CLAUDIA POSTELNICESCU: „… preşedintele Klaus Iohannis este, în acest moment, izolat complet faţă de cei care l-au învestit cu încrederea lor în noiembrie 2014.”

Mi-aş permite să pun acest articol al Claudiei Postelnicescu publicat în contributors.ro  sub trei  motto-uri:

„Castelele de nisip care nu sunt construite pe un fundament solid ci pe minciună, ipocrizie şi făţărnicie sunt măturate de primul val care le loveşte.”

„Sic transit gloria mundi”

„Errare humanum est, perseverare diabolicum” 

Izolarea Preşedintelui – actualizat 

A trecut puţin timp de la declaraţia nefericită a preşedintelui Klaus Iohannis în favoarea Antenei 3, considerată victimă a libertăţii de expresie, ceea ce este o manipulare atent ţesută pentru inducerea în eroare a opiniei publice, victimizarea Antenelor, implicit a omului care le deţine, Dan Voiculescu, şi poziţionarea Antenelor ca vectori ai democraţiei şi libertăţii de exprimare în luptă cu statul răzbunător care acţionează la comanda politică a …DNA. Nici mai mult, nici mai puţin. Justiţia devine un instrument de represiune a libertăţii sub bagheta dictatorială a Codruţei Kovesi. Şi nu doar DNA, ci şi ANAF, întregul guvern, chemat la raport.

A urmat recent decorarea a 1700 de persoane ca „luptători pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 – luptători cu rol determinant”, printre care se numără oameni consideraţi de către opinia publică mai degrabă impostori decât luptători. Se ştie că în primele zile de la preluarea puterii de către revoluţionarii lui Ion Iliescu, o serie de băieţi deştepţi s-au dus să îşi ia certificate de revoluţionari, deşi nu ieşiseră nici măcar pe stradă în ultimele zile ale lui decembrie 1989. Peste 6000 de oameni au depus cerere pentru a fi consideraţi „luptători cu rol determinant”, listă pe care figurează şi o serie de actori şi mici celebrităţi. Nu neagă nimeni curajul şi meritul incontestabil al celor care au ieşit pe străzi în perioada 16-25 decembrie 1989, însă mai multă meticulozitate şi stricteţe în a filtra adevăraţii luptători de impostori nu este niciodată de prisos într-o ţară dominată de ultima categorie, de 25 de ani încoace. În general, oamenii cu adevărat curajoşi nu simt nevoia să se laude sau să îşi aroge drepturi, pretenţii financiare sau de altă natură, aşa cum a făcut-o deputatul Eugen Nicolicea care a declarat că: „Mare parte din contribuabili (adică cei care îi plătesc lui indemnizaţia) ar fi rămas şi acum cu Ceauşescu.” E bine, am scăpat de Ceauşescu şi am rămas cu Nicolicea, luptător determinant fără de care nu se întâmpla eliberarea patriei de sub dictator. Suntem nişte norocoşi şi, fiind noi atât de norocoşi, de ce nu le-am plăti şi pensii speciale, după ce le-am dat bugete pe mână ani la rând, din care s-au alimentat averi colosale de milioane de euro?! Mie chiar mi se pare prea puţin. Ar merita să ne retragem şi să îi lăsăm în continuare tot pe ei, nu?!

Nu. Suficient este suficient. Jaful, prăduirea, impostura şi tupeul trebuie să înceteze, iar dacă ei nu vor trebuie forţaţi prin transparenţă, insistenţă şi acces la procesul decizional. Toţi oportuniştii vremurilor tulburi trebuie să dispară de pe scena publică. Este un paradox şi o lipsă de claritate morală desăvârşită să onorezi astfel de oameni, în timp ce dosarele revoluţiei despre adevăraţii eroi sunt închise şi se luptă doi avocaţi pe la CEDO să arăte de ce statul român este dominat de impostori şi ticăloşi rămaşi infiltraţi în sistem. Înţelegem chiar că unii dintre cei decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis au dosare penale şi sunt cunoscuţi interlopi. Ştiu că nu preşedintele ţării face verificarea şi filtrarea, ci i se propun spre decorare de către cei din staff-ul său. E însă nevoie de mai multă implicare din partea preşedintelui, mai multă informare, din mai multe surse, pentru a putea să ia decizii bine cumpănite.

Iar asta nu este suficient. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat ieri că îi retrage decoraţia „Steaua României” lui  László Tőkés, deşi, dintre mulţii decoraţi, despre László Tőkés, cu toate erorile lui ulterioare, măcar ştim sigur că el a fost cel care a stârnit scânteia revoluţiei în Timişoara, de la el a pornit totul, prin refuzul de a ceda presiunilor securiştilor. Lucrurile astea se ştiu, sunt – sau ar trebui să fie – în manualul de istorie al României. Actualizare: înţeleg că există o decizie a ICCJ privind motivarea Consiliului Naţional al Ordinului Naţional “Steaua României” privind retragerea decoraţiei, caz în care preşedintele respectă o hotărâre a instanţei, nu este o decizie arbitrară nejustificată, nu aveam informaţia aceasta mai devreme.

În consecinţă, cred că preşedintele Klaus Iohannis este, în acest moment, izolat complet faţă de cei care l-au învestit cu încrederea lor în noiembrie 2014. În umbra preşedintelui se vede chipul omului sistemului, cel care îl sfătuieşte – prost, domnule Mihalache, prost! – pe preşedinte cum să nu supere sistemul.

Închei prin a spune că noi, cei care am determinat masiv alegerea lui Klaus Iohannis, prin mobilizarea noastră pe reţele informale, care nu pot fi controlate de sistem, urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia preşedintelui şi ne manifestăm o maximă îngrijorare cu privire la ultimele sale declaraţii şi decizii.

Autor: Claudia Postelnicescu

Sursa: contributors.ro