Prima pagină > Analize - Întrebări - Ipoteze - Păreri, Internaţional > Grecia este falimentată de populismul politicienilor şi de imbecilitatea unui popor prea leneş dar doritor de câştiguri nemeritate …

Grecia este falimentată de populismul politicienilor şi de imbecilitatea unui popor prea leneş dar doritor de câştiguri nemeritate …

Foarte mulţi au criticat măsurile de austeritate luate de Guvernul Boc.

Grecia - faliment

Grecia – faliment

USL a câştigat alegerile promâţând că va reface veniturile la nivelul de dinainte de tăierile salariale, că va redeschide spitale şi şcoli … Poporul român a fost ca de obicei destul de tâmpit şi a pus botul. 

PPDD a intrat în faliment promiţând lapte şi miere.

Ce s-ar fi întâmplat dacă se luau măsurile cu care se lăudau sau dacă ar fi câştigat alegerile PPDD-ul lui Dan Diaconescu şi îşi punea în aplicare promisiunile?

Avem un exemplu: Grecia… Acolo se vede cam ce înseamnă un guvern populist de stânga la vreme de criză.

Ceea ce se întâmplă acum este pentru poporul grec nota de plată pentru faptul că au primit salarii şi pensii cu mult peste ceea ce producea ţara.

Poate ar trebui să le spună cineva că dacă vrei să ai venituri ca cele pe care le au ei mai trebuie să şi munceşti din când în când. A sta şi a-ţi admira trecututul şi a încerca să îl vinzi fie şi printr-un turism condus de nemţi nu îţi poate aduce venituri de nabab.

Ar mai trebui să vadă şi cei care spun că în anumite zone ar trebui să nu investim şi să ne axăm pe turism.

Turismul este bun, aduce venituri, dar nu poate oferi o alternativă la o industrie producătoare de valoare adăugată…

Diferenţa este că România era demult pe năsălie… Vesticii nu s-ar fi implicat la modul în care se implică în Grecia.

Singurul motiv pentru care Greciei i se mai oferă o şansă este că Germania încă mai doreşte să îşi salveze investiţiile, dar se pare că răbdarea nemţilor e pe sfârşite. Dacă grecii refuză şi să înţeleagă  că trebuie să se reformeze vor primi spre achitare o notă de plată care îi va ustura rău …

România nu ar fi avut această şansă …

Grecia va intra in faliment. Poate urma Romania?

Tara cunoscuta sub numele de Grecia va intra, probabil, in urmatoarele zile in echivalentul economic al unui accident feroviar care se petrece cu incetinitorul. Mai inainte, niste boghiuri iesite de pe sina – sub forma unui ministru sau a unui parlamentar care isi retrag banii de la bancomat fara sa isi dea seama ce efect extraordinar poate sa transfere catre populatie, in cel mai prost moment. Apoi, un vagon sarit de pe sina, sub forma unui profesor de ideologie marxista pus ministru de finante. De pilda, milioane de germani au fumegat in fata televizoarelor dezbatand acel deget mijlociu – Stinkefinger – pe care Varoufakis l-ar fi aratat Germaniei (domnul a negat). Va veni momentul in care sare de pe sina si locomotiva, respectiv ori se vor inchide, in faliment, cateva banci importante, ori se va redenomina economia iesita din zona euro intr-o dezordine de nedescris. Ca la orice accident feroviar, se va lasa cu sange: somaj prelungit, o depresiune economica ce va matura o generatie tanara cel putin, memoria unui default in stil argentinian, interventii statale care vor necesita un sfert de secol pentru a fi retrase complet (sa nu uitam ca Welfare State-ul lui FDR a fost  construit tocmai dupa Marea Criza Economica). La ora la care scriu aceste randuri, Eurogroupul inca mai are sanse (sa zicem 20-30%) sa evite o astfel de situatie, insa un cocktail exploziv de incapatanare absurda greceasca, esec in negocierile poltice si un sentiment schimbat in Germania (pur si simplu nu exista majoritate parlamentara pentru un al treilea bail-out) va face probabil din Grecia un exemplu pentru a repune in ordine finantele tarilor europene.

Radiografia dezastrului

Am uitat deja, multi dintre noi, geneza crizei – iar criza economica si efectele ei in lant nu au trecut! Intr-o prima etapa, a fost o bula imobiliara – in special in SUA, dar si in alte parti ale globului. Un sistem in care puteai sa primesti credit pentru o casa chiar daca nu ai avut inainte macar un credit pentru un frigider si nu aveai nici venit cu care sa rambursezi creditul s-a prabusit. Ideea ca pretul imobiliarelor va creste mereu a murit si ea, iar asa a inceput a doua etapa a crizei.

A doua etapa a insemnat o prabusire a sistemului de management al riscului bancar, in urma impachetarilor si reimpachetarilor gunoaielor care in limbaj bancar se numesc junk portofolios. Asa s-a prabusit si Lehman Brothers, asa s-a zguduit si sistemul bancar mondial, asa s-au pus bazele unui al treilea pas al crizei. Statele suverane au fost nevoite sa sustina bancile, intrucat datoriile corporate nu mai erau sustenabile. De la cei aproape 100 de miliarde dati AIG de Guvernul american la preluarea Royal Bank of Scotland de Guvernul britanic la pomparea de miliarde pentru a salva inclusiv banci foarte mari (de pilda Goldman Sachs a cerut 5 miliarde de la Warren Buffet in momentul de criza maxima de lichiditate), s-a realizat un transfer al riscului unor portofolii toxice de la actionarii bancilor (care nu si le mai puteau asuma in conditii de lichiditate aproape zero) catre contribuabili, prin intermediul Ministerelor de Finante care fie au preluat direct banci fie au dat garantii de stat pentru ca sistemul financiar mondial sa nu intre intr-o prapastie care ar fi oprit cresterea economica.

Pentru cei care vor sa citeasca mai in detaliu despre geneza, gasesc un rezumat aici :http://www.contributors.ro/economie/criza-care-a-fost-criza-care-vine-rezumat-in-7-paragrafe-2008-2012/

A treia etapa a fost umflarea incredibila a datoriilor statelor suverane, care au depasit in multe parti 100% din economie, producand foarte multa bataie de cap pana azi – de la dificultatile de gestionare a datoriei publice pana la dificultatea asociata de a gestiona din punct de vedere macroeconomic economiile respective.  Este inevitabil sa soseasca si a patra etapa, cea in care o parte din statele suverane nu pot duce aceasta povara si intra in haos. Este la fel de inevitabil ca cetatentii germani, care au intrat in zona euro si au abandonat marca germana cu promisiunea ca niciodata nu vor plati pentru datoriile altora vor fi “arsi” la buzunar, intrucat 1 euro datorat Greciei va insemna in doar cateva zile sau saptamani o valoare de doar 40-50 de eurocenti, maximum.

Si Grecia a trecut prin aceste etape, cu specific local. In primul rand, dezvoltari imobiliare turistice, hoteluri oprite la jumatate in lipsa creditarii, urmare a incetinirii dezvoltarii imobiliare. In a doua etapa problemele bancare care au culminat cu preluarea unor banci grecesti si cu vanzarea unor filiale ale acestor banci, insa curatenia nu a putut fi facuta 100% – instinctul unor oameni este sa isi retraga banii la prima adiere, ori asta nu inseamna o incredere fundamentala in sistemul bancar. Cum rata de lichiditate a sectorului bancar este undeva pe la 8-10%, nicio banca din lume nu poate suporta consecintele unor cozi pentru retrageri masive, de tipul celei care se pregateste acolo. De asemenea, cum dezvolt si mai jos, datoria publica este nesustenabila – economic, politic, social. In fine, rezultatele experimentului argentinian privind datoria publica pe care dl Varoufakis il vrea repetat in Grecia va conduce la efecte pentru toata zona euro si mai ales pentru toata zona periferica a Uniunii Europene.

Indiferent de cum numim ce se va intampla, Grecia este de mult intr-un faliment nedeclarat. Atunci cand datoria depaseste economia (asta s-a petrecut deja in 2009), iar apoi datoria continua sa creasca si sa se dubleze aproape, situatia este nesustenabila ori de unde te uiti. Statele cu o datorie de peste 100% din PIB si cu o baza fiscal slaba nu au prea multe optiuni, cel putin din perspectiva europeana si a FMI-ului, in afara de deflatie, taierea cheltuielilor publice si revizuirea in jos a salariilor si pensiilor – revizuire care chiar si atunci cand se lasa cu cauciucuri arse in strada poate fi infinit mai blanda decat o degringolada financiara care aproape sigur va continue pusee inflationiste care lovesc disproportionat taman in acei saraci pe care dl Tsipras spune ca vrea sa ii protejeze. O astfel de situatie este pur si simplu nesustenabila.

Al doilea element care nu poate fi sustinut este rata de crestere economica greceasca, viitorul inca nedesenat al acestui grafic se indreapta probabil spre un “double-dip”, adica intoarcerea indicatorului in zona negativa. Daca ne uitam la intreaga perioada din 2010 si pana in prezent, economia greceasca a fost in recesiune pentru o mare parte din acest timp. Evident ca aceasta recesiune combinata cu paralizia partidelor politice a condus electoratul catre o solutie radicala care va costa foarte mult – numita Syriza. Criticii vor spune ca rata se datoreaza insistentei Germaniei pentru taieri bugetare, insa exista mai multe motive pentru care economia se indreapta spre colaps, inclusiv mari probleme bancare, fiscale si pur si simplu de autoritate a statului.

Al treilea element este pozitionarea politica. Intr-o discutie off the record de la Centre for European Reform unde am avut privilegiul sa fiu prezent, comisarul Pierre Moscovici explica, raspunzand unor intrebari ale celor 25-30 de oameni din audienta,  despre eforturile noului (pe atunci) guvern grec sa rezolve situatia. Primele tentative (exasperante pentru dl Moscovici) erau cele de a ocoli cu totul Germania si chiar Comisia Europeana), de a incerca sa isi gaseasca aliati bilaterali in Europa, precum Italia sau restul tarilor botezate cu foarte multa lipsa de tact PIIIGS – in vreme ce situatia din teren se deteriora continuu. Cand au inceput discutiile efective cu Germania si Comisia Europeana insolenta extrema si jocul nervilor pe banii creditorilor a continuat pana pe buza prapastiei. Stilul abrupt, imprevizibil, de take-it-or leave- it te impinge mai rapid in prapastie decat s-ar putea crede, mai ales cand principalii creditori sunt in mod cert cei pe care incerci sa ii eviti, lucru pe care Moscovici il sugera inca de acum o jumatate de an, in limbajul eurocratic in care orice subiect sensibil este explicat de un inalt functionar. Sugestia interesanta a dlui Varoufakis de zilele trecute – sa plateasca Banca Centrala Europeana datoria catre FMI (datoria Greciei, ca BCE-ul nu are datorii la FMI) –  este precum o bomboana pe coliva acestei abordari economice catrastrofale.

Rezultatul acestei catastrofe se manifesta prin somajul masiv. Romania a avut somaj de 25% doar in anumite judete, nu la nivel national, un somaj de un asemenea nivel arata clar esecul politicilor economice guvernamentale si o neputinta de a guverna, in general, mai precis. In Grecia, mai exista o mare problema care nu prea este discutata in contextul datoriilor – o buna parte a acestor datorii au mers pe inarmare avand in vedere conflictual din Cipru. (vezi detalii aici : http://www.theguardian.com/world/2012/apr/19/greece-military-spending-debt-crisis)

Efectele structurale asupra periferiei europene

“Si cu ce ne afecteaza povestea asta pe noi?” ma intreba nonsalant un amic zilele trecute. “Si ce daca se prabuseste Grecia? Exista cel putin cateva efecte imediate :

1. Canalul datoriei– mai putini investitori (sau niciunul) doritori sa cumpere bonduri romanesti, mai ales dupa subcrierea de sub 100% a ultimei emisiuni

2. Canalul bancar – Ziarul Financiar calculeaza o expunere de 12-13 miliarde de euro, insa cifra trebuie privita in contextul lichiditatii separate a bancilor romanesti fata de bancile-mama. Totusi, este evident ca daca se retrag de peste tot lichiditatile la un moment dat actionarii vor vrea sa le retraga, partial si din Romania. http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/companiile-si-bancile-grecesti-au-expunere-de-13-5-miliarde-de-euro-pe-romania-14487797

3. Canalul comercial – Grecia acopera 3-4% in functie de an in aportul de capital in companii romanesti. Cifra nu este enorma, dar jucatori mari greci ar putea fi loviti si ar putea alege sa restructureze business-urile din Romania, cum se intampla atunci cand ai problem in filiala-mama.

4. Institutii internationale. Grecia va structura optica FMI si a UE in discutarea problemelor macroeconomice –   intr-un astfel de context reducerile masive de taxe cuplate cu cheltuieli foarte mari pre-electorale conduc aproape sigur la lipsa unui acord cu FMI.

5. Stabilitatea fiscala. Se vede mai jos in grafic ca pentru Grecia “cuiul lui Pepelea” a fost si ramane baza fiscal extrem de scazuta. Chiar daca nu suntem si noi in Romania la 22% venituri ca procent in PIB, conform ultimelor cifre suntem la un alarmant 28%, am scazut chiar mai jos de acel 30% pe care reuseam sa il depasim constant. Va fi primul lucru care se va discuta in cazul probabil in care vom cere asistenta macro de la FMI si/sau de la UE. De altfel avertismentul recent al UE de combatere a fraudei fiscale nu are cum sa fie implementat cu un guvern in criza, condus de un premier in carje. (vezi detalii aici :http://cursdeguvernare.ro/eurostat-romania-in-topul-tarilor-cu-cea-mai-mica-rata-de-colectare-a-veniturilor-fiscale.html)

6. Acord cu FMI. Desi mai exista multi politicieni care au pusee grecesti de tipul “sa se care astia de la UE si de la FMI din Romania”, un acord cu FMI-ul este cvasi-inevitabil, daca Grecia se prabuseste.

7. Guvernanta interna Taman in aceste momente ar trebui sa existe o rectificare bugetara de urgenta, cu focus pe taierea proiectelor inutile, protejarea si chiar extinderea marilor investitii publice, insa la noi rectificarea inseamna pomeni pentru primarii de culoarea celui care imparte. Lipsa cronica de analiza dinamica in Ministerul de Finante se va vedea din nou, la fel ca in decembrie 2008 si in 2010.

8. Capacitatea ministrilor Taman in aceste momente ar fi nevoie de un ministru de finante serios, respectat de pietele financiare – ori noi am avut o ministruta sinistruta, urmata de unul care negocia spaga prin cimitire, iar acum aveam pe unul care atunci cand nu bate toate cluburile din Bucuresti si nu o da cu oistea in gard cu fondurile UE este cocotat in varful Ministerului Finantelor. Guvernul ar trebui sa aibe o reuniune de urgenta si sa revizuiasca (in jos) parametrii macro, sa ajusteze (in sus) veniturile bugetare, sa redeseneze strategia de management a datoriei externe si sa definitiveze toate actele normative necesare pentru stabilitatea bancara (mecanismele pentru bancile-punte, mecanismele de lichiditate, etc.)

De asemenea, ar fi de dorit ca sa nu mai avem masuri contrare de la Guvern si BNR, dialogul macro trebuie sa se faca la cel mai inalt nivel (adica premier – Ministrul Finantelor – Guvernator BNR- consilierii presedintelui Iohannis).

UPDATE 1

The Economist este la inaltime, ca de obicei, discutand logica Ministrului de Finante Grec :

“Speaking about this after today’s Eurogroup Greece’s loquacious finance minister, Yanis Varoufakis, lapsed into incoherence. The ministers’ refusal to countenance an extension of the bail-out, he said, caused “permanent damage to the credibility of the EU”. Why? Because there was a “very high probability” that the Greek people would spurn the government and support the creditors’ proposal. Greece, Mr Varoufakis seemed to be arguing, deserved yet another extension of its bail-out to give the government time to advise voters to reject its terms, because that advice might well be rejected.”

Ultima fraza e dementiala – “Dl Varoufakis a parut ca vrea sa spuna ca ar merita inca o extensie a planului de bail-out pentru a da timp guvernului grec sa respinga termenii unui  acord putativ, motivul fiind ca propunerile guvernului (de respingere) ar putea fi la randul lor respinse de votanti”.

Autor: Razvan Orasanu

Sursa: contributors.ro

Grecia şi lecţia primului război mondial: referendumul absurd şi kakophonia politică

.

.

S-a intrat în etapa a halucinaţiilor colective cu situaţia Greciei, aceea în care oamenii încep să reacţioneze mai mult la mituri şi legende decât la realităţi, care de fapt nici nu-i mai interesează prea mult. Ceea ce credeam că este doar poker de salon pentru condiţii mai bune pare să scape de sub control şi să ducă la o situaţie pe care nimeni n-o doreşte şi din care toată lumea are de pierdut, dar care prin jocul împrejurărilor devene inevitabilă: Grexit. La fel s-a întâmplat cu Primul Război Mondial, de la începerea căruia am comemorat anul trecut un secol: un dezastru produs în mare parte neintenţionat, de nişte războinici nepregătiţi şi ezitanţi ale căror agende parţiale s-au aliniat într-un mod fatidic.

Desigur că problema mare e la Atena, unde caricaturizările grosolane şi etno-clişeele de berărie au luat locul analizei lucide în dezbaterea a chestiunilor europene, pe fondul unei isterizări publice pe care actualul guvern n-a făcut decât să o alimenteze iresponsabil. Diletantismul a atins un maxim o dată cu anunţul premierului Tsipras că va convoca un referendum pentru duminică 5 iulie. Din păcate discursul său induce în eroare Parlamentul grec (care trebuie să aprobe măsura), votanţii şi opinia publică internaţională cu înclinaţii pro-Syriza, care nu se mai oboseşte să vadă care sunt faptele şi vehiculează bazaconii.

Or faptele sunt următoarele:

1. Reprezentanţii Greciei au ieşit din sală înainte să se încheie negocierile pe vreun acord oarecare, deci nu există un nou “pachet cu propuneri” valabil după 1 iulie care sa fie pus la referendum cu Da sau Nu. Pur şi simplu, tehnic vorbind în acest moment nu e deloc clar pe ce anumea vrea Tsipras să se pronunţe poporul.

2. Actualul acord de asistenţă se încheie în iunie, deci nu poate fi pus la vot în 5 iulie. Oferta (UE, Troicii, “instituţiilor”, etc) nu va mai fi valabilă la data votului.

3. Tsipras a făcut foarte clar prin tonul discursului său că recomandă votul “nu”, lucru confirmat explicit de câţiva miniştri. Cu alte cuvinte, guvernul va face campanie contra la referendum; are tot dreptul. Dar ce se întâmplă dacă poporul votează totuşi “da” (presupunând că s-ar depăşi problema de la punctul 1 şi s-ar şti pe ce anume)? Guvernul a sugerat că în acest caz va implementa totuşi măsurile cerute de parteneri (care? Cele din pachetul expirat? Oricum în răgaz de câteva zile pieţele vor reacţiona sever în direcţia Grexit, va fi panică, deci situaţia de fapt după 5 iulie va fi cu totul alta).

Cât de credibil e însă ca un guvern care a făcut campanie contra va pune în practică un program complex şi dificil în care a spus deja că nu crede? Cum s-ar spune, cu zeroownership? In condiţiile în care chiar din ceea ce a propus în campanie şi a încântat lumea nu a făcut nimic timp de şase luni: combaterea evaziunii, prinderea marilor evazionişti, instrumentarea câtorva cazuri exemplare şi recuperarea banilor la buget, etc? De fapt Varoufakis, ministrul playboy care are în subordine Fiscul, pare mai preocupat să facă ture prin Europa ca să adune material pentru următoarele sale cărţi de dezvăluiri cum a negociat el homeric cu Troika, cum a vrut şi n-a fost lăsat, etc, care îi vor relansa cariera academică într-o mare universitate occidentală de stânga, unde va fi primit ca erou.

In realitate, nimeni nu a împiedicat guvernul Tsipras timp de şase luni să prindă corupţii contra cărora strigau în campanie şi să le ia banii necuveniţi; dimpotrivă, au fost încurajaţi. Dar rezultatele sunt zero, nu s-a facut nimic. Tot ce s-a reuşit este anularea unui an şi ceva de eforturi sub guvernul precedent şi transformarea unui mic surpus bugetar primar în deficit (vezi aici); cu alte cuvinte, chiar dacă i s-ar şterge toată datoria, Grecia tot ar fi pe minus cu cheltuielile curente.

Dacă aveţi 15 min şi chiar vă interesează ce se întâmplă, urmăriţi aici conferinţa de presă a lui Jeroen Dijsselbloem, presedintele Eurogrup. Nu pentru a face gargară şi interpretări, ci pentru a afla de la sursă care sunt faptele. Merită. După aia, ne putem juca în continuare cu toţii de-a guvernul grec din Cişmigiu, cum facem deja.

In plus, referendumul se mai poate împiedica de o mică problemuţă. Constituţia Greciei(care debutează mistic, cum vedeţi: “În numele Sfintei Treimi, De-o Fiinţă şi Nedespărţită…” etc) prevede la articolul 44 (2): “Un referendum asupra legilor aprobate de Parlament în chestiuni sociale importante, cu excepţia celor fiscale, va fi convocat de Preşedinte la decizia a trei cincimi din numărul total de parlamentari… etc”.

De fapt problemuţele sunt două: (a) nu există o “lege aprobată de parlament” care să fie supusă referendumului – de fapt nu există deloc un obiect al său, cum am arătat mai sus, necum unul care să fi fost adoptat în parlament ca lege; (b) dacă negocierile guvernului Tsipras cu partenerii internaţionali nu sunt despre chestiuni fiscale (deci excluse de la referendum) atunci eu nu mai înţeleg nimic din toată povestea şi mă duc să mă culc. Mi-e teamă însă că în kakophonia politică de cel mai pur tip balcanic pe care a produs-o la disperare, din raţiuni care ţin evident de politica internă, guvernul grec a dat drumul la vale unui pietroi pe care nu-l va mai putea prinde din urmă.

Autor: Sorin Ionita

Sursa: contributors.ro

Europa a spus adio mofturilor grecesti. Pe 30 iunie Grecia e obligata sa plateasca 1,6 mld. euro catre FMI

 Falimentul Greciei pare iminent, dupa ce oficialii europeni, intruniti de urgenta la Bruxelles, au anuntat ca negocierile pentru salvarea Greciei nu mai pot continua.

UPDATE 21:30 Ministrul grec de finante, Yanis Varoufakis, a sugerat sambata ca Banca Centrala Europeana (BCE) sa verse direct catre Fondul Monetar International (FMI) 1,9 miliarde de euro, ceea ce ar acoperi suma datorata de Grecia institutiei pe 30 iunie si ar evita intrarea tarii in incapacitate de plata, relateaza AFP.

Varoufakis a sugerat acest lucru, fara sa ofere alte detalii, inainte de a parasi Bruxellesul, unde a avut loc o reuniune a zonei euro in problema Greciei. Propunerea creditorilor, respinsa vineri de catre Atena, prevedea plata imediata a unei transe de 1,8 miliarde de euro provenind din dobanzi realizate in 2014 prin programul ‘SMP’ (Securities Market Program) al BCE.

”Propunerea noastra era de la inceput ca banii pe care ni-i datoreaza Banca Centrala Europeana” in cadrul acestui program” sa fie platiti Fondului Monetar International, a insistat Varoufakis, potrivitAgerpres.

Ministrul grec de finante a dat asigurari ca Grecia ”va continua sa se bata” pentru un acord cu creditorii sai pana marti, data dupa care zona euro a decis sambata sa nu mai prelungeasca ajutorul pentru Atena, care risca sa intre in incapacitate de plata.

UPDATE 20:28 Referendumul pe subiectul conditiilor avansate de creditorii Greciei ‘se va tine, indiferent de decizia Eurogrupului’, a declarat premierul grec Alexis Tsipras, in cadrul unei convorbiri telefonice avute sambata cu cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez François Hollande, a indicat o sursa guvernamentala, potrivit Agerpres.

Declaratia sefului guvernului de la Atena intervine in contextul in care presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a anuntat anterior ca programul de asistenta financiara pentru Grecia se va incheia la 30 iunie, data la care acesta expira.

Ministrii de finante din zona euro, cu exceptia ministrului grec Yanis Varoufakis, discuta in prezent la Bruxelles consecintele acestei decizii.

UPDATE 20:00  Refuzul Eurogrupului de a prelungi programul de asistenta financiara dupa 30 iunie, data la care acesta expira, risca sa aduca un prejudiciu ‘permanent’ zonei euro, a afirmat sambata la Bruxelles ministrul grec de finante Yanis Varoufakis.

‘Refuzul de a prelungi programul (de asistenta) va afecta cu siguranta credibilitatea Eurogrupului ca uniune democratica si ma tem ca prejudiciul sa nu fie permanent’, a declarat ministrul grec.

Yanis Varoufakis a adaugat ca Grecia ‘continua sa faca eforturi pentru a se ajunge la un acord pana marti’, data la care tara risca sa intre in incapacitate de plata daca nu incheie o intelegere cu creditorii sai.

Daca se ajunge la un astfel de acord, ‘noi vom spune poporului grec sa voteze Da’ la referendumul pe care Atena a decis sa-l organizeze la inceputul lunii iulie, a mai declarat ministrul, la putin timp dupa ce ministrii de finante din zona euro au luat act de ruperea negocierilor, cauzata, in opinia lor, de partea greaca.

UPDATE 18:48 Planul de ajutor se va incheia pe 30 iunie, a anuntat seful Eurogrup: „Vom avea imediat o noua reuniune pentru a discuta consecintele… pentru a ne pregati pentru orice e necesar”.

„Guvernul grec a decis sa raspunda negativ… au respins propunerile”, a declarat Dijsselbloem.

UPDATE 18:44 Zona euro refuza sa prelungeasca planul de salvare dupa 30 iunie.

Ministrii de finante din zona euro au refuzat, sambata, sa prelungeasca inca o data programul de ajutor grec dupa data de 30 iunie, asa cum cere Atena. Zona euro „refuza o extindere a programului de ajutor” grec, au informat surse apropiate discutiilor, in marja reuniunii convocate de urgenta a ministrilor de finante.

UPDATE 17.23 Ministrul grec de finante Yanis Varoufakis a declarat Reuters ca va cere Eurogrupului o extindere a programului de salvare cu cateva saptamani pentru a permite organizarea referendumului. Rata de pe 30 iunie catre FMI depinde de flexibilitatea creditorilor, a adaugat el.

UPDATE 17.03 Reprezentantul Finlandei in Eurogrup, Alexander Stubb, a spus ca aceasta zi „ar putea fi una foarte trista, mai ales pentru poporul grec. Cred ca dupa anuntarea acestui referendum am inchis practic usa pentru alte negocieri. Exista un mare consens in cadrul Eurogrupului ca nu putem extinde programul asa cum este si, in consecinta, as trage concluzia ca Planul B devine Planul A”.

UPDATE 16.53 Potrivit Reuters, in unele supermarketuri din Atena s-au format cozi lungi cu persoane care isi fac provizii.

UPDATE 16.42 Ministrul de finante german, Wolfgang Schlaube, a declarat ca negocierile s-au terminat: „Programul se termina pe 30 iunie, situatia bancilor grecesti e care e”. – The Telegraph. „In mod clar, nu putem exclude o surpriza cu Grecia, asa ca intotdeauna mai exista o speranta. Dar niciunul dintre colegii mei cu care am vorbit deja nu vede vreo posibilitate de a face ceva acum”, a mai spus Schlaube potrivit Reuters.

UPDATE 16.20 Ministrul de finante slovac a declarat clar ca, tinand cont ca grecii au respins acordul, „programul (de bail-out) este incheiat”. „A venit scadenta de plata”, a spus Peter Kazimir. Intrebat la ce se asteapta de la ministrul grec de finante Varoufakis, el a raspuns: „Acelasi lucru. Sa ne faca morala”.

UPDATE 16:15 Raspunsul din partea ministrilor de finante din Germania, Slovacia si Finlanda este clar, scrie The Telegraph: Acordul de bail-out nu va fi extins dupa 30 iunie. Acest lucru inseamna ca Grecia va fi fortata sa se declare falimentara fata de FMI marti si va fi nevoita sa impuna controale de capital luni pentru a evita un colaps bancar imediat, explica publicatia britanica.

UPDATE 16:04 Guvernul Greciei ‘a pus capat negocierilor’ cu creditorii sai ‘intr-un mod unilateral’, a declarat sambata ministrul german de finante Wolfgang Schaeuble, in urma anuntului premierului grec Alexis Tsipras privind organizarea unui referendum in legatura cu propunerile institutiilor financiare internationale.

‘Deocamdata, nu mai exista baza pentru negocieri (…). Niciunul din colegii cu care am vorbit nu are idee de ceea ce se poate face acum’, a afirmat, potrivit AFP, ministrul german, la sosirea la Bruxelles, unde urmeaza sa aiba loc o reuniune cruciala a Eurogrupului in ceea ce priveste soarta Greciei, care risca, incepand de marti, sa intre in incapacitate de plata.

UPDATE 16:00 Sedinta Eurogrupului a inceput. „Guvernul grec a fost ales sa ia decizii. Grecia poate organzia un referendum daca asta vrea, dar daca guvernul elen respinge pachetul pus pe masa de creditori, atunci programul s-a incheiat”, a spus ministrul de finante al Slovaciei, Peter Kažimír,

UPDATE 15:30 Anuntul premierului grec Alexis Tsipras privind organizarea unui referendum in legatura cu cererile creditorilor este ‘o trista decizie’ pentru Grecia si ‘inchide usa continuarii discutiilor’, a declarat sambata presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, potrivit AFP.

‘Sunt surprins intr-un mod foarte negativ’ de acest anunt, a afirmat Dijsselbloem, la sosirea sa la Bruxelles, pentru reuniunea ministrilor de finante din zona euro consacrata situatiei financiare din Grecia. ‘Il vom asculta pe ministrul grec si vom discuta apoi consecintele’, a precizat el.

UPDATE 15.05 „Cu un discurs la miezul noptii, premierul a pus in carca oamenilor responsabilitatea esecului sau rasunator anuntand un referendum pe 5 iulie”, scrie pe prima pagina publicatia greaca Eleftheros Typos

Doi reprezentanti din conducerea executiva a unei banci au declarat ca aproximativ 500 de ATM-uri din cele 7.000 existente pe teritoriul tarii au ramas fara numerar sambata dimineata si este posibil ca anumite banci sa nu poata deschide luni fara o injectie suplimentara de lichiditati din partea Bancii Greciei.

Un purtator de cuvant al bancii centrale a declarat ca se fac eforturi pentru a furniza bani in sistem.

„Sunt aici pentru a retrage pensia mamei inainte ca ATM-ul sa ramana fara bani. Este ingrijorator ce se intampla pentru ca oamenii nu stiu pentru ce sunt chemati sa voteze”, a declarat Erato Spyropoulou, unul dintre cele aproximativ opt persoane care stateau la coada in fata unui ATM al Bancii Nationale a Greciei.

Unul dintre bancheri a precizat ca institutia pe care o reprezinta a pierdut 110 milioane de euro sambata dimineata pana la ora locala 11,30.

Deponentii au retras din banci aproximativ 30 de miliarde de euro (33,5 miliarde de dolari) dupa preluarea puterii de catre Coalitia anti-austeritate condusa de partidul radical de stanga Syriza.

Depozitele bancare ale firmelor si gospodariilor au scazut la 129,9 miliarde de euro in mai 2015 de la 133,7 miliarde de euro in aprilie, potrivit datelor Bancii Greciei publicate la jumatatea acestei saptamani.

„Banca Greciei face toate eforturile pentru a furniza lichiditate in sistem”, a declarat un oficial al bancii centrale care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Reprezentanti ai Bancii Nationale a Greciei, Alpha Bank, Piraeus Bank si Eurobank Ergasias, cele mai mari patru banci din Grecia, au refuzat sa comenteze.

Aproximativ 100 de persoane s-au asezat la cozi in fata unui sediu Piraeus Bank din centrul Atenei inainte de deschiderea unitatii. Unii dintre ai au declarat ca asteapta de aproximativ trei ore. De asemenea, anumite sucursale ale Alpha Bank din centrul Atenei care aveau deschis sambata au ramas inchise iar una dintre unitati a informat ca nu se va deschide.

„Poporul trebuie sa decida, in afara oricarui santaj. Referendumul va avea loc in 5 iulie” – a afirmat Tsipras, vineri noapte, intr-o declaratie televizata.

Sambata, la Bruxelles, are loc ultima reuniune a ministrilor de finante din zona euro, inaintea unei posibile intrari a Greciei in incapacitate de plata.

Pana in 30 iunie, trebuie sa achite catre FMI o transa imensa, de 1,6 miliarde de euro, misiune ce pare imposibila fara un nou acord de sprijin financiar cu creditorii internationali.

Guvernul Greciei nu poate accepta extinderea cu cinci luni a pachetului de asistenta financiara, propusa de creditori, deoarece, astfel, s-ar adanci recesiunea si, in cele din urma, s-ar ajunge la o noua runda de negocieri, a afirmat, vineri, un oficial guvernamental elen, transmite Reuters.

„Propunerile reprezentantilor UE, BCE si FMI, ce vizeaza adoptarea de catre Parlament a unor masuri care vor adanci recesiunea, ca o conditie pentru a obtine finantare inca cinci luni, sunt considerate inadecvate. Guvernul nu are nici mandat popular si nici dreptul moral de a semna pentru un nou pachet de asistenta financiara’, sustine oficialul.

Acesta a adaugat ca propunerea inaintata de Grecia, prin care Fondul european de salvare sa preia datoria pe care Atena o are fata de BCE, nu a fost aprobata.

Vineri, surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul au anuntat ca Grecia va obtine o prelungire cu cinci luni a pachetului de asistenta financiara, urmand sa primeasca o transa partiala de 15,3 miliarde de euro pentru a evita intrarea in incapacitate de plata in aceasta vara, daca Parlamentul de la Atena va aproba modificarea sistemului de pensii si majorarea taxelor.

Daca nu ajunge la un acord cu creditorii, Grecia nu va reusi sa achite transa de 1,5 miliarde de euro catre Fondul Monetar International, ceea ce ar plasa-o in incapacitate de plata si ar deschide o perioada de incertitudine puternica pentru intreaga zona euro.

Banii pentru Grecia vor veni din mai multe surse: 7,2 miliarde de euro ca parte a actualului pachet de asistenta financiara (in valoare de 240 miliarde de euro), care va fi extins pana in noiembrie, 1,8 miliarde de euro de la BCE, alte sume de la Fondul european de salvare. Insa, acordarea banilor este conditionata de aprobarea de catre Parlament a modificarilor aduse sistemului de pensii si majorarii taxelor.

Programul de asistenta financiara convenit de Grecia si reprezentantii UE, BCE si FMI a fost suspendat la inceputul verii si conditionat de un acord cu creditorii pe marginea unor serii de reforme.

Sursa: stirileprotv.ro

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: