Prima pagină > Analize - Întrebări - Ipoteze - Păreri, Politicăraie - Partide - Politicieni > PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT – un monstru politic aflat în pragul colapsului deoarece, din cauza dimensiunilor, este nereformabil?

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT – un monstru politic aflat în pragul colapsului deoarece, din cauza dimensiunilor, este nereformabil?

Partidul Social Democrat este un monstru politic, moştenitorul de facto al fostului sinistru Partid Comunist Român.

În existenţa lui de un sfert de veac a avut parte doar de preşedinţi care au asigurat transformarea lui din partid comunistoid în organizaţie de tip mafiot.

Simpla enumerare a lor spune tot.

Primul, Ion Iliescu, venit direct din nomenclatura comunistă, judecat pentru Mineriada din 1990 şi protejat de răspunderea pentru Loviluţia din decembrie ’89 prin clasarea dosarului fără a fi judecat, a fost şcolit şi controlat de la Moscova. Sub oblăduirea lui şi a „democraţiei originale” a prosperat corupţia care a devenit un fenomen generalizat.

Al II-lea, Adrian Năstase, nu mai puţin comunistoid, s-a implicat personal într-o mulţime de lucruri subsumate corupţiei. Pentru câteva din ele a răspuns executând deja două pedepse cu închisoarea.

Al III-lea, Mircea Geoană, un individ periculos de aiurit, complet rupt de realitate deşi poza în om cu principii moderne şi înalte, nu a ezitat să se facă de râs acuzând că a fost atacat cu flacăra violet, motiv pentru care nu ar fi reuşit să ajungă preşedinte al României.

Al IV-lea, Victor Viorel Ponta. Individ fără scrupule, imatur, mincinos ordinar, plagiator, nesimţit, egoist dincolo de orice limite consdera partidul jucăria pesonală pe care o poate folosi după cum doreşte fără a da vreodată socoteală pentru ceva.

Cercetat penal pentru unele fapte de corupţie, protejat de Parlament pentru altele, Victor-Viorel Ponta, a  reuşit să ducă partidul pe marginea prăpastiei şi chiar în timp ce era preşedinte al partidului uneltea împreună cu Nicu Bănicioiu, Sebastian Ghiţă şi câţiva oameni de afaceri  la ruperea unei hălci babane din PSD.

Al V-lea, ultimul din această enumerare, Liviu Dragnea care, deşi e condamnat penal în primă instanţă şi nu ştie de care parte a gratiilor va petrece Revelionul, el însuşi un fel de tătuc al penalilor din PSD se vede nevoit să reformeze partidul dacă nu vrea să îl lase să dispară cum ar fi normal.

Paradoxul face că reforma care se cere făcută, dacă se doreşte să fie credibilă trebuie să lovească exact în cei care l-au promovat direct în fruntea partidului.

Codrin Ştefănescu

SCENARII LA O DEMISIE INEVITABILĂ

„ O noapte întreagă ar fi încercat fostul premier Victor Ponta să-l convingă pe Gabriel Oprea să demisioneze.

Cum nu a reuşit să facă acest lucru, Ponta a hotărât să demisioneze el, împreună cu întreg guvernul, şi l-a anunţat pe şeful PSD (n.n. Liviu Dragnea) cu numai o oră înainte de a face anunţul.” – a declarat la Antena 3 Codrin Ştefănescu, în prezent, unul din purtătorii de cuvânt ai PSD.

Nu trebuie să fii specialist în politologie să îţi dai seama că ponta a mai sost menţinut în funcţia de premier pentru că PSD spera să mai controleze Guvernul în vederea alegerilor locale şi cenerale ce urmează să fie în 2016.

Pe asta şi miza Ponta, din păcate pentru el, s-a dovedit că până şi ataşamentul pesedist faţă de caşcaval are oarece limite.

Legat de cum a decurs şi ce a determinat demisia Premierului, există mai multe scenarii care au ajuns în online.

Unul ar fi cel de care vorbea Ştefănescu, un alt scenariul vorbind de faptul că Ponta şi Oprea ar fi decis că trebuie să demisioneze deoarece deja cisculau imnformaţii că menifestaţiile care au pornit având ca scântie declanşatoare incendiul de la Clubul „Colectiv” ar fi urmat să devină tot mai ample şi  să devină din ce în ce mai violente, cei doi preferând ca decât să se confrunte cu această chestiune, mai ales, ţinând seama de scăderea tot mai accelerată în sondajeje de uz intern prezenţa lor la guvernare putea împinge PSD spre o prăbuşire în sondaje cum PSD nu a mai avut parte.

