Prima pagină > Analize - Întrebări - Ipoteze - Păreri, Justiţie - Lege - Legislație > Judecătoarea Dana Gîrbovan (despre Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal): „O lege cu probleme serioase de constituţionalitate”

Judecătoarea Dana Gîrbovan (despre Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal): „O lege cu probleme serioase de constituţionalitate”

Judecătoarea Dana Gîrbovan

Judecătorul Dana Gîrbovan avertizează: „Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal nu este inofensivă”

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat vineri Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Judecătorul Dana Gîrbovan, fost preşedinte al Uniunii Naţionale a Magistraţilor din România, avertizează că legea aduce o atingere gravă dreptului la viaţa privată şi altor drepturi constituţionale.

O lege adoptată şi promulgată în mare viteză

Administraţia Prezidenţială anunţă că preşedintele Klaus Iohannis a promulgat vineri, 9 octombrie, Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Această lege prevede că furnizorii de reţele publice de comunicaţii de reţele electronice destinate publicului pun la dispoziţia instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, la solicitarea acestora şi în maximum 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare.

În lege mai este prevăzut că datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului, vor fi şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, în maximum trei ani de la data efectuării comunicării.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 23 septembrie, proiectul legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, după ce Senatul  îl adoptase, tacit, în 7 septembrie.

Judecător Dana Gîrbovan: „Legea aduce o atingere gravă dreptului la viaţa privată şi altor drepturi constituţionale”

Dana Gîrbovan, judecător de la Curtea de Apel Cluj Napoca şi fost preşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor  din România, avertizează că această lege aduce o atingere gravă dreptului la viaţa privată şi altor drepturi constituţionale.

Într-o postare pe o reţea de socializare, Dana Gîrbovan atrage atenţia că această lege permite tuturor serviciilor secrete – plus organelor cu atribuţii în domeniul apărării – accesul la datele de trafic reţinute de furnizorii de servicii de comunicaţii, pe ani de zile: „Pentru a înţelege cine are acces la datele noastre, Legea apărării naţionale prevede că organele cu atribuţii în domeniul apărării sunt Preşedintele României, Parlamentul, Guvernul, CSAT, precum şi forţele armate şi forţele de protecţie. Toţi aceştia vor avea dreptul de a solicita acces la datele noastre de trafic”.

Dana Gîrbovan este de părere că legea trebuia să provoace discuţii serioase în spaţiul public, în condiţiile în care aduce o atingere gravă dreptului la viaţa privată şi altor drepturi constituţional, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Ma mult, a fost adoptată de preşedintele Klaus Iohannis într-o tăcere suspectă.

După ce două legi cu fost deja declarate neconstituţionale de CCR, am citit cu interes noua lege, curioasă să văd în ce măsură aceasta respectă principiile statuate prin decizia CJUE din 8 aprilie 2014, precum şi prin decizia CCR nr. 440 din 8 iulie 2014. Concluzia este că nu prea le respectă”, spune magistratul, aducând şi argumente.

O lege de tip Big Brother

În primul rând, avem de-a face cu o lege „Big Brother”. Spre deosebire de variantele anterioare ale legii, spune Dana Gîrbovan, noua lege nu prevede obligaţia furnizorilor de reţele publice de comunicaţii de a reţine anumite date generate de activitatea lor. „O modificare adusă art. 5 alin. 1 din legea 506/2004, aparent inofensivă, poate avea însă ca efect practic stocarea acestor date pe o perioadă mult mai mare decât cea la care obliga vechea lege 82/2012, şi anume, de şase luni. Legea 506 prevede, la art. 5 alin.1, obligaţia că aceste date să fie şterse sau transformate în obligaţii anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări. Se subînţelege aşadar obligaţia de a fi şterse imediat. Prin noua lege se adăugă însă o nuanţa şi anume ştergerea datelor se va face «nu mai târziu de trei ani de la data efectuării ultimei comunicări», fără a se prevedea nici o condiţie suplimentară”, afirmă magistratul.

Ce înseamnă acest lucru? Explică tot Dana Gîrbovan: „Furnizorii nu sunt obligaţi să stocheze datele, dar dată fiind ambiguitatea textului, le pot păstra pe o perioadă de trei ani. Situaţia aceasta este mult mai gravă decât cea anterioară, nu doar pentru că durata de stocare permisă este mult mai lungă, ci şi pentru că nu există o uniformitate şi o previzibilitate a modului în care va acţiona fiecare furnizor”.

Dana Gîrbovan mai spune că lipsa din lege a obligaţiei de stocare nu este, însă, în niciun caz de natură să elimine pericolul neconstituţionalităţii: „De altfel, CCR a spus în mod expres că stocarea datelor în sine nu contravine nici Constituţiei, nici jurisprudenţei Curţii, ci problema e legată de modul în care se reglementează accesul la aceste date şi garanţiile oferite”.

O lege cu probleme serioase de constituţionalitate

Judecătoarea Dana Gîrbovan .Noua lege, atrage atenţia Dana Gîrbovan, nu prevede în mod expres că accesul autorităţilor la datele stocate şi utilizarea lor ulterioară trebuie să se facă în mod strict în scopul prevenirii şi al descoperirii unor infracţiuni precis delimitate sau al desfăşurării cercetării penale în cazul lor, fiind aşadar încălcat principiul proporţionalităţii (concluzia e explicit arătată în par. 61 din hotărârea CJUE. „Art. 12 ind.1 din lege prevede obligaţia furnizorilor de servicii de a pune la dispoziţia instanţelor de judecată datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, fără ca solicitarea instanţei să fie limitată la un anumit tip de cauze. Pe baza acestui text pot fi accesate date de trafic în orice fel de cauze, inclusiv civile. Nu am reuşit să identific o altă normă care să limiteze accesul la date prin raportare la tipul de infracţiune, iar Codul de Procedura Penală face referire la «categoriile de infracţiuni prevăzute de legea privind reţinerea datelor», care însă nu există”, afirmă magistratul.

Adăugând că solicitările organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse dispoziţiilor art.14 şi15 din Legea 51/1991, adică cele care reglementează emiterea mandatului pe siguranţa naţională. „Problema e, pe de-o parte, că noţiunea de organe cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale este diferită, mult mai largă, decât cea definită de Legea 51/1992. Pe de altă parte, nu este abrogat expres art. 13 lit.e din aceeaşi lege, care permite organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale să solicite accesul la aceste date fără mandat. Şi vom avea aşadar discuţii legate de abogarea sau modificarea tacită sau nu a acestei prevederi, de aplicarea legii speciale vs. lege generală, cu diferenţa de subiecte dată de menţiunea anterior amintită, problema numai bună de speculat de pasionaţii interpretării legilor. Faţă de importanţa subiectului, o astfel de necorelare nu este permisă, cu atât mai mult cu cât a fost menţionată expres în avizul Consiliului Legislativ”, subliniază Dana Gîrbovan.

Aceasta atrage atenţia că, în această lege, nu este prevăzută obligaţia procurorului de a înştiinţa persoana ale cărei date au fost accesate, dacă în cauză s-a dispus o soluţie de clasare sau de renunţare la urmărirea penală: „Paragraful37 din hotărârea CJUE arată riscul ca asemenea situaţie să genereze în mintea persoanelor vizate sentimentul că viaţa lor face obiectul unei supravegheri constante.”

O altă problemă identificată este că legea nu prevede modul şi durata de arhivare a suportului pe care sunt stocate informaţiile primite la parchet sau instanţe: „Alin. 5 din art. 12 ind. 1, nou introdus, prevede obligaţia furnizorilor de a nu şterge aceste date până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţelor de judecată. Reglementarea nu ia în calcul varianta exercitării căilor extraordinare de atac şi nici nu se prevede nimic vis a vis de soarta suportului cu informaţii existent la instanţă sau parchet.”

În concluzie, spune Dana Gîrbovan, această lege ar trebui să ne îngrijoreze mult mai serios: „E important ca măcar acum să se dezbată public, pentru a nu lăsa cetăţenilor impresia că legea este una inofensivă şi fără implicaţii grave în ceea ce priveşte libertatea lor”.

Autor: 

Articol publicat pe: 

putereaacincea.ro şi timpolis.ro

Data publicării: 12 octombrie 2015

Judecătoarea Dana Gîrbovan despre ea însăşi într-un interviu publicat de universuljuridic.ro la data de 5 decembrie 2015.

Președintele Uniunii Judecătorilor a vrut să se facă avocat! Vezi de ce a renunțat și ce spune acum

”În momentul în care m-au întrebat la Institut de ce vreau să fiu judecător, le-am spus că vreau să devin avocat”, mărturisește pentru Clujust.ro președintele Uniunii Judecătorilor din România, judecător Dana Gîrbovan de la Curtea de Apel Cluj, într-un interviu despre carieră pentru proiectul european „Link la primul job”. Aceasta spune că cel mai greu lucru ca tânăr judecător este să reușești să gestionezi puterea pe care o ai.

Judecătoarea Dana Gîrbovan, intens prezentă în mass-media cu luări de poziție în calitate de președinte al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, spune că dacă s-ar întoarce în timp, ar face aceeași alegere în ce privește cariera.

„Eram cred că prin clasa a 9-a când am citit o carte numită «Arta avocatului» și am rămas absolut impresionată de descrierea din sala de judecată, de modalitatea în care avocații își apărau clienții, de pledoariile acelea extraordinare din perioada interbelică și atunci m-am gândit: Asta vreau să fac! Vreau să devin avocat!

Despre Judecătoarea Dana Gîrbovan

 

Eu eram elev la un liceu de matematică-fizică, nu aveam nicio legătură cu partea umană. Le-am spus părinților mei că vreau să dau la drept. Nu au avut nimic împotrivă, în ciuda faptului că nu aveam nici în familie, nici prieteni, pe nimeni care să aibă legătură cu domeniul acesta. Am ajuns la Facultatea de Drept de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, am terminat facultatea, iar la ora aceea era destul de greu să intri în avocatură în condițiile în care nu aveai niciun fel de legătură cu lumea aceasta. 

Tocmai de puțină vreme se înființase Institutul Național al Magistraturii, unde puteai să accezi fără să ai recomandarea nimănui, practic depindea doar de tine. Așa că în momentul în care m-au întrebat la Institut de ce vreau să fiu judecător, le-am spus că vreau să devin avocat. Puteai deveni, după cinci ani de profesie, avocat. Însă, intrând în sala e judecată și profesând ca judecător, mi-am dat seama că mi-am găsit defapt menirea acolo. 

Cel mai greu este la început de carieră, dincolo de munca extraordinară pe care o ai, e o competinție imensă să intri în magistratură, cel mai greu lucru ca tânăr judecător este să reușești să gestionezi puterea pe care o ai. Ajungi judecător fără experiență de viață. Eu am intrat în sală la 23 de ani. Ești singur cu dosarele și-ți dai seama că nu e vorba de spețe pe care le rezolvi teoretic, ci de sentințe care influențează viața oamenilor. Fie că vorbești de divorțuri, de încredințarea copiilor, de stabilirea proprietății, chiar de cauze penale, libertatea fiecăruia.

Răspunderea pe care o porți este una enormă și la fel și puterea pe care o ai. În semnătura ta stă soarta acelei persoane. Iar dacă nu reușești să o gestionezi corect, să ai tu suficientă forță interioară, ajunge să te copleșească ea. Riscul cel mai mare este cel al autosuficienței. Trebuie să fii mereu în căutare, să-ți pui întrebări, să încerci să-i înțelegi pe cei ce vin în fața ta, să citești nu doar drept, ci și psihologie, istorie și să-ți păstrezi umanitatea și empatia față de persoanele respective.”, a povestit magistratul.

Interviul complet se potate vedea mai jos:

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: