspre Președintele Traian Băsescu. Partener constant și de încredere al SUA, al celor mai puternice state ale Uniunii Europene, omul politic Traian Băsescu, indiferent de crizele politice sau economice dure prin care a trecut România, n-a avut niciodată în cei nouă ani ai celor două mandate, vreo fluctuație majoră de poziție, vreo îndepărtare de la valorile Occidentului, vreun plan ascuns, vreo asemenea atitudine devastatoare și netransperantă la adresa principiilor, valorilor sau vreunui partener strategic. Practic, Chevronul și Exxon-ul chiar președintele Băsescu le-a adus în România. Vedem cu toții că premierul Ponta, după un an și jumătate de guvernare, o discuție cu Biden, o strângere de mână pe stadion la înmormântare cu Obama, a decis că vrea să le dea el afară din țară, dacă nu le convin cum se dărâmă statul de drept în România.

Una peste alta, dacă suntem foarte atenți, vedem că Victor Ponta a reușit totuși ceva: cu mâna lui, să forțeze SUA și să întărească extrem de puternic, încă o dată, convingerea întregului Occidentul că singurul, dar singurul, partener credibil, legitim, de încredere, principial, serios și consecvent, care înțelege, aplică și împărtășește cu adevărat aceleași valori și standarde pentru statele democratice- e chiar dușmanul său care, de prea mult timp, joacă într-o cu totul altă ligă. Adică chiar Președintele Băsescu. 

Victor Ponta nici dacă-și propunea să facă asta, probabil că nu-i ieșea atât de bine. Ca să-ți repeți, de bună voie și nesilit de nimeni, greșelile înzecit, trebuie să recunoaștem că este totuși o nemaiîntâlnită performanță în multe state civilizate ale lumii. 

Autor: Sorina Matei

Sursa: sorinamatei.blogspot.ro

Organul de reprezentare, noul pas al USL spre Socialism, antecamera Comunismului …

O foarte stranie propunere legislativă ap putea obliga patronii firmelor cu peste 20 de angajați să ia decizii doar după consultarea acestora… parcă îmi aminteşte de comunistoidele  C.O.M.-uri (C.O.M. – Comitetul Oamenilor Muncii)

E vorba de un proiect de hotărâre al Ministerului Muncii, practic se pregăteşte implementarea unei noi metode de consultare a angajaţilor, firmele cu peste 20 de angajaţi vor trebui să aibă un „organ de reprezentare a angajaţilor”, care să îi informeze pe salariaţi cu privire la strategia şi planurile companiei.

Angajatorii ar putea fi obligaţi să pună la dispoziţia salariaţilor agenda şedinţelor conducerii şi copiile tuturor documentelor trasmise către Adunarea Generală a Acţionarilor, organul reprezentativ al angajaţilor se va întâlni regulat cu reprezentanţii patronului, pentru a fi informat nu doar cu privire la evoluţia locurilor de muncă din companie, dar şi despre evoluţia probabilă a activităţilor, producţiei şi vânzărilor, investiţiilor. Cheltuielile acestui organ de reprezentare vor fi suportate de către angajator.

Aceste cheltuieli, destul de mărişoare vor fi suportate de angajator mai ales că pentru derularea negocierilor unui acord privind implicarea angajaţilor, organul de reprezentare poate solicitat să fie asistat de experţi.

Economiştii consideră că de fapt e vorba de o inadmisibilă ingerinţă în propietatea privată. În mod normal patronii ar trebui să aibă dreptul de a decide strategia firmelor pe care le deţin, altfel ne întoarcem la socialismul de ale cărui sechele încă mai suferim din greu.

Oricum, măsura nu prea ar dovedi o mare utilitate, la nivelul marilor companii existând orbanizaţii sindicale destul de influente, în reaşitate nefiind vorba decât de populism deşănţat.

Dacă la o firmă mare, cheltuielile ar fi relativ uşor de suportat, la o una mai mică, entru angajatori ar duce la creşteri de cheltuiali pentru angajatori care oricum nu prea stau pe roze.

Din acest motiv, probabil patronii vor încerca să se fofileze, respectivul „organ de reprezentare” va exista cel mult de faţadă, rezultatul fiind că efecte reale nu prea vor fi…

Cred că, de fapt, e vorba de faptul că în minţile unora socialismul a făcut ravagii şi nici după două decenii nu pot să nu încerce să aplive „principiile sănătoase a socialismului”…

Oare pentru a fi conduşi se astfel de oameni au murit acum aproape 24 de ani atâţia oameni? Ca la un sfert de veac încă să mai construim veseli socialismul şi să păşim victorioşi pe drumul spre luminatul Comunism?

E clar.. s-au tâmpit (nu că nu ar fi fost tâmpiţi tot timpul).

Pe siteul doamnei deputat PDL Claudia Boghicevici, apare un comunicat de presă prin care   PDL cere Ministerului Muncii să renunțe la această aberaţie legislativă.

PDL cere Ministerului Muncii să renunțe la aberația instituirii ”organului de reprezentare” în firmele cu peste 20 de angajați

 „Guvernul USL pregătește încă o lovitură pentru mediul de afaceri autohton prin propunerea şocantă a Ministerului Muncii, conform căreia angajatorii ar putea fi obligaţi să acorde anumite drepturi financiare unei noi categorii de reprezentanţi ai salariaţilor, care se va ocupa de informarea şi consultarea angajaţilor cu privire la activitatea firmelor”, semnalează deputatul Claudia Boghicevici, coordonator al portofoliului Muncii şi Protecţiei Sociale în Guvernul Alternativă PDL. Deputatul PDL cere retragerea de urgenţă a acestui proiect dezbătut în data de 6 decembrie a.c. în Comisia de Dialog Social a Ministerului Muncii, arâtând că prin această propunere Mariana Câmpeanu dovedeşte din nou că este „cel mai socialist ministru liberal al Guvernului Ponta”.

    Proiectul Ministerului Muncii este cu atât mai şocant cu cât vine în continuarea unei politici generale de sufocare a mediului de afaceri cu noi taxe şi biruri. Peste 30 de taxe au fost introduse sau mărite în acest an, iar în 2014 firmele româneşti vor fi obligate să plătească din plin factura electorală a USL, prin noile taxe la combustibili, pe construcţii speciale sau prin creşterea salariului minim fără diminuarea compensatorie a CAS la angajatori. ”Pe bună dreptate organizaţiile mediului de afaceri românesc sunt scandalizate de acest proiect iar PDL, ca unica voce autentică a Dreptei în Parlamentul României, se va solidariza cu aceste reacţii legitime. Este stupefiant ca un astfel de proiect care afectează semnificativ 26 de mii de firme româneşti să fie iniţiat de un aşa-zis ministru liberal. Mariana Câmpeanu este practic cel mai socialist ministru al actualului guvern și trebuie să demisioneze. Dacă mai au o minimă minimă sensibilitate pentru politicile de dreapta, cei de la PNL trebuie să se pronunţe împotriva acestei noi inepţii îndreptate împotriva celor care creează valoare adăugată în economie”, a mai adăugat Claudia Boghicevici.

   Reamintim că, în data de 6 decembrie a.c., în Comisia de Dialog Social a Ministerului Muncii a fost dezbătut un „proiect de hotărâre privind reglementarea procedurilor de informare, consultare, participare şi alte mecanisme de implicare a angajaţilor în activitatea întreprinderilor”, prin care se stabilește o procedură de informare şi consultare a angajaţilor (din firmele cu peste 20 de angajaţi) cu privire la activitatea firmei. Conform acestui proiect, procedura va fi pusă în practică de anumite persoane desemnate să îi reprezinte pe salariaţi, iar reprezentanţii angajaţilor ar urma să aibă aceleaşi drepturi cu cei din conducerea firmei şi, prin urmare, vor putea primi indemnizaţii de şedinţă şi dividende. Alte cheltuieli suplimentare pentru angajatori presupuse de acest proiect sunt cele pentru organizarea reuniunilor, de sejur şi de deplasare pentru membrii „organului de reprezentare”.

Sursa: boghicevici.ro

ELENA UDREA: „Ce s-a întâmplat în Parlament arată dispreţul profund pe care Victor Ponta şi Crin Antonescu îl au faţă de statul de drept. „

Români, vi se pregăteşte ceva: Partidul-stat se întoarce şi vrea să confişte România!

Decizia din Parlament a USL de a modifica prevederile Codului penal şi de a-i proteja astfel pe parlamentari şi miniştri de eventuale anchete ale DNA şi ANI nu înseamnă altceva decât că se vrea instalarea „liniştii peste ţară”. O linişte bolnăvicioasă, profund nocivă, menită să ascundă furturile şi marile tunuri ale guvernării PSD – PNL – PC. Ne întoarcem la vremea lui Ion Iliescu Adrian Năstase şi a partidului-stat în care toată lumea fura pe rupte, fără teama că ar fi putut vreodată să fie traşi la răspundere pentru faptele lor împotriva românilor.

Ce s-a întâmplat în Parlament arată dispreţul profund pe care Victor Ponta şi Crin Antonescu îl au faţă de statul de drept. Nu au învăţat absolut nimic din scandalul suspendării de vara trecută. Mi-e clar că vor face tot posibilul să-şi apere oastea de strânsură de Justiţie, chiar dacă asta înseamnă aruncarea României în afara Europei şi a lumii civilizate. Să nu se mire nimeni că raportul MCV de la începutul anului 2014 va fi dezastruos pentru România. Să nu-l mai aud niciodată pe Ponta spunând că nu intrăm în Schengen din motive politice de vreme ce chiar el furnizează aceste motive prin încurajarea unor astfel de practici parlamentare.

Mai rău chiar decât modificarea Codului penal este faptul că s-a instaurat o practică inimaginabilă: diluarea responsabilităţii politice. Avem de-a face cu o dictatură extrem de originală, în care deciziile se iau într-un for colectiv, ai cărui componenţi nu pot fi traşi la răspundere individual. Practic, Ponta şi Antonescu, îşi ascund tirania în spatele unei majorităţi parlamentare amorfe, construită cu yes-man-i de profesie, care ascultă orbeşte tot ce li se cere şi votează după cum ridică degetul Zgonea sau Hrebenciuc. Parlamentarii nu sunt oameni liberi, ci executanţi ai partidului-stat.

Prin modificarea Codului penal, ne-am întors la anarho-capitalismul de cumetrie pe care l-au visat Năstase şi Iliescu. Dacă aceste modificări vor intra în vigoare, parlamentarii şi miniştrii vor fi mai presus de lege, vor putea fura în linişte şi chiar la vedere, pentru că nu li se va putea întâmpla nimic. Parlamentarii şi miniştrii vor deveni supraoameni, lor nu li se va mai aplica legea aşa cum se întâmplă cu românii simpli. DNA şi ANI îşi vor pierde în bună măsură raţiunea de a exista.

Pentru moment, m-am gândit că vizita în România a Premierului chinez Li Keqiang i-a inspirat pe Ponta şi Antonescu. Mi-am dat însă rapid seama că partidul-stat USL este mult mai rău decât Partidul Comunist Chinez: acolo, corupţii, sunt traşi la răspundere, condamnaţi la ani grei de temniţă, ba chiar şi executaţi pe stadioane. În ţara partidului-stat proclamată de Ponta, corupţii vor fi promovaţi pe motiv că „sunt descurcăreţi şi şmecheri”. Asta-i România USL-ului.

Poate părea contradictoriu, dar nu este: avem o dictatură a unei majorităţi parlamentare, avem o lovitură de stat mascată prin Parlament, avem o încălcare a tuturor normelor şi valorilor asumate după 1989. Aşa cum spunea Preşedintele Băsescu, se continuă (de o manieră mult mai ascunsă) lovitura de stat din vara trecută: de bună seamă Voiculescu n-a renunţat la gândul de a pune mâna pe Justiţie.

Mă întreb dacă votanţii USL au înţeles ceva din tot acest scandal, dacă li s-a clintit măcar puţin convingerea că aceşti oameni merită votul lor. Oare cei care l-au văzut pe deputatul-infractor Vasilescu pe aeroport încercând să fugă din ţară au înţeles că acest om, pe care ei l-au votat, le-a furat banii? Oare au înţeles că el le răpeşte şansa la un viitor mai bun copiilor lor? Oare fac conexiunea că acest om a votat modificarea Codului penal şi că, dacă trecea Legea amnistiei şi a graţierii, urma să fie scăpat? Sper sincer că da, dar, când văd USL-ul la aproape 60%, mă îndoiesc.

Legea amnistiei şi graţierii va reveni marţea viitoare în plen, iar USL-iştii vor încerca să o treacă, pentru că Varanului îi e tare frică de ceea ce urmează să se întâmple în dosarul în care a fost deja condamnat la cinci ani cu executare. Atenţie mare, români, vi se pregăteşte ceva: partidul-stat se întoarce şi cei care vă fură şi vă condamnă la sărăcie sunt cei care îl conduc.

Sursa: elenaudrea.ro