Oricum, tot s-ar fi ajuns la demisia guvernului, dar de la un scor mult mai mic pentru PSD de unde ar fi fost cam greu să revină. O eventuală trecere în opoziţie a PSD ar fi fost luată în considerare de liderii PSD, opoziţia fiind mult mai de dorit când se doreşte „tratarea” imaginii partidului. Deşi PSD tot umblă în coadă cu laude la adresa guvernărilor Ponta, în contul Guvernului s-au adunat o mulţime de mega eşecuri şi tot felul de chestiuni cumva colaterale.

Aroganţa generalului Oprea care s-a devoalat după mortea poliţisului din coloana oficială nu a făcut decât să sublinieze şi să accentueze „bubele” din capul Guvernului. Să ne amintim și de semidezastrul generat de seceta de acest an, previziunată în timp util de meteorologi care a arătat că agricultura nu e pregătită deloc pentru a rezista la asemenea lovituri. Un efect de fundal, destul de urât pentru PSD, a fost şi faptul că după distrugerile făcute de inundaţii s-a tot spus că se vor amenaja râurile potenţial periculoase, nu s-a făcut nimic.

Eşecurile lamentabile a tentativelor de privatizare a OLTCHIM şi CFR, bucata de autostradă dată în folosinţă prematur doar pentru a se putea împăuna Ponta cu realizări în vederea alegerilor, bâlbilelile lipsite de profesionalism ale Guvernului de câte ori apărea o problemă, comportamentul iresponsabil al lui Ponta între care modul în care s-a dus la Baku apoi la Istanbul să se opereze fără a spune nimănui nimic şi multe altele au tot apăsat pe procentele PSD, forţând partidul să scadă chiar dacă în public apărea tot felul de sondaje măsluite ce arătau, e adevărat o oarecare scădere, dar una normală şi arătată  fi o urmare a uzurii apărute din cauza guvernării.

 

NEGHIOBIA, CORUPŢIA, INCOMPETENŢA, NESIMŢIREA ŞI AUTOSUFICIENŢA UNUI SISTEM CRIMINAL

La impresia generală au contat şi faptul că deja devenise iritantă blocarea de către Parlament a cercetării penale asupra lui Şova, Ponta şi alţii. Colac peste pupăză, incendiul de la Clubul „Colectiv” a scos în evidenţă fără tăgadă, un sistem medical extrem de străveziu dar și un sistem administrativ extrem de găunos, corupt, plin de incompetenți indolenţi care exelează în principalla capitolul dezinteres, puşi doar pe căpătuială şi onsiderănd că fotoliul pe care îl ocupă este un dat de la Dumnezeu, un fel de har de care trebuie să se bucure în mod natural.

Am văzut oameni care vorbeau de acest incendiu spunând că a fost un mare noroc faptul că s-a întâmplat la Bucureşti. Cu toată pleiada de spitale bucureştene, sistemul medical al capitalei a fost aproape de sufocare şi în orice alt oraş ar fi fost un dezastru mult mai mare.

Deşi în Bucureşti resursele de intervenţie în caz de urgenţă sunt peste orice există în ţara asta, intervenţia a fost criminal de întârziată, efectiv, di cauza unei idolenţe pur balcanoide, aceasta a început  când deja incendiul îşi cam produsese exectele.

Mai întâi, după mai bine de un stert de oră, apar primi doi poliţişti care, nătângi, au nevoie de aproape cinci minute ca să înţeleagă proporţiile dezastrului şi să cheme şi ei ajutor. Pompierii au apărut  complet dezorientaţi. Primul miment al intevenţiei având loc de fapt la vreo jumătate de oră de la izbucnirea sinistrului.

Au fost şi ieşirile complet aiurea a lui Piedone dar şi a lui Raed Arafat. Acesta din urmă, extrem de mândru, se lăuda cu eficienţa intervenţiei … 17 minute. Da, numai că cele 17 minute au fost până la apariţia celor doi poliţai năuci, după care au mai trecut 15-20 de minute până au venit pompierii şi au înţeles ce trebuia să facă. E destul doar să spunem că, încercâd să intre pe uşa blocată o vreme tot întrebau unde e cheia de parcă mai conta dacă o spărgeau. 

Îmi amintesc că şi la prăbuşirea elicopterului în lac minute întregi au umblat zăpăciţi neştiind exact unde ar trebui să fie cheia de contact a bărcii… şi atunci au murit oameni din cauza întârzierii intervenţiei. Au murit tot di cauza ibcompetenţei oameni şi în apuseni la prăbuşirea avionului.

Câţi morţi ar fi fost oare dacă năroadele de operatoare de la numărul de urgenţă ar fi acţionat făsă a tot cere explicaţii? Dacă ar fi cost un sistem eficint de urgenţă şi dacă pompierii ar fi ştiu exact ce trebuie să facă, să zicem că în zece minute ar fi reuşit să pornească stingerea probabil trei sferturi din victime nu ar fi păţit nimic.

Raed Arafat nu poate concepe nici acum că trebuie să plece deoarece sistemul de urgenţă în cazul în care nu are de-a face cu o situaţie pecare o ştie să ca boul la poarta nouă, năuceală care ucide. La fel nu a considerat că trebuie să o facă nici după lamentabile bâlbâieli criminale  de la prăbuşirea avionului în apuseni, căderea în lac a elicopterului ori absolut ridicola intervenţie de la sinuciderea acelei amărâte care a sărit de pe bloc.

Peste cele de mai sus, Guverul era şubrezit şi mai rău de  presiunile venite din partea DNA legat de dosarele penale ale unor grei ai PSD care te făceau să crezi că dacă PSD ar cere să-şi mute sediul principal la Rahova sau Julava ar fi ceva cât de poate de normal.

 

PSD – UN PARTID SUFOCAT DE POPULISM

Agresivitatea crescândă faţă de Preşedintele României arăta că în interior nesiguranţa creşte şi PSD, incapabil să facă o politică raţională, în folosul ctăţenilor, să îşi ţină măcar promisiunile electorale, căuta nişte ţinte în care să tragă pentru a-şi masca impostura, incompetenţa şi ineficienţa.

Măsurile din ce în ce mai populiste luate de Guvern, măsuri care de obicei s-au dovedit ineficiente şi luate doar pentru a mima că face ceva,  creşteau sentimentul de insecuritate în cadrul populaţiei, tensionând-o, practic au făcut ca nivelul de acceptabilitate să fie chiar sub cel la care era în 2012 Guvernul Boc.

Că veni vorba de Guvernul Boc, atunci PSD critica de mama focului închiderea şcolilor şi a spitalelor. Nu zic, probabil că avea dreptate. Zicfeau că dacă vin ei la putere în câteva luni se redeschid cele închise şi salariile sunt returnate la valorile de dinainte de tăiere. De un singur spital înleleg că s-a redeschis … dacă îmi amintesc bine, la Târgu Frumos, în Iași… 

Nu vom considera ca spital redeschis unul în care unul sau mai mulţi medici au deschis cabinete private şi poate au unul dau două saloane unde pot interna pe cineva în caz de nevoie până îl poate transfera la un spital care funcţionează. Sau acelea une au fost să zicem zece secţii şi din ele s-au redeschis două sau trei şi alea parţial.

Că pesediştii se laudă cu ele deşi nu au nici un merit e de înţeles, politicianul care nu minte cu e politician, nu?

Faptul că la alegerile prezidenţiale diasporei i s-au pus tot felul de piedici legate de exprimarea dreptului la vot a contat şi ea enormla degradarea imaginii PSD.

Deşi în ceea ce priveşte strict  statistic, Guvernul nu stătea rău, de ex.  reducerile de taxe, economic stătea acceptabil spre bine, asta nu a mai contat nici măcar în interiorul PSD deoarece oamenii nu mănâncă grafice. 

Dacă opreşti obiective de investiţie pentru a folosi banii respectivi pentru a da şpagă electorală materializată în cineştie ce fel de subcenţie temporară mascată nu rezolvi nimic. Te saturi azi iar mâine iar eşti în foame.

Liviu Dragnea fiind pe val, neblamat pentru condamnarea în primă instanţă, ba aş spune că era perceput ca un fel de erou care s-a sacrificat pe sine pentru binele partidului, l-a pus pur şi simplu la colţ pe Ponta, semnele fiind destul de clare  atunci când Dragnea şi Iohannis păreau a avansa ideea că ei doi pot colabora chiar prieteneşte.

Deja în partid opoziţia faţă de Ponta devenise clară înaintându-se schiar ideea de a fi înlocuit de Vasile Dâncu, un individ neperceput a face parte din „famiglia” stăpânitoare pesedistă…

 

VICTOR PONTA – UN LIDER IMATUR, INCONŞTIENT, INCOMPETENT, MINCINOS ŞI EGOIST CARE ÎN TOT CE FĂCEA PĂREA A SPUNE „PARTIDUL/GUVERNUL SUNT EU”.

Ponta a tras o vreme de timp încercând să se aşeze mai întâi într-o poziţie cât mai favorabilă, lucru care a tensionat rău de tot situaţia din partid, ajungându-se chiar la apariţia risculi de a se naşte în partid tot felul de fisiri care îl puteau rupe.

Se va vedea mai târziu că PSD încă este pe cale de a se rupe.

Tensiunile interne din partid erau deja aproape de paroxism când a apărut un zvon cum că Premierul ar dori să repete şnecheria cu fuga la Istanbul; de data aceasta ar fi urmat să se ducă la o cursă de Formula I din Mexic. Deşi se pare că a fost sfătuit că nu e cazul să o facă, se pare că intenţia lui a fost exact picătura necesară pentru a vărsa paharul, efectele dezasztrului de la „Colectiv” nemaiputând fi absorbite.

De fapt, cam tot ce a făcut Ponta după pierderea lamentabilă a alegrilor prezidenţiale, modul în care îşi punea la colţ adversarii interni ca pe nişte adversară ai partidului suna cam ca şi cum ar fi spus zi de zi: „Partidul sunt eu” or asta irită cam pe toată lumea, cei pe care se baza începând a căuta o cale de a scăpa de el.

De la alegerile prezidenţiale încoace cam tot ce făcea Ponta părea a nu fi decât o luptă pentru salvarea sa parsonală, a propriei cariere politice, de multe ori chiar în detrimentul partidului,

Pe scurt, deja pentru PSD rămânerea la guvernare fiind mult mai nocivă decât trecerea în opoziţie.

 

LIVIU DRAGNEA – UN PENAL CARE NU ŞTIE DE CARE PARTE A GRATIILOR VA FACE REVELONUL PUS ÎN SITUAŢIA DE A REFORMA UN PARTID NEREFORMABIL

În ceea ce-l priveşte pe Liviu Dragnease pare că acesta a realizat faptul că PSD este pe marginea prăpastiei şi caută tot felul de soluţii pentru a stabiliza deocmdată partidul, astfel că se agaţă de tot felul de trucuri.

De exemplu, Dragnea vrea să apară ca un fel de Făt Frumos cu paloşul gros, un reformator-salvator al partidului.

El pozează într-un fel individ destul de înţelept ca să înţeleagă mesajul actualei Pieţe a Universităţii iar, pentru a-şi lăsa portiţe împotriva unei izolari politice a PSD, dragnea pare a manifesta tendinţe de apropiere faţă de celelalte partide. 

Cu reforma internă din PSD nu îi va fi deloc uşor.

Având un instinct de animal de pradă, Dragnea pare că a sesizat câteva lucruri.

Cel mai important este că în acest moment, deşi destul de mult coborât în sondaje (există surse care vorbesc de faptul că PSD e undeva în jur de 30-35% lucru uimitor dacă ne întrebăm cui îi revine restul), PSD este net peste PNL indiferent cui îi place şi cui nu această chestiune, asta situând partidul odată trecut în opoziţie într-o poziţie forţă, probabil actualului lider al PSD părânduise că vede o luminiţă destul de constentă. Întrebarea la care încă nu îşi poate răspunde este dacă luminiţa pe care o vede este una izbăvitoare sau este lumina de la cura cuptorului în care se ard cadavrele, încă nu are nici un reper care să îi devoaleze clar dimensiunile dezastrului făcut de Ponta şi de modul în care s-a comportat. Probabil, fiind un jucător, Dragnea va rica totul pe atuurile din mână.

Greutatea reformării vine de la faptul că dacă doreşte o reformă clară şi credibilă, trebuie să taie în carne vie, aplicând partidului câteva măsuti ce să marginalizeze apoi să elimine pe cei asupra cărora planează spectrul corupţiei.

La câţi oameni care au  probleme în justiţia acţiunile sale vor trebui să aduncă în scurt timp schimbări profunde în componenţa celor apropiaţi de zonele de decizie.

Cum va arăta PSD în urma unei eventuale aplicări a revoluţiei interne pe care trebuie să o facă Dragnea? Un indiciu îl avem legat de atitudinea  nu tocmai prietenoasă faţă de Ion Iliescu şi tot ce reprezintă el…

Indiferent dacă Dragnea va reuşi să reformeze partidul şi de faptul că opoziţia internă crescândă faţă de Ponta, acesta pare a avea susţinători.

Îndepărtarea lui Ponta şi a clicii sale de decizia în PSD nu prea pare a fi exact ce aceştia îşi doresc, ei luând deja în considerare crearea unui vou partid social-democrat.

PSD

PONTA, BĂNICIOIU, GHIŢĂ – UN TRIO SECESIONIST

Într-o analiză publicată pe site-ul secundatv.ro la 13 Noiembrie 2015, Mihai Palsu vede ca destul de probabilă o spargere a PSD de către trinomul Ponta,  Bănicioiu, Ghiță.

Acestia ar lua serios în considerare ideea de a vrea un nou partid social-democrat care să nu mai fie considerat un urmaș al comuniștilor reprezentați de Ion Iliescu.

Ponta şi Bănicioiu, s-ar fi întâlnit în repetate rânduri cu oameni cu oameni de afaceri “dispuși” să susţină crearea unui nou partid social democrat.

Ideea ruperii unei barosane hălci din PSD s-ar fi născut în scăfârliile lui Ponta şi Ghiţă şi la ea ar fi aderat fără rezerve şi Nicu Bănicioiu.

Ceva îi dă totuşi articolului o notă de neverosimil. Timpii. Se spune că ideea ar fi apărut acum mai bine de un an, adică înainte de alegerile prezidenţiale când ponta era pe cai mari în PSD.

În prezent cei trei ar considera că Dragnea nu a gestionat corect scandalul politic de după dezastrul de la Clubul „Colectiv”.

Ponta şi Bănicioiu fiind convinşi că Dragnea utilizat doar în folosul personal evenimentul, pe 28 noiembrie acesta trebuind să primească verdictul final în dosarul Referendumul la ÎCCJ.

E mai afirmă în articolul respectiv că dacă Dragnea ar fi fost mai apropiat de Ponta decât de generalul Oprea, premierul nu ar fi demisionat. Probabil pentru că l-ar fi determinat pe general să plece. Lucru care nu prea se poriveşte deoarece Oprea este demisionat odată cu guverul din care a făcut parte.

Legat de dezastrul de la „Colectiv” în articol se spune că Ponta şi Bănicioiu se consideră nevinovaţi şi că s-ar fi comportat ireproşabil, acuzaţiile aduse lui Bănicioiu fiind nişte aberaţii.

De asemenea, se spune că  fostul premier ar fi extrem de supărat şi pe faptul că nu a fost susţinut de persoane pe care le-a ajutat cum ar fi Laura Codruţa Kovesi de care se spune că îi datorează lui Ponta numirea la şefia DNA.

La rândul său, Nicu Bănicioiu ar fi foarte supărat pe „băieţii deştepţi” din industria farmaceutică.  El considerând că șmecherii medicamentelor și utilajelor spitalicești ar fi trebuit să-l ajute mai mult în protejarea imaginii sale trefelită în media ultimelor zile.

P.S. Personal, referitor la articolul la care am făcut referire spre final, am de făcut câteva  consideraţii.

Pe de o parte îmi pare destul de posibilă o rupere a unei hălci serioase din PSD deoarece o rupere a partidului e „coaptă” de multă vreme articolul nu poate fi considerat mai sus de nivelul de zvon.

Pe de o parte afirmaţia:Trinomul Ponta & Bănicioiu & Ghiță a luat decizia să formeze un nou partid social-democrat care să nu mai fie considerat un urmaș al comuniștilor reprezentați de Ion Iliescu” păcătuieşte extrem de consistent considerând că acest grup ar fi unul care să dorească ruperea de grupul considerat  „al comuniștilor reprezentați de Ion Iliescu”.

Victor Ponta şi Nicu Bănicioiu, deşi realativ tineri, sunt exact  reprezentantii grupului comunistoid al lui Ion Iliescu. El a fost promovat cu o puternică susţinere a unuia din cei mai de vază membri ai respectivului grup.

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: