S-a deschis sezonul la bancuri cu Alinuţa şi Ludovic…
Motto:
Alinuţa nu ştia să zică
Râu, răţuşcă, rămurică,
Dar de când fetiţa-nvaţă
Ce rost are păsărica-n viaţă
Ştie bine cum să zică
Râu, răţuşcă, rămurică.
Având în vedere că PNL a fost întotdeauna un partid atipic, cu tot felul de orgolii şi de evoluţii oportune, lipsite de predictibilitate, mă făcea să mă întreb la un moment dat cam ce nu s-ar putea întâmpla în PNL.
Între imposibilităţi erau ca anumite persoane să ajungă în PNL.
Puteam să jur că niciodată în PNL nu va ajunge preşedinte cineva care să nu îndeplinească un criteriu statutar care prevede un minim de 3 ani vechime în partid … eram convins că îl vor hali colegii lui… S-a întâmplat. Iohannis a fost adus şi plantat direct în funcţia de vicepreşedinte.
De asemenea, între persoanele care nu credeam că vor ajunge preşedinte în partid era Ludovic Orban … iată că a ajuns aproape preşedinte… totuşi n-a ajuns.
Despre Alina Gorghiu, ştiam că este o femeie extrem de ambiţioasă, fără nici un fel de complexe în a recurge la orice fel de metode pentru a mai avansa un pic. Zvonistica spune că numărul de paturi prin care ar fi trecut, evident, pentru ascensiune în partid, s-ar scrie cu două cifre, dar cum nu avem cum să avem confirmarea e bine să lăsăm asta la nivel de zvon.
De inteligentă, probabil că e o femeie inteligentă, sau cel puţin aşa pare. Despre ea credeam că dacă va ajunge cumva preşedinte în PNL asta nu se va întâmpla înainte de 2025 …
Extrem de ciudat este saltul ei în funcţia de preşedinte al paridului după ce l-a învins la alegerile interne pe Ludovic Orban, extrem de suspectă fiind susţinerea pe care i-a oferit-o Klaus Iohannis şi evident, gruparea care îl susţine…
Ar fi o explicaţie, dar numai la nivel de presupunere, evident… Cei care au împins-o pe Alina Gorghiu în fruntea partidului speră probabil că este o gâsculiţă pe care o vor manipula aşa cum doresc. Teamă mi-e că le va işi pe nas gâsculiţa …
Om tări şi om vedea.
Până una alta, în cel mai tradiţional obicei mioritic a apărut un banc, legat de această surprinzătoare victorie a ei.
Cică Alinuţa şi Ludovic stau de vorbă:
– Alinuţo – întrebă Ludovic – eu nu înţeleg cum dracu de te-au votat pe tine şi nu pe mine? Până mai ieri, când le cântam la chitară îi vedeam pe toţi cu palpită de plăcere, ca pe nişte adevăraţi melomani…
– Ei – răspunde Alinuţa – probabil melomanilor de care zici le nu le place atât de mult chitara ta ca păsărica mea …
Vrea si ea putina parvenire,domnisorica ramurica!
Ei, nu vrea puţină …
A prins gustul şi vrea tot mai mult … :p