Prima pagină > Nesimțire, Politicăraie - Partide - Politicieni > Prin modul în care creşte salariile şi scade taxele oare Guvernul Ponta încearcă plasarea unei bombe cu efect întârziat pentru guvernul următor?

Prin modul în care creşte salariile şi scade taxele oare Guvernul Ponta încearcă plasarea unei bombe cu efect întârziat pentru guvernul următor?

Prin modul în care Guvernul Ponta măreşte salariile şi scade taxele, pare a încerca două lucruri.

Pe de o parte, creşterea „indicelui nesimţirii” (raportul dintre salariul bugetar maxim şi cel mediu), pe de altă parte, plasarea unei adevărate bombe cu efect întrârziat şi devastator pentru guvernul următor care va avea e ales, ori lasă ţara să ajungă în situaţia Greciei, ori va aplica iar măsuri dure de austeritate. 

*.*.*.*.*

BaniMărtirisesc că demult nu a existat un subiect care să îmi provoace o scârbă atât de intensă.

Deși se pune că românii sunt o nație de empatici cu înțelegere față de greutățile altora vedem un cinism, o aroganță, o nesimţire și un egoism (personal și de grup dacă mi se permite formularea) de-a dreptul sinistre.

După ce am văzut cum au crescut aproape la urgenţă de vreo trei ori salariile nesimţiţilor de la vârful piramidei bugetare, exact cei care au pâinea şi cuţitul în mână în cea ce priveşte nivelul de trai din România, vedem cum diferite categorii, profitând de faptul că dacă iasă în stradă şi pot induce o oarecare emoţie îşi rotunjesc veniturile aproape şantajând Guvernul, complet dezinteresaţi de ceilalţi.

Precizez că am un mare respect faţă de cei implicaţi în sănătate şi că sunt foarte de acord că merită venituri mai mari.

Mi-ar plăcea tare mult să văd cam ce faţă ar face un medic din Germania, din Marea Britanie, din ţările nordice care ar afla că statul relgementază şpaga cerând chiar impozitarea ei… deci făcându-se complice cu persoana care acceptă. Cred că ar beli pupila şi ar zice uimiţi ceva de genul: „Cum să se dea bani? Oamenii plătesc asigurări de sănătate iar noi suntem plătiţi pentru ceea ce facem”. E drept, acolo sunt plătiţi după cum merită, dar şi pacienţii lor au venituri care răsplătresc cinstit munca pe care o fac.

Legat de nesimţire, legat de negocierile pentru creşterea salariilor din Sănătate, azi aş categorisi că s-au aflat în top cei de la Guvern, iar că negociatorii din partea celor din sănătate fie sunt imbecili, fie sunt interesaţi prin metode .. specifice  .. (oare de ce înclin spre a doua variantă, ehe, câtor lideri sindicali nu li s-a asigurat un viitor luminos în politică pentru a fi de acord cu anumite lucruri nu tocmai cinstite … exemple câte vrei …).

Când se întâmplă asta? Taman când e vorba de introducerea unui nou cod fiscal.

Cum adică? Accepţi cu veselie creşterea cu 75% după unii, dublarea după alţii a veniturilor din Sănătate într-o perioadă de doi ani după ce, înainte de vacanţa parlamentară s-a adpotat cât ai bate din degete creşterea DE TREI ORI  a salarilor celor mai granguri  dintre granguri, urmată se creşterea brucă şi mai consistentă decât la cei din  sănătate şi a ţicălarilor angajaţi pe la Parlament şi Guvern, valul de creşteri instant şi consistent urmând a continua după vacanţă cu alte categorii de politicieni.

Legat de aceste negocieri pentru creşterea salariilor din sănătate ceea ce deranjează enorm este motivaţia scuipată în public de tot felul de oameni. Dă bine să vorbeşti de rolul vital al acestora în societate. OK, de acord că Sănătatea, medicii în speţă au o misiune esenţialmente de primă importanţă şi e necesar să existe venituri decente.

A pune însă această categorie (lucru valabil şi pentru cei din justiţie) undeva într-o zonă destinată zeilor e totuşi un pic cam mult.

Mă întreb cam cum s-ar simţi respectivii dacă amărâtul ăla de măturător nu ar mătura strada sau dacă cel care operează vidanja nu le-ar curăţa bine canalul … dacă profesorii nu şi-ar face datoria deloc cam cum ar reuşi să se învârtă într-o lume de indivizi tâmpiţi şi analfabeţi … Sau dacă brutarul nu ar  copace bine pâinea, electricianul nu ar repara cum trebuie reţeaua electrică, mecnicul auto nu le-ar repara maşinile … Oare ar mai avea importanţă că ei se cred atât de speciali?

Acei oameni trebuie şi ei să mănânce, să se îmbrace, să îşi crească progeniturile.

Se pare că restul nu sunt decât nişte platforme pe care ei îşi exercită meseria fie vindecâd bolile fie băgându-i la bulău…

Politicienii, magistraţii, medicii (şi aş băga în categoria asta şi pe piloţii de avion, chiar şi pe cei care se pierd cu aeroplan cu tot ca măgarii în ceaţă) se consideră superiori şi cu o inteligenţă mult suprioară restului.

Astăzi au fost în primplan cei din sănătate, deci mă voi opri un pic asupra lor.

Mă întrebam câţi din cei care comunicau la ce înţelegere s-a ajuns ar fi în stare să treacă examenul de capacitate (care se dă la terminarea clasei a opta).

Unii spuneau fericiţi că salariile din sănătate vor creşte în doi ani în trei etape cu câte 25%, deci 75% în total. Alţii, la fel de mândrii de ei, vorbeau de dublarea salariilor.

Interesant este că prima etapă ar fi la 1 octombrie 2015. A doua etapă prin aprilie 2015 iar ultima în 2017, adică atunci când acest guvern va deveni probabil o sinistră amintire.

Păi ia să vedem. În primul rând finanţele sunt un domeniu mult mai exact chiur decât farmacia. Să considerăm de bună afirmaţia cu creşterea în trei etape a câte 25% şi salariul de dinainte de prima mărire drept o pâine, aşa, ca să priceapă până şi un  medic ori un guvernat cu inteligenţă medie.

Să facem un mic calcul, simplu pentru un absolvent de 8 clase care îşi ia Capacitatea.

Aşa, de dragul exctităţii după prima creştere salariul ca fi salariul de acum plus un sfert. Deci 1,25xS  dacă notăm cu S salariul de acum.

După cea de a doua creştere vom avea salariul de după a prima creştere plus un sfert din acesta. Deci   1,25xS + 0,3125xS  ceea ce înseamnă 1,5625xS … (0,3125 reprezintă un sfet din 1,25).

Aplicând acelaşi sistem şi salariului de după a doua creştere vom avea 1,953125xS … adică, la final, creşterea va fi de aproximativ 95% … deci nici o creştere cu 75% dici chiar o dublare…

Dacă ne mai apucăm să aplicăm şi inflaţia şi cursul leului medici s-ar putea trezi că puterea lor de cumpărare a crescut destul de puţin.

Totuşi, rămâne chestiunea morală…

Dacă atunci când e vorba de creşterea veniturilor politicienilor vorbim de o creştere instant de trei ori a veniturilor, la medici de 1,95 ori.

Ei, dar partea şi mai lipsită de bunsimţ este dacă ne uităm la baza piramidei.

Aceştia ar urma să beneficieze de o creştere de 10-15% cu totul. Interesant, nu?

Şi culmea coincidenţei, probabil până la alegeri sunb un motiv sau altul această creştere s-ar amâna iar în campania electorală PSD ar spune că măreşte salariile dar o poate face doar dacă e votat. Bineînţeles că se vor uita până atunci creşterile categoriilor favorizate.

Şi aici intervine marea şmecherie.

Se tot vorbeşte de o lege unică a salarizării. Adică să se ia un salariu de referinţă (într-o vreme era salariul unei secretare) căruia i se aplică un coeficient mai mare sau mai mic în funcţie de poziţia în pramida salariilor bugetate.

Să ne amintim de povestea cu dreptul câştigat care nu mai poate fi pierdut. Astfel salariile care ar trebui să scadă nu vor scădea  ci vor rămâne acolo, eventual nebeneficiind de anumite actualizări date de inflaţie. Adică un fel de nimic.

Ei, dar toate aceste creşteri în contextul unei creşteri reale infime a economiei, având în vedere că pentru obţinerea acestor bani se poate recurge la trei metode.

– Creşterea deficitului. Adică exact ceea ce s-a urmărit a se corecta şi a se ţine sub control cu măsurile de austeritate. Creşterea li peste anumite limite trebuind să ducă la noi măsuri de austeritate.

– Devalorizarea monedei. Metodă folosită din plin în anii 90 când vedeam preţurile crescând non stop.

– Creşterea fiscalităţii prin introducera de noi taxe direct au mascat şi creşterea unora deja existente.

Şi asta indiferent ce guvern va veni după următoarele alegeri. Politicienii se vor certa de faţadă ca la uşa cortului, dar nota de plată o va achita prostimea ca de obicei.

Dacă suntem pe primul loc în Europa la indicele nesimţirii (raportul dintre salariul bugetar maxim şi cel mediu) 8,7, Bulgaria, o ţară sensibil egală României la capitolul sărăcie, are şi ea un ”indice al nesimţirii” destul de ridicat şi se plasează pe locul secund: preşedintele bulgar câştigă lunar 2.950 de euro, iar premierul 2.280 euro, însemnând 6,8 şi respective 5,2 salarii medii pe economie. Podiumul este încheiat de Ungaria, unde premierul Viktor Orban câştigă 4.910 euro, echivalentul a 6,2 salarii medii pe economie. Grecia, o ţară aflată în colaps financiar, nu stă rău din punctual de vedere al demnitarilor. Premierul Tsipras are un venit lunar de 7.123 de euro, adică 5,6 salarii medii pe economie.

Iată cum arată acest indice în câteva ţări Europene.

TABEL INDICELE NESIMŢIRII

Există voci care spun că acest indice ar putea ajunge la 18. Repet, e vorba de raportul dintre maxim şi mediu … cât o fi cel dintre salariul maxim şi cel minim? Dumnezeu cu mila…

P.S. Pun iar întrebarea pe care o pun de ceva vreme. S-or mai găsi oare destui imbecili care să se ducă la vot ca să legitimeze o clasă politică egoistă, autistă, autosuficientă şi pusă doar pe îmbogăţire?

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: