România cetăţeanului turmentat, sau, ca la noi la nimeni

1. Oare de ce Justiţia mioritică ţine neapărat să ne convingă că e ineptă, iar Curtea Constituţională că nu e altceva decât un SRL cu pretenţii de infailibilitate dispus oricând să îşi vândă serviciile? Nu cred că era cazul să se mai strofoace … ştiam…

2. Care este diferenţa dintre amânarea, într-un fel sau altul, a sentinţei procesului lui Ioahannis astfel încât să devină imun la orice formă de condamnare, sau chiar declararea acelui articol care îl incriminează  şi desfiinţarea de către Ponta a comisiei Ministerului Învăţământului care urma să îl declare plagiator şi reînfiinţarea acesteia în aşa fel încât să îl arate curat ca un  lebădoi virgin?

Augustin Zegrean, Preşedintele Curţii Constituţionale întrebat de jurnalişti, la intrarea în sediul Curţii Constituţionale, ce se va întâmpla cu procesele aflate pe rolul instanţelor în cazul în care articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 va fi declarat neconstituţional, a declarat:

„Ei (aleşii locali – n.r.) câştigă, li se anulează constatarea făcută de ANI. Dacă legea nu mai prevede că ei sunt în incompatibilitate, nu-i mai poate menţine nimeni în incompatibilitate. (…) Nu-şi mai pierd mandat pentru acest motiv”

CCR are în dezbatere articolul din Legea 161/2003 în baza căruia Agenţia Naţională de Integritate i-a declarat incompatibili pe mai mulţi aleşi locali, între care şi pe preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.

Judecătorii CC au hotărât că e necesară repunerea pe rol a cauzei privind acest articol şi s-a decis că este nevoie de dezbateri suplimentare, cerând informaţii suplimentare de la Curtea de Apel Constanţa, unde a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, în procesul de incompatibilitate al primarului din Tuzla.

Articolul dezbătut la Curtea Constituţională este art 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 referiprivind asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor şi  demnităţilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care prevede că aleşii locali sunt incompatibili dacă ocupă şi funcţii în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau sunt reprezentanţi ai statului în adunările generale ale unor societăţi comerciale de interes naţional.

În articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 se spune: „Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”.

Acest articol a fost analizat pe 7 Octombrie de judecătorii de la CCR care au amânat atunci până la 3 noiembrie pronunţarea unei soluţii. În 3 noiembrie, CC a stabilit că dezbaterile în acest caz trebuie reluate, motiv pentru care au acordat un nou termen în acest caz pentru marţi.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, în cazul căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

În vara lui 2013, ANI susţinea că 22 de aleşi locali constănţeni erau în incompatibilitate deoarece exercitau în acelaşi timp atât funcţia de primar cât şi cea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa. Între aceştia se afla şi că primarul comunei Tuzla,  Florin Constantin Micu, aflat în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009. El a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea, pe motiv că este neîntemeiată.

Acelaşi articol îl priveşte şi pe Klaus Iohannis preşedintele ales, fost primar al municipiului Sibiu.

În Aprilie 2013 ANI spunea că acesta era în stare de incompatibilitate deoarece era şi reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

În Toamna lui 2013, Iohannis a câştigat la Curtea de Apel Alba-Iulia procesul intentat ANI. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, iar următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015.

N-ar fi nici o problemă, dar pe 21 noiembrie, Curtea Constituţională a anunţat, în şedinţă solemnă, validarea alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României. Odată devenit Preşedinte pe deplin Iohannis devine imun şi indiferent ce va hotărî instanţa, el nu va putea duporta consecinţele legale.

Mie asta îmi aminteşte de Dan Voiculescu. Acesta, acuzat că tot amână procesul pentru a veni timpul prescrierii zicea că el a cere să meargă totuşi până la capăt şi să se ajungă la o sentinţă.

Şmecheria era că, indiferent de sentinţă, el nu ar fi putut fi pedepsit dacă era găsit vinovat.

Revenind la art. 87 alin. 1, lit. f) din Legea 161/2003 ori Iohannis a ocupat în acelaşi timp şi fincţia de primar şi a fost şi reprezentatul  unităţii administrativ-teritoriale în una sau mai multe AG a  SC de interes local în acelaşi timp, ori ba.

Se pare că da …

Povestea pare scoasă dintr-un film cu proşti interzis până şi în Ţara Retardaţilor.

Că la Alba Iulia s-a obţinut sentinţa care s-a obţinut nu e de mirare… nu e prima dată când la C.A. Alba-Iulia sentinţele sunt date „cu adresă” …

Treaba e că justiţia mioritică are un talent inegalabil de a călca în străchini.

De data aceasta (iar nu e prima dată) implicarea CCR este una absolut lamentabilă. De fapt toată povestea pare complet anapoda.

O întrebare se impune… Oare judecătorii sunt nişte retardaţicare trăiesc într-o lume a lor nefiind capabili să înţeleagă consecinţele faptelor lor? Sau or fi atât de limitaţi intelectual încât  sunt incapabili să citească, să înţeleragă şi aă aplice un articol ca art. 87 alin. 1, lit. f) din Legea 161/2003? Sau sunt destul de obedienţi pentru a face ceea ce le cere X sau Y? Păi în niciuna din situaţii nu sunt îndrituiţi să mai fie plătiţi regeşte pentru a ocupa o funcţie ca cea pe care o ocupă.

Oare nimeni nu vede că întreaga poveste cu amânărilşe succesive menite să în ducă pe cel în discuţie în situaţia de a nu mai putea fi tras la răspundere pentru faptele sale?

Care o fi diferenţa, în esenţă, dintre povestea aceasta cu lăsarea în coadă de peşte a problemei până procesul devine fără rost deoarece nu poate avea finalitate şi povestea cu desfiinţarea comisiei Ministerului Învăţământului exact în ziua în care trebuia să îl declare pe Ponta plagiator şi renfiinţarea ei în aşa fel încât să fie declarat curat ca un lebădoi, n-am să înţeleg…

Şi ne mai mirăm că România e văzută în Europa ca un fel de ciudăţenie exotică?

Să fim serioşi.

Ce este oare toată lăbăreala asta în care acum şi-a băgat şi CCR coada dacă nu exact o schimbare a regulilor existente şi o reinterpretare a celor existente.

De ce să încercăm să spunem că toţi sunt negrii, doar Iohannis e alb atâta timp cât toţi sunt vopsiţi murdari de aceeaşi  smoală? De ce să spunem că smoala e mai neagră la unii şi mai albă la alţii? Doar pentru că aşa dă bine?

Să mă ierte Dumnezeu dacă poate, dar am senzaţia că Justiţia mioritică ţine neapărat să ne convingă că e ineptă, iar Curtea Constituţională că nu e altceva decât un SRL cu pretenţii de infailibilitate dispus oricând să îşi vândă serviciile. Nu cred că era cazul să se mai strofoace… ştiam …

Bine a zis cine a zis că România este o ţară frumosă, din păcate locuită, dar şi cine a spus că un popor de proşti ajunge, inevitabil, să fie condus de escroci.

Poate e vorba de un fel de justiţie divină …