Prima pagină > Inconștiență - Ipocrizie - Nesimţire, Minoritate - Majoritate, Noi şi alţii, Politicăraie - Partide - Politicieni > INADMISIBIL – Profitând de disprețul manifestat de autoritățile de la București față de Transilvania, ungurii din Haghita calcă în picioare minoritatea română adoptând drapelul secuiesc ca drapel al județului fără nici un însemn românesc

INADMISIBIL – Profitând de disprețul manifestat de autoritățile de la București față de Transilvania, ungurii din Haghita calcă în picioare minoritatea română adoptând drapelul secuiesc ca drapel al județului fără nici un însemn românesc

Dispreţul Bucureştiului faţă de problemele Transilvaniei naşte monştrii…

Politicianii de la Bucureşti par a nu înţelege că şi răbdarea ardelenilor are limite.

Par de asemenea a nu înţelege că diapreţul faţă de problemele Transilvaniei ar putea face ca într-o zi  să aibă nevoie de paşaport când doresc să se ducă să facă vacanţe de lux pe la Poiana Braşov ori Păltiniş, să îşi trataţi reumele cu apele minerale ale Harghitei … să plătească palinca, turţul ori horinca în euro … pentru că, fără restul României, Transilvania era demult în Spaţiul Schengen…

Transilvania poate trăi bine merci fără balcanismul, manelele şi corupţia importate de la Bucureşti … România fără Transilvania însă nu prea …

Se pare că politicienii de la Bucureşti, preocupaţi doar de propiile venituri şi privilegii, nu ştiu că tot mai mulţi ardeleni visează să vină ziua în care se vor duce la Bucureşti cu paşaport. Şi nu e vorba de unguri, secui ori saşi ci de români get beget.

Şi ce dacă a existat 1918 … oricum din  acea Românie lipsesc hălci babane …

Şi dacă dispreţul faţă de problemele Transilvaniei acea zi ar putea fi mult mai aproape decât îşi imaginează …

Harghita, Ținutul Secuiesc

Avem o lege care spune că:

Art. 1.

Cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale, care au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor dintr-o unitate administrativ-teritorială, au dreptul de a folosi limba maternă în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările ulterioare, ale Convenţiei-cadrupentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995, ale altor convenţii şi tratate internaţionale la care România este parte, precum şi ale prezentelor norme.

Art. 2.

(1) În raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale din unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor au dreptul să li se aducă la cunoştinţă, în limba maternă, ordinea de zi a şedinţelor consiliului local sau judeţean, precum şi hotărârile adoptate de acestea.

(2) În condiţiile prevăzute la alin. (1) cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul să se adreseze autorităţilor administraţiei publice locale şi aparatului propriu al consiliilor locale şi judeţene, oral sau în scris, şi în limba maternă, precum şi de a primi răspuns atât în limba română, cât şi în limba maternă.

……………..

Art. 4.

(1) În localităţile în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor se va asigura inscripţionarea denumirii localităţii şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.

(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile legii.

Drept să spun, nu am înţeles niciodată de ce s-a ales taman acel 20 % şi nici de ce acolo unde minoritarii sunt 20% îşi pot folosi limba maternă iar unde sunt 19,5% nu.

De asemenea, nu înţeleg de unde şi până unde marota cu învăţatul în limba maternă alta decât limba română dacă aceasta nu este însoţită de o bună cunoaştere a limbii majorităţii.

De multe ori s-a văzut că un elev care a făcut şcoala, până la nivel de opt clase sau de liceu, în altă limbă decât româna nu prea mai poate să meargă la un liceu sau o facultate unde nu se predă în limba lui maternă. Pur şi simplu nu va reuşi să îşi se descurce neînţelegând anumite aspecte a ceea ce i se predă cel puţin pentru că, spre deosebire de majoritari, elevul minoritar va trebui tot timpul să îşi traducă ceea ce se vorbeşte.

Cât despre cei care nu cunosc satisfăcător limba majorităţii îşi vor putea face meseria doar în zonele unde se vorbeşte limba lui.

Mi-e pur şi simplu groază că, Doamne fereşte, aş ajunge să am un accident într-o zonă unde majoritari sunt cei care, luat la nivel de ţară sunt minoritari, iar primul ajutor să trebuiască să mi-l acorde echipajul unei salvări nevorbitor de limba română.

În fine, dacă din motive despre care prefer să nu vorbesc, se permite folosirea limbii minoritarilor la inscripţionarea numelui localităţii, a unor instituţii auz la folosirea limbii minoritare în justiţie ori în administraţie, mi se pare OK dacă cei care folosesc limba minorităţii cunosc şi limba română sau dacă acasă omul preferă să îşi căsăpească nevasta pe ungureşte, ţigăneşte, nemţeşte, cinezeşte ori suedeză. Fiecare are dreptul să îşi trateze nevasta cum doreşte dacă aia e proastă şi n-are nimic împotrivă.

La fel şi cu folosirea unor însemne cum ar fi un drapel al unei minorităţi. E OK să îşi manifeste şi în acest fel existenţa, dar numai dacă o fac folosind respectivele însemne asociate cu însemnele apartenenţei la România.

Folosirea, însă, a unor însemne cu conotaţii clare, istorice, ale respectivei minoritare, minoritare pe plan naţional, fără a ţine cont de faptul că acolo există o minoritate românească deja depăşeşte limitele bunului simţ.

Adoptarea unor astfel de însemne ale majorităţii minoritare pe plan naţional ca însemn al unei subdiviziuni administrative, un judeţ, a drapelului aşazisului Ţinut Secuiesc, entitate existentă doar în minţile înfierbântate ale unora care nu recunosc Tratatul de la Trianon ar trebui să ducă la oarece arestări fără teama că ar fi political incorect.

Pentru cel puţin două motive, chiar fiind locuite de o majoritate maghiară, judeţele Harghita şi Covasna sunt judeţe ale României. judeţul Mureş nu intră în discuţie NU ESTE UN JUDEŢ MAJORITAR MAGHIAR.

Statistic vorbind, conform recensământului populației din 2002, județul Mureș are o populație de 581.628 locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km²,

Români – 53,26%, Maghiari – 39,30%, Țigani – 6,96%, Germani – 0,35%, Evrei – 0,03%, Alte grupuri etnice – 0,09%.

Vorbind însă despre judeţul Harghita lucrurile se schimbă un pic. Harghita este un județ în regiunea istorică Ardeal, în zona centrală a României, a fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Mureș-Autonomă Maghiară.

Județul Harghita are o populație de 326.222 locuitori, din care peste 56% traiesc în mediul rural. În județul Harghita, există 276.038 etnici maghiari, adică 84,61% din totalul populației.

Etnic vorbind, judeţul Harghita are următoarea componenţă:

– Maghiari – 276.038 (84,61%), Români – 45.870 (14%), Țigani – 3.835 (1,2%).

Chiar dacă minoritatea, local majoritară, maghiară are aproape 85%, judeţul Harghita este parte INSEPARABILĂ  a României.

În acest context, adoptarea drapelului aşazisului Ţinut Secuiec (albastru deschis cu o dungă lată orizontală, aurie şi o semilună, simbol musulman), entitate nerecunoscută oficial de nimeni, drept drapel al judeţului este o sfidare la adresa României şi a legii şi un gest nu doar neprietenos la adresa celor aproape 15% români.

Astfel, cum e şi normal, Forumul Civic al românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a anunţat că ei consideră că adoptarea steagului secuiesc ca drapel al judeţului Harghita „sfidează legea” şi „este o ofensă adusă statului român„, afirmând că prin această decizie „se pune în discuţie autoritatea statului în această zonă„.  

Într-un comunicat de presă transmis, de FCRCHM împreună cu asociaţiile şi fundaţiile care au aderat la platforma sa, decizia consilierilor judeţeni de a adopta steagul secuiesc ca drapel al judeţului Harghita, după ce o hotărâre similară a CJ din 2009 a fost fost anulată printr-o decizie a Curţii de Apel Târgu Mureş, „sfidează legea„.

În comunicat se spune: „Această decizie sfidează legea, din moment ce acelaşi steag al judeţului, în aceeaşi configuraţie coloristică, cu aceeaşi simbolistică şi aceleaşi proporţii şi dimensiuni, votat şi în 2009 ca steag al judeţului Harghita, a fost anulat prin Decizia nr. 2690/R din data de 26 septembrie 2012, a Curţii de Apel Târgu Mureş. În acest mod, judeţul Harghita, unitate administrativ-teritorială oficială a statului român, şi-a însuşit drapelul unei entităţi care nu există, asumându-şi, totodată, şi revendicările acesteia, în totalitate neconstituţionale„.

Deşi în alte părţi minoritatea maghiară se dă de ceasul morţii că îi e călcată identitatea în picioare dacă nu îşi văd însemnele sau limba folosite pe te miri unde, în Harghita unde deţine majoritatea pur şi simplu, cu un dispreţ şi o nesimţire specifice naţiei, calcă în picioare orice minoritate neţinând cont şi de părerea altora. Astfel conducerea FCRCHM arată că la adoptarea steagului judeţului nu s-a ţinut cont nici de propunerea sa ca drapelul să conţină şi un element heraldic românesc, şi nici de propunerea consilierului român Ion Proca, având acelaşi obiect, iar steagul votat are, în opinia semnatarilor comunicatului, „un caracter pur etnic maghiar„.

„Aprobarea acestui drapel este şi o ofensă adusă statului român. Steagurile simbolizează entitatea statală a populaţiei de pe un anumit teritoriu. Prin aprobarea acestui steag, care nu conţine niciun element care să-i reprezinte şi pe români, practic se pune în discuţie autoritatea statului în această zonă. Nici preşedintele CJ şi nici consilierii UDMR şi PPMT n-au putut fi clintiţi din opinia, exprimată obstinat, că aceste simboluri îi reprezintă pe toţi locuitorii şi toate etniile judeţului, niciodată argumentată şi în niciun fel justificată. FCRCHM consideră că avem de-a face, a câta oară, cu un clasic exemplu de ignorare voită a cetăţenilor nemaghiari ai judeţului, de evidentă discriminare culturală, de anihilare simbolică a existenţei românilor pe aceste meleaguri, de folosire abuzivă a votului democratic împotriva democraţiei înseşi”, scrie în comunicatul FCRCHM.

De asemenea FCRCHM atrage atenţia şi roagă instituţiile statului „să observe şi să ţină cont” în deciziile actuale şi viitoare de „diferenţa enormă dintre comportamentul inflexibil de stăpân medieval pe plan local şi apelul la toleranţă şi revendicările maximale pretinse de conducătorii politici români de etnie maghiară pe plan naţional şi european”, arborarea steagului secuiesc fiind „încă un element care tensionează relaţiile interumane” în zonă.

A fi obligat – se arată în finalul documentului – să accepţi mereu deasupra capului un steag care nu numai că nu te reprezintă, dar te şi sfidează, este încă un element care tensionează relaţiile interumane din acest areal, care ar putea fi cel puţin acceptabile în lipsa acestor provocări intenţionate – de care politicienii maghiari din zonă sunt perfect conştienţi şi pe care le comit sistematic, în vederea unor presiuni, şantaje sau tranzacţii viitoare cu puterea de la Bucureşti. Tranzacţii ale căror victime am căzut permanent din 1990 încoace„.

Vineri, 12 decembrie 2015, consilierii judeţeni din Harghita au aprobat, pentru a doua oară, după anularea în instanţă a primei hotărâri similare a aleşilor din 2009, drapelul secuiesc ca steag al judeţului. Steagul secuiesc a fost aprobat ca drapel al judeţului Harghita cu 24 de voturi pro, ale celor 21 de consilieri UDMR şi trei de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania, patru abţineri, ale consilierilor PCM, şi trei voturi „împotrivă”, ale consilierilor PSD şi PNL.

Drapelul albastru deschis, având pe el simbolurile secuieşti – steaua în opt colţuri şi semiluna (simbol musulman), în culoare galben-aurie – este steagul Consiliul Naţional Secuiesc (entitate nerecunoscută din puct de vedere legal) şi în 2008 a fost votat şi steag al aşazisului  „Ţinutului Secuiesc”, iar în noiembrie 2009, la iniţiativa preşedintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, a fost votat şi steag al judeţului Harghita şi folosit la toate manifestările publice, de cele mai multe ori cu încălcarea flagrantă a legii fiind folosit FĂRĂ DRAPELUL ROMÂNIEI, în unele cazuri alături drapelul de stat al Ungariei şi drapelul aşazisei  Ungarii Mari.

De atunci, el a fost arborat cu încălcarea legii pe sediile instituţiilor şi primăriilor din Harghita, iar din 2010, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, drapelul secuiesc este arborat pe Palatul Administrativ din Miercurea Ciuc, lucru extrem de las fel de grav ca şi lipsa absolut ineptă de reacţie a autorităţilor române de la Bucureşti, evident pentru că la Bucureşti se speră în colaborarea cu UDMR la alcătuirea unei viitoare majorităţi guvernamentale.

Amintesc că pe 26 septembrie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat definitiv şi irevocabil Hotărârea nr. 269/26.11.2009 a Consiliului Judeţean Harghita prin care drapelul secuiesc a fost adoptat steag al judeţului Harghita.

Prefectul de Harghita, Jean-Adrian Andrei, spunea, referitor la aprobarea „drapelului secuiesc” ca steag al judeţului, că i se pare inacceptabil ca o hotărâre a Consiliului Judeţean să nu respecte interesele tuturor cetăţenilor, urmând să analizeze „din toate punctele de vedere” acest proiect.

„Este inacceptabil ca o hotărâre a Consiliului Judeţean să nu respecte interesele tuturor cetăţenilor judeţului Harghita. Proiectul de hotărâre al Consiliului Judeţean adoptat, pentru că este doar un proiect de hotărâre, urmează să parcurgă cursul firesc şi legal, însă prefectul este cel care se va pronunţa asupra legalităţii actului administrativ, având în vedere că s-a aprobat acelaşi steag al judeţului care a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească, care are putere de lege, ca nefiind steagul judeţului Harghita”, declara, sâmbătă, presei, prefectul Jean-Adrian Andrei.

Acesta a mai adăugat şi că, în calitate de garant al respectării legii în judeţ, va analiza „din toate punctele de vedere” legalitatea hotărârii Consiliului Judeţean.

„Sigur, Comisia Naţională de Heraldică, după toate procedurile legale, va trebui să se pronunţe în acest caz, însă prefectul va analiza din toate punctele de vedere legalitatea hotărârii Consiliului Judeţean, mai ales că a fost depus şi un amendament din partea comunităţii româneşti”, mai spunea Jean-Adrian Andrei, prefectul judeţului Harghita.

ATENŢIE DOMNILOR POLITICIENI, DISPREŢUL SUFERAN FAŢĂ DE PROBLEMELE TRANSILVANIEI AR PUTEA SĂ VĂ COSTE

Nu că aş vrea să fiu prăpăstios, dar dacă dispreţul cu care sunt tratate la Bucureşti problemele de dincoace de Carpaţi  va continua, într-o zi ne vom trezi că atunci când am dori să intrăm în HarCov (prefer această denumire celei de „Tinut Secuiesc”) ni se va cere paşaportul. Iar când asta se va întâmpla, tare mă tem că răbdarea transilvănenilor se va termina şi cu tot calmul ardelenesc şi aceştia vor hotărâ că trebuie şi ei să treacă dincolo de Carpaţi cu paşaport.

Le-aş atrage atenţia domnilor şi doamnelor politicieni că atunci când PDL era perceput ca interesat de problemele Transilvaniei, a ajuns la putere. Când a dovedit dezinteres faţă de tentativa preşedintelui Ungariei de a veni cu bombardierul în România, ori când, deşi presa a arătat drapele ungureşti atârnate pe la şcoli sau instituţii de stat, PDL a rămas în aer cu susţinerea sfârşind prin a fi halit de un partid amărât care niciodată în istoria lui nu a trecut de 17%.

Dacă cei de la Bucureşti au cumva impresia că Transilvania poate fi şantajată cu minoritatea maghiară, greşesc. Chiar şi într-o o Transilvanie separată, maghiarii tot  clar minoritari ar fi, iar despre o lipire de Ungaria nu poate fi vorba. Şi nu neapărat pentru că nu ar dori-o românii majoritari ci pentru că Ungaria s-ar trezi cu o minoritate românească pe care nu o va mai putea trata aşa cum o tratează acum, ca formată din cetăţeni de mâna a doua, care au un singur drept, acela de a se considera unguri.

Economic vorbind însă, o Românie fără Transilvania ar avea nişte probleme mult mai mari decât îşi imaginează.

Cred că ar fi destul să ne referim doar la firmele transilvane cu sediul central la Bucureşti, deci acolo plătind impozite şi taxe …

Şi să vedem atuncu cu căcănarii politiciani vor mai avea de unde să îşi asigure tot felul de privilegii …

Gândiţi-vă domnilor politicieni … gândiţi-vă cum ar fi să aveţi nevoie de paşaport când vreţi să vă duceţi să faceţi vacanţe de lux pe la Poiana Braşov ori Păltiniş, să vă trataţi reumele cu apele minerale ale Harghitei … Gântiţi-vă că poate, într-o zi va trebui să plătiţi palinca, turţul ori horinca în euro … pentru că fără restul României Transilvania era demult în Spaţiul Schengen…

Transilvania poate trăi bine merci fără balcanismul, manelele şi corupţia importate de la Bucureşti … România fără Transilvania însă nu prea …

Gândiţi-vă, dacă puterea aparentă nu v-a luat complet minţile …

Gândiţi-vă că acea zi ar putea fi mult mai aproape decât vă imaginaţi …

P.S. Cum s-a văzut destul de clar astăzi când 5000 de ciobani manifestau afară, în timp ce în clădirea Parlamentului domnii şi doamnele politicieni erau preocupaţi de legea prin care îşi acordau pensii speciale … evident că li se va rupe şi de manifestările separatiste, iredentist agresive ale unei minorităţi încremenite într-o perioadă istorică în care se considerau cetăţeni superiori şi când, românii, pentru a putea avea şi ei nişte drepturi erau obligaţi să îşi maghiarizeze numele.

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: