Prima pagină > Politicăraie - Partide - Politicieni > Cum s-a transformat Ponta din „procuror cârlan” în „premier doctor penal”

Cum s-a transformat Ponta din „procuror cârlan” în „premier doctor penal”

Deşi deja politicienii penali sunt morţi din punct de vedere politic, iar faptul că încă mai au putere se datorează doar teribilei inerţii balcanice a poporului mioritic ce încă mai populează (din păcate ? ) România.

Victor PontaCred că deja este cât se poate de clar că în ţara asta care, mirabil, încă mai există ceea ce se numeşte „partid” politic este cu totul altceva decât ceea ce se înţelege într-o ţară sănătoasă la cap.

Precizez că prin sintagma „ţară normală la cap” înţeleg orice ţară unde legile sunt respectate până la virgulă iar între cuvintele „politician” şi „penal” este o delimitare destul de bine definită. Spre exemplu Suedia, Danemarca, Olanda, Gemania, Mare Britanie etc.

România este departe de aeastă definiţie. Nici nu se poate altfel de vreme ce avem un  premier în familia căruia cei mai mulţi membrii au probleme cu legea la fel de grave ca şi ale prietenilor lui apropiaţi precum şi liderii partiduluio pe care îl conduce  şi care este  suspect de a fi făcut acte de corupţie pe când era procuror şi deşi este acuzat că l-a promovat pe cel cu care s-a încârdăşit pare cât se poate de normal să fie protejat în faţa Justiţiei de colegii lui  de la Camera Deputaţilor… nu putem vorbi de o ţară sănătoasă la cap atâta vreme cât indivizi votaţi de alegători se dovedesc a fi nişe tălhari  de cea mai pură speţă…. nu putem să nu amintim  de faptul absolut halucinant că cei meniţi să facă legi fie sunt ei înşişi penali condamnaţi cu suspendare, fie sunt cercetaţi penal, fie sunt pur şi simplu protejaţi împotrija Justiţiei … pentru fapre odioase de corupţie …. şi din mult mai multe motive despre care nu merită efortul de a vorbi acum.

La noi prin partid politic se înţelege pe de o parte, o organizaţie piramidală de tip mafiot interesată doar că le ofere membrilor lor cadrul necesar pentru a se putea îmbogăţi rapid din furt. Se mai înţelege şi  o uniune de organizaţii culturale ungureşti care acţionează ca şi un partid politic ajungând să îşi protejeze membrii, în cârdăşie cu ţara mamă oferindu-le acestora protecţie în faţa Justiţiei române, oficialii dâmboviţeni, laşi şi interesaţi ca nu cumva când o fi să aibă neviue să încropească o majoritate să le dea ungurii cu flit.

Ştiu că sună extrem de cinc ceea ce am scris mai sus, dar am şi o veste aproape bună, megaorganizaţiile politico-mafiote de genul actualului PSD sunt şi ele menite dispartiţiei. Întrebarea este când binevenitele decapitări făcute de DNA vor atinge pragul critic, un prag care va determina partidul să îşi elimine singur gunoaiele şi purulenţele.

Trist este că România este „beneficiara” unor înfiorătoare sau cel puţim nefericite recorduri…

Nu demult, prin 2010,era  fâlfâit drept marea speranţă a social-democraţiei româneşti, cel care avea să devină cel mai tânăr premier din istoria ţării. Tânăr sau nu, tot el  ,Ponta fostul procuror, s-a dovedit a fi primul premier în funcţie chemat să dea socoteală pentru fapte de corupţie .. dacă nu ar fi sinistru ar fi haios…

Mulţi se întreabă cum de a fost posibil ca un astfel de individ să ajungă în fruntea guvernului… Evident, e vorba de faptul că acolo a fost pus de organizaţia mafiotă, PSD, dar dacă ne oprim la atât rămânem cam subţiri cu explicaţia.

Cred că pentru un răspuns cât de cât ar trebui să ne uităm dincolo de ‚89.

La un moment dat, lui Ceauşescu i-a venit ideea de a-şi pregăti un urmaş după chipul şi asemănarea lui. Se spunea că îl pregăteşte pe Nicu Ceauşescu, fiul lui, în realitate îl pregătea pe Ion Iliescu… l-a şcolit pe la Şcopaloa de Apă de Ploaie din  Moscova unde acesta s-a bucurat de dresajul sofisticat al KGB, astfel că în momentul  ’89,  aproape natural, puterea a tercut din mâinile regimului Ceauşescu intrat în dizgraţia Moscovei şi „îmbolăvit” împrenă cu sinistra lui savantă  de boală de plumb la Târgovişte.

Închistarea de tip nord-corean  a regimului ceauşist a făcut să se treacă înzille Marii Îngesuieli in Denembrie, la un nou regim, tot comunistoid, dar ceva mai adaptat noului mod în care putea fi acceptat de Vest. Astfel cu arme şi bagaje PCR-ul de plan doi se instalează la putere în ovaţiile bulice ale turmei inepte care, deşi striga Jos Comunismul” „Jos Ceauşescu” nu a observat că Iliescu e un comunist la fel de împuţit ca şi antecesorul lui împuşcat la Târgovişte cel puţi pentru faptul că şi-sa început primul discurs cu: Dragi tovarişi, Dictatorul a întinat nobilele idealuri ale Comunismului…”.

Iliescu a reuşit să scape grupul de plan doi din  PCR o eventuală ghilotină  şi le-a oferit posibilitatea de a se schimba din membrii PCR sau ofiţeri de securitate în capitalişti de ce mai sălbatică speţă

Cu multă răbdare, Ilescu şi-a pregătit şi el urmaşul.  Adrian Năstase.

Tip şcolit, parşiv, şmecher a renunţat aproape pe faţă la acel „sărac şi cinstit” lansat de guruul său  şi a trecut la”bogat, arogant şi de neprins”. Aroganţa pe care i-a adus-o Puterea  la făcut să fie convins că el nu putea fi pus să plătească pentru porcăriile pe care le făcea, avea şi un  exemplu viu, Iliescu nu a plătit pentru modul în care s-a implicat în  Loviluţia din  Decembrie sau în vestitele mineriade. Ba mai mult, nici măcar nu şi-a permis cineva să îl ia la întrebări la modul serios.

Predând la Facultatea de Drept Năstase îşi căta şi al un urmaş, era de bonton… şi l-a găsit.

 Mai tânăr, mai tupeist , fără nici un  fel de scrupule, adaptabil şi cu o dorinţă uriaşă de parvenire, tânărul Victor Ponta era candidatul perfect.

Testul a fost doctoratul plagiat … l-a trecut cu brio, nici când a fost pus în faţa faptului împlinit nu a recunoscut…

L-a şcolit numindu-l şef al Corpului său de Control când a devenit premier…

Ponta, pregătit cum nu se putea mai bine, având profesori de prima mână şi uns cu o mulţime de alifii este propulsat de  Năstase, cu binecuvântarea lui Iliescu şi a mulţimii de barini locali ai PSD, este  îl prpulsat în funcţia de Preşedinte al PSD, trambulina care li se părea perfectă pentru a-l propulsa mai departe, în funcţia de Preşedinte al României, funcţie pierdută de Năstase şi de Geoană.

 Şi cum capra sare peste masă iar iada sare peste mansardă, iatăl pe Pnota  pregătit a fi lansat în lume. Interesant este că dacă Năstase a devenit arogant după ce a sorbit din  cupa puterii, Ponta a stat u n picuţ mai dololit în prima fază şi a învăţat de la marii lui înaintaşi, Dr.P.Groza, Gh.Gh.Dej, N. Ceauşescu, Ion Iliescu, Ad. Năstase, dar şi de la dictatorii  comunişti sovietici ori asiatici şi chiar de la Adolf Hitler.

A privit şi a înţeles că în paridele totalitare există anumite şabloane.

-Singurii oameni pe care se poate baza sunt cei pe care îi cointeresează lăsându-i să se îmbogăţească mai mult sau mai puţin legal şi pe care îi poate şantaja.

-Toţi cei care le-au permis adversarilor din partid să existe au sfârşit haliţi de ei,

-Cei care şi-au zdrobit potenţialii adeversari au reuşit să treacă peste diferitele încercări unii din ei trăind destul de mult încât cei care i-au ucis au putut spune că au murit de bătrâneţe (De văzut cum în imediata apropiere lui Ponta erau doar indivizi penali, şantajabili pe care i-a făcut dependenţi de el, dar şi modul în care au fost maziliţi toţi potenţialii adversari).

Astfel, la doar 43 de ani, Ponta a devenit portstindardul unei generaţii profund corupte, creată şi dresată de o generaţie izvorâtă din  acel PCR de plan secund trecută de Iliescu&co peste pragul lui 89, generaţie de o ferocitate incredibilă când vine vorba de îmbogăţire şi extrem de arogantă când vine vorba de a o lăsa mai uşor cu prostiile.

„Totul ni se cuvine chiar de-ar fi să piară lumea” pare a fi deviza acestei generaţii.

Nu ştiu dacă în aroganţa lui, Ponta este conştient, dar în memoria generală el va rămâne ca un mitoman fără seamăn, un  individ care minte mai uşor decât respiră, făţarnic până dincolo de limitele sănătăţii mintale, destul de narcisist încât să fie în stare de orice pentru a mai apărea puţin la televizor, destul de schizofrenic încât să declare la interval de câteva minute lucruri care se bat cap în cap, destul de paranoic încât să fie asemeni lui Stalin şi Hitler dispus să sacrifice generali şi divizii doar pentru a scăpa de păduchi.

Va purta nişte etichete care nu şi le va putea indepărta nici dacă şi-ar scoate pielea de pe el, va avea o etichetă care îl va arăta drept principal atentator la statul de drept, autosuficient până acolo încât este dispus oricând să sacrifice partidul de dragul interesului propriu, combinator nenorocit care prin faptul că e şeful PSD şi al guverunului nu a avut nici un fel de scrupule din  a asmuţi puterea legislativă şi cea executivă împotriva Justiţiei pe care dacă nu reuşeşte să o subordoneze se mulţumeşte şi să o zdrobească.

Va fi etichetat şi drept strateg in crearea de paşi înapoi pe drumul democraţei prin aventuri de genul Marţei Negre, dar şi un individ care tot timpul a încecat să împingă lucruirle spre o schimbare de paradigmă politică, totul gravătând în jurul lui şi nu al partidului pe care îl conduce.

Lumea îşi va aminti de el şi ca de un individ care a atentat la un drept democratic, fundamental: Votul popular, dar şi de un idivid care oricând a văzut o jucărie fără a sta pe gânduri a pus mâna şi a luat-o pretinzându-le apoi supuşilor (da, acesta e termenul) din partid să îl scoatăbasma curată. Cei care nu încercau să facă asta se trezeau eliminaţi automat pe principiul după care sai ghidat toate partidele comunistoide: „Cine nu împinge căruţa in direcţia în care vreau eu este duşman ţi trebuie linşat”. Din păcate pentru el, Ponta nu a ştiu niciodată unde să se oprească, acest handicap, probabil, va fi, sau este deja  piciorul în cur necesar decolătii deasupra prăpastiei de fundul căreia se va zdrobi, ba, mi mult, va trage după el şi partidul care, dacă nu se trezeşte în timp util şi să îl elimine, va muri împreună cu el …

Cred că trebuie remarcat ceva. Cu tot marasmul în care România pare a se zbate şi în care pare a se scufunda ca un bivol prin în mlaştima în care se scufunddă cu atât mai mult cu cât se zbate mai tare, absolut paradoxal, cu o căpşenie demnă de o ţară sănătoasă la cap unde legle sunt respectate la virgulă, ca un cavaler în armură impenetrabilă şi cu o răbdare care îi face şi pe flegmaticii şi autosificienţii englezoi de pe malurile Tamisei, DNA-ul continuă să îşi facă treaba deşi i se pun piedici care ar putea distruge nervii oricui.

Şansa României va mai exista atâta timp cât Justiţia va merge până la capăt fără a ceda ameninţărilor şi promisiunilor oricât ar fi de îngrozitoare sau de tentante. Cât timp Justiţia se va ghida după  principul egalităţii în faţa legii consfinţit în Constituţie la ART 16 mai există speranţe…

Extrem de interesat ar fi să ştim cam ce gândea Ponta când îl auzea pe vicepreşedintelemerican când acesta spunea:  „Corupţia este un cancer care mănâncă încrederea cetăţeanului în democraţie. Corupţia neagă oamenilor la demnitate şi este doar o altă formă de tiranie. Când politicienii pot fi cumpăraţi, când instanţele pot fi manipulate, când presa devine instrument de propagandă, atunci veţi găsi o societate uşor de manipulat din afară, o societate care îşi pierde controlul asupra proporiului destin. Corupţia subminează suveranitatea statelor iar lupta anticorupţie este şi autoapărare. Este o garanţie a suveranităţii naţionale”, sau când însuşi Joe Biden, îl întreba direct,  la Casa Albă „Victor, ce vrei TU să faci pentru România?”…

Tare mă tem că avea cam aceeaşi atitudine pe care a avut-o când, detaşat admira decoraţiunile tavanului sălii când droguţa ministresă de Finanţe cu Harvardul la bază afla năucă de faptul că există ceva care se numeşte MTO …

 

Şi pentru că, de obicei, viaţa nu lasă  neachitate datoriiile, îi doresc să îi fie dobânda cât mai mică atunci când o veni vremea să achite …

Şi pentru că nu demult s-au împlinit trei ani de când a uzurpat puterea în România, nu mă pot abţine să nu îi urez: „La mulţi ani VeVePonta … fără suspendare.”

Gata… PA …

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: