Prima pagină > Halucinant, Justiţie - Lege - Legislație > HALUCINANT, ÎN ROMÂNIA SE FACE JUSTIŢIE ÎN INTERS PERSONAL : Judecătoarea Risantea Gagescu (cea care a achitat-o pe Mariana Rarinca) a cerut nerespectarea Codului de Procedură Penală pentru a-şi salva cariera

HALUCINANT, ÎN ROMÂNIA SE FACE JUSTIŢIE ÎN INTERS PERSONAL : Judecătoarea Risantea Gagescu (cea care a achitat-o pe Mariana Rarinca) a cerut nerespectarea Codului de Procedură Penală pentru a-şi salva cariera

HALUCINANT !!!

Desprinsă parcă din filmele cu proşti, Judecătoarea Risantea Gagescu (cea care a achitat-o pe Mariana Rarinca), pentru a nu-i fi pusă în pericol cariera a cerit nerespectarea Codului de Procedură Penală …

Risantea Găgescu

Risantea Găgescu

Nu odată am auzit de faptul că atunci când un judecător analizează probele după care dă o sentinţă se detaşează de orice alteceva …

Aşa o fi, dar nu la noi.

În România se pare că în Justiţie se poartă mici războaie în care prevalează răzbunările de ţoape de mahala dintre cuconetul purtător, din păcate, de robă, interesele care le privesc cariera de magistrat.

Șefa ÎCCJ, Livia Stanciu

Șefa ÎCCJ, Livia Stanciu

S-a ajuns la situaţii de-a dreptul halucinante.

Se pare că judecătorul din dosarul „Rarinca” nu a ezitat să încerce să îşi apere sentinţa definitivă de achitare cerând nici mai mult, nici mai puţin decât nerespectarea Codului de Procedură Penală.

Fără a ţine cont că era sub observaţia directă a Consiliului Superior al Magistraturii s-a desfășurat, luni, la Curtea de Apel București s-a petrecut o adevărată aberaţie pentru lumea considerată civilizată, un judecător a vrut să fie  audiată ca parte într-o cale extraordinară de atac pentru a-și apăra propria hotărâre judecătorească.

Mariana Rarinca

Mariana Rarinca

Culmea nebuniei s-a atins când judecătoarea şi-a permis să ceară nerespectarea Codului de Procedură Penală!

Instanţa Curții de Apel București, formată din judecătorii  George Matei (președinte) şi Anamaria Trancă a judecat contestația în anulare formulată de DNA împotriva achitării în cazul “Rarinca – șantajarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție”. Absolut incredibil a constatat că la dosar a fost incluse nişte note înaintate de avocatul judecătoarei Risantea Găgescu, Cornel Liviu Popescu.

Ei bine, judecătoarea Risatea Găgescu este tocmai judecătoarea care a pronunţat achitarea împotriva căreia se exercită această cale de atac.

Alături de judecătorul Damian Dolache , Judecătoarea Risantea Găgescu a făcut parte din completul care a exprimat achitarea Marianei Rarinca. Magistratul și-a expus punctul de vedere în dosarul penal pe care l-a judecat  prin motivarea achitării, așa cum prevede procedura.

Madam Găgescu însă a considerat că este desupra legii şi a vrut să participe la judecarea contestaţiei în anulare.

În acest sens prin avocatul menţionat mai sus a înaintat nişte note prin  care, vezi Doamne,  ar fi intenţionat să îşi apere cariera de magistrat.

Desprinsă parcă din filmele cu proşti, cucoana a argunentat că dacă ar fi fost desfiinţată sentinţa dată de ea ar fi putut fi sancţionată de CSM pentru incompatibilitatea de a judeca dosarul “Rarinca”.

Judecătoarea Găgescu a cerut prin avocat nici mai mult nici mai puţin decât nerespectarea Codului de Procedură Penală care prevede că într-o contestaţie în anulare părţile din proces sunt doar inculpatul, persoana vătămată ( în cazul nostru Mariana Rarinca şi Livia Stanciu, preşedinta ÎCCJ) şi procurorul de şedinţă.

Motivul pentru care madam Găgescu a cerut prin avocat să nu se respecte  Codul de Procedură Penală pare desprins din cineştie ce roman grotesc: “Legiuitorul este, uneori, prost!”.

Avocatul judecătoarei a făcut trimitere la Art.8 al Convenției Europene de Apărare a Drepturilor Omului, încercând să inducă ideea că dacă legislația internă nu prevede ca judecătorul să fie parte intr-un proces penal, în care s-a pronunțat, pentru a-și apăra un drept (cariera profesională probabil),  trebuie respectată legislația europeană, care are prioritate.

Judecătorul George Matei (președintele instanței), le-a explicat avocatului si judecătoarei  Găgescu, prezentă şi dânsa în sală, că în legislaţia românească există căi administrative prin care îşi poate apăra cariera, obligaţia de la care nici un magistrat nu poate face rabat fiind aceea de respectare necondiţionată a Codul de Procedură Penală.

Cererea judecătoarei Găgescu find respinsă de instanţă.

Persoane cu o puternică pregătire în domeniu au spus referitor la acest caz că magistrații trebuie să fie MODELE de respectare a legislației:

“ Este halucinant ca un judecător să ceară nerespectarea Codului de Procedură Penală. Pot presupune că acest judecător, cu grad de Curte de Apel, unde se pronunță hotărâri definitive, care CREDE că prevederile Codurilor Penale sunt facultative sau aplicabile în funcție de cine știe ce împrejurări, a dat sentințe definitive si executorii! Mă gândesc cu GROAZĂ ce hotărâri definitive ar fi putut pronunța un astfel de judecător”.

Inspecţia Judiciară a anunţat că Inspecția NU se poate pronunța într-un caz ce poate face obiectul cercetării disciplinare.

Un jurnalist a întrebat-o pe madam Găgescu în baza căror texte de lege  a înaintat notele scrise în judecarea contestației în anulare în cazul “Rarinca”.

Judecătoarea a spus că îşi rezervă dreptul să tacă.

Jurnalistul a insistat îprecizând că nu o întreabă în calitate de judecător ci ca persoană care doreşte să fie considerată parte din contestaţie lucru care a iritat-o pe madam Găgescu,  avocatul acesteia ameninţând că va depune o plângere pentru hărţuire deşi reporterul a spus că nu a dorit decât să respecte deontologia profesională , „audiatur et altera pars”, principiul ascultării celeilalte părţi.

Instanța a admis contestația în anulare a DNA si a decis rejudecarea apelului în dosarul „Șantaj la președinta Înaltei Curți”, primul termen de judecată a fost fixat pentru vineri. Apelul va fi rejudecat de o altă instanță de judecată.

Pe scurt despre cazul „Rarinca”

După ce mai multe instanţe au admis arestarea preventivă a Marianei Rarinca, Tribunalul București a CONDAMNAT-O la trei ani închisoare cu suspendare.

Instanța Curții de Apel, formată din Damian Dolache și Risantea Găgescu au ACHITAT-O. Procurorii de la  DNA au făcut contestație în anulare a deciziei de achitare a Marianei Rarinca, contestaţie admisă.

Procurorii DNA reclamau că judecătoarea Risantea Găgescu, din completul care a pronunţat decizia de achitare, nu a fost imparţială.

Argumentul de forţă al procurorilor fiins interviul susţinut de ea în urmă cu doi ani în faţa membrilor CSM de magistratul care îşi dorea să promoveze la Înalta Curte.

Procurorii DNA au citat, în acea solicitare, discuţia purtată cu Livia Stanciu pe o chestiune de drept:

 

DIALOGUL DINTRE LIVIA STANCIU – RISANTEA GĂGESCU

Livia Stanciu: Ce înţelegeţi prin eroare judiciară, doamnă…

Risantea Găgescu : Când există o eroare judiciară.

Livia Stanciu: Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs.? Ca să înţeleg şi eu.

Risantea Găgescu : Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.

Livia Stanciu: Sau invers.

Risantea Găgescu : Sau invers – condamnările. Deci este singura… dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată.

Prin achitarea pronunţată în dosarul „Mariana Rarinca vs Livia Stanciu”, judecătoarea Găgescu a dorit să îi arate preşedintei ÎCCJ ce înseamnă aia „eroare judiciară”.

P.S. Dacă astfel de judecători cu comportament de ţoape care pun cariera deasupra a orice, împart dreptatea în România înseamnă că ţara asta că ţara aceasta are o mare problemă …

  1. Dorina Popescu
    20 August 2015 la 17:04

    Este rușinos că din cauza unor dispute între colegi de breaslă se dau sentințe care schimbă cursul vieții unor oameni. Eu știu că Dna. Livia Stanciu a spus public cu mult timp în urmă că este șantajată și nu va ceda.

    • 20 August 2015 la 18:45

      Întotdeauna în România interesul pesonal sau de gaşcă a fost peste interesul general.
      Indiferent de ce domeniu vorbim vedem că uneori acest interes depăşeşte limitele paranoiei. Acum vreo paru ani, cred, am rămas stupefiat că un parlamentar cerea ca magistraţilor să li se deconteze felicitările de Crăciun şi asta în măsura în care un magistrat are multe mii de euro salariu. Aceleaşi felicitări, într-o interpelare a unui deputat se cerea să li se deconteze şi parlamentarilor.
      Pe de altă parte, îmi amintesc o discuţie despre răspunderea magistraţilor. Adică în caz că o comit rău legat de sentinţe să răspundă cumva. „Adică ne puneţi la îndoială integritatea sau capacitatea de discernământ?” a întrebat atunci extrem de iritat un magistrat „Asta e absolut inacceptabil”.
      Absulut stupefiant a fost că în aceeaşi zi aflam despre răsturnarea din cazul Ţundrea (Omul stătuse 15 ani în puşcărie pentru o crimă pe care s-a dovedit că nu a comis-o. L-au eliberat dar era prea târziu, din cauza condiţiilor a făcut un cancer. Familia a cerit despăgubiri, a început codeala, pe de altă parte, jegul ăla de procuror care a reuşit să îl bage la puşcărie a fost înaintat în grad după condamnare. El nu a făcut nici măcare gestul minim de a cere confruntarea amprentelor. S-ar fi văzut că nu sunt ale lui Ţunrea.
      Nimeni nu şi-a asumat vina pentru distrugerea vieţii omului.
      Altă chestie. Acum câteva zile s-a spus că lipsea un medicament pentru copii canceroşi. Întreruperea tratamentului ducea la agravarea bolii copiilor. Problema erau nişte neânţelegeri legate de bani. Per total câteva zeci de mii de euro.
      În paralel, tocmai fuseseră mărite salariile piloţilor din aviaţia civilă care oricum erau printre cele mai mari din România, şi tot cam atunci salariul Preşedintelui, al Premierului şi al altor înalţi demnitari a fost triplat … Guvernanţii nu mai conteneau să explice că aste un lucru absolut normal să le crească veniturile. Cică economia creştea ca la balamuc iar încasările la Buget erau incredibile. Nimeni nu se întreba cine le dă copiilor ălora banii înapoi …
      Legat de justiţie, pe siteul unui judecător, mi-e şi greaţă să îi spun numele, la o discuţie despre menirea importantă a judecătorilor (care şi face să aibă dreptul lasalarii care să nu se calculeze ca la retul turmei) am întrebat dacă un megistrat are o inteligenţă superioară mediei populaţiei.
      Cu nonşalanţă individul spune că da, discernământul lor este foarte ridicat…
      Am întrebat atunci cum se explică faptul că la Articolul 16 din Constituţie avem obligaţia de tratament egal în faţa legii, dar vedem că parlamentarii, guvernanţii şi judecătorii se bucură de imunitate pentru cazuri legate de corupţie.
      Mi-a spus că aceste chestiuni legate de Constituţie sunt freu de înţeles pentru cineva care nu are studii de drept, dar trebuia să îl cred pe cuvând că este cât de poate de normal. Deci mă considera prea prost ca să pot înţelege anumite considerente … OK … Îl întreb atunci cum se explică faptul că în 3 cazuri din zece, din cei care stau în arest preventiv sunt într-un final eliberaţi şi achitaţi.
      „Bineînţeles domnule judecător, nu se pune în discuţie discernământul magistraţilor – i-am zis – Ştiţi ce nu înţeleg eu? Cum va reuşi diecernământul superior al magistraţilor să despăgubească vieţile distruse, imaginile făcute praf ale oamenilor găsiţi nevinovaţi în final „. Din acea zi nu am mai putut scrie pe acel site … probabil pentru că nu cădeam în cur fascinat de formidabila sa personalitate …

      Sincer, mie greaţă …

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: