Prima pagină > Analize - Întrebări - Ipoteze - Păreri, Ilegal - Imoral - Indecent, Nesimţire, Republica Moldova > ŢEAPA MOLDOVENEASCĂ PE ENERGIE: Un MWh produs de centrala din Transnistria cu gaz rusesc: 65 de euro. Un MWh importat din România ar costa doar 40-42 de euro

ŢEAPA MOLDOVENEASCĂ PE ENERGIE: Un MWh produs de centrala din Transnistria cu gaz rusesc: 65 de euro. Un MWh importat din România ar costa doar 40-42 de euro

Ana Otilia Nuţu, expert în politici de energie şi infrastructură de transport la Expert Forum (EFOR), consideră că Republica moldova ia o ţeapă greu de imaginat.

Moldoca importă tot gazul din Rusia, cea mai mare parte din acest gaz fiind consumat în centrala din Transnistria, culmea fiind că centrala e deţinută tot de Rusia.

Astfel că Moldova ajunge să lătească 65 de euro pentru un  euro MWh  pe când, dacă l-ar cumpăra din România acest preţ ar fi de doar 40-42 de euro.

Ana Otilia Nuţu

Moldova, prizoniera Moscovei. Alimentarea cu gaze şi energie, afacere rusească

Alimentarea cu gaze şi cu energie electrică a Moldovei este, în prezent, o afacere rusească, una pe bani mulţi. Pentru ca această situaţie să se schimbe trebuie ca România şi UE să se implice şi nu doar cu vorbe, ci investind.

Moldova importă, în prezent, tot gazul pe care îl consumă, din Rusia. Cea mai mare parte din acest gaz se consumă, culmea, în Transnistria, în special pentru producţia de energie electrică. Moldova cumpără apoi această energie electrică de la o centrală transnistreană deţinută de o companie rusească, a explicat marţi Otilia Nuţu, expert în politici de energie şi infrastructură de transport la Expert Forum (EFOR)

Evident, energia electrică cumpărată de la transnistreni este scumpă, mai scumpă decât pe piaţa românească. Astfel, dacă pe piaţa engros din România, costul unui MWh este de 40-42 de euro în Moldova preţul este de 65 euro. Mai mult, deşi plătesc un preţ atât de mare, banii respectivi nu sunt folosiţi pentru plata gazului consumat pentru energie electrică, ci se duc într-o companiei off-shore ai cărei acţionari nu sunt cunoscuţi.

„Este foarte posibil că, fără să ştie, moldovenii să plătească, de fapt, pentru companii care sunt fie deţinute de autorităţile transnistrean, fie de ruşi în mod direct.”, a declarat Nuţu.

Din toată această „afacere” păgubiţi ies, evident, moldovenii. Pe lângă faptul că au energie electrică scumpă, datoria cea mai mare pe care o are toată Moldova faţă de Gazprom este legată de consumul din Transnistria şi se ridică la aproximativ 65% din PIB-ul ţării, a explicat experta.

Soluţia

Potrivit expertei, soluţia pe termen lung este ca Moldova să nu mai depindă exclusiv de energia electrică produsă în centrala transnistreană, care este deţinută de Rusia şi căpuşată de firme offshore. De asemenea, trebuie create soluţii şi pentru aprovizionare directă cu gaze, alternativă la Gazprom.

Otilia Nuţu a reamintit că există deja unele proiecte în acest sens, însă tot ce s-a realizat până acum a fost o bucăţică de gazoduct (Iaşi-Ungheni). Deşi inaugurat cum mare fast în 2014 acest gazoduct nu are mare relevanţă, România livrând prin el cam 1% din consumul de gaze al Moldovei.

„Trebuie făcute investiţii şi pe partea românească şi pe partea moldovenească. Pe partea noastră sunt necesare 110 milioane de euro, dintre care anul trecut au fost alocate, prin fonduri europene, pe anii până în 2020 jumătate din această sumă. În ceea ce priveşte partea moldovenească, potrivit unui studiu de fezabilitate recent, costul este mult mai mare decât estimat iniţial, respectiv 92 de milioane de euro faţă de 70, iar Uniunea Europeană va da doar 10 milioane din această sumă.”, a explicat experta.

Exporturile nu ar fi benefice doar pentru Moldova ci şi pentru România care de când nu mai pompează cantităţi uriaşe de gaze în afacerile lui Ion Niculae, actualmente la puşcărie, este foarte interesată de pieţe externe.

„Apare din ce în ce mai mult o presiune din partea Românie să exporte gaze şi energie electrică. Însă, evident, Gazprom nu va vrea să permită accesul în reţeaua lui proprie de gaze a gazului care vine din România aşadar autorităţile din Moldova vor trebui să construiască infrastructura necesară pentru a importa gaze şi energie de la români, infrastructură ce va trebui să permită accesul nediscriminatoriu al oricărui furnizor, potrivit regulilor UE.”, a explicat Otilia Nuţu.

Şi pe partea de energie electrică există o serie de proiecte care, din punctul de vedere al României sunt foarte avantajoase căci s-ar putea vinde energia electrică produsă în Dobrogea. Însă toate proiecte costă bani iar Moldova este acum o ţară aproape falimentară.

UE trebuie să se implice. Inclusiv cu bani

Din punctul de vedere al specialistei, pentru ca infrastructura din Moldova, dacă se contruieşte , să aibă un impact real asupra consumatorilor din Moldova este să se aplice regulile europene. În acelaşi timp, există, evident, presiuni asupra actorilor din piaţă să nu se aplice aceste reguli europene pentru ca ei să nu aibă concurenţă din partea unor noi linii.

Acesta este motivul pentru care şi UE ar trebui să sprijine foarte puternic reforme, precum depolitizarea reglementatorului în domeniul energiei, întărirea reglementatorului, o să apară tot felul de presiuni, prin corupţie, prin nepotism, prin presiuni din partea industriei reglementate – dar în acelaşi timp se pune problema să dea şi nişte bani pentru asta. Căci, în condiţiile în care acum avem şi deficit bugetar şi ditamai criza financiară este foarte greu să te aştepţi ca infrastructura să poată fi construită fără sprijin financiar din afară.”, a explicat Otilia Nuţu.

Ce poate face România

Pentru ca România să convingă că într-adevăr este interesată de rezolvarea problemei de dependenţa energetică a Moldovei de Rusia trebuie să participe cu bani de investiţii, asigurându-se, bineînţeles, că banii daţi Moldovei merg în proiecte concrete de infrastructură şi sunt cheltuiţi cu îndeplinirea unor condiţii, consideră Otilia Nuţu.

Experta a reamintit că România a pus deoparte, cel puţin la nivel de discurs, de câţiva ani de zile, o sumă de 100 de milioane de euro care urma sa fie oferită tocmai pentru construcţia de infrastructură, proiecte de investiţii etc.

„100 de milioane nu înseamnă o sumă foarte mare, nu poţi construi din ei şosele, şi infrastructură de apă, şi canalizare şi gaze, dar pot fi alocaţi pentru realizarea a unu sau două proiecte mari, pe care să le poţi urmări cu adevărat şi se pot pune condiţii ca administrarea acelei infrastructuri să se facă în condiţii europene.

Cu alte cuvinte, dacă vrem să reducem dependenţa Moldovei de Rusia prin reguli europene, ne trebuie anticorupţie şi reguli administrative serioase, şi abia mai târziu ar trebui să ne preocupe partea de stabilitate a Guvernului. Trebuie să foloseşti pârghiile pe care le ai, respectiv banii, pentru a te asigura că se aplică nişte reguli aşa cum ar trebui ele aplicate”, a concluzionat experta.

Autor: Loredana Diacu

Sursa: epochtimes-romania.com

Ana Otilia Nuţu este aceeaşi care în 2012 spunea că toate contractele denunţate de Hidroelectrica ar trebui să fie făcute publice deoarece ar putea conţine lucuri valoroase înclusiv pentru justiţie, restectivele contracte putând arăta cum s-a furat într-o complicitate generalizată.

Tot ea mai spunea atinci că, fiind în faţa unei campanii electorale, foamea de resurse  era mare aşa că puteau apărea tentaţii.

Claudia Pârvoiu scria la data de 27 iulie 2012 pe hotnews.ro:

In ultima luna, Hidroelectrica a denuntat sase contracte bilaterale din 10. Dar, chiar daca au fost anulate, aceste contracte nu au fost facute inca publice. Intrebat de HotNews daca vor publicate, Remus Vulpescu, administratorul special al Hidroelectrica si seful Oficiului pentru Participatiile Statului si Privatizare in Industrie (OPSPI), a raspuns ca „aceste contracte nu sunt clasificate”.

Principalele declaratii ale Otiliei Nutu

Cat de benefica a fost pentru Hidroelectrica intrarea in insolventa? Putem spune ca intrarea in insolventa a fost benefica abia in momentul in care se  finalizeaza acest proces. Trebuie sa vedem ce va face cu cantitatile care sunt eliberate din aceste contracte, daca vor fi toate puse pe bursa, le ce preturi  se vor tranzactiona si daca va reusi, intr-adevar, Hidroelectrica sa se repuna pe picioare. Deocamdata acesta este un prim pas si este un pas foarte bun,  insa riscurile raman in continuare.

Care sunt riscurile intrarii in insolventa? Una dintre temeri este ca ar fi ca ar putea sa se incerce incheierea unor contracte, cum a fost cel cu Mittal in  care cerea o cantitate foarte mare de energie pe piata. Hidroelectrica a fost singura companie care oferea acea cantitate la un pret foarte mic. Se pot  incerca anumite contracte in afara bursei in intregime. Mai pot fi lucruri care s-au mai incercat anul acesta si au fost blocate de Fondul Monetar  International si de Fondul Proprietatea. Deci, pana cand nu vom vedea ca toate contractele noi se incheie in mod transparent si sunt publicate fara clauze  secrete sau ascunse prin cine stie ce sertare, nu vom putea sa fim siguri. Acum totusi suntem in fata unei campanii electorale, este foame mare de resurse,  asa ca exista riscul acesta sa apara tentatii.

Trebuie publicate contractele bilaterale? Toate contractele denuntate trebuie sa fie facute publice, pentru ca in acele contracte exista informatii foarte  valoroase si ati vazut cat de mare a fost interesul publicului pentru acel contract (n.red. contractul cu Energy Holding care a fost publicat de Nasul TV) si  cat s-a discutat pe acel subiect. Practic, din acele contracte se vede exact modul in care s-au facut afacerile cu Hidroelectrica in ultimii zece ani, se  vede cum s-a furat de la stat intr-o complicitate generalizata.
Retelele cele mai mari care castiga foarte multi bani din contractul cu statul sunt transpartinice si din cauza aceasta justitia este acum o miza foarte  mare. Publicarea acelor contracte ar ajuta si justitia, eventual, daca nu au avut acces pana acum, sa vada care sunt cei care au semnat, dupa care sa-i  intrebe pe fiecare in baza caror documente si in baza ordinelor cui au semnat aceste contracte in defavoarea Hidroelectrica. Cu  siguranta exista clauze similare (n.red. ca cele din contractul cu Energy Holding) si in cazul celorlalte contracte, pentru ca toate au fost in aceeasi categorie de contracte dezavantajoase pentru Hidroelectrica. In iarna, FMI a cerut o analiza din partea Ministerului Justitiei si Ministerului Economiei cu posibilitatea de renegociere si de reziliere a acestor contracte. Aceasta analiza nu s-a primit pentru niciunul dintre contracte. Probabil ca toate contractele seamana cu ce am vazut la Energy Holding.

In ce masura ar trebui Alro sa beneficieze de tratament preferential? Eu cred ca in cazul Alro si in cazul vechilor contracte pe care le-au avut cu Mittal,  lucrurile stau chiar mai simplu decat in cazul traderilor. Aceasta pentru ca exista o investigatie inceputa de Comisia Europeana pentru ajutor de stat ilegal.Si spre deosebire de traderi care pot sa-si inchida maine pravalia si pleaca din tara, Alro si cu Mittal au aici fabrici pe care nu le pot inchide si sa plece imediat. Deci, daca se va constata ca Alro a primit ajutor de stat ilegal si este foarte probabil ca aceasta sa fie concluzia investigatiei Comisiei  Europene, Alro va fi obligata sa restituie banii din urma. Deci, dupa parerea mea nu este in avantajul Alro sa continue sa ceara un pret mult sub piata.  Toata lumea, cred eu, a cazut de acord ca exista preturi care sunt preturi de piata, preturile din bursa OPCOM sunt foarte apropiate de preturile de pe  celelalte burse de energie. De aceea, nu inteleg de ce unul dintre cumparatori ar trebui sa beneficieze de tratament preferential fata de toata cealalata  parte a economiei romanesti. E adevarat ca Alro este o companie mare care consuma foarte multa energie electrica. Insa din cauza ca Alro beneficiaza de un  asemenea contract, poate un alt producator cu si mai multi angajati nu beneficiaza de conditii similare. Unde tragem aceasta linie? Si tocmai faptul ca  exista aceasta investigatie din partea Comisiei Europene ne arata ca lucrurile nu sunt corecte.

Vanzarea unor pachete mici de energie pe bursa pot fi garantii viabile pentru banci? In primul rand, Hidroelectrica nu a participat pana acum cateva zile la  Bursa OPCOM, in afara de Piata Zilei Urmatoare (PZU). Asa ca trebuie sa invete in perioada urmatoare cum se pot face contractele in asa fel incat sa obtina  cele mai bune preturi. Este foarte bine ca Hidroelectrica a inceput acest lucru cu contracte mici. Trebuie sa testeze intai piata, sa vezi cati cumparatori  ai avea la pachete destul de mici, pentru ca daca pui un pachet mare pe care il pui pe bursa, s-ar putea sa fie un singur cumparator interesat si sa ofere un  pret mai mic decat daca ai da 10 contracte la cantitati mai mici si sa vina mult mai multi cumparatori. Hidroelectrica, dupa parerea mea, nu are nevoie de  garantii foarte mari pentru aceste imprumuturi la banci pentru ca daca se repune pe picioare, practic ar fi o companie foarte viabila. Si nu-si pune nimeni  problema ca Hidroelectrica sa nu fie in stare sa restituie un imprumut. Ea a reusit sa supravietuiasca in conditiile in care toate energia pe care o produce  este vanduta la preturi mult mai mici decat ar putea sa fie obtinute. Deci, pe masura ce Hidroelectrica va pune aceste cantitati pe bursa, increderea  bancilor se va baza pe rezultatele profitabile ale Hidroectrica. Nu au nevoie de o garantie printr-un contract foarte lung. Pe de alta parte, Hidroelectrica  va putea sa faca si contracte lungi prin bursa. OPCOM da posibilitate sa faci contracte multianuale, se pot face conditii de preturi. De exemplu, poti sa pui  un pret care sa fie corelat cu indicii de pret din bursa, asa cum se intampla si in alte parti. Si in viitor vor aparea si instrumente financiare asa cum  sunt in bursele de energie din strainatate. Ele trebuie sa intre si in Romania din 2013. OPCOM are in pregatire astfel de instrumente.

In ce masura ar putea fi afectata listarea Hidroelectrica de insolventa?
Depinde cum va fi gestionat intregul proces. A fost o masura foarte riscanta de la  bun inceput si lucrurile s-au resimtit mult dincolo de Hidroelectrica. Am vazut ca a scazut si ratingul Transelectrica, au intrat bancile in panica. De acum  incolo va exista o atentie foarte mare care se va acorda Hidroelectrica si de catre finantatorii internationali si de catre mediul de afaceri. Insa, daca  procesul va fi gestionat bine si toate contractele se vor face asa cum trebuie, nu ar trebui sa apara ca o pata neagra, ci dimpotriva. Cei care ar investi in  Hidroelectrica vad ca vechea problema care a capusat Hidroelectrica ani de zile a disparut.


Cum va fi rezolvata problema contractelor incheiate cu termocentralele la preturi foarte mari?
Acele contracte au fost justificate prin faptul ca  Hidroelectrica era blocata de acele contracte pe termen lung de vanzare. Daca nu reusea sa produca suficient trebuia sa cumpere din alta parte ca sa acopere  obligatiile contractuale. Acesta este si argumentul pe care l-a adus Energy Holding atunci cand a contestat forta majora. Prin asta s-a facut doua lucruri.  Baietii destepti au beneficiat de aceleasi cantitati de energie, indiferent ca ploua sau nu ploua. Practic, nu si-au asumat niciun risc. Pe de alta parte,  Hidroelectrica oferea, de fapt, o subventie incrucisata centralelor celor mai ineficiente. Acum, practic, nu mai exista aceasta scuza. Cred ca nu ar mai  trebui sa se intample asa ceva. Pe de alta parte, subventiile incrucisate, adica ceea ce se intampla pana acum ca Hidroelectrica lua scump si vindea ieftin  pentru a intretine in viata aceste centrale ineficiente sunt, in mod explicit, interzise de Legea Energiei.Daca va uitati in vechile rapoarte ale  administratorilor de la Hidoelectrica, o sa vedeti acolo ca ele sunt justificate cumva, se incerca sa se dea o oarecare aparenta de legalitate prin faptul ca  s-ar putea candva asa se infiinteze campionii integrati. Trebuiau sa se justifice cumva legal, desi erau explicit interzise.

Sursa: hotnews.ro

 

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: