Prima pagină > Politicăraie - Partide - Politicieni > Programul de guvernare propus de premierul desemnat, Dacian Cioloș, mult prea amplu pentru un an de guvernare

Programul de guvernare propus de premierul desemnat, Dacian Cioloș, mult prea amplu pentru un an de guvernare

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Dacian Cioloş pare a fi nu programul unui guvern care are un an în faţă ci al unuia care se pregăteşte să reziste mulţi ani.

Poate Premierul Desemnat doreşte să rămână în funcţie şi după alegerile generale din toamna lui 2016, fie mizează pe o eficienţă nu prea specfică spaţiului mioritic.

Pe de altă parte, un guvern, pentru a-şi putea pune în aplicare programul are nevoie de susţinere din  Parlament. Lipsa de susţinere parlamentară poate ineficientiza un guvern, asta dacă nu recurge la un tertip.

Astfel, Cioloş le oferă paramentarilor şi primarilor, ca răsplată pentru cazul în care i-ar susţine programul, sub masca unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor, lungirea mandatelor de parlamentar şi de primar cu un an.

„-Realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani și alinierea datelor pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieții economice și sociale a țării.”- se spune în Program la titlul III.”Plan de măsuri” subtitlul 1.2. „Democratie si reprezentativitate” aliniatul doi.

Adică, nu scade lungimea mandatului prezidenţial ci creşte lungimea mandatelor parlamentare şi locale pentru a se alinia cu mandatul Prezidenţial şi celşe europarlamentare.

Pur şi simplu pare a fi vorba de un târg în care premierul desemnat oferă o şpagă constând în un an de mandat în plus în schimbul acceptării integrale a propunerii sale.

Dacă ne gândim că în Piaţa Universităţii se cerea o reformare a clasei politice, cinismul propunerii premierului desemnat pare a fi un  motiv suficient pentru o redeschidere a „ostilităţilor”.

Unul din punctele extrem de importante prevede „susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei” ceea ce îi poate face pe mulţi politicieni să simtă oarece nemulţumiri, ca să nu zic teamă.

Alte priorităţi ale noului guvern ar urma să fie potrivit, programului aflat în discuţie, amendarea în procedură de urgenţă a legislaţiei electorale cu revenirea la două tururi de scrutin, la alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, eliminarea pragului electoral la consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenţi, posibilitatea asocierii unor independenţi pe liste pentru consiliile locale, facilitarea apariţiei de noi secţii de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezenţa semnificativă a cetăţenilor români, obiectivul fiind acela că niciun proces electoral din România să nu mai fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare.

Acest proiect care presupune schimbarea duratei mandatelor locale şi parlamentare necesită revizuirea Constituţie.

Programul de guvernare propus de premieul desemnat, Dacian Cioloș se poate vedea în format pdf, aici. (Poate fi descărcat foarte uşor):

Programul de Guvernare propus de premierul desemnat, Dacian Cioloș.

Dacian Cioloș

PROGRAMUL DE GUVERNARE PROPUS DE PREMIERUL DESEMNAT, DACIAN CIOLOŞ

Programul prevede, tot în regim de urgenţă, digitalizarea listelor electorale, securizarea împotriva fraudelor prin informatizarea procesului electoral precum şi urmărirea aplicării stricte a legislaţiei privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Se mai prevede facilitarea implicării grupurilor din societatea civilă în formularea de iniţiative legislative, principalul obiectiv fiind acela de a armoniza numărul minim de semnături pentru o propunere legislativă prin iniţiativa cetăţenească, cu numărul de alegători pentru un post de parlamentar.

Prin extensie logică se consideră că dacă un anumit număr de alegători sunt reprezentaţi în Parlament de un parlamentar, acelaşi număr de alegători să poată propune un proiect legislativ în mod direct, prin iniţiativa cetăţenească, se mai arată în programul de guvernare.

PROGRAMUL DE GUVERNARE PROPUNE REVIZUIREA SISTEMULUI DE IMUNITĂŢI ŞI APLICAREA STRICTĂ A REGIMULUI DE INCOMPATIBILITĂŢI

Revizuirea sistemului de imunităţi şi aplicarea strictă a regimului de incompatibilităţi sunt cuprinse în planul de măsuri prevăzute de noul program de guvernare.

În perioada de un an cât va funcţiona guverul, acesta va acorda o atenţie deosebităunor obiective ca întarirea democraţiei elective şi a statului de drept care să creeze premisele resetării mediului politic din România, se arată în documentul transmis Parlamentului.

La nivel de principiu se vorbeşte despre „susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei” şi „continuarea luptei anticorupţie”, fiind vizată întărirea legislaţiei privind consolidarea integrităţii în instituţiile publice prin revizuirea sistemului de imunităţi, aplicarea strictă a legislaţiei care se referă la declararea averilor, incompatibilităţile, conflictul de interese, a legislaţiei anticorupţie şi a codurilor de integritate.

VIZIUNE ECONOMICĂ – crearea de strategii pe zece ani, renegocierea ţintelor de deficit. Crearea unei structuri unitare care să administreze toate companiile de stat

În viziunea noului program de guvernare se prevede o renegociere cu  Comisia Europeană a termenilor MTO (Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu), vizând direct ţintele de deficit şi elaborarea unui plan de investiţii pe zece ani care să fie aprobat de toate partidele politice. Se prevede în acest sens consultarea , a mediului privat şia.

De asemenea se doreşte crearea unei scructuri administrative unitare care să administreze toate companiile de stat.

Capitolul „Stabilitate” al programului vorbeşte de elaborarea bugetului pe 2016. Extrem de importante sunt considerate monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare, adoptarea şi implementarea măsurilor pentru asigurarea condiţiilor de creştere a convergenţei în perspectiva aderării la zona euro şi renegocierea MTO-ului, cu menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu Produsul Intern brut, menţinerea ţintelor de stabilitate macroeconomică.

MTO ( Medium-Term Budgetary Objective, sau Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu, în traducere) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru al UE în parte privind deficitul structural.

Programul de guvernare al noului guvern doreşte creşterea gradului de încredere a agenţilor economici şi a capitalului în perspectiva dezvoltării economiei, evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral şi stabilizarea mediului economic.

În domeniul fiscalităţii, guvernul îşi propune să asigure un cadrul fiscal şi de reglementare stabil, predictibil, transparent, „Debirocratizare, simplificare şi armonizare a reglementărilor. Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat şi contribuabil. Îmbunătăţirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea şi descentralizarea administraţiilor fiscale. Îmbunătăţirea activităţii ANAF în vederea continuării creşterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor şi impozitelor. Finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale de restructurare şi reformare a activităţii administraţiei fiscale”, se mai arată în programul de guvernare.

Programul de guvernare prevede realizarea unei  strategii de investiţii pe zece ani aprobat de toate partidele politice şi cu consultarea mediului privat, a specialiştilor şi a societăţii civile, potrivit Programului de guvernare şi urmăreşte prioritizarea investiţiilor pe baza unor indicatori obiectivi şi corelarea investiţiilor finanţate din fonduri nationale şi a celor din fonduri europene pe baza priorităţilor de dezvoltare.

„Realizarea unui plan de investiţii pentru următorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii naţionale de dezvoltare care să cuprindă obiective finanţate atât din fonduri europene cât şi din bugetul de stat, întocmit cu consultarea mediului privat, societăţii civile, ministerelor de resort, specialiştilor recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional”.

Se vizează deblocarea şi finanţarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii, a infrastructurii de transport gaze, electricitate şi realizarea interconectării cu reţelele europene, crearea resurselor de dezvoltare prin stimularea investiţiilor străine în domenii de vârf, crearea unui fond naţional de investiţii, a unei bănci naţionale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene şi prin dezvoltarea pieţei de capital.

Noul Executiv îşi propune începerea unei dezbateri publice pentru stabilierea unui pachet de politici pentru creşterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare şi stimulare a atragerii si reintegrării românilor din diaspora, precum şi elaborarea unui proiect de reindustrializare şi de dezvoltare a agriculturii care să susţină creşterea competitivităţii prin plasarea economiei româneşti în zona superioară a lanţurilor de valoare.

Guvernul doreşte ca toate companiile de stat să fie administrate de o singură structură, în acest sens se prevede „gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative”; documentul face referire şi la „continuarea procesului de restructurare şi eficientizare” a activităţii companiilor în care statul deţine controlul, precum şi la implementarea principiilor de guvernanţă corporativă.

În ceea ce priveşte transporturile şi infrastructura, se face referire doar la  „valorificarea poziţiei geografice a României şi transformarea ţării într-un nod logistic regional”.

O NOUĂ LEGE A SĂNĂTĂŢII ŞI ÎNCURJAREA ASIGURIRĂRILOR PRIVATE

Potrivit programului de guvernare propus, noul executiv îşi propune elaborarea, supunerea dezbaterii publice şi adoptarea unei noi legi a sănătăţii.

Această lege ar urma să vizeze vizeze redefinirea statutului personalului medical în societate prin salarizare, traseu de carieră, criterii de evaluare a performanţei şi integritate, având ca finalitate creşterea calităţii actului medical, dar şi reducerea migraţiei în străinătate şi acoperirea deficitului de personal din unităţile sanitare, în special din mediul rural prin acordarea de stimulente. Programul are în vedere şi realizarea unui program multianual de investiţii în domeniu, în vederea asigurării actului medical la standarde înalte, comparabile cu cele din statele UE.

Eevaluarea sistemului de urgenţă la nivel naţional şi realizarea unui necesar de investiţii în vederea asigurării operativităţii echipajelor de interventie în special în mediul rural şi în situaţii critice sau dezastre, precum şi încurajarea dezvoltarii asigurărilor private de sănătate, cu posibilitatea opţiunii asiguratului pentru redistribuirea unei părţi din contribuţiile de sănătate pentru asigurările private.

Educaţia se bucură şi ea de partea ei de atenţie, programul de guvernare propus are în vedere demararea reformei curriculare pe toate componentele ei, astfel încât conţinutul educaţional să corespundă cu cerinţele de pe piaţa muncii şi ale societăţii digitale, ceea ce implică şi mutarea accentului de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe pentru viaţă pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi umană.

Redefinirea statutului cadrului didactic în societate prin salarizare, carieră, criterii de evaluare a performanţei, autonomie educaţională şi integritate, dar şi reducerea birocraţiei şi eliminarea sarcinilor administrative inutile pentru profesori se mai află pe lista priorităţilor noului guvern.

CREAREA UNEI FACULTĂŢI DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Pentru eficintizarea administrţii publice se doreşte organizarea unei dezbateri publice pe tema îmbunătăţirii activităţii administraţiei în vederea formulării unui pachet legislativ care să aibă ca obiective:

– simplificarea şi armonizarea legislaţiei administraţiei publice,

– tansparentizarea activităţii acesteia prin îmbunătăţirea accesului la informaţiile de interes public şi transparenţă decizională,

 – instituirea practicii consultării prealabile a cetăţenilor în luarea deciziilor administrative,

– profesionalizarea administraţiei publice prin recrutare şi evaluare pe baza de competenţe şi performanţă şi stabilirea unor trasee profesionale clare care să confere predictibilitate şi motivaţie pentru evoluţia în carieră.

ALTE MĂSURI PROPUSE:

– Crearea unei şcoli superioare de administraţie publică,

– susţinerea evoluţiei în carieră publică pe baza de programe de dezvoltare profesională,

– dezvoltarea şi implementarea unui sistem de management al performanţei personalului angajat în cadrul administraţiei publice,

– un sistem diferenţiat de remunerare în funcţie de performanţă,

– derularea unui proiect de profesionalizare a Secretariatului General al Guvernului şi extinderea lui şi în alte zone ale administraţiei publice,

– crearea unor programe de evaluare a transparenţei şi testare a profesionalismului şi integrităţii personalului angajat în cadrul administraţiei publice, inclusiv prin parteneriate cu organizaţii ale societăţii civile.

Noul guvern îşi mai propune definitivarea unui calendar pentru continuarea procesului de descentralizare a administraţiei având că obiective:

– asigurarea continuităţii şi creşterea calităţii furnizării de servicii publice,

– realizarea transferului de competenţe de la administraţia publică centrală spre cea regională şi locală,

– repartizarea responsabilităţilor cu alocarea corespunzătoare a resurselor.

În programul de guvernarese prevede şi:

– realizarea unei Strategii de dezvoltare regională, armonizată cu Strategia de dezvoltare naţională prin crearea unui cadru instituţional de organizare şi funcţionare a regiunilor administrativ-teritoriale care să asigure înlăturarea decalajelor de dezvoltare existente,

– elaborarea unui plan naţional de investiţii strategice în infrastructură comunităţilor locale şi creşterea performanţei cheltuielilor pentru dezvoltarea acesteia prin implementarea unor standarde minime privind investiţiile publice: şcoli, dispensare, lăcaşe de cult, servicii de electricitate, apă şi canalizare, iluminat public, salubrizare,

– adoptarea unui program naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat,

– simplificarea legislaţiei privind achiziţiile publice şi introducerea sistemelor de guvernare electronică şi a ghişeului unic.

GUVERNUL NU PROMITE ANGAJAREA PE ZONELE DE REFORMĂ, DAR PROMITE MĂSURI CONCRETE

Conştient că nu îşi poate asuma implicarea în toate zonele de reformă din societatea românească, noul guvern îşi propune totuşi „un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact şi relevanţă sistemică”.

”Societatea românească a fost martora unei tragedii fără precedent în istoria ei recentă. Mai mult de 50 de vieţi au fost pierdute ca urmare a unor carenţe de integritate în modul în care administraţia din România îşi serveşte cetăţenii. Această realitate tragică a creat un orizont de aşteptare la nivelul societăţii care a mers dincolo de cauzele ei imediate şi care nu poate fi ignorat. Totodată, a dat un mandat moral partidelor politice alese în mod democratic în Parlamentul României, de a conferi încredere unei formule de guvernare în afara practicii politice consacrate. Programul acestui Guvern trebuie să răspundă acestor realităţi şi să găseasca soluţii care să aibă efect atât în perioada limitată a mandatului primit, dar să şi pună bazele unor dezvoltări de structură în viitor. Acest Guvern nu poate şi nu îşi va asuma să se angajeze pe toata fronturile de reformă în societatea romanească. Dar ceea ce îşi asumă acest Guvern e un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact şi relevanţă sistemică, pentru care intenţionează să dea seama la final de mandat faţă de forţele politice şi faţă de societate” – îşi începe Dacian Cioloş programul de guvernare; precizând că:

”La nivel politic, e necesar un răgaz în care partidele politice să îşi definească programele şi echipele cu care vor participa în cursa electorală. Cetăţenii, la rândul lor, trebuie să îşi sporească interesul şi implicarea în viaţă socială a comunităţilor din care fac parte, astfel încât să poate participa activ şi cât mai bine şi independent informaţi în procesul electoral. Sarcina acestui Guvern va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, în care aceste pregătiri structurale să aibă loc. (…) Nu în ultimul rând, Guvernul va testa şi aplică noi metode de lucru în ceea ce priveşte funcţionarea internă a aparatului central (Guvern şi ministere), în încercarea de a lasă la finalul mandatului o serie de soluţii alternative viabile pentru bună funcţionare a administraţiei”.

POLITICI ŞI DOMENII ECONIMINCE PRIORITARE:

„obiectivul major al acestui Guvern este acela de consolidare a parametrilor macro-economici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării”.

Guvernul ”se va concentra pe identificarea şi eliminarea vulnerabilităţilor în absorbţia fondurilor europene, va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestionarea diverselor instrumente financiare şi va identifica soluţii de implementare şi eliminare a blocajelor” – se spune în programul de guvernare propus.

Investiţiile şi infrastructura sunt condiderate prioritare. Ele reprezintă elementul esenţial în deblocarea potenţialului de atractivitate investiţională a României, iar stadiul proiectelor care sunt în curs pe toate tronsoanele pan-europene (rutiere şi CF) va fi evaluat pentru a se grăbi derularea lor.

Referitor la politica externă se vizează ”poziţionarea fermă în contextul geopolitic actual, care devine din ce în ce mai complex şi dificil”.

”Coeziunea politică în cadrul Uniunii Europene a fost erodată în ultimul an de crize profunde, cea a monedei Euro, provocarea sistemului actual de Tratate venind din partea Marii Britanii, criză fără precedent a migraţiei către Europa sau atacurile teroriste de mare amploare din Franţa. Toate aceste crize au expus lacune în arhitectură juridică şi instituţională a Uniunii, care trebuie rezolvate printr-o desăvârşire a procesului de integrare în domenii precum piaţă unică, moneda comună, sau cadrul de funcţionare a spaţiului Schengen. În acelaşi timp, ele au relevat diferenţe majore de viziune între state sau blocuri de state şi, pe acest fond, curentele politice de factură populist-extremistă au căpătat relevanţă electorală din ce în ce mai mare şi într-un număr sporit de state europene”, mai prevede programul de guvernare.

De asemenea, fiind al VII-lea stat ca mărime din UE, România trebuie să se manifeste activ la dezbaterile pe chestiunile importante ale anului 2016 şi trebuie să îşi aleagă strategia de negociere în ceea ce priveşte cerinţele Marii Britanii, să aibă o poziţie clară în gestionarea crizei migranţilor şi în reformulările de politici europene care vor apărea inevitabil în următoarele 6 luni la nivelul regulilor de funcţionare Schengen, fie pe domeniul protecţiei frontierelor, a integrării migranţilor sau a sistemul comun de azil.

”România îşi va urmări interesele ei naţionale în toate aceste dezbateri, dar în acelaşi timp va promova valorile şi principiile cheie care au stat la baza Uniunii Europene. Acest Guvern va caută alianţe de context cu acele state membre care au viziuni comune pe aceste teme şi îşi va maximiza votul în cadrul procesului decizional. (…) Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost şi rămâne reperul central al politici externe a României”, mai spune programul de guvernare.

Referitor la politica asopuauă de Rusia în vecinătatea UE şi a României care: ”generează o instabilitate continuă, cu efect de durată, faţă de care România trebuie să găsească răspunsuri şi strategii adaptate”.

De asemenea, ”conflictul din Siria şi relaţia Uniunii Europene cu Turcia, pe cale să fie fundamental recalibrată, vor crea oportunităţi de politică externă pe care România va trebui să le gestioneze cu atenţie atât în formulările de poziţii la nivel european dar şi în relaţiile bilaterale”.

Planul de măsuri cuprinde 13 subcapitole:

  1. Întărirea democraţiei elective şi a statului de drept, care să creeze premisele resetării mediului politic,
  2. Stabilitatea mediului economic,
  3. Accelerarea proceselor de reformare a statului,
  4. Educaţie şi sănătate,
  5. Agricultură şi pescuit,
  6. Energie,
  7. Transporturi şi infrastructură,
  8. Dezvoltare socială, cultură, media, minorităţi, mediu,tineret şi sport,
  9. Statul şi siguranţa naţională,
  10. Externe şi afaceri europene,
  11. Fonduri europene,
  12. Românii de pretutindeni şi, ultimul capitol,
  13. IT.

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: