Prima pagină > Nesimţire, Politicăraie - Partide - Politicieni, Republica Moldova > Republica Moldova, victima corupţiei de la Chişinău şi a nepăsării Bucureştiului

Republica Moldova, victima corupţiei de la Chişinău şi a nepăsării Bucureştiului

Drumul spre Europa a republicii Moldova pare a fi intrat într-o fundătură din cauza nepăsării celor care ar trebui să o ajute.

E şi vina ei, a corupţiei care o sufocă, dar şi a Preşedintelui Iohannis care nu pare a o avea pe agendă deşi se lăuda cu asta, a Bucureştiului preocupat de infecta luptă pentru putere şi de interesele personale, de tot mai aroganta şi autosuficienta Europă sclerozată şi rămasă înţepenită de laşitatea şi teama faţă de arabii refugiaţi şi de tot mai tupeista Rusie …

Încă odată, Republica Moldova se vede a fi ca o furnică pe o frunză purtată de valurile de furtună.

INDICATOR .Președintele României e undeva prin Florida, încercând să demonstreze cât de mult detestă România, regretând probabil că nu s-a dus mai departe, în Australia ori Antarctica, Consiliul Superior al Magistraturii își pune ca șef unul din autorii uneia din cele mai mari erori din istoria justiției mioritice în urma căreia o femeie a stat la pușcărie nevinovată timp de zece ani, presa nu mai ştie cum să unească ştirile despre puşcăriaşii care toarnă plozi vedetelor de fasion repudiate e politicieni cu drumul pas cu par de la spital la închisoare a unui condamnat , guvernanţii şi parlametari fac … şi ei probabil ceva.

Tuturor li se rupe de faptul în Republica Moldova  proeuropenii sunt prea penali pentru a mai rămâne la conducere, filoruşii bălesc aşteptând momentul … îşi ia ţara înapoi (hehehe, unde am mai auzit asta ?), Turcia şi Rusia reânvie vechi controverse punând din când în când paie pe foc, Ucrana începe să semene tot mai mult cu caprele negre părând pe cale de dispariţie …

La rândul lui, Occidentul nu mai ştie cum să îşiu schimbe scuteceleşi să îşi ascundă armatele, poliţiile şi sarviciile secrete îndată ce unu cu faţă de arăboc scoate brişca bălind la maţe de francez ori îşi desface şliţul poftind la nuri de nemţoaică.

Stă nelămurit dacă destul  să pupe Rusia sub coadă şi să închidă ochi când hoardele lui Putin invadează Crimeea, sperând că gazul nu se va scumpi. Stă inert ignorând faptul că Ucraina pare tot mai mult a avea zilele numărate, acceptând tacit că dacă îi vine şi Republicii Moldăva rândul la tăiere, aata e … fatalitatea deh.

Totul de dragul unei mult clamatei ordini internaţionale care seamănă tot mai mult cu invazia mondială a unor brenduri ca Pepsi, Coca Cola şi MacDonalds.

Sinistru, dar de-a dreptul haios fiind gestul de acum câteva zile, al  Coca Cola care şi-a cerut scuze că a publicat pe NET o hartă unde Crimeea este pământ rusesc (nu că asta nu ar exprima un adevăr, Ucraina cu nădragii plini de esenţa curajului nemai îndrăznicd măcar să spună că despre Crimeea că e a lor), pentru ca la 5 Ianuarie  să republice harta cu Creimeea revenită Ucrainei.

Din  toată nebunia asta pare a e pofila ca un spectru înfiorător faptul că , la Kremlin, printre sticlele de vodcă mişună nişte strategi de mare forţă, cu un spirit vizionar de o face să roşească toate babele Vanga, de nasulii prevestitoare.

Rusia ştia exact că Occidentul, scăldându-se în bunăstarea sa ca hipopotamul nămolul malştinilor africane, va tăcea ca dânsul în iarbă şi nu va îndrăzni să zică nici pâs şi nu va dori în ruptul capului să îşi asume oarece răspunderi, poate poate ruşii nu se vor atinge de puful în care îşi trăieşte dolce farniantele.

Deja Rusia pare sigură că un vânt dacă trage civilizaţia europeană, atât de arogantă în scleroza ei, se va prăbuşi la picioarele sale rugând să nu fie zdrobită.

România stă încremenită de spaimă şi nepăsare, neândrăznind să îşi asume poziţia de lider regional la care visează în visele sale umede şi cu care de laudă. Stă şi ea, Românica, aşa ca proasta, nimic părând a nu o putea scoate din aceasta.

Nu mai reacţionează nici când lăţeii democraţiei zbiară printre spume cât de ticălos de fostul marinar, ori blonda cu degetul pe aparatul respirator. Nimic…

Am tot văzut fel de fel de îmbăţoşări verbale referitoare  de viitorul măreţ într-ale politicii externe mioritice, pompoase dar dar cam la fel de goale precum capetele vorbitorilor, am tot auzit de ambiţii de căţărarespre noi culmi ale gloriei internaţionale care s-au dovedit nişte baloane de săpun care se sparg nelăsând nici măcar râgâielilor vorbitorilor, nişte ăia care se cred lideri naţionali, de fapt nişte păduchi incapabili să facă altceva decât să îşi burduşească grăsălanele conturi.

În discursul său, cu inflexiuni de RoboCop cu softul pentru vorbire aflat în safe mode, Preşedintele Iohannis, la aniversarea unui  an de la preluarea mandatului său de președinte ne vorbea despre “susținerea parcursului european” al Chișinăului, despre  “relația privilegiată cu Republica Moldova” şi despre faptul că Moldova va fi “o constantă” a politicii externe românești.

Părea chiar mai preucupat de ceea ce spunea decât de neratarea virgulelor puse de autorul discursului şi de punerea coresctă a accentelor în limba română.

Din păcate pentru dumnealui nu a putut să  dea nici măcar un exemplu de sprijin acordat basarabenilor.

Şi nu doar că nu s-a preocupat, în realitate, niciodată, de relaţia România – Republica Moldova, dar pur şi simplu s-a ferit sistematic de ea.

Era destul să se acorde asistenţă, nu neapărat bani, deşi din cei furaţi de VIP-urile de la Beciu Domnesc şi-ar găsi bune întrebuinţări.

La noi mai e cum e, dincolo de Prut însă, cu mici şi neînsemnate excepţii, cam totul e varză … Adică ar exista chestii care funcţionează … furtul deşi o ţară considerabil mai mică şi mai săracă decât a noastră acolo  se fură la nişte cote care îi fac pe penalii noştrii să se creadă puri ca nişte lebădoi.

 Soarta a plasat Republica Moldova aici, la confluenţa intereselor lumilor care o înconjoară precum un gândac între elefanţi care luptă pentru impunerea influienţei şi asta nu se poate schimba.

Nimeni nu poate face din moldovenii care atunci când sunt mângâiaţi pe mătreaţă de mâna Kremlinului bălesc de pofta pomenii nişte euroentuziaşti incurabili imeni nu-i poate vindeca peste noapte de traumele instituţionale, bolnave de sovietism,şi să facă din ei nişte atleţi ai democraţiei şi a valorilor europene. Numeni nu poate pretinde aşa ceva…

Totuşi, dacă relaţia cu Chişinăul ar fi fost pe agenda neamţului măcar în propierea traiului cât mai plin de privilegii senioriale şi a poftei neostoite de vacanţe de nabab, Bucureştiul ar fi putut pune piedică miasmelor apetisante venite de la Moscova şi ar fi putut împinge puţin ţara spre Europa.

Republica Moldova e o ţară mititică, vulnerabilă şi cu o personalitate străvezie. Nu poate aspira la a respira singură fără ajutor extern …  şi asta e drept.

Iohannis și gaşca lui de consilieri, năcar când nu se leagănă în braţele lui Morfeu pe la întâlnirile interneţionale,  ar fi putut profita de faptul că Rusia a slăbit un pic presiunea asupra Moldovei din stânga Prutului deoarece  e acum preocupată de invectarea de  teamă în ciolanele Stanbulului, de recâştigarea influienţei în Orientul Mijlociu prin dirijarea ostilităţilor din Siria şi de adormirea vigilenţei sclerozatei Europe prin gazarea cu gaz ieftin ca să nu vază cum sfâşie Ucraina năucită de băgarea proiectilului pe ţeavă de către  Flota Mării Negre de la Sevastopol.

Ar fi putut să mai ungă un pic mecanismul de apropiere dintre România şi Republica Moldova.

Președintele României preferă să lase Moldova să fie dusă de curenţi în deriva ei spre nu se ştie unde (dar se poate bănui).

Teamă mi-e că Iohannis a văzut cum la Chişinău se proofilează o criză care îi ca schimba destinul micii ţărişoare pentru multă vreme lucru care arată că pe agenda lui Iohannis Republica Moldova a rămas doar un obiectiv cu care îşi poate împopoţona discurdul când nu mai are ce spune, un obiectiv dintr-o vitrină care se va sparge când prima muscă se va aşeza pe el.

Cum a dovedit că nu prea îi pasă de România neconsiderăd că e de datoria ca preşedinte să ciocnească o cupă de şampanie de Ziua Naţională sau să promoveze un pic turismul minând măcar că se simte binişor în concediu pe coclautii patriei; cam aşa pare să nu îi pese  că Republica Moldova se colorează tot mai puternic, iar, în culori ruseşti.

Şi-o fi luat dumnealui Preşedintele şi gaşca de sicofanţi ţara înapoi, la fel se pare că şi Rusia e pe cale să îşi ia Moldova înapoi, cum nu pare să îi pese că întrebg orizontul pare a deveni tot mai rusesc, Bulgaria a avut şi va avea întotdeauna o bentiţă colorată ruseşte precum au femeile o şuviţă mov in naştere, Ucraina se diluează, Ungaria şi ea devine tot mai obedientă Kremlinului … Dacă mai punem şi Marea Neagră tot mai dominată de flota rusească de la Sevastopol …

Probabil nu îi va păsa nici când România va începe să se sufoce  şi să moară …

Sau, poate, se va trezi cine trebuie și îi va spune că dacă tot iubește atât de mult vacanţele prin locuri îndepărtate, poate să rămână liniştit acolo şi să îşi continue somnul nepăsării…

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: