Arhiva

Archive for 27 ianuarie 2014

DISPREŢUL POLITICIENILOR FAŢĂ DE ELECTORAT ESTE REAL ŞI PROFUND

27 ianuarie 2014 Lasă un comentariu

Dispreţul politicienilor faţă de cei care i-au votat este real şi profund  

(aceasta este concluzia ce reiese din 

Raportul de monitorizare a Institutului pentru Politici Publice – oglinda activității parlamentarilor în anul 2013)

Institutul pentru Politici Publice

În campania electorală pentru ultimele alegeri parlamentare s-a pus mare accent pe nivelul de trai.

Când românii  îi ascultau pe candidaţii USL şi pe cei de la televiziunile care îi susţineau, mai că vedeau cum, prin rigolele străzii lor, urma să curgă laptele şi mierea şi cum urma să se teamă doar să nu li se inunde curţile.

Îşi mai imaginau că se vor simţi un fel de prinţi datorită profundului respect ce li se va arăta de autorităţi, astfel s-au apucat să voteze de au făcut bătături.

Urmarea s-a văzut, salariile au crescut, dobânzile au scăzut şi laptele şi mierea dau să iasă de prin canale, respectul atinge cote de neimaginat. Există un mic inconvenient. Sună ceasul şi se trezesc umiliţi de realitate.

Şcolile şi spitalele sunt tot închise şi subfinanţate, cei de la USL sudează petrecere de petrecere pentru a-şi sărbători reuşitele.

Da, reuşitele, banii le curg gârlă în buzunare aşa că nu pot decât să se felicite pentru modul în care conduc ţara. Treaba e că banii respectivi nu erau culeşi de prin copaci ci luaţi cu nesimţire de acolo de unde aceştia oricum nu erau prea mulţi.

Interesant este că banii aflaţi de exemplu la dispoziţia Premierului sunt cam cât bugetul învăţământului.

Respectul puterii faţă de papagalii care i-au votat? S-a văzut, de exemplu, în modul indolent în care a fost tratat celebrul accident din Apuseni unde au murit  doi din cei şapte ocupanţi ai avionului dar nu numai.

 S-a văzut şi că, după ce s-au dat unor firme prietene în jur de 100 de milioane de euro pentru deszăpezire, zăpada ori e acolo unde a căzut, ori e curăţată de armată. De ce nu intervin firmele? De ce să intervină? Costă iar banii de fapt nu sunt pentru zăpadă ci pentru campaniile electorale ce stau să vie.

De fapt, acum, serios vorbind ceea ce vedem se numeşte DISPREŢ PROFUND.

Chiar şi faptul că în timp ce ţara belea pupila sperând că victimele accidentului respectiv sau cei prinşi în zăpadă vor fi salvaţi, nr 1 din Guvern fie trage chefuri pe la restaurante cu specific italienesc, fie bate mingea prin săli de baschet, în timp ce nevastă-sa, Daciana, se plimbă pe post de animatoare pe la chefurile triumfaliste ale partidului… Mişto, nu?

Respect şi ematie 100% …

Acest respect faţă de cei care şi-au pierdut ziua ca să se ducă să voteze este subliniat foarte bine de raportul de monitorizare al Institutului pentru Politici Publice (IPP).

Conform acestui raport vedem cum, nişte oameni care cereau nu demul votul oamenilor, după ce alegătorii şi-au pus toată încrederea în ei şi i-au trimis  în Parlament să le repreziunte interesele, s-au trezit că mersul la serviciu nu maie reprezintă vre-un interes pentru ei.

Conform raportului, cea mai scăzută prezenţă la voturile finale electronice, în perioada decembrie 2012 – decembrie 2013, a fost înregistrată de deputatul PSD Gheorghe Neţoi care a adunat o prezenţă de 1% (7 voturi din 813).

El este urmat de Valentin Rusu (PNL), cu o prezenţă de 3% (21 voturi din 813), Oana Mizil (PSD) cu o prezenţă de 23% (191 voturi din 813), Bogdan Niculescu-Duvăz (PSD), cu o prezenţă de 26% (215 din 813) şi Sebastian Ghiţă (PSD), cu o prezenţă de 27% (219 voturi din 813).

În topul deputaţilor cu cea mai scăzută prezenţă la voturile finale date în 2013 se numără şi Relu Fenechiu (PNL), cu o prezenţă de 32% (260 de voturi din 813), Eugen Tomac (neafiliaţi) cu o prezenţă de 32% (263 voturi din 813), Elena Udrea (PDL), cu o prezenţă de 36% (291 voturi din 813), Monica Iacob Ridzi (PDL), cu o prezenţă de 37% (303 voturi din 813), Raluca Turcan (PDL), cu o prezenţă de 42% (338 voturi din 813) şi Petre Roman (PNL), cu o prezenţă de 44% (357 voturi din 813).

Condiţia esenţială pentru ca un ales să îşi poată exercita mandatul este ca acesta să participe la minimum jumătate din foturile finale exprimate.

„Nici un argument – în afara celor expres prevăzute de Regulamentele celor două Camere – nu justifică un procent de prezenţă sub acest prag, cu atât mai mult cu cât intervalul orar în care se votează asupra variantelor finale ale proiectelor de lege este de aproximativ o oră pe săptămână”, se spune în studiul citat.

Din totalul de 406 deputaţi, 50 de deputaţi au înregistrat în 2013 o prezenţă la votul final electronic de sub 50%.

În perioada monitorizată doar şase deputaţi au participat la toate voturile finale.

Deputaţii cu cea mai mare prezenţă sunt reprezentanţi ai PSD din Vâlcea, Timiş şi Botoşani (Constantin RădulescuGheorghe Ciobanu şi Mihai Baltă), respectiv PNL din Constanţa, Mehedinţi şi Vâlcea (Gheorghe Dragomir, Viorel Palaşcă şi Cristian Buican), toţi cu 100% prezenţă la voturile finale electronice din plen.

Media prezenţei la votul electronic în Camera Deputaţilor a fost în 2013 de 73%, potrivit studiului citat.

Mă întreb, De ce ar trebui să se mai prezinte la vot cei care, deşi au votat şi au trimis un politician în Parlament, nu au fost reprezentaţi deoarece politicianii respectivi nu au considerat că trebuie să se ducă la serviciu?

Pe siteul Institutului pentru Politici Publice, putem citi articolul:

IPP lansează Raportul de monitorizare:

oglinda activității parlamentarilor în anul 2013

București, 27 ianuarie 2014 ■ Primul an din mandatul actualului Legislativ este analizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în Raportul de monitorizare: oglinda activității parlamentarilor în anul 2013, dat publicității astăzi. Raportul continuă seria evaluărilor periodice realizate de IPP, în pofida presiunilor politicienilor de a renunța la această practică, cu scopul de a da publicității cele mai relevante aspecte despre performanța Senatorilor și Deputaților. Materialul (disponibil aici) aduce argumente evidente pentru ca IPP să critice în continuare calitatea proiectelor actelor normative inițiate de parlamentari dar și excesul de inițiative aparținând Guvernului (93% din inițiativele adoptate în 2013 au aparținut Guvernului), fenomenul absenteismului cronic alimentat de faptul că, la precedentele alegeri parlamentare, votanții – deși informați asupra celor care lipseau de la Parlament – i-au votat în continuare (unii obținând scoruri electorale foarte mari), abuzul procedurii de adoptare tacită, lipsa interesului Parlamentului de a exercita control eficient asupra Executivului și, nu în ultimul rând, tolerarea (chiar încurajarea, funcție de interes) practicii migrației politice, în pofida declarațiilor publice aparent dezaprobatoare ale liderilor partidelor.

Raportul IPP atrage atenția, și cu acest prilej, că, în prezent, o parte din cetățenii României sunt complet nereprezentați în Parlament după ce, fără voința lor, s-au vacantat și în acest prim an de mandat 9 locuri în legislativ (3 la Senat și 6 la Camera Deputaților). Guvernul ignoră obligația pe care o are de a organiza alegeri în aceste colegii vacante. 

Din păcate pentru credibilitatea Parlamentului și de fapt pentru calitatea actelor normative a acestui important for, continuă și în acest mandat exemplele de parlamentari numiți în poziții – cheie și ulterior fost reținuți/arestați; un exemplu, este cazul Președintelui Comisiei de regulament din Cameră, însărcinat cu redactarea Codului de Conduită al parlamentarilor, cel care într-o zi se consulta cu ONGurile și grupurile parlamentare despre cum să arate conduita parlamentarilor iar a doua zi era efectiv reținut pe Aeroportul Henri Coandă în timp ce încerca să părăsească țara, fiind condamnat pentru trafic de influență.

Procesul adoptării legilor este departe de a putea fi numit transparent la finalul primului an de mandat: cel mai recent exemplu este cel al fatidicei zile (seri) de 9 decembrie 2013, în care unii deputați din Comisia juridică s-au retras într-o ședință paralelă pentru a dezbate și a da raport asupra unor proiecte de lege cu o miză semnificativă, precum proiectul legii minelor sau proiectul legii privind amnistia și grațierea. Parlamentul continuă practicile de îndepărtare a reprezentanților societății civile și ai presei în momente-cheie din procesul de adoptate a unor legi importante. Consultarea cu societatea civilă în procesul legislativ începe deficitar și în acest mandat iar procedurile prin care cetățenii interesaţi îşi pot exprima opiniile în legătură cu proiectele de lege iniţiate sunt nefuncţionale, ne-existând un interes real din partea parlamentarilor de a le utiliza. Pentru o consultare efectivă şi consistentă, asemenea mecanisme ar trebui instituţionalizate la nivelul comisiilor parlamentare, acolo unde se desfăşoară, de fapt, dezbaterile asupra proiectelor de lege.

 Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Raluca Popovici, Coordonator Programe IPP la telefon 021 212 3126/27 sau e-mail raluca@ipp.ro. 

Sursa: ipp.ro

NOTĂ:

Raportul integral al Institutului de politici publice, poate fi văzut în format pdf fie  aici  fie pe siteul original:  ipp.ro

%d blogeri au apreciat: