Prima pagină > Analize - Întrebări - Ipoteze - Păreri > Curtea Constituţională a României este incapabilă, în aroganţa ei, să îşi recunoască greşelile, sau este doar o adunătură de marionete?

Curtea Constituţională a României este incapabilă, în aroganţa ei, să îşi recunoască greşelile, sau este doar o adunătură de marionete?

Curtea Constituţională

Curtea Constituţională a publicat astăzi, 17 Aprilie 2015, motivarea deciziei privind conflictul juridic în cazul lui Dan Şova, semnalat de Consiliul Suprem al Magistraturii.

CSM atrăsese atenţia asupra după ce  Senatul  au respins cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive în cazul Şova …  Senatul nu a emis şi un act juridic prin care să consfiinţeasca acest lucru, motiv pentru care decizia nu a putut fi publicată în Monitorul Oficial, deci procedura era nefinaliztă.

„Faptul că Senatul a transmis o simplă comunicare – spune CCR –  care nu echivalează cu o hotărâre, constituie în fapt un refuz de soluţionare a cererii formulate de ministrul justiţiei cu privire la încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului Dan Şova, aspect care situează în mod clar Senatul în conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea judecătorească” pentru a adăuga că „dacă s-ar fi respectat cerinţa majorităţii voturilor membrilor prezenţi este evident că cererea privind încuviințarea reţinerii şi arestării senatorului Dan Şova întrunea numărul necesar de voturi”.

Consecinţa directă este că astfel Senatul are obligaţia de a redacta o hotărâre care să reflecte rezultatul votului din 25 Martieprin care s-a decis cu privire la imunitatea senatorului Şova.

Abia după redactarea acestei hotărâri ea va putea fi atacată la Curtea Constituţională. Partidul Naţional Liberal şi-a anunţat deja intenţia de a face acest lucru.

Referitor la sesizarea preşedintelui Consiliul Suprem al Magistraturii în urma votului din cazul Şova că ar exista un conflict juridic de natură constituţională între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Senat, conflict generat de refuzul acestuia de a cănsfinţi rezultatul votului pri redactarea unei hotărâri, CCR a decis precizând că Senatul este obligat să redacteze o hotărâre cu privire la  şedinţa din 25 Martie 2015, care să ateste   atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o pubica în Monitorul Oficial al României.

Decizia Curţii Constituţionale este considerată definitivă şi obligatorie şi se comunică Senatului, Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi – se spune  într-un comunicat de presă emis  de Curtea Constituţională – Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Senatul României, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta și publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în plenul Senatului. Senatul are obligația de a redacta hotărârea adoptată în ședința plenului din 25 martie prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviințare a arestării senatorului Dan-Coman Șova, de a comunica hotărârea autorităților publice competente și de a o publica în Monitorul Oficial al României. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, precum și Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Senatului României”.

Curtea Constituţională a României, în cazul sesizării președintelui Klaus Iohannis, cu unanimitate de voturi a constatat că nu există nici un fel de conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Suprem al Magistraturii pe de o parte şi și Parlament ( Camera Deputaților și Senatul), pe de altă parte reieşit din faptul că Senatul şi Camera Deputaţilor nu au modificat  dispozițiile art.24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, respectiv dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului.

Curtea Constituţională a respins contestația PNL ca devenită inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului.

Amintesc că la data de  7 Aprilie 2015, plenul Camerei Deputaților și Senatului a decis cu 292 de voturi „pentru” și un vot „împotrivă”, că urmărirea penală, reținerea și arestarea preventivă a unui parlamentar pot fi aprobate cu votul majorității deputaților sau senatorilor prezenți la ședință.

Interesant este că, la Articolul  154 „Conflictul temporal de legi” din constituţia în vigoare la aluniatul al doilea se pecizează că în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii sale de organizare,  Consiliul Legislativ  va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.

Citez:  „Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.”

Consiliul Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului României, care are sarcina de a aviza proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații și de a ține evidența oficială a legislației României.

Atribiţiunile Consiliului Legislativ pot fi citite pe siteul său: http://www.clr.ro/act_clr.htm  

Tot pe acelaşi site, la prezentarea Consiliului Legislativ putem citi:

  „La  1 aprilie 1996 – Consiliul Legislativ şi-a început efectiv activitatea, după aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, elaborat în temeiul art. 10 din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ.

   În anul 2004 au fost modificate şi completate, fiind republicate, atât Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, cât şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ.”

Considerăm anul 2004  ca an la care ne putem referi, deci acesta trebuia ca cel târziu până în 2005 să examineze conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.

Deci în cei zece ani camerele Parlamentului ar fi trebuit să îşi pună de acord legile de funcţionare cu Constituţia până la virgulă.

Suntem în 2015 şi Sova este apărat de un articol neconform Constituţiei, lucru care nu prea e deloc în regulă. Practic Senatul funcţiona ilegal din această cauză.

Una peste alta, iată că ajungem la Articolul 147 „Deciziile Curţii Constituţionale”.

În acest articol, la aliniatul (1) se spune explicit că: „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”

Deci, după scurgerea celor 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, când Consiulul Legislativ trebuia să examineze conformitatea legislaţiei cu Constituţia să facă Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propunerile corespunzătoare, iar Curtea Constiuţională trebuia să constate neconstituţionalitatea acelui articol de care senatorii s-au prevalat ca să îl scape de bulău pe colegul lor Şova, iar Senatul ar fi fost obligat apoi, în maximul 45 de zile, să refacă articolul pentru a se armoniza cu actuala constituţie.

Indiferent cât de alambicate ar fi explicaţiile pe care le-ar da cu toată greutatea lor domnul sau doamna X respirând greu asupra importanţe pe care consideră că o are, cred că nu mai este nici un dubiu.

Siamdicoasele feţe purtătoare ale robei vişinii au cam mâncat rahat în problema aceasta … da, chiar şi aşa infailibili cum se cred, şi oricât de multe ar fi argumentele aduse, totul se reduce la asta: un cazan mare de rahat…

Ruşine domnilor şi doamnelor judecători.

Intangibilitatea voastră nu vă scuză ci dimpotrivă …

E şi ăsta un mod prin care un corb nu scoate ochii altul corb…

P.S. Am o curiozitate strict personală… oare respectivii judecători or avea oarece mustrări de conştiinţă când îşi încasează grăsălanele cecuri lunare?

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: