Prima pagină > Nesimțire, Politicăraie - Partide - Politicieni > România pe primul loc în Europa în topul indicelui nesimţirii

România pe primul loc în Europa în topul indicelui nesimţirii

Iată că se întâmplă să se atingă în România o culme a nesimţirii.

Înalţilor demnitar le creşe salariul botezat, pentru inducerea în eroare a turmei, indemnizaţie.

Şi nu oricum. Înalţilor demnitari le creşte salariul de trei ori, asta în prima etapă.

În cea de a doua vor creşte şi salariile parlamentariilor.

Restul, „turma” se va bucura de eternul acum nu avem bani dar după alegri, dacă ne votaţi, vă vor creşte şi vouă veniturile. Cu 10-15%  pentru că atâta suportă bufgetul…

Deci nu doar că înalţii demnitari au cele mai mari slarii dintre bugetari, lor li se aplică un coeficient de creştere uriaş prin comparaţie cu restul.

Astfel, raportul salariu înalţi demnitari/salariu mediu pe economie va fi 9.. de 9 ori mai mare adică …. 

Bravo … mă întreb dacă se vor găsi destul de mulţi imbecili care să se mai ducă la vot…

COABITACII ...

COABITACII …

ANALIZĂ Cifrele acuză. Demnitarii României au cele mai nesimţite salarii din Europa

”Adevărul” a comparat raportul dintre salariile primilor demnitari din mai multe ţări europene cu salariile medii pe economie din respectivele ţări. Cu noile salarii aprobate pentru o serie de demnitari, România se plasează de departe pe primul loc în ceea ce priveşte discrepanţa dintre veniturile elitei şi ale cetăţeanului de rând.

Triplarea lefurilor pentru înalţii demnitari duce România în topul statelor europene cu cea mai mare diferenţă salarială dintre oamenii de prim-rang şi cetăţeanul de rând. Aproape nouă salarii medii pe economie intră lunar în conturile preşedintelui Klaus Iohannis şi ale premierului Victor Ponta. Nicio altă ţară europeană nu egalează „performanţa“ României.

Pentru 48 de demnitari – printre care preşedintele, premierul, miniştri, şefii Parlamentului sau şefi de servicii secrete – salariile s-au majorat semnificativ începând de la 1 august, prin Ordonanţa de Guvern 14 din 2015. Astfel, Klaus Iohannis, Victor Ponta şi preşedinţii camerelor Parlamentului, bugetarii cu cele mai mari salarii, au ajuns să câştige într-o lună 21.540 de lei, adică 4.895 de euro. În apărarea lor, demnitarii au invocat faptul că fostul nivel al salarizării pentru cei mai importanţi oameni în stat, de aproximativ 1.500 de euro, era unul dintre cele mai mici din Europa.

„Este nevoie ca decidenţii din Guvern să fie plătiţi la nivelul Uniunii Europene, că aici ne raportăm, să avem oameni competenţi şi să luptăm şi să nu avem oameni corupţi“, a spus vicepremierul Gabriel Oprea, iar argumentul său a fost preluat şi de ceilalţi beneficiari ai ordonanţei.

Însă acesta nu este singurul argument care poate fi luat în calcul. Un altul, poate mai echitabil, este măsura în care salariile demnitarilor sunt corelate cu capacitatea economică a ţării pe care o conduc de a genera prosperitate pentru toţi cetăţenii, nu doar pentru elite. Iar unul dintre indicatorii care măsoară această capacitate este salariul mediu pe economie, o cifră generată statistic şi care reflectă salariile reale din toate domeniile economice, atât din mediul privat, cât şi cel public.

Demnitarii români, nouă salarii medii

Pornind de la această premisă, „Adevărul“ a patentat un aşa numit ”indice al nesimţirii salariale a demnitarilor”, care reprezintă raportul dintre salariile brute celor mai proeminenţi demnitari (premier sau preşedinte) şi salariul mediu brut pe economie. Şi am calculat acest indice la nivelul mai multor ţări europene. Am ales valorile brute ale acestor salarii, întrucât nivelul de taxare diferă mult între ţările europene, dintre care unele au cotă unică, iar altele cotă progresivă. Rezultatul arată că, după recenta majorare a salariilor pentru demnitari, România s-a plasat pe prima poziţie în topul european ierarhizat după ”indicele nesimţirii”.

Salariul mediu brut pe economie brut în România este acum de 2.500 de lei, adică de 563 de euro, raportat de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru luna mai. Până la 1 august, salariile preşedintelui şi premierului erau cam de trei ori mai mari decât salariul mediu brut pe economie – deci indicele nesimţirii era de 3. După majorarea indemnizaţiilor, primii oameni din stat vor câştiga într-o lună aproape nouă salarii medii pe economie. Raportul faţă de salariul mediu pe economie este, mai exact, de 8,7, de departe cel mai mare din Uniunea Europeană.

Bulgaria, o ţară sensibil egală Ro mâniei la capitolul sărăcie, are şi ea un ”indice al nesimţirii” destul de ridicat şi se plasează pe locul secund: preşedintele bulgar câştigă lunar 2.950 de euro, iar premierul 2.280 euro, însemnând 6,8 şi respective 5,2 salarii medii pe economie. Podiumul este încheiat de Ungaria, unde premierul Viktor Orban câştigă 4.910 euro, echivalentul a 6,2 salarii medii pe economie. 

Nici Grecia, o ţară aflată în colaps financiar, nu stă rău din punctual de vedere al demnitarilor. Premierul Tsipras are un venit lunar de 7.123 de euro, adică 5,6 salarii medii pe economie.

Statele dezvoltate, departe de România

Nici state dezvoltate, precum Germania, Franţa sau Marea Britanie nu reuşesc să atingă „performanţa“ înregistrată de România. În Franţa, preşedintele şi premierul au, din 2012, salariile reduse cu 30%. Astfel, în loc de 21.194 de euro brut, ei câştigă acum 14.836 de euro pe lună, echivalentul a 5,9 salarii medii pe economie. În Germania, cancelarul Angela Merkel câştigă 18.000 de euro pe lună, raportul dintre înalţii demnitari şi cetăţenii germani fiind de 5,1.

În Marea Britanie, premierul David Cameron încasează lunar 16.870 de euro, ce reprezintă 5,6 salarii medii. Preşedinţii sau premierii altor state din regiune obţin venituri mai mari în comparaţie cu cetăţenii săi, însă raportul nu este mai mare de 1 la 5 în nicio altă ţară din Europa Centrală şi de Sud-Est. La coada clasamentului se află Spania şi Norvegia, state europene cu cea mai mică diferenţă salarială dintre înalţii demnitari şi cetăţenii săi. Premierul Spaniei şi al Norvegiei câştigă într-o lună echivalentul a aproximativ trei salarii medii. Prezentăm în tabelul alăturat situaţia din 16 ţări membre UE, atât din Vestul Europei, cât şi din Europa Centrală şi de Est.

NOTĂ: Acest material a fost realiat cu sprijinul unei retele de jurnalisti de investigatie din toate ţările menţionate, care ne-au furnizat cifre cât mai actualizate. Le mulţumim!

TABEL INDICELE NESIMŢIRII

Autori: Liviu Avram, Mădălina Mihalache
Sursa: adevarul.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: