Arhiva

Archive for 7 iunie 2015

Cum s-a transformat Ponta din „procuror cârlan” în „premier doctor penal”

Deşi deja politicienii penali sunt morţi din punct de vedere politic, iar faptul că încă mai au putere se datorează doar teribilei inerţii balcanice a poporului mioritic ce încă mai populează (din păcate ? ) România.

Victor PontaCred că deja este cât se poate de clar că în ţara asta care, mirabil, încă mai există ceea ce se numeşte „partid” politic este cu totul altceva decât ceea ce se înţelege într-o ţară sănătoasă la cap.

Precizez că prin sintagma „ţară normală la cap” înţeleg orice ţară unde legile sunt respectate până la virgulă iar între cuvintele „politician” şi „penal” este o delimitare destul de bine definită. Spre exemplu Suedia, Danemarca, Olanda, Gemania, Mare Britanie etc.

România este departe de aeastă definiţie. Nici nu se poate altfel de vreme ce avem un  premier în familia căruia cei mai mulţi membrii au probleme cu legea la fel de grave ca şi ale prietenilor lui apropiaţi precum şi liderii partiduluio pe care îl conduce  şi care este  suspect de a fi făcut acte de corupţie pe când era procuror şi deşi este acuzat că l-a promovat pe cel cu care s-a încârdăşit pare cât se poate de normal să fie protejat în faţa Justiţiei de colegii lui  de la Camera Deputaţilor… nu putem vorbi de o ţară sănătoasă la cap atâta vreme cât indivizi votaţi de alegători se dovedesc a fi nişe tălhari  de cea mai pură speţă…. nu putem să nu amintim  de faptul absolut halucinant că cei meniţi să facă legi fie sunt ei înşişi penali condamnaţi cu suspendare, fie sunt cercetaţi penal, fie sunt pur şi simplu protejaţi împotrija Justiţiei … pentru fapre odioase de corupţie …. şi din mult mai multe motive despre care nu merită efortul de a vorbi acum.

La noi prin partid politic se înţelege pe de o parte, o organizaţie piramidală de tip mafiot interesată doar că le ofere membrilor lor cadrul necesar pentru a se putea îmbogăţi rapid din furt. Se mai înţelege şi  o uniune de organizaţii culturale ungureşti care acţionează ca şi un partid politic ajungând să îşi protejeze membrii, în cârdăşie cu ţara mamă oferindu-le acestora protecţie în faţa Justiţiei române, oficialii dâmboviţeni, laşi şi interesaţi ca nu cumva când o fi să aibă neviue să încropească o majoritate să le dea ungurii cu flit.

Ştiu că sună extrem de cinc ceea ce am scris mai sus, dar am şi o veste aproape bună, megaorganizaţiile politico-mafiote de genul actualului PSD sunt şi ele menite dispartiţiei. Întrebarea este când binevenitele decapitări făcute de DNA vor atinge pragul critic, un prag care va determina partidul să îşi elimine singur gunoaiele şi purulenţele.

Trist este că România este „beneficiara” unor înfiorătoare sau cel puţim nefericite recorduri…

Nu demult, prin 2010,era  fâlfâit drept marea speranţă a social-democraţiei româneşti, cel care avea să devină cel mai tânăr premier din istoria ţării. Tânăr sau nu, tot el  ,Ponta fostul procuror, s-a dovedit a fi primul premier în funcţie chemat să dea socoteală pentru fapte de corupţie .. dacă nu ar fi sinistru ar fi haios…

Mulţi se întreabă cum de a fost posibil ca un astfel de individ să ajungă în fruntea guvernului… Evident, e vorba de faptul că acolo a fost pus de organizaţia mafiotă, PSD, dar dacă ne oprim la atât rămânem cam subţiri cu explicaţia.

Cred că pentru un răspuns cât de cât ar trebui să ne uităm dincolo de ‚89.

La un moment dat, lui Ceauşescu i-a venit ideea de a-şi pregăti un urmaş după chipul şi asemănarea lui. Se spunea că îl pregăteşte pe Nicu Ceauşescu, fiul lui, în realitate îl pregătea pe Ion Iliescu… l-a şcolit pe la Şcopaloa de Apă de Ploaie din  Moscova unde acesta s-a bucurat de dresajul sofisticat al KGB, astfel că în momentul  ’89,  aproape natural, puterea a tercut din mâinile regimului Ceauşescu intrat în dizgraţia Moscovei şi „îmbolăvit” împrenă cu sinistra lui savantă  de boală de plumb la Târgovişte.

Închistarea de tip nord-corean  a regimului ceauşist a făcut să se treacă înzille Marii Îngesuieli in Denembrie, la un nou regim, tot comunistoid, dar ceva mai adaptat noului mod în care putea fi acceptat de Vest. Astfel cu arme şi bagaje PCR-ul de plan doi se instalează la putere în ovaţiile bulice ale turmei inepte care, deşi striga Jos Comunismul” „Jos Ceauşescu” nu a observat că Iliescu e un comunist la fel de împuţit ca şi antecesorul lui împuşcat la Târgovişte cel puţi pentru faptul că şi-sa început primul discurs cu: Dragi tovarişi, Dictatorul a întinat nobilele idealuri ale Comunismului…”.

Iliescu a reuşit să scape grupul de plan doi din  PCR o eventuală ghilotină  şi le-a oferit posibilitatea de a se schimba din membrii PCR sau ofiţeri de securitate în capitalişti de ce mai sălbatică speţă

Cu multă răbdare, Ilescu şi-a pregătit şi el urmaşul.  Adrian Năstase.

Tip şcolit, parşiv, şmecher a renunţat aproape pe faţă la acel „sărac şi cinstit” lansat de guruul său  şi a trecut la”bogat, arogant şi de neprins”. Aroganţa pe care i-a adus-o Puterea  la făcut să fie convins că el nu putea fi pus să plătească pentru porcăriile pe care le făcea, avea şi un  exemplu viu, Iliescu nu a plătit pentru modul în care s-a implicat în  Loviluţia din  Decembrie sau în vestitele mineriade. Ba mai mult, nici măcar nu şi-a permis cineva să îl ia la întrebări la modul serios.

Predând la Facultatea de Drept Năstase îşi căta şi al un urmaş, era de bonton… şi l-a găsit.

 Mai tânăr, mai tupeist , fără nici un  fel de scrupule, adaptabil şi cu o dorinţă uriaşă de parvenire, tânărul Victor Ponta era candidatul perfect.

Testul a fost doctoratul plagiat … l-a trecut cu brio, nici când a fost pus în faţa faptului împlinit nu a recunoscut…

L-a şcolit numindu-l şef al Corpului său de Control când a devenit premier…

Ponta, pregătit cum nu se putea mai bine, având profesori de prima mână şi uns cu o mulţime de alifii este propulsat de  Năstase, cu binecuvântarea lui Iliescu şi a mulţimii de barini locali ai PSD, este  îl prpulsat în funcţia de Preşedinte al PSD, trambulina care li se părea perfectă pentru a-l propulsa mai departe, în funcţia de Preşedinte al României, funcţie pierdută de Năstase şi de Geoană.

 Şi cum capra sare peste masă iar iada sare peste mansardă, iatăl pe Pnota  pregătit a fi lansat în lume. Interesant este că dacă Năstase a devenit arogant după ce a sorbit din  cupa puterii, Ponta a stat u n picuţ mai dololit în prima fază şi a învăţat de la marii lui înaintaşi, Dr.P.Groza, Gh.Gh.Dej, N. Ceauşescu, Ion Iliescu, Ad. Năstase, dar şi de la dictatorii  comunişti sovietici ori asiatici şi chiar de la Adolf Hitler.

A privit şi a înţeles că în paridele totalitare există anumite şabloane.

-Singurii oameni pe care se poate baza sunt cei pe care îi cointeresează lăsându-i să se îmbogăţească mai mult sau mai puţin legal şi pe care îi poate şantaja.

-Toţi cei care le-au permis adversarilor din partid să existe au sfârşit haliţi de ei,

-Cei care şi-au zdrobit potenţialii adeversari au reuşit să treacă peste diferitele încercări unii din ei trăind destul de mult încât cei care i-au ucis au putut spune că au murit de bătrâneţe (De văzut cum în imediata apropiere lui Ponta erau doar indivizi penali, şantajabili pe care i-a făcut dependenţi de el, dar şi modul în care au fost maziliţi toţi potenţialii adversari).

Astfel, la doar 43 de ani, Ponta a devenit portstindardul unei generaţii profund corupte, creată şi dresată de o generaţie izvorâtă din  acel PCR de plan secund trecută de Iliescu&co peste pragul lui 89, generaţie de o ferocitate incredibilă când vine vorba de îmbogăţire şi extrem de arogantă când vine vorba de a o lăsa mai uşor cu prostiile.

„Totul ni se cuvine chiar de-ar fi să piară lumea” pare a fi deviza acestei generaţii.

Nu ştiu dacă în aroganţa lui, Ponta este conştient, dar în memoria generală el va rămâne ca un mitoman fără seamăn, un  individ care minte mai uşor decât respiră, făţarnic până dincolo de limitele sănătăţii mintale, destul de narcisist încât să fie în stare de orice pentru a mai apărea puţin la televizor, destul de schizofrenic încât să declare la interval de câteva minute lucruri care se bat cap în cap, destul de paranoic încât să fie asemeni lui Stalin şi Hitler dispus să sacrifice generali şi divizii doar pentru a scăpa de păduchi.

Va purta nişte etichete care nu şi le va putea indepărta nici dacă şi-ar scoate pielea de pe el, va avea o etichetă care îl va arăta drept principal atentator la statul de drept, autosuficient până acolo încât este dispus oricând să sacrifice partidul de dragul interesului propriu, combinator nenorocit care prin faptul că e şeful PSD şi al guverunului nu a avut nici un fel de scrupule din  a asmuţi puterea legislativă şi cea executivă împotriva Justiţiei pe care dacă nu reuşeşte să o subordoneze se mulţumeşte şi să o zdrobească.

Va fi etichetat şi drept strateg in crearea de paşi înapoi pe drumul democraţei prin aventuri de genul Marţei Negre, dar şi un individ care tot timpul a încecat să împingă lucruirle spre o schimbare de paradigmă politică, totul gravătând în jurul lui şi nu al partidului pe care îl conduce.

Lumea îşi va aminti de el şi ca de un individ care a atentat la un drept democratic, fundamental: Votul popular, dar şi de un idivid care oricând a văzut o jucărie fără a sta pe gânduri a pus mâna şi a luat-o pretinzându-le apoi supuşilor (da, acesta e termenul) din partid să îl scoatăbasma curată. Cei care nu încercau să facă asta se trezeau eliminaţi automat pe principiul după care sai ghidat toate partidele comunistoide: „Cine nu împinge căruţa in direcţia în care vreau eu este duşman ţi trebuie linşat”. Din păcate pentru el, Ponta nu a ştiu niciodată unde să se oprească, acest handicap, probabil, va fi, sau este deja  piciorul în cur necesar decolătii deasupra prăpastiei de fundul căreia se va zdrobi, ba, mi mult, va trage după el şi partidul care, dacă nu se trezeşte în timp util şi să îl elimine, va muri împreună cu el …

Cred că trebuie remarcat ceva. Cu tot marasmul în care România pare a se zbate şi în care pare a se scufunda ca un bivol prin în mlaştima în care se scufunddă cu atât mai mult cu cât se zbate mai tare, absolut paradoxal, cu o căpşenie demnă de o ţară sănătoasă la cap unde legle sunt respectate la virgulă, ca un cavaler în armură impenetrabilă şi cu o răbdare care îi face şi pe flegmaticii şi autosificienţii englezoi de pe malurile Tamisei, DNA-ul continuă să îşi facă treaba deşi i se pun piedici care ar putea distruge nervii oricui.

Şansa României va mai exista atâta timp cât Justiţia va merge până la capăt fără a ceda ameninţărilor şi promisiunilor oricât ar fi de îngrozitoare sau de tentante. Cât timp Justiţia se va ghida după  principul egalităţii în faţa legii consfinţit în Constituţie la ART 16 mai există speranţe…

Extrem de interesat ar fi să ştim cam ce gândea Ponta când îl auzea pe vicepreşedintelemerican când acesta spunea:  „Corupţia este un cancer care mănâncă încrederea cetăţeanului în democraţie. Corupţia neagă oamenilor la demnitate şi este doar o altă formă de tiranie. Când politicienii pot fi cumpăraţi, când instanţele pot fi manipulate, când presa devine instrument de propagandă, atunci veţi găsi o societate uşor de manipulat din afară, o societate care îşi pierde controlul asupra proporiului destin. Corupţia subminează suveranitatea statelor iar lupta anticorupţie este şi autoapărare. Este o garanţie a suveranităţii naţionale”, sau când însuşi Joe Biden, îl întreba direct,  la Casa Albă „Victor, ce vrei TU să faci pentru România?”…

Tare mă tem că avea cam aceeaşi atitudine pe care a avut-o când, detaşat admira decoraţiunile tavanului sălii când droguţa ministresă de Finanţe cu Harvardul la bază afla năucă de faptul că există ceva care se numeşte MTO …

 

Şi pentru că, de obicei, viaţa nu lasă  neachitate datoriiile, îi doresc să îi fie dobânda cât mai mică atunci când o veni vremea să achite …

Şi pentru că nu demult s-au împlinit trei ani de când a uzurpat puterea în România, nu mă pot abţine să nu îi urez: „La mulţi ani VeVePonta … fără suspendare.”

Gata… PA …

Ponta şi organizaţia mafiotă PSD ţintesc zdrobirea justiţiei

Nu înţeleg de ce să ne mirăm lumea  de faptul că, pentru noi, integrarea în Spaţiul Schengen devine un obiectiv tot mai neclar, mai îndepărtat.

Victor Ponta.Extrem de interesantă şi de gravă mi se pare bălăcăreala la care se pretează televiziunile aliniate de-o parte sau de alta a spectrului politic deoarece  încercând fiecare să arate cât de frumoşi sunt ai lor şi cât de urâţi sunt ceilalţi se maschează, fie voit, fie din lipsă de profesionalism ceea ce ar trebui să îngrozească  hăbăuca turmă care, peste câteva luni, va fi chemată la urne în vederea alegrilor locale, apoi a alegerilor parlamentare: Cei care se află la conducerea ţării sunt, realmete, o adunătură de tâlhari conduşi cu mână forte de un tâlhar cât de poate de clar definit.

Cele 22 de grave infracţiuni de corupţie, acuzaţii extrem de grave  de conflicte de interese, spălare de bani, evaziune fiscală care planează asupra Premierului Ponta, şefulcelui mai puternic partid aflat la putere, fost procuror, precum şi structurile mafiote din PSD care iasă treptat la iveală,  îl situează pe premier în poziţia de naş al celei mai puternice alianţe de oranizaţii politic-mafiote, practic un individ aflat în vârful piramidei penale, un adevărat monstru de vreme ce are la degetul mic chiar schimbarea Codului Penal prin legiferare la ordin.

Cred că mafia siciliană, sau cea care îl avea drept naş pe Al Capone ar trebui să fie vânătă, dacă nu neagră  de invidie.

Probabil românilor li se pare cam ciudat faptul că infractorii de mare forţă, cu înalte funcţii în stat sunt protejaţi de la vârful puteri, dar cred că nici prin  cap nu le trece să încerce să înţeleagă ce se înâmplă, de ce se întâmplă şi cui îi foloseşte.

Turma continuă să se lamenteze că trăieşte rău, că de vină e oricine în afară de cei aflaţi la putere, fie că e vorba de halucinante dezvăluiri a unor infractori ţigani, de shopingul unei blonde foste ministrese (fără să se întreba dacă totuşi aceasta nu şi-a plătit escapada din banii personali), sau alte abureli cu flote famntomatice sau cumpărări de pământ,cazuri în  care, la fel de uimiţi constată că nu prea pot fi relevate ilegalităţi consistente.

Televiziunile obediente Puterii, mai nou, cu o oarecare fineţe şi persuasiune, picură în noapte minţii tumei imbecilizate o nouă cheie de abordare a ceea ce vede: Ceea ce i se întâmplă lui Ponta şi găştii lui de penali nu e decât o stranie şi inexplicabilă răzbunare a unui sistem băsist care refuză să moară.

Poate întro zi turmai i va veni o idee… să se întrebe cum naiba se tot spune că trăieşte tot mai bine când de fapt o duce tot mai rău, coaja de pâine la care are acces e tot mai scumpă, şi asta în timp ce aceia pe care îi vede la televizor au costume, maşini şi vile tot mai scumpe, iar vacanţele şi le petrec în locuri tot mai greu de pronunţat.

Poate … poate nu şi în continuare va fi tot mai mândră  că are o clasă politică formată din oameni cu atât mai bogaţi cu cât peticele din  turul nădragilor prostimii sunt tot mai mari şi mai groase.

Ponta şi gaşca sa subliniază cu linii groase că nu e vorba decât de răzbunare, tot felul de acţiuni subterane, ascunse cum nici Hrbenciuc nu era în stare să facă în vremurile bune, din păcate faptul că, încă premierul, e din ce în ce mai agitat, mai nervos, mai agresiv, mai nesimţit, negândidu-se că, poate,  turma se va întreba de ce această atitudine a lui …  este mult prea sigur că au reuşit o imbecilizare ireversibilă a turmei de votaci.

Poate de aceea face şi o greşală care ar putea să îl ducă la lada de gunoi a istoriei în cea mai împuţită zonă a ei şi anume pentru că de la o vreme a început să facă să apară prin  cancelariile occidentale întrebarea dacă în 2020 românia va mai fi în UE. Da, şi nu este o glumă …

Măcelărirea Justiţiei pe care o intenţionează Ponta şi ai lui, precum şi tot felul de tentative de oprire sub diferite tertipuri a procurorilor de a-şi face meseria cu onestitate, cu profesionalism şi independent de comanda politică sunt lucruri grave pe care Vestul nu le înghite … Vestul nu se uită la Antena 3 şi România TV.

Este dumnealui Vestul ăsta dispus să înghită destule găluşte, dar când i se opreşte una în gât se enervează rău de tot, iar reacţiile acelor cancelarii, chiar dacă nu sunt văzute în ţară, sunt văzute de rudele turmei de votaci mioritici plecate la şters la cur babe şi la cules de căpşuni …  ce forţă are când e cazul diaspora prin forţa cu care îi pot influenţa pe cei din ţară s-a văzut la alegerile prezidenţiale când a reuşit să îi tragă lui Ponta fatalul picior în cur şi asta chiar dacă cei de afară nu prea au fost lăsaţi să voteze deşi chiar bugetul naţional se bazează foarte mult pe banii aduşi de ei în ţară.

Nici nu ştiu dacă trebuie să zic că din fericire pentru amărâta asta de ţară sau din nefericirte pentru tâlharii care au uzurpat această ţară, există o forţă care poate zdrobi dacă îşi pune mintea toată şandramaua şi poate, dacă vrea, să facă din România o ţară normală unde legea să fie lege.

Se numeşte interesul marilor puteri militare şi economice.

Avem aici investiţii venite din ţări vestice care riscă să fie pierdute în anumite condiţii şi mai avem interese americane şi NATO de securitate care au devenit extrem de interesant de când ruşilor pare a li se fi făcut dor de gurile Dunării. Or, când vine vorba de securitatea naţională, americanii nu se joacă, iar forţa ei fiind mai mare decât  tuturor celorlate ţări din lume la un loc, cine periclitează interesele de securitatea SUA sfârşeşte inevitabil prin a plăti.

Să ne amintim doar de Irak … acesta sub conducerea imecilului Saddam Hussein   şi-a permis să ameninţe interesele americane din Golf  .. Saddam a sfârşit legănându-se la capătul unei funii iar ţara a fost zdrobită ca un gândac puturos.

Nu zic că americanii s-ar apuca să bombardeze Bucureştiul, dar ar fi destul să plece şi când am dori să ne ducem la mare ar trbu să avem paşaport şi viză rusească…

De-a lungul istoriei lor amerianii au mazilit mulţi…

Când interesele lor militare sunt periclitate de nişte tâlhari dintr-o ţară de care trei sferturi din americanii de rând nu ştiu exact unde este dar pot jura că are capitala la Budapesta. Un picuţ să se zbârlească ăia şi laşii tâlhari mioritici „fac” în pamperşi.

Asta una, a doua, cu toată îmbăţoşarea lui Ponta, când se va duce la prima reuniune internaţinală şi i se va da de înţeles că acolo sunt oameni cu demnitzate care nu se spuncă să discute cu penalii va cădea probabil rău pe gânduri. Până şi el are limite, e drept, destul de laxe când e vorba de a i se arăta în faţă cât e de penibil.

Ponta poate fi acuzat de exercitare a puterii în interes personal, primul pas spre dictatură

7 iunie 2015 2 comentarii

Ponta şi camaria sa pot fi acuzaţi de:

– Exercitarea a puterii în interes personal prin aservirea Parlamentului şi a Guvernului pentru satisfacerea unor interse personale.

– Atacarea statului de drept şi încercare slăbirii Statului în vederea subordonării lui.

– Tentativa de desfiinţare a ordini democratice şi instaurarea unei dictaturi pesonale susţunută de grupul de tip mafiot cunpscut sub numele de partidul Social Democrat, pe care îl conduce discreţionar.

– Crearea,  conducerea  şi prorejarea unui grup infracţional de tip mafiot  cu protecţie şi susţinere politică de la cel mai înalt nivel cu ţinta clară de exploare în interes propiu a economiei naţionale. 

– Încălcarea gravă a mai multor articole din Constituţia României în vigoare…

*****

Să îţi stea mintea în loc, nu alta …

Victor Ponta..Începând de vineri, ca dirijate de o baghetă magică, o mulţime de voci cu greutate din PSD au început să spună că prin faptul că Preşedintele Iohannis i-a cerut  demisia lui Victor Ponta asistăm ba la un atac iresponsabil asupra statului de drept, ba chiar la o veritabilă lovitură de stat…

Dacă e să vorbim despre motivele de demisie a lui Ponta şi nu legat aiurelile mai mult sau mai puţin realiste ale Opoziţiei ci de ceva extrem de concret, să vorbim de exercitarea a puterii în interes personal.

Acesta este un motiv de demisie cât se poate de puternic pentru că  este exact diferenţa exenţială dintre o dictatură şi o societate democratică.

Şi nu e vorba de o situaţie de exercitare singulară a puterii în interes personal la Ponta şi camarila lui ci este ceva ce pare a deveni un lait motiv al guvernării sale.

Să ne amintim cum, înainte de depunerea candidaturii pentru Preşedinţie, Ponta, a instrumentat emiterea unei hotărâri de guvern pentru a-şi masca acoperirea  ilegală prin care îşi ascundea faptul că în timp ce era  procuror era şi ofiţer acoperit la SIE.

Atât şi era destul să îl bage la închisoare.

Ne putem aminti şi despre povestea cu plagiatul rămasă până azi în coadă de peşte. Atunci când era „pe ţeavă” declararea lui ca şi plagiator legat de doctoratul făcut  (unde îl avea pe fostul premier penal, Năstase, ca îindrumător), l-a pus ministru pe limbricul juma’ de buletin care a desfiinţar comisia cu pricina şi cu un  cinism demn de filmele proaste, a reînfiinţat comisia condiţionând aproape explicit crearea ei de declararea lui Ăponta ca nevinovat… Treaba a rămas ca în gară …

Putem aminti şi de instrumentarea decapiutării Camerei Deputaţilor şi a Senatului FĂRĂ NICIUNUL DIN MOTIVELE PREVĂZUTE DE LEGE, precum şi la schimbarea tot fără motiv a Avocatului Poporului, încenarea unei moţiunii de cenzură care a demolat Guvernul M.R.Ungureanu în urmă căreia El însuşi, Ponta s-a impus ca premier amenunţând că deja pregăteşte demiterea Preşedintelui Băsescu dacă nu se supune ORDINULUI DE A-L DESEMNA CA PREMIER. Aproape că se vedeau în curtea Cotroceniului  blindatele …

Venind mai aproape de  prezent, putem cedea cum în urmă cu câteva zile, absolut halucinant, Parlamentul, legifera   dezincriminând, prin lege, conflictul de interese, ca şi cum Ponta ar fi ordonat: „Trupe, vă ordon, săriţi pârleazul”… iar la final parlamentarii aliniaţi frumos ar fi raportat: „Domnule general, raportăm: Misiune îndeplinită.”

Oare cum se numeşte dacă nu exercitarea a puterii în interes personal folosirea Parlamentului la dezincriminarea conflictului de interese prin legalizare, deci prin schimbarea Codului Penal taman când urma ca în dosarul făcut de DNA lui  Ponta să apară trei acuzaţii grave de comiterea trei infracţiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată? Şi este vorba nu de cineştie ce prostii policticianiste ale Opoziţiei ci de fapte concrete aflate în legătură cu calitatea  sa de Premier al României, fapte care se pedespesc cu închisoare (cu executare) de la 1 la 5 ani şi cu interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Simplul fapt că, prin natura funcţiei de  şef al celui mai puternic partid aflat la putere, deci având controlul asupra majorităţii parlamentare, fapt care îl situează cumva ca un fel de „El Grangure Massimo” al Puterii Legislative şi sef al guvernului, „El Grangure la fel deMassimo” al Puterii Executive e  nu îi dă dreptul să încaleve Puterea Judecătorească şi să  schimbe Codul Penal după cum vrea muşchiul lui. Evident atâta timp cât ne mai numim tară democrată iar el e doar un premier al acestei ţări şi nu un dictator atoatepotent al unei ţări unde cuvântul „democraţie” este tabu  .. pur şi simplu nu se potriveşte …

Chiar dacă acum este vorba despre exercitare a puterii în folos personal împotriva unui act de Justiţie, din trecut, pentru a acoperi o altă ilegalitate vorbim totuşi vorba despre o recidivă crasă care ar trebui să nu fie lăsată nepedepsită exemplar.

Ce ar face oare cineva care ar intenţiona să dea peste cap un regim democratic şi să îl transforme întro dictatură? Ar începe să îşi exercite discreţionar puterea prin schimbarea legislaţiei care nu i-ar permite asta.

A recidiva cineva când vine vorba de acte de putere în interes personal (hai să zicem şi de grup) arată cât se poate de clar încercarea da a-şi mări puterea dincolo de limitele impuse de lege, limite gândite exact pentru a tăia poftele dictatoriale ale unora.

Dacă mai punem şi extinderea imunităţii gândite a se referi stricto sensu la declaraţii politice, la orice fel de fapte, inclusiv de corupţie, vedem cum ne trezim în faţa încălcării ART 16, alin. (1) şi (2) din Constituţia României în vigoare, care spune: (1) „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”; respectiv: (2) „Nimeni nu este mai presus de lege.”

Cred că de foarte mare interes în favoarea actualei analize sunt şi alte vreo 20 de proiecte de legi pe care Ponta prin aceeaşi exercitare a puterii în interes personal a încercat să le impună profitând de structura infect penală a Parlamentului subordonată premierului PSD-ist , proiecte de lege care pur şi simplu minează întregul edificiu al legislaţiei penale, cele mai multe fiind aruncate în cascadă, doar, doar uneler or trece. Ce arată asta? Că Justiţia i se pare lui Ponta un balaur care trebuie răpus cu orice preţ, doar aşa putând să îşi exercite dictatorial puterea.

Evident, în acest context Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie dusă la dentist ca să i se extirpe colţii şi la manichiurisă pentru a i se pili ghiarele.

Tentative de subordonare a Justiţiei au existat şi la vremea USL, aceasta fiint adinci atacată spunându-se că i-ar fi subordonată lui Băsescu. Cât de subordonată i-a fost Justiţia lui Băssescu s-a văzut. Aceasta nu s-a sfiit să îi aresteze fratele şi pe cea mai loială colaboratoare, Elena Udrea.

De fapt, Ponta, prin faptul că este şef al celui mai puternic partid al  Puterii şi Premier, are la dispoziţie mai mult sau mai puţin mascat două din cele trei puteri ale statului, cea legislativă şi cea executivă, puteri pe care le asmute cu toată forţa lor asupra celei de-a treia puteri ale statului, cea judecătorească.

Da, e vorba de o tentativă cât se poate  de lovitură de stat şi de un atac la statul de drept, dar asta se produce exact din partea Puterii… invers decât spun pedediştii.

De ce sunt cei de la PSD de acord să se distrugă statul? Să fie oare vorba de faptul că un stat puternic înseamnă o justiţie puternică şi independentă care mai repede sau mai târziu îi va stârpi ca pe nişte infecţii mai mult sau mai puţi n localizate care dacă sunt lăsate în pace vor duce la uciderea a tot ce e normal în ţara asta, într-un  final, la izolarea României cum n-a fost nici înainte de 89?

Ponta şi camarila lui au pus mâna pe putere printr-o adevărată lovitură de forţă mascată într-o moţiune de cenzură care a trecut prin  cumpărarea la lumina zilei a unor parlamentari penali care sperau astfel într-o protecţie împotriva Justiţiei care deja dădea semne de obrăznicire şi a unora cărora li s-au promis grămezi de bani… şi asta la modul cel mai public şi mai explicit.

 Deşi grupul interesat-obedient premierului a produs tot felul de prostii populiste cum ar fi o scădere a fiscalităţii şi nişte creşteri aparente ale veniturilor, în realitate doar nişte motive pentru a mări alte taxe în alte părţi (practic dacă la final se trage linie se va vedea că în general nivelul de trai al celor mai paupere categorii sociale a înregistrat o scădere  în termeni absoluţi), în subteran se lucra ex abrupto la, în prima fază, slăbirea statului cu ţintă clară sufocarea lui.

Îţi şi vine să te întrebi dacă e liber zidul de la Târgovişte …

Cred că nici nu trebuie să fii mare procuror pentru a argumenta împotriva lui Ponta şi a camarilei lui nişte acuzaţii de gravitate excepţională…

– Exercitarea a puterii în interes personal prin aservirea Parlamentului şi a Guvernului pentru satisfacerea unor interse personale.

– Atacarea statului de drept şi încercare slăbirii Statului în vederea subordonării lui.

– Tentativa de desfiinţare a ordini democratice şi instaurarea unei dictaturi pesonale susţunută de grupul de tip mafiot cunpscut sub numele de partidul Social Democrat, pe care îl conduce discreţionar.

– Crearea,  conducerea  şi prorejarea unui grup infracţional de tip mafiot  cu protecţie şi susţinere politică de la cel mai înalt nivel cu ţinta clară de exploare în interes propiu a economiei naţionale. 

– Încălcarea gravă a mai multor articole din Constituţia României în vigoare…

 

%d blogeri au apreciat: