Arhiva

Archive for aprilie 2016

Sarbători fericite !

Sărbători Fericite !

Sărbători fericite !!!

Guvernul „Cioloş” – Un guvern tehnocrat, apolitic şi onest din care face parte PSD-istul Vasile Dâncu, plagiatorul Tobă şi incompetenta, mincinoasa şi escroacă Simona Man, expreşedintă PSD şi viceprteşedintă UNPR? … No sheet …

30 aprilie 2016 2 comentarii

GUVERNUL CIOLOŞ – ŢEAPA DE LA „COLECTIV”

Acum câteva zile Preşedintele Iohannis zicea că Guvernul Cioloş „ … nu este  Guvernul meu”.

Aşa o fi, pe Dacian Cioloş nu l-a desemnt dumnealui ci Sfântul Duh ameţit de fumul de la Colectiv … da’ ştiu că s-a românizat rău neamţul.

Tot despre Guvernul Cioloş s-a tot spus şi repetat că e un guvern tehnocrat, format din profesionişti apolitici, oneşti, fără probleme cu justiţia.

Cât de apolitic poate fi un guvern cu pesedistul pur sânge Vasile Dâncu pe post de vicepremier, cât de onest poate fi un guvern cu un ministru, Tobă, inamovibil, demonstrat ca plagiator, sau cu o ministresă ca Pufoşica de la Finanţe care şi-a permis să spună că „românii au uitat cum se munceşte pe doi  lei”… uitând cam care e nivelul veniturilor româneşti faţă de cel din ţările europene care se respectă.

Cât de apolitici, oneşti şi profesionişti or fi cei care formează Guvernul Cioloş dacă abia după o jumătate de de an Premierul a observat că are ca secretară de stat pe o impostoare nototie ca Simona Man, fostă preşedintă a PP-DD-ului lui Dan Diaconescu, vice preşedintă, en titre, a UNPR, plantată în funcţia de secretar de stat de Ponta, la Turism şi mutată la Agricultură din cauza crasei incompetenţe, acuzată că ar fi nu doar profund incompetentă ci şi mincinoasă, escroacă şi neloială …

Simona Man

POVESTEA ŢEPEI DE LA „COLECTIV”

A fost incendiul de la „Colectiv”. Au murit oameni şi în numele lor s-a ieşit în stradă să se protesteze. Doreau să afle de ce au murit cei arşi şi cine se face vinovat.

Manifestaţia a alunecat rapid (corect spus „a fost împinsă”) spre o manifestaţie antisistem. Cu un cinism la fel de feroce ca al ucigaţilor Preşedintele a spus: „Au murit oameni, Guvernul trebuie să plece”. Şi Guvernul a plecat.

Trebuia pus altceva în loc. A chemat la negocieri politicienii. A cerut să se întâlnească şi cu liderii  Străzii. Strada nu se „copsese” încă nu avea lideri.

A încropit o discuţie cu un grup care s-a erijat în reprezentanţi ai Străzii. Minţeau. Între ei era şi un  fost guvernator al Deltei Dunării. El nu putea fi reprezentant al unei manifestaţii antisistem pentru că el a fost ca şi Guvernator al Deltei reprezentantul Sistemului.

Preşedintele a spus că se va duce şi în stradă şi îi va asculta pe cei de acolo. S-a dus dar minţea. Nu îi asculta. El avea deja soluţia … cu cel pe care l-a desemnat avusese deja discuţii preliminare.

Preşedintele avea trei variante:

Prima: Să desemneze un premier care să facă un guvern politic… ar fi arătat că nu îi pasă de ce vrea Strada şi face exact ceea ce e convnabil pentru el şi politicieni.

A doua: Să desemneze un premier inacceptabil. Ar fi împins ţara spre alegeri anticipate. Lucrurile se rezolvau şi totul era OK, doar că asta nu le convenea politicienilor. I-ar fi prins cu nădragii în vine, nepregătiţi pentru o campanie electorală.

Cele două variante ar fi arătat că Preşedintele are o personalitate puternică şi că este clar de o parte sau alta. Politicianii l-ar fi putut arunca în o logică a suspendării, Strada l-ar fi putut face ca la următoarele alegeri să nu mai poată fi ales.

Laş din fire, a optat spre cea mai proastă variantă, a treia. Un guvern curat cică, d.p.v. penal , zis tehnocrat. Adică format din tehnocraţi fără culoare politică. Aşa s-a zis.

În prima secundă după ce Guvernul a fost anunţat s-a văzut minciuna. Vicepremier, Vasile Dâncu… Până nu demult acesta era un „greu” al PSD, „Pufoşica” de la Finanţe, cu generoasele-i buci încă neobişnuite cu noul fotoliu spunea cu cinism că „românii au uitat cum se munceşte pe doi lei”, şi asta în condiţiile în care veniturile în România sunt departe de a putea fi numite venituri europene. Dacă îi spui unui european că în România sunt şi venituri de 250 de euro se uită la tine ca la cineva dus cu pluta. Ar zice că asta e o aberaţie deoarece chiar şi locuitorii falimentatei Grecii câştigă mai bine.

Mai e pe acolo şi un ministru Tobă, acuzat cu subiect şi predicat de plagiat…

Dacă doar miniştrii ar fi semi OK ar mai fi cum ar fi… În spatele lor există echipe luate de la guvernul anterior. Dacă ar fi apolitice cu se sugera ar mai merge.

Doar că nu e aşa. Guvernul Cioloş este cât se poate de politic.

SIMONA ALLICE MAN – „Apolitica” fostă preşedintă a Partidului Penalului Dan Diaconescu, în prezent   Vicepreşedintă a UNPR

Mulţi se miră de inaficianţa Guvernului Cioloş când era destul să se uite cine sunt cei din spatele miniştrilor şi ar fi înţeles că dacă partidele dau ordine guvernul se blochează.

Cum Dumnezeu să vorbeşti de un guvern apolitic atunci când, în funcţa se secretar de stat ai o fostă preşedintă de partid şi actuală vice preşedintă a altui partid numită de fostul premier în guvern?

Acum vreo două zile Premierul Cioloş tocmai o dădea afară pe Simona Allice Man, fostă preşedintă a Partidului Penalului Dan Diaconescu actualmente vicepreşedintă, ÎN FUNCŢIE, a UNPR.

Cum ziceam, Dacian Cioloş a eliberat-o din funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii pe fosta preşedintă a PP-DD, Simona Allice Man.

Premierul a numit doi secretari de stat noi la Ministerul Muncii şi la cel al Mediului. Decretele au fost publicate joi în Monitorul Oficial.

Fosta preşedintă a Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD), Simona Allice Man, în prezent vicepreşedinte UNPR, a fost numită secretar de stat la Agricultură în mai 2015, după ce a fost retrasă de la Autoritatea Naţională pentru Turism.

SIMONA MAN- INCOMPETENTA

Păi cine să fie? Prin noiembrie, 2014 premierul de la acea vreme, Victor Ponta o „planta” pe Simona-Allice Man, preşedintele Partidului Penalului-Dan Diaconescu (PPDD)  la conducerea  Autorităţii pentru Turism (ANT), cu rang de secretar de stat. La acea vreme postul de preşedinte al ANT este vacant după ce, cu vreo două luni mai înainte, Răzvan Filipescu a demisionat de la conducerea instituţiei,  surse  din zona politică şi turism, motivând retragerea prin tensiunile existente între acesta şi ministrul pentru IMM şi Turism, Florin Jianu. ANT se afla în subordinea Ministerului Economiei şi în coordonarea ministrului delegat pentru IMM, mediul de afaceri şi turism.

În 2015, PP-DD-ul condus de Simona Man, simţind că Dan Diaconescu, stăpânul de facto al partidului urma să se cazeze volens nolens la „casa cu cazare obligatorie şi gratii la fereşti”, începea să cristalizeze un curent condus de ţoapa în discuţie. Astfel, primul mare scandal care a izbucnit în exterior a fost momentul în care o delegaţie a PP-DD contestată membrii grupului parlamentar de la Camera Deputaţilor, formată din Simona Man, Dan Diaconescu, Radu Orzata, Liviu Neagu, Ionel Agrigoroaei, a răspuns invitaţiei la discuţii  adresată de Preşedintele Iohannis tuturor partidului. Le cădea acel mit de partid anticiocoiesc atât de uzitat de tătucul caracalean la vremea când construia formaţiunea telefonic.

Deputaţii au susţinut într-un comunicat că ei nu se simt reprezentaţi de delegaţia care s-a dus la Cotroceni:

„Salutăm inițiativa Președintelui României, domnul Klaus Iohannis de a invita la consultări partidele parlamentare. Considerăm că problemele României nu se pot rezolva decât cu dialog și consens. Având în vedere însă, că la aceste consultări a fost invitată și conducerea PP-DD, conducere care este artizanul îndepărtării din partid a tuturor parlamentarilor, ne vedem obligați să vă aducem la cunoștință că delegația PP-DD chemată azi la Palatul Cotroceni nu reprezintă punctul de vedere al Grupului parlamentar format din deputați aleși pe listele PP-DD”, se arată în comunicat.

Pe la sfârşitul lui Aprilie 2015, iată că în guvernul Ponta se fac nişte schimbări şi Simona-Allice Man, preşedintele Partidului Poporului-Dan Diaconescu, este retrasă de la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Turism şi numită, în funcţia de secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

În acea zi, năroada preşedintă a Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT)aflându-se la Mamaia unde a arătat plină de triunfalism că litoralul românesc este pregătit pentru deschiderea sezonului estival, taman când  hotelierii făceau tot felul de presiuni ca organele de control să nu îi verifice  în minivacanţa de 1 Mai … specific guvernului Ponta ca gura să vorbească vrute şi nevrute.

„Am venit astăzi aici tocmai pentru a vedea stadiul pregătirilor în vederea deschiderii sezonului estival. Până în acest moment, am făcut un scurt tur în Mamaia, iar de aici plecăm în sudul litoralului ca să vedem şi acolo stadiul pregătirilor. Ceea ce am văzut până acum, ne-a încântat privirile, hotelurile sunt pregătite, chiar foarte pregătite să primească turiştii. Credem că va fi un sezon în care turiştii vor fi mulţumiţi de ceea ce le vor oferi aceste structuri turistice”, a declarat atunci Simona Man într-o conferinţă de presă.

Reprezentantul Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc şi investitor pe litoral, Virgil Stancu, a la rândul său, la conferinţa de presă, că în sudul litoralului nici zece la sută din unităţi nu sunt pregătite să deschidă de 1 Mai şi a cerut ca hotelierii să nu mai fie obligaţi prin lege să-şi deschidă unităţile de la această dată.

„Nu ne mai obligaţi să deschidem la 1 Mai pentru că, în sudul Litoralului nici 10%  din unităţle de cazare  nu sunt pregătite să deschidă la 1 Mai.  Ne obligaţi prin lege să deschidem la 1 mai printr-o lege neconstituţională”, a afirmat Virgil Stancu.

Dealtfel, prin luna martie acelaşi an, reprezentanţii agenţiilor de turism şi hotelierilor de pe litoral au cerut demisia cât mai grabnică  Simonei Man de la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Turism, acuzând-o că blochează proiecte precum emiterea voucherelor de vacanţă şi aplicarea impozitului forfetar, aceasta răspunzând atunci că de vină este birocraţia.

„Este incredibil cum Simona Man nu înţelege ce responsabilitate are. În ANT lucrurile merg prost, iar autoritatea duce Guvernul în ilegalitate pentru că legea voucherelor de vacanţă, deşi intrată în vigoare la 1 ianuarie, nu se poate aplica. Din acest motiv hotelierii au pierderi de milioane de lei”,  spunea  Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

„Cerem demisia doamnei Simona Man şi îl rugăm pe primul ministru să numească în acest post un specialist adevărat, care să redreseze activitatea ANT”, a mai adăugat Burcea.

Cu vreo săptămână înainte de această tărăşenie, presa  anunţa  că telefoanele Autorităţii Naţionale pentru Turism au fost tăiate pe 2 aprilie, angajaţii acesteia neputând fi contactaţi, cu o săptămână înaintea deschiderii sezonului pe litoral. Simona Man, contactată telefonul mobil personal,  a declarat atunci că telefoanele au fost întrerupte pentru că a expirat contractul semnat de ANT în urmă cu doi ani cu un operator de telefonie.

Surselor oficiale declarau că  că nu pot contacta telefonic ANT nici companiile care participă la licitaţii, nici hotelierii si nici agenţiile de turism, dacă au nevoie de asistenţă sau dacă întâmpină probleme.

„Ca imagine, este dezastruos ce se întâmplă”, au mai spus sursele.

Potrivit aceloraşi surse, angajaţilor care se ocupă de autorizare şi control conducerile hotelurile refuzau, se pare, la ordinul Simonei Man, să semneze  mandatele pentru a pleca în controale, pe motivul că „nu sunt bani”. Astfel, cu vreo  săptămână înainte de deschiderea sezonului estival, autoritatea statului care se ocupă de turism nu apucase să verifice dacă structurile de cazare de la mare sunt pregătite sau nu să primească turişti. „Se găsesc însă bani pentru deplasările externe ale conducerii ANT. Ar trebui ca autorităţile abilitare să verifice eficienţa cheltuirii banului public din care se fac aceste deplasări”, ar mai  fi declarat sursele din turism.

Amintesc că Autoritatea pentru Turism era instituţia care coordona turismul românesc, îl verifica  care verifică şi îl  clasifică.

SIMONA MAN – NELOIALĂ, MINCINOASĂ ŞI ESCROACĂ

Simona Man se dovedeşte a nu fi doar de o incompetenţă crasă.

Este şi o femeie neloială, mincinoasă, escroacă.

Dealtfel partidul pe care îl plămădise Dan Diaconescu în lungile lui nopţi de aberare, s-a dovedit a fi atras o grămadă de ciudaţi, un rahat dezarticulat, fără cap şi fără coadă, complet dezorientat. O adevărată apologie a grotescului politic.

Despre Simona Man se ştia că s-ar ocupa  împreună cu concubinul său, Marin Jivoin, cu trafic de maşini second hand.

Ei cumpărau prin  firma SC Autojile SRL, autoturisme de lux din SUA la preţuri mici, le duceau în Germania unde concubinul aranja actele şi făcea contractele de vânzare-cumpărare, dublând preţurile maşinilor, apoi acestea erau vândute în ţară sau mai rău banii erau încasaţi şi maşinile nu mai ajungeau niciodată la cumpărători.

Astfel au fost ţepuiţi viceprimarul Drăgan Ion din oraşul Mihăileşti, judeţul Giurgiu, care ar fi fost înşelat cu suma de 250.000 euro şi Vlad Ion, din Slatina, soţul prim-procuroarei de la Parchetul Slatina, care a fost înşelat cu suma de 50.000 de euro, pentru o limuzină BMW. Pe lista de ţepuiţi ar fii fost şi doctorul Şerban Brădişteanu, înşelat şi el cu suma de 150.000 euro tot pentru un autoturism de lux. Vitimele din această poveste au susţinut la vremea respectivă că relatările din presă sunt reale şi că există chiar o plângere penală împotriva concubinului Simonei Man, depusă la o secţie de poliţie din Capitală. Dar, deşi în particular sunt revoltaţi că i-a păcălit preşedintele PP-DD, nici unul dintre păgubiţi nu doreşte să facă public adevărul în această poveste financiară.

Simona Man a mai fost implicată într-o poveste care vizau nişte tranzacţii cu o moară din localitatea Dorobanţi. Şi aici ea a fost suspectată de înşelăciune ordinară.

E vorba de o  afacere controversată în care este implicată Simona Man, prin firma MaxCargo Company, unde este acţionar, priveşte intrarea în insolvenţă a unei mori din Arad. Fosta proprietară susţine că a fost păcălită de administratorul morii, care era mână în mână cu reprezentanţii MaxCargo. „Administratorul a emis facturi către MaxCargo, dar nu ştiu cât grâu a intrat la noi concret. Şi-au dat banii unii la alţii şi pe mine m-au scos în faliment. Am făcut plângere penală, dar nimeni nu se ocupă. Eu nu mai ştiu ce se întâmplă acum”, a explicat jurnaliştilor Angella-Csilla Farago, fosta proprietară a Morii Dorobanţi.

Primarul comunei unde are sediul declarat firma MaxCargo Company ne-a explicat că reprezentanţii acesteia nu au mai raportat nici un fel de activitate la Primărie. „Ceva pământ a avut, dar acum nu mai e nimic. O ştiu pe fata de la OTV. A avut o problemă cu moara de la Dorobanţi. Ceva prieteni de familie de-ai lor au fugit cu banii. Dar au şi ei de recuperat“, a declarat primarul localităţii, Gheorghe Lăcătaşu.

Contactat, tatăl Simonei Man a declarat că aceasta ar fi fost, sărăcuţa, cea păgubită în povestea cu Moara Dorobanţi. „Nu merge nicicum afacerea asta. Deocamdată staţionează. O să facem altă firmă şi cu asta o să vedem ce o să facem. Dorobanţul are să ne dea nouă 45.000 de euro”, a fost singura explicaţie a părintelui. Acesta nu a dorit să discute despre afacerea Autojile. „Astea sunt aberaţii. Gata, drum bun şi sănătate”, a spus dumnealui.

Ca de obicei,  Simona Man şi  Dan Diaconescu nu au putut fi contactaţi telefonic pentru a lămuri toate aceste chestiuni. Deşi la telefonul preşedintei PP-DD a răspundea o persoană care s-a recomandat a fi secretara sa, şi-i va transmite solicitările jurnaliştilor, aceştia spun că nu au mai primit nici un fel de lămuriri.

Ei, dar cum îi cam place să umble cu cu coada pe sus, pepededistouneperizda se pretinde a fi nepoata Mareşalului Averescu,  cel care a înfiinţat în perioada interbelică partidul Liga Poporului.  Traba e că dacă ar fi nepoata lui Averescu ar trebui să aibă cel puţin vreo 70 de ani.

Pentru conformitate, la scrierea articolului, 

ca surse de informare, am folosit articolele:

Dacian Cioloș a eliberat-o din funcție pe Simona Man

  (publ: 29 Apr, 2016)

dcnews.ro

Simona Man, liderul PPDD, retrasă de la Turism, a fost numită secretar de stat la Agricultură

(publ: 6 Mai,  2015)

mediafax.ro

Scandal în PP-DD: „delegația care a participat la discuțiile cu președintele Klaus Iohannis nu ne reprezintă

(publ: 12 Ian, 2015)

paginadepolitica.ro

Ponta a numit-o pe Simona Man, preşedintele PPDD, la conducerea Autorităţii pentru Turism

(10 Nov 2014)  

gandul.info

Afacerile lui “Stelu” protejate de Simona Man

(22 Dec 2014)

jurnalul.ro

PPDD, prin preşedinta sa, escroaca Simona Man, face frumos din codiţă către … ghici

(6 Mai 2013)

romanicablues.wordpress.com

Membru PPDD: Nu Dan Diaconescu conduce partidul, ci Simona Man şi gaşca din jurul acesteia

(21 mai 2013)

mediafax.ro

Realitatea TV … DOSAR DE CANDIDAT: Simona Man şi Mircea Andrei

(5 Nov 2012)

realitatea.net

Preşedinta PPDD, Simona Man, acuzată de impostură

(23 mai 2012)

cotidianul.ro

Cine e Simona Man ? Presedinta PP-DD

aleex.net

Alina Gorghiu critică PSD pentru „cea mai mare batjocură la adresa democrației românești”, dar nici prin cap nu îi trece să îşi dea demisia ea şi Blaga pentru circul cu candidatul la Primăria Generală a Capitalei

Alina Gorghiu, Liviu Dragnea

Cum ne-a obişnuit, Alina Gorghiu, Cporeşedintele PNL, s-a apucat să critice pe Facebook, cum îi stă bine, mai nou, unui politician care se respectă să-şi critice adversarii, mai precis pe liderii PSD pentru excluderea din partid a lui Valeriu Zgoneadeoarece acesta a sugerat că Preşedintele PSD ar trebui să îşi prezinte demisia după instanţa supremă l-a condamnat fără drept de apel la doi ani de puşcărie cu suspendare  în Dosarul „Referendumul”.

„Partidul s-a făcut scut în jurul unui președinte penal – a scris pe condul dânsei de Facebook doamna Gorghiu –  ignorând aspirațiile cetățenilor la o clasă politică integră. Problema în PSD nu este excluderea lui Valeriu Zgonea, pentru care nu am o mare apreciere, ci coalizarea conducerii partidului cu un condamnat penal pentru fraude electorale. Votul în unanimitate, în urma căruia Zgonea a fost exclus din partid pentru că a cerut ca în fruntea PSD să nu se afle un om condamnat definitiv în justiție, reprezintă cea mai mare batjocură la adresa democrației românești și arată că orice speranță de reformare a acestui partid este iluzorie”.

Martor îmi e Dumnezeu că îi dau dreptate 100% doamnei Gorghiu. Mai ales că se pare că multe probe care îl înfundau şi mai rău pe Dragnea, nu au fost prezentate.

Sorina Matei, pe siteul său  sorinamatei.ro postează la data 23 aprilie 2016 un   devastator articol intitulat EXCLUSIV. PROBELE DIRECTE PE LIVIU DRAGNEA CARE NU AU FOST ÎN SPEŢA „FRAUDE LA REFERENDUM”. GREŞELILE UNUI IMPORTANT DOSAR.” care începe aşa:

  • Cel puţin cinci adrese transmise de Liviu Nicolae Dragnea organizaţiilor judeţene ale PSD, preşedinţilor şi directorilor de campanie, înainte de referendumul de suspendare din 29 Iulie 2012 au lipsit atât din rechizitoriul trimis în instanţă cât şi din dosarul referendumului. Este vorba despre adresele nr. 690/ SG/16.07.2012, 692/SG/17.07.2012, 694/SG/18.07.2012, 698/SG/ 23.07.2012 şi 716/ SG/ 27.07.2012, emise în perioada 16-27 Iulie 2012 de la cabinetul secretarului general al PSD, ştampilate şi semnate „cu prietenie, Liviu Dragnea, secretar general”.
  • În instrumentarea dosarului referendumului, ca „probe cu caracter de certitudine” pe învinuitul Liviu Nicolae Dragnea, procurorii DNA au folosit doar trei adrese: 683/SG/12.07.2012, 687/SG/13.07.2012 şi 688/SG/14.07.2012, emise perioada 12-14 Iulie 2012, la începutul lunii, procurorii care au instrumentat speţa nesolicitând PSD toate adresele emise în perioada lunii Iulie a anului 2012 pentru a creiona întreaga complexitate a speţei.
  • În rechizitoriul trimis în instanţă, procurorii au susţinut că semnătura lui Liviu Dragnea pe toate cele trei adrese incluse în dosar este “indescifrabilă”, în condiţiile în care aceasta coincide cu semnătura olografă a lui Liviu Nicolae Dragnea din declaraţiile publice de avere şi din interpelări depuse şi semnate la Parlament.
  • Instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a făcut judecata pe fond a dosarului vorbeşte şi ea despre alte greşeli în instrumentare: “Reţinerea unei situaţii de fapt contrară probelor administrate, în cursul urmăririi penale, obligă procurorul la o prezentare a argumentelor care au condus la înlăturarea lor, or, în această cauză acestea lipsesc total. Dacă Parchetul avea cea mai mică îndoială cu privire la realitatea afirmaţiilor martorilor sau a concluziilor raportului de constatare întocmit de propriul specialist, este de neînţeles de ce nu a audiat nici măcar o singură persoană dintre semnatarii acestor mesaje ( pentru a verifica dacă şi cum a fost posibilă cunoaşterea modului în care s-a votat), de ce nu a investigat în niciun fel această faptă care reprezintă cea mai gravă dintre acuzaţiile aduse inculpatului Liviu Nicolae Dragnea

Sursa articolului şi continuarea pe siteul Sorinei Matei:

sorinamatei.ro

Problema de de altă natură nu de faptul că doamna gorghiu nu ar avea dreptate aici.

În acest caz suntem cam în situaţia în care, după ce nu şi-a pus nici un picuţ de cenuşă pe frumoşii zulufi pentru aberantul amantlâc PSD, PNL, PC numit generic USL, am văzut cum doamna Gorghiu a îmbrăcat armura şi a pornit la lupta pentru votul uninominal, mult mai logic şi democratic, în două tururi de scrutin. Nici u regret pentru faptul că atunci PNL şi ea însăşi au votat cu mare bucurie pentru acest fel de vot deoarece astfel USL „puşca” dintr-un foc un minim 10% suplimentar. Nu tu scuze, nu tu regrete că şi-au pierdut capul, nu tu recunoaşterea măcar a faptului că a fost, în realitate, o mare eroare politică (ca să nu zic o mare porcărie) ce va avea repercusiuni pentru multă vreme.

Acum, în acelaşi fe,l îi critică pe Dragnea. Zice bine ce zice, dar de vreme ce nu recunoaşte că ea şi PNL erau în gaşca pentru care lucra abscons Dragnea. A fost şi ea între cei care au spus prostile legate de cei 7,4 milioane de retardaţi care ar fi votat pentru demiterea Preşedintelui.

Atunci când Băsescu a fost suspendat nu cumva exact şeful ei, Căcărău Adormitul a fost Preşedinte interimar, ba, dacă ne mai amintim un pic, atunci, dacă lovitura de stat reuşea, tot el, şeful Alinuţei era cel care ar fi candidat şi probabil ar fi fost ales…

Sunt ferm convins că ştia ce făcea Dragnea cum ştia ce făceau şi alţi… din toate partidele USL, inclusiv PNL.

Ar trebui să îi spună cineva că indiferent ce astfel de critici face, totul sună a dracului de fals şi că se vede de la o poştă cum de fapt singura chestie pe care o doreşte nu e altceva decât dorinţa oportunistă de a puncta electoral încă un pic…

Teamă mişe că astfel nu face decât să contrubuie la scăderea în sondaje.

Tot de o scădere accentuată va fi, probabil, vorba şi dacă Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, după porcăria cu circul legat de candidatul pentru Primăria Generală a Capitalei, nu îşi vor da binemeritata demisie.

În fine, E problema lor …

În fond, dacă cei doi se cramponează de fotoliile de copreşedinţi ai PNL şi încă vreo câţiva de funcţiile înalte din PNL şi vor reuşi să ducă PNL la nişte scoruri pe care nu şi le pot imagina nici în cele mai rele coşmaruri (Încă vreo două boacăne şi vom vedea un PNL de scor cu o singură cifră … asta e … Ghinion că liberalii nu sunt în stare să îşi aleagă nişte lideri adevăraţi şi nu nişte ăia care mimează doar că ar face ceea ce trebuie…

Prin eliminarea lui Zgonea PSD arată că este doar o organizaţie de tip mafiot

27 aprilie 2016 2 comentarii

Între caracteristicile care definesc o organizaţie de tip mafiot, una este aceea că poţi, ca mambru al acesteia, să furi, să ucizi, să mituieşti, să faci trafic, să violezi etc. Nu ai nici o problemă, ba mai mult, dacă eşti membru de încredere eşti protejat pe cât posibil să scapi de consecinţe. 

Dacă prin ceea ce ai făcut, indiferent cât de ilegal este, se consideră că eşti merituos şi ai toate şansele să fii promovat. Linguşirea cât mai explicită la adresa Naşului familiei este extrem de apreciată.

Eşti considerat drept membru de mare încredere dacă, prin faptele tale, poţi să fii acuzat şi condamnat de Lege dacă eşti prins.

A trezit cuiva, oare, ceea ce am spus mai sus impresia că a mai văzut ceva similar undeva? 

Nu se înşeală deloc. Şi nu este doar o afirmaţie gratuită ci una care se poate susţine, la detaliu, prin exemple  atât de multe încât poate crea unora impresia că vorbim de lucruri cât se poate de normale.

Mă voi referi la un singur exemplu:Partidul Social Democrat…

Liviu Dragnea

ŞI TOTUŞI, CEEA CE A FĂCUT DRAGNEA SE NUMEŞTE CORUPŢIE

Cred că nu merită să mai povestesc toată tărăşenia care a dus la condamnarea definitivă de către ÎCCJ a Preşedintelui PSD la doi ani de închisoare. Nici faptul că PSD are, în statut şi în normele de integritate adoptate, referiri clare privindu-i pe cei condamnaţi definitiv. Acolo se face referire la „fapte de corupţie”.

Profitânduse de gradul intelectual extrem de scăzut al „turmei” pesediste s-a speculat că infracţiunile la legea electorală, când, la Referendum, oamenii lui Dragnea trimiteau alegătorii la vot sub şantaj, făceau ca în urne să apară voturi ale unora care  nu erau în ţară sau erau deja decedaţi, ori făceau ca, în schimbul unor sum de bani,unii să voteze multiplu etc. Sunt nişte fapte extrem de grave care, indiferent de ce spun escrocii de la vârful PSD, SUNT FAPTE DE CORUPŢIE.  Corupţia nu acţionează doar când Neica Nimeni îi bagă în buzunar şpaga Domnului Imortantu’ ci şi invers, când de exemplu, pentru un kil de ulei şi unul de făină, sau pentru 50 de lei, Neca Nimeni se duce să voteze cum vrea Domnuzl Importantu’ sau îi dă acestuia buletinul pentru ai  fi folosi datele la votare ilegală.

Tot corupţie este şi asta şi încă una de cel mai înalt grad de periculozitate deoarece loveşte o societate democrată exact la temelie slăbind-o şi întărind un anumit grup de iniţiaţi în nişte poziţii de forţă, de unde pot controla trinomul, Bani-Influenţă-Putere, reuşind să se autoperpetueze şi să se întărească în poziţia de unde conrolează societatea. Astfel, forţa dată de democraţie şi de modul în care membrii obişnuiţi şi omeneşti ai societăţii îşi pot impune voinţa.

JUMĂTĂŢILE DE ADEVĂR SPUSE DE PSD SUNT DE FAPT MINCIUNI

Modul în care a reacţionat PSD la aflarea sentinţei date lui Liviu Dragnea ne arată că Partidul Social Democrat este o organizaţie de tip mafiot, bazată pe minciună (jumătăţile de adevăr în interpretarea faptelor se numeşte tot „minciună”).

Se tot vorbeşte de faptul că la Referendum Preşedintele Băsescu ar fi fost demis pentru că 7,4 milioane de oameni au votat pentru demitere. Da, este adevărat că 7,4 milioane de oameni. Doar că la vot, pentru ca referendumul să poată fi considerat valabil, trebuiau să fie prezenţi jumătate plus unu din numărul de cetăţeni, în alt caz (chiar şi în cazul unei egalităţi), Referendumul în sine este considerat invalid şi rezultatele lui nu pot fi luate în seamă din punct de vedere legal. Deci, cei 7,4 milioane de oameni au votat într-un refrendum care nu a existat din punct de vedere legal.

Legat de Liviu Dragnea, se afirmă că faptele lui nu sunt fapte de corupţie şi nu au produs daune.

Daunele nu pot fi considerate dacă se referă la anumite sume de bani. Pot fi, deşi neevaluate în bani, daunele pot fi mult mai mari lovind societatea. A-i da cuiva ceva doar pentru a se duce la vot, (interesul lui Dragnea fiind, de fapt, prezenţa), sau exercitarea de presiuni (chiar şi prin ameninţarea că dacă nu se duce la vot îşi pierde pensia, salariul, ajutorul social etc)  se numeşte tot corupţie. Votul fiind un drept şi nu o obligaţie, omul poate hotărâ nu doar în ce fel votează ci şi dacă votează.

PSD NU ESTE UN PARTID DEFINIT DE DEMOCRAŢIE CI UNUL BAZAT PE INTERES ŞI DICTATURĂ

  • S-a afirmat că nefiind vorba de o condamnare cu executare, modul în care se aplică prevederile statutare şi cele din normele de integritate ale partidului poate fi negociat.

Fals… Faptul că se vorbeşte doar despre „suspendare” şi nu despre „suspendarea executării pedepsei” induce ideea că ar fi vorba despre „suspendarea condamnării”. Aceasta este o manipulare absolut odioasă.

  • PSD se afirmă a fi un partid democrat. Iar fals a… Prin faptul că Valeriu Zgonea a fost eliminat pentru că şi-a permis, absolt logic să pretintă aplicarea statutului şi a normelor de integritate cerând demisia lui Liviu Dragnea.

A fost eliminat din partid pentru că ar ataca astfel unitatea şi interesele partidului şi ar fi lovit în scorul lui electoral. Dimpotrivă, el nu lovea deloc în interesele PSD în general şi pe termen lung ci îl ajuta astfel la curăţarea parţială a imaginii de partid unde infractorii sunt protejaţi şi promovaţi, iar faptul că a fost eliminat în timp ce este extrem de greu să numeşti un conducător PSD care nu are probleme cu legea întăreşte imaginea de partid de infractori.

PSD – ORGNIZAŢIE DE TIP MAFIOT

Este destul să priveşti spre conducerea de nivel mediu, înalt şi foarte înalt a PSD şi să observi că nu prea poţi găsi pe cineva care să nu aibă conflicte cu Legea, unii dintre ei fiind suspectaţi de prejudicii egale cu sume pe care mulţi nici măcar nu le pot vizualiza cu ochii minţii ca teanc de bani. Şpăgile de zeci, sute de mii, milioane ori de zeci de milioane de euro sunt nişte sume pe care mulţi nu le câştigă pe întreaga perioadă a vieţii lor în care îşi rup oasele muncind  ca nişte robi pe sume de nimic. Da, conducerea PSD este formată din persoane de acest fel, sumele care le sunt ataşate ca prezumtice prejudicii fiind cumva proporţionale cu înălţimea poziţiei în partid.

Pentru  protejarea penalilor cu gulere albe s-a ajuns la nişte aberaţii inimaginabile.

Dacă ai în Constituţie un articol ca Articolul 16, în care se spune: la alin (1) „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări” şi la alin. (2) „Nimeni nu este mai presus de lege”, interpretarea imunităţilor care îi protejează pe politicieni împotriva abuzurilor ca fiind valabile şi asupra unor fapte clare de corupţie este ilegală şi neconstituţională deoarece se introduce un filtru controlat DIN AFARA PUTERII JUDECĂTOREŞTI.

Cam la fel ar trebui să sune şi acea şedinţă unde Dragnea a fost protejat ÎMPOTRIVA REGULAMENTULUI, doar pentru că astfel penalii din PSD pot spera că şi ei vor fi protejaţi.

Faptul că acesta a primit o pedeapsă care, pe lângă faptul că este ridicol de mică vis-a-vis de gravitatea faptelor şi anume de organizare şi coordonare a unui grup în vederea încălcării flagrante a Legii electorale este un abuz pentru care ar trebui traşi la răspundere  şi magistraţii implicaţi în judecare.

Pe de altă parte, având în vedere că ceea e a făcut Dragnea era în folosul USL, deci şi a TUTUROR partidelor din care formau Uniunea, ar trebui ca şi celelalte partide din USL, PNL, PC,  să suporte consecinţe. De exemplu suspendarea dreptului de a participă la alegeri pentru o perioadă bine definită. Liviu Dragnea „lucra” şi în numele lor, nu?

GRANZII ORGANIZAŢIEI DE TIP MAFIOT PSD S-ASU EXPRIMAT DI START PENTRU NERESPECTAREA STATUTULUI PARTIDULUI.

Faptul că persoane cu mare greutate în PSD s-au exprimat în favoarea nerespectării statutului partidului, a normelor de integritate, în cazul Dragnea, arată că avem de-a face exact cu o organizaţie de tip mafiot unde singurele legi care contează sunt cele interne, de fapt nişte cutume menite să securizeze conducerea.

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a declarat luni că este şocat de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la dosarul „Zambaccian”, adăugând că acesta este, în opinia sa, un dosar politic „cusut cu aţă albă de la început şi până la sfârşit”.

„Sunt şocat. Sunt siderat. Atât pot spune şi mă întreb dacă asta se mai numeşte dreptate sau dacă mai poate fi numită Justiţie. Este o execuţie politică, pur şi simplu. Este un dosar politic. Îmi menţin această părere pe care nu o am numai eu, ci foarte mulţi dintre colegii mei, dintre simpatizanţii partidului sau ai lui Adrian Năstase. Asta este părerea pe care o împărtăşesc şi marii maeştri ai avocaturii româneşti care l-au apărat pe Adrian Năstase, marii jurişti ai României, dar şi o parte din mass-media. Este un dosar care a fost cusut cu aţă albă de la început şi până la sfârşit”, a spus Ştefănescu.

Acesta a adăugat că prin dosarul „Zambaccian” s-a încercat hărţuirea continuă a lui Adrian Năstase, iar în final „umilirea sa”. „Toate acestea provin de undeva de acolo, de la Cotroceni”, a mai spus Codrin Ştefănescu. Totodată, social-democratul şi-a exprimat convingerea că mai devreme sau mai târziu se va face dreptate. „Mai devreme sau mai târziu se va afla tot adevărul, pentru că tot acest subsistem ticălos care reacţionează la comandă politică, el singur se va desfiinţa şi foarte mulţi de aici vor vorbi”, a mai spus Ştefănescu.

La rândul său, fostul premier Victor Ponta declara imediat după ce Dragnea şi-a primit sentinţa, că acesta nu ar trebui să dmisioneze de la şefia PSD. El scria într-o postare pe Facebook că ca Dragnea trebuie sa tina partidul unit si „să ferească PSD de toţi ‘ofiţerii’ sau descoperiţi care vor să îl preia”.

Ca sa raspund tuturor – scriaPonta pe Facebook vineri, dupa anuntarea sentintei ICCJ – celor care ma intreaba: cred ca Liviu Dragnea NU trebuie sa isi dea demisia din functia de Presedinte al PSD! Trebuie sa tina Partidul unit, sa castige alegerile locale si parlamentare si sa fereasca PSD de toti „ofiterii” acoperiti sau descoperiti care vor sa il preia! Clar?”.

La sediul PSD, după aflarea sentinţei, aliniaţi frumos, în poziţie de drepţie şi cu atutudini bine regizate de cineva (semăna a dracului de bine cu modul în care era întâmpinat Ceauşescu atunci când cobora din elicopter la vizitele sale de lucru) îl aşteptau penalii din conducerea PSD, o notă aparte făcând Lia Olguţa Vasilescu, cu zâmbet strălucitor care amintea de strălucirea sinistră a cătuşelor de la arestul preventiv de unde a scăpat în urmă cu câteva zile.

Între cei care ar fi trebuit să tacă dar nu s-a putut abţine din cauză că are impresia că importanţa sa e încă ceva mai mare decât a setului de moaşte din care este compus, Ion Iliescu, de fapt tătucul spiritual al PSD care nu e altceva decât exprsia fizică a aşazisei „democraţii originale”.

Acesta jubilând că partidul este exact după chipul şi asemănarea sa, făcut din oameni cu atât mai penali cu cât sunt mai sus în schemă, a intevenit  în scandalul din interiorul PSD. Preşedintele de onoare al social-democraţilor a declarat în exclusivitate pentru Digi24 că Liviu Dragnea trebuie să rămână în fruntea partidului, chiar dacă a fost condamnat cu suspendare. Mai mult, Ion Iliescu îl critică pe Valeriu Zgonea care i-a cerut lui Liviu Dragnea să-şi dea demisia. Războiul declanşat între numărul unu şi numărul doi din PSD ar trebui sa se incheie mâine, intr-o forma sau alta, in Comitetul Executiv.

Ion Iliescu, preşedintele de onoare al PSD: „Ei, şi? Ce autoritate are Zgonea în partid? Să fim oameni serioşi. Nu vedeţi mişcarea domnului Zgonea cu ochi buni? Nu, a fost chiar necolegial din partea lui. Care fraude, de unde fraude? Pentru că a chemat lumea să iasă la vot, la referendum. Nu asta e misiunea politică a unui partid? Adică până şi judecătorii s-au jenat să meargă până la capăt cu această chestiune.”

Chiar aşa nea Nelule? Este necolegial să ceri aplicarea statutului partidului şi misiunea politică a unui partid este aceea de a fura voturi, de a trimite oamenii la vot mituindu-i ori şantajându-i, de aduce moţii la vot?Păi ce crezuşi mata nea Nelule? Că mai suntem la vremea când îţi începeai discursul cu „Dragi togarăşi, dictatoru’ a întinat NOBILELE idei ale Comunismului”, după care dădeai ordin ca Ceauşescu să fie împuşcat la Craiova şi ordonai să vină minerii să le-o tragă „golanilor”?

Om bătrân şi fără ruşine…

P.S.1 Dacă ajungi să citeşti aici, află nea Nelule că Istoria, după ce vei da colţul şi vei fi cu floarea în gură la conservă în loc cu verdeaţă şi multă linişte, că te va Consemna ca cea mai mare scârbă din cei ce au pus vreodată mâna pe ţara asta …

P.S.2 Mai află nea Nelule că, la cu arăţi, căldarea în care îţi vei petrece eternitatea cred că deja e încălzită … Mai bine stai dracului pe  acasă ca nu cumva Doamna cu Coasa să te găsească în deplasare şi să sperii lumea  cu decesul matale de primă pagină…Eu sper să trăieşti destul să de văz cu cătuşe pe labe la hotelul cu cazare gratuită şi gratii la fereşiti …

Sper să nu le tragi ţeapa celor de acolo şi să nu îi onorezi fugind să îţi ocupi locul în căldarea fierbinte, nu ar fi frumos. 

Oare Oana Stancu Zamfir o fi bolnavă mintal sau doar o mare mâncătoare de rahat?

26 aprilie 2016 2 comentarii

De la o vreme tot încerc să mi-o imaginez pe Oana Stancu Zamfir ca pe o muiere la casa ei. Pur şi simplu nu pot, nu am destulă imaginaţie pentru a-mi imagina cum mestecă în zacuscă, dă cu aspiratorul, coase nasturi, spală haine sau alte alea.

Sau măcar stând  la o cafea cu o vecină iar cân pleacă aia să spună „Dragule, vezi că mă duc până la vecina  să văd un nou modemt 3D de dantelă. Mă întorc în cinci minute. Te rog nu uita  să mesteci în zama de fasole la fiecare jumătate de oră să nu se prindă pe fund şi dacă scade apa mai pune  o jumătate de cană”.

Mi-o pot imagina însă foarte uşor stând tolănită într-un fotoliu, nepieptăbată, cu rimelul curs de la transpiraţie, cu picioarele ridicate pe un taburet adus din bucătărie în acest scop, cu mânile atârnând de-o parte şi de alta, una ţinând o sticlă de vodcă goală pe trei sferturi iar între arătătorul şi degentul mijlocinu al celeilalte, o ţigară fără filtru fumegând plictisită şi îngălbenindu-i degetele, iar cu privirea fixând absentă un colţ al camerei unde un păianjen viola o muscă.

Mintea ei căutând să răspundă la întrebarea: „Mâine ce mama dracului de dezvăluiri de senzaţie să mai fac?.”

Ca să fie corect, ştiu că nu fumează şi nu bea alcool din cauza bolii genetice destul de rare care, dacă am înţeles bine era să o „cureţe” acum ceva vreme.

Revenind la reveriile creative ale Oanei, doar aşa îmi pot imagina contextul în care în mintea ei s-a năcut ideea că, cineva, persoană importantă, nu zic cine ar vrea încă de pe vremea lui Băsescu, ideea de a decredibiliza presa şi instituţiile vitale cum ar fi Parlamentul … Daaa, diabolic individ, mai ales că nu-i ajunge atâta … 

Tainicul individ a mai făcut ca lumea să nu mai considere de buni candidaţii partidelor, dorind musai independenţi.

Şi mai îngrozitor, individul  coordonează disoluția partidelor, care, oricât de hulite ar fi, ELE sunt uneltele democrației … Parlamentul nu mai are dreptul să-și exercite atribuțiile prevăzute de Constituție pentru ca ar pune piedici justiției, în accepțiunea ei gomflabilă care-i confundă pe procurori cu judecătorii, treabă care o face să se transpună în timp în negrele vremuri ale animor 30, să se repete istoria, adică, într-o variantă actualizată, totuşi cu fragilizarea partidelor sistematic de către Carol al II-lea, care, pe 10 februarie 1938, le-a și desființat, în locul lor creând organizația politică totalitară Frontul Renașterii Naționale. Epoca dictaturii regale cum ar veni, epocă de care am scăpat după instalarea unei alte dictaturi care ne-a ţinut în întuneric vreo 50 de ani și alți vreo 30 în care tot nu reușim să ne mai facem bine?

Oare filozoafa asta de budoar nu s-o fi gândit nici secundă că este angajata unui actual puşcăriaş care a ieşit bogat din acea dictatură de 50 de ani deoarece a fost şeful unei intreprinderi de comerţ exterior care finanţa Securitatea?

Să nu se fi gândit că Parlamentul ăla s-a autodiscreditat de vreme ce e din trei feluri de oameni, unii penali, alţii viitori penali doar pentru că DNA-ul nu a ajuns la ei, iar ultima categorie, complicii primilor? Interesant de selectivă mintea fomeii…

Partidele discreditate? Oare nu au ajuns să fie discreditate tocmai pentru că au la vârf penali sadea, cel care i-a servit stăpânul băgândui-l în Parlament deşi nici dracu nu îl vota? Chiar partidul pe care îl susţin ea şi colegii ai plătiţi de acelaşi notoriu puşcăriaş este condus acum de un infractor condamnat la doi ani se puşcărie. E dreăt, are pedeapdsa supendată, dar condamnarea e cât se poate de valabilă.

Presa e discreditată? Care presă? De exemplu turstul unde lucrează ea? Să nu fi văzut niciuna din emisiunile acestei mizerii media? 

Cum dracu poate să scrie aşa ceva năroada, cu aceeaşi nesimţire cu care scria scrisori fiicelor minore ale unor  oripilând oamenii cu muntea în cap?

O fi proastă? I-o fi mâncat boala circumvoluţiunilu creierului? Sau pur şi simplu o fi doar o neruşinată mâncătoare de rahat? O prostituată media dispusă să scrie orice inepţie favorabilă celui care îui plăteşte consistentul salariu şi să tragă flegme în botul adversarilor acestuia?

Cred că ultima asta e …

Iată mai jos articolul de care ziceam publicat azi, 26 Apr 2016 la ora  07:50 de Jurnalul Naţional  :

Oana Stancu

România, planuri odioase

Două partide mari, plus alte câteva mai mici, unele pe cale de dispariție deja, se mișcă bezmetic astăzi în spații strâmpte, parcă zi de zi tot mai subțiate de cineva care urmărește atent izbirea repetată cu capul de pereți a celor care circulă amețiți prin culoarele trasate. Contribuie din plin la spargerea de capete atât Zgonii și Blagii din fiecare partid. Contribuie și lipsa de caractere tari, contribuie și lipsa unor lideri autentici. Și corupția înrădăcinată atâția și atâția ani.

Cu toate acestea nu pot să nu constat că, dincolo de toți acești factori, există undeva o mână care coordonează disoluția partidelor, care, oricât de hulite ar fi, ELE sunt uneltele democrației. Planul a început de pe vremea lui Băsescu Traian. Lui i-a servit și decredibilizarea instituțiilor vitale ca Parlamentul, lui i-a servit și decredibilizarea presei. Astăzi însă cui servește acest plan diabolic? Dintr-o dată partidele nu mai sunt bune să facă guverne! Avem nevoie de tehnocrați! Candidații partidelor nu mai sunt buni! Avem nevoie de independenți! Parlamentul nu mai are dreptul să-și exercite atribuțiile prevăzute de Constituție pentru ca ar pune piedici justiției, în accepțiunea ei gomflabilă care-i confundă pe procurori cu judecătorii.

Istoria ne arată că vom plăti scump toate aceste lucruri la care asistăm azi iresponsabil-dezinteresați, inculți, entuziaști în a ne lipi de orice curent isteric de pe rețelele de socializare fără să ne întrebăm cine conduce mișcarea la care ne alăturăm și pe câți lei.

Istoria pe care ne grăbim s-o repetăm, desigur într-o variantă mult mai modernă și evoluată, a început în anii ’30 cu fragilizarea partidelor sistematic de către Carol al II-lea, care, pe 10 februarie 1938, le-a și desființat, în locul lor creând organizația politică totalitară Frontul Renașterii Naționale. Dictatură numește istoria această epocă. Ce a urmat după? O altă dictatură? Unul dintre cele mai rele sisteme totalitare de care ne-a luat 50 de ani să scăpăm și alți vreo 30 în care tot nu reușim să ne mai facem bine?

Pentru conformitate, 

Autor: Oana Stancu Zamfir

Sursa: jurnalul.ro

Ana Birchall, mincinoasa …

Deputata Ana Birchall preşedinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor nu se poate abţine şi pupă poala lu’ Ponta publicând pe blogul său aşazise declaraţii de presă în care se laudă cu marile succese ale guvernului acestuia în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene. O mare minciună.

Pe 27 Iulie 2015, frumuşica Ana Pele publica un articol în care se arăta că Guvernul Ponta , pentru pentru a ascunde eşecul absorbţiei fondurilor europene, a tăiat pur şi simplu  3,1 miliarde de euro de la investiţii. 

 ******

Pentru ca nu cumva cineva să o creadă pierdută prin parcările patriei, deputata Ana Birchall, preşedinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, scrie pe blog articole cărora le spune „Declaraţie de presă”.

Ultima astfel de declaraţie de presă, publicată pe siteul personal  la data de  25 Aprilie 2016 (adică azi)  publicată sub titlul Bâlbâiala Guvernului tehnocrat în ce priveşte gestiunea fondurilor europene se agravează acum după plecarea din funcţie a ministrului”, scrie: 

DECLARAŢIE DE PRESĂ

Ana Birchall“Demisia doamnei Aura Răducu de la Ministerul Fondurilor Europene prelungeşte, din păcate, o situaţie complicată într-unul din domeniile de importanţă majoră pentru dezvoltarea economică a ţării noastre. După 6 luni de zile de întârzieri la punerea în dezbatere a ghidurilor de finanțare și eligibilitate, bâlbâiala Guvernului tehnocrat în ce priveşte gestiunea fondurilor europene se agravează acum după plecarea din funcţie a ministrului.

Ministerul Fondurilor Europene trebuie să își asume un rol activ în rezolvarea cauzelor care determină gradul de absorbţie redus şi să ducă mai sus procentul de aproximativ 60% – absorbția fondurilor europene la momentul în care guvernarea noastră a predat ștafeta actualului Executiv.

Comisia pentru afaceri europene va acorda sprijinul pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, însă pentru a îndeplini acest obiectiv avem nevoie urgent de desemnarea unui ministru profesionist şi bine pregătit, astfel încât la finalizarea exercițiului bugetar să putem spune că România a luat toți banii care i se cuveneau” – a declarat social-democrata Ana Birchall.

Sursa: anabirchall.ro

Cum ar veni, în traducere liberă ma’am Bitchall funcţionează pe principiul „Dacă nu ne laudă nimeni hai să ne lăudăm singuri şi să mai tragem cuiva o flemă ca să nu se pună că avem gura plină…” 

Înainte de a merge mai departe nu pot să nu observ persoana  treia la care e scris articolul, lucru care ne poate face să credem că nici declaraţia nu a fost scrisă de ea, evident, lucru nu prea de mirare deoarece când vorbeşte liber după a treia frază începe să transpireşi în plus n-o să stea ea să se strice la maniqură tastând.

Când era să public acest articol mi-am amintit de Alexandra Pele care a publicat la data de 27 Iulie 2015, pe siteul ziarului Gândul un articol în care zice că nu e chiar aşa cu succesul în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene cu care se laudă pupincuriştii lui Ponta, ci că guvernul acestuia  pentru a ascunde eşecul absorbţiei fondurilor europene, a tăiat pur şi simplu Guvernul Ponta 3,1 miliarde de euro de la investiţii. 

Zice drăguţa de Alexandra Pele aşa:

Cum a tăiat Guvernul Ponta 3,1 miliarde de euro de la investiţii pentru a ascunde eşecul absorbţiei fondurilor europene

Alexandra PeleÎncasarea banilor europeni s-a dovedit a fi, din nou, o problemă pentru Guvern. În prima jumătate a anului, fondurile europene ajunse în Trezoreria statului au fost cu 1,4 miliarde de euro mai mici decât ce se prevedea în bugetul adoptat la începutul lui 2015. Bugetul s-a ”închis”, însă, pe plus în primul semestru. Astfel, după primele şase luni, veniturile totale au fost cu aproape un miliard de euro mai mari decât cheltuielile. Pentru a obţine acest rezultat pozitiv, practic un excedent, nu un deficit bugetar, Guvernul a tăiat 1,5 miliarde de euro de la cofinanţări şi alte 1,6 miliarde de euro de la cheltuielile de capital, capitol bugetar care se referă la investiţiile finanţate din bani publici. Prin urmare, pentru nerealizarea veniturilor au avut de suferit investiţiile, unde cheltuielile au fost cu 3,1 miliarde de euro mai mici decât era asumat prin Legea Bugetului pe 2015.

În prima jumătate a anului, la bugetul general consolidat s-au colectat 110,6 miliarde de lei, echivalentul a circa 25 de miliarde de euro, la un curs mediu de 4,42 lei/euro, cursul de schimb pe care a fost fundamentat bugetul pe 2015, reiese din datele publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Veniturile au însumat echivalentul a 15,8% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce cheltuielile totale din primul semestru au fost de 15,2% din PIB, respectiv 106,4 miliarde de lei, echivalentul a 24 de miliarde de euro.

Prin urmare, în primele şase luni ale acestui an, bugetul a înregistrat un excedent de 4,1 miliarde de lei, circa un miliard de euro, bani rămaşi necheltuiţi.

Eşecul fondurilor europene

Principalul capitol la care nu s-au respectat veniturile, adică unde guvernul a încasat mai puţin decât anticipase în programul pe 2015, program pe care s-a fundamentat bugetul, a fost cel privind fondurile europene, respectiv banii pe care executivul îi incasează de la Comisia Europeană.

Sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţare au însumat, în primele şase luni, aproape 4 miliarde de lei (circa 0,9 miliarde de euro), cu 6,5 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) mai puţin decât suma prevăzută în buget, de 10,5 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro).

Practic, în prima jumătate a anului la buget s-au încasat mai puţin de 40% din fondurile europene pe care se baza executivul.

La finele lunii iunie, rata absorbţiei de fonduri europene era de 51,1%, plăţile de la Comisia Europeană însumând 9,7 miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2007-2013, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Fondurilor Europene. În decembrie 2014, rata absorbţiei era de 44,89%.

Tăierea investiţiilor

Investiţiile au fost cele care au de suferit ca urmare a eşecului absorbţiei fondurilor europene. Statul a tăiat atât banii de la cofinanţarea proiectelor din bani comunitari, cât şi de la investiţiile proprii.

Astfel, pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile s-au cheltuit 5,7 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), mai puţin de jumătate decât se prevederea în buget, respectiv 12,6 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro). Prin urmare, Guvernul a tăiat în prima jumătate a anului 6,8 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) de la cofinanţări, astfel încât acestea au fost realizate în proporţie de 45,6%, reiese din datele Finanţelor.

Totodată, cheltuielile de capital au însumat, în primele şase luni, 3,8 miliarde de lei (866,5 milioane de euro), cu 7,4 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) mai puţin decât se prevedea în bugetul adoptat la începutul anului. Mai exact, în buget se prevedeau investiţii de 11,2 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) în perioada ianuarie-iunie 2015.

Nerealizarea veniturilor, o problemă mai veche

Estimarea ”optimistă” a banilor ce urmează a fi colectaţi la buget sau, altfel spus, nerealizarea veniturilor asumate nu este o practică nouă. În 2014, spre exemplu, economiştii Guvernului au greşit estimările cu aproape un miliard de euro în ceea ce priveşte veniturile pe ultimele două luni ale anului, deşi aveau situaţia clară pe primele 10 luni ale anului.

Guvernul miza, în decembrie 2014, pe venituri totale de 218,4 miliarde de lei la bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat cât şi bugetele administraţiilor publice locale. În realitate, veniturile au fost de 214,3 miliarde de lei, cu patru miliarde de lei, respectiv cu 1,9% mai mici decât suma proiectată în urma celor trei rectificări bugetare de anul trecut.

Astfel, taxele şi impozitele percepute la nivel naţional şi local de la cetăţeni şi companii au însumat în 2014 cu patru miliarde de lei mai puţin decât anticipa Executivul la rectificarea din decembrie, făcută pe baza datelor din noiembrie, adică pe execuţia din primele zece luni ale anului.

Rezultatul a fost ”ajustarea” bugetului prin tăierea banilor ce ar fi trebuit cheltuiţi pentru cofinanţarea proiectelor din bani europeni.

Noul Cod Fiscal

Nerealizarea veniturilor în prima jumătate a anului ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea măsurilor de reducere a taxelor şi impozitelor prevăzute de noul Cod Fiscal, document retrimis de preşedintele Klaus Iohannis în Parlament.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), dar şi economiştii Consiliului Fiscal, instituţie înfiinţată la cererea expresă a Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru a monitoriza acţiunile Guvernului, au atras atenţia că reducerile de taxe s-ar putea dovedi o povară prea mare pentru buget.

Codul Fiscal este inaplicabil din cauza impactului pe care l-ar avea reducerile de taxe şi impozite asupra Produsului Intern Brut, a declarat, vineri, guvernatorul BNR.

„Există câmp de negociere, de aceea cred că trimiterea în Parlament, spre reexaminare a Codului Fiscal, este un lucru înţelept”, a spus Isărescu, citat de Mediafax.

Guvernatorul a arătat că impactul asupra PIB ar fi de 2,3% (peste 17 miliarde de lei) dacă noul Cod Fiscal ar fi aprobat în forma actuală, fără a lua în considerare majorarea salarială din sectorul public, care ar mai adăuga 1,3% la deficit.

„Codul Fiscal nu are niciun fel de problemă, dar pachetul de reduceri de taxe şi impozite este, din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabil, pentru că nu poţi să pui în aplicare şase măsuri de acest fel. Nu e doar discuţia că se vrea sau nu se vrea reducerea de TVA de la 24 la 19%, asta ar însemna un deficit de 8,9 miliarde lei. Acestui cod fiscal îi lipseşte măsura. Aşa se conduce o economie de piaţă, trebuie măsură”, a adăugat Isărescu.

Autor: Alexandra PELE 

Sursa: gandul.info 

Ţîţîţî .. se poate ma’am Birtchall? Se poate să minţi cu atâta seninătate doar pentru a  putea spune că Ponta ca premier a făcut şi altceva în afară de minciuni? 

Eu aş fi un pic mai atent cu minciunile pentru că dacă se prinde lumea ar putea crede că povestea din parcare ar fi fost adevărată şi nu să  creadă că nu e adevărat că nu aiu fost acolo cum ziceai deşi brăţara de pe mână cu care apari şi în altă poză pare a dracului de asemănătoare … 

Păcat de mata că frumuşică eşti, deci te poţi căţăra pe scara ierarhică în partid în partid. Ştii mata cum se face, dar dacă ai îndoieli sun-o pe Alinuţa de la liberali… ei ia ieşit.

ROMÂNIA – ZONA CREPUSCULARĂ: Sexy L.O.V. – ŢOAPA DIN BĂNIE; DRAGNEA – FÜHRERUL-ul ROŞU; LIBERALII – IPOCRIŢII GALBENI

PRECIZARE ANTESCRIPTUM

Doresc să îmi cer scuze pentru lungimea textului. Motivul pentru care acest text a ieşit atât de lung este pentru că am încercat ca prin detalii să subliniez absurditatea, autosuficienţa, setea de putere, dispreţul faţă de electorat şi nesimţirea celor care compun organizaţia mafiot autodenumită Clasă Politică.

Pe cei cărora li  se pare greu de citit textul din cauza dimensiunilor, îi rog imagineze cum a fost documentarea şi scrierea lui… 🙂 . 

Acest text este a doua variantă, prima fiind  dublă ca întindere.

Mulţumesc anticipat dacă cineva va parcurge textul, fie şi în diagonală ca să vadă ilustraţiile …

Textul conţine secţiunile:

  • ROMÂNIA – ZONA CREPUSCULARĂ,
  • Sexy L.O.V. – Ţoapa din Bănie,
  • DRAGNEA – FÜHRERUL-ul ROŞU
  • LIBERALII – IPOCRIŢII GALBENI

***************************************

***************************************

ROMÂNIA – ZONA CREPUSCULARĂ

Cred că nu mai este un secret pentru nimeni că în România se întâmplă lucruri care ar fi considerate a nu putea fi incluse în celebrul serial „Zona Crepusculară” pentru că ar fi fost considerate drept prea absurde.

Persone cercetate penal sau chiar condamnate definitiv, fără drept de apel, pentru fapte de corupţie sau încălcări la legile democraţiei sau pentru alte fapte care ar putea fi incluse la crime prin imprudenţă  sau pentru corupţie nu au nici o jenă continuând să îşi păstreze posturile aducătoare de bani şi putere.

Cum Dumnezeu să fii condamnat pentru anumite fapte şi să nu ţi se interzică nici măcar temporar  posibilitatea de a mai comite aceleaşi fapte?

O femeie ia patru ani de puşcărie cu executare deoarece i-a mulţumit unui medic dându-i o găină pentru faptul că a făcut-o sănătoasă, iar un preşedinte de partid demonstrat vinovat pentru tot felul de lucruri legate de votarea la un referendum, mii de voturi false, persoane inexistente sau plecate din ţară sunt trecuţi că au votat iar individului i se dau doi ani de puşcărie cu suspendare fără intersicerea dreptului de a candida sau de a vota. Are şi posibilitatea să conducă alegerile aşa cum a făcut-o când a comis faptele pentru a fi condamnat.

Cineva care are permisul de conducere suspendat poate fi condamnat la puşcărie cu executare şi pentru o destul de lungă perioadă i se interzice dreptul de a mai conduce maşini. Cuiva care a comis un accident şi au rezultat victime sau pagube materiale, chiar dacă a fost condamnat cu suspendare, dreptul de a condue maşini i se suspendă pentru a nu mai putea, pentru o vreme să comită aceleaşi fapte.

Sau, o primăriţă care cere sute de mii de euro drept şpagă, pentru a zugrăvi nişte faţade pentru a se putea mai apoi lăuda cu asta în campanie şi e cercetată penal, cu măsuri asiguratorii, pentru asta, are tupeul de a continua să candideze fără nici un  fel de jenă.

E drept, legat, primăriţa Craiovei, căci despre ea e vorba, nu are nici un fel de oprelişte, din punct de vedere legal, până la exprimarea unei sentinţe rămase definitive, dar e vorba de moralitate şi decenţă. Culmea absurdului este că, dacă o fi adevărat, intenţia electoratului craiovean ar fi crescut cum creşte Liviu Dragnea în nădragi când o vede pe zglobia Cătălina Ştefănescu. Personal nu am văzut sondajul de opinie care a ajuns la această concluzie (de fapt chir mă cam îndoiesc că ar fi existat un astfel de sondaj, cel puţib pentru faptul că, fizic, timpul a fost prea scurt) pe care se baza Antena3 când anunţat triumfală asta, chestiune înghiţită şi de alte televiziuni.

Absurdul situaţiei este accentual de faptul că liberalii cridică de fac bătături la lingurică pe social democraţi, deşi nu prea ar avea dreptul.

Veniţi dintr-o ilogică, imorală şi extrem de interesantă cârdăşie cu PSD liberalii critică de numai pot pe liberali. Fie că vorbim despre revenirea la votul uninominal în două tururi la alegerile locale, fie că vorbim de cererea de demisie pentru Liviu Dragnea, lucruri perfect valabile, vorbim despre o cruntă ipocrizie de vreme ce la introducerea sitemului de vot cu un singur tur, ei, liberalii, au fost acolo şi au votat „pentru” iar când, la referendum Dragnea se ţinea de manţocării, acestea se făceau în folosul USL, iar PNL era parte din acesta.

Cred că nu greşesc deloc spunând că lucrurile care au devenit cotdiene în România nu ar putea fi admise în serialul „Zona crepusculară”.

Dacă se întâmplă ca cineva să nu ştie mare lucru despre cele de care am vorbit mai sus, sau se informează de la manipulatoarele mizerii media, Antena 3 sau România TV, am să încerc să descriu puţin cam despre ce e vorba, cât mai neutru posibil.

Am să încep cu povestea legată de Lia Olguţa Vasilescu, penala Primăriţa PSD-istă a Craiovei.

Olguța Vasilescu

Sexy L.O.V. – Ţoapa din Bănie

Absolut ilogic şi jignitor pentru Craiova,  sexy primăriţa ei, cu un tupeu care face ca apelatiful ţoapă să fie pentru ea un compliment nemeritat, Lia Olguţa Vasilescu, urmărită penal de către DNA, şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la Primăria din capitala Băniei.

 Culmea absurdului este că nişte indivizi erijaţi în sociologi, scuipaţi în  media până la obseseie de Antena3 susţin (pe baza unor fantomatice cercetări) că intenţia de vot pro Sexy L.O.V. Ar fi crescut ca Făt Frumos cu paloşul Gros după arestarea lu’ ma’am Vasilescu.

Sociologul Marius Pieleanu, una din cele mai ordinare curve ale sociologiei mioritice (Marius Pieleanu este cel care, nu odată,apărea cu o zi înainte de începerea de către Institutul  „Avangarde”, pe care îl conduce, a unor sondaje la Antena3 unde dădea nişte rezultate pe care intuiţia şi experianţa „i le sugerau”. Culmea sociologiei este că aceste rezultatate confirmau la detaliu, haioşenia sau coincidenţa făcând ca hârtia de pe care citea înainte de sondaj şi după arătau identic. Coincidenţa dracului), spunea în emisiunea „Secvențial”, realizată de „foca” Adrian Ursu, de la Antena3, că, citez din memorie, ”99% va fi primarul Craiovei la al doilea mandat, după cum arată datele acum. Olguța Vasilescu va obține al doilea mandat”.

O altă ţoapă media, de data aceasta una de culise dar cu mare greutate, Adriana Duțulescu, jigodia care este șeful departamentului Politic de la Antena3, fără nici un fel de jenă spunea că ea crede în șansele Olguței Vasilescu, un argument în acest sens fiind problemele cu DNA … ”DNA – zicea ea duminică, tot la emisiunea Secvenţial la emisiunea Secvențial, de la Antena 3. a ajutat-o într-un fel pe Olguța Vasilesu, pentru că electoratul percepe aceste mișcări ca pe o boicotare, și, astfel, candidatul devine un fel de martir. Asta îi ajută mult pe unii candidați”.

Dincolo de faptul că această subtilă presiune manipulatorie de genul, „treaba e rezulvată aşa că nu merită să îţi iroseşti votul acordându-l alctuiva”, personal mi se pare o jignire adusă inteligenţei craiovenilor.

Şefa de la secţia politică a Antenei3, pur şi simplu spune că oltenii, atât de mândrii de faptul că mintea le merge „ca elicopterul” vorba lui Florin Piersic, gândesc repede, prost şi superficial fiind destul de naivi încât să pună botul la toate porcăriile hotărâte în şedinţele de redacţie ale Antenei3 de unde, zic gurile rele, Marius pieleanu şi-ar lua ţintele la care trebuie să ajungă sondajele „Avangarde”.

În locul oltenilor m-aş simţi , a pesediştilor, şi chiar a spălaţilor pe creier telespectatori ai gunoilui media, Antena3 m-aş simţi a dracului de  jignit.

Da, Lia Olguţa Vasilescu, Sexy L.O.V., cu un nenărginit tupeu  şi o nesimţire care frizează maladivul şi-a depus sâmbătă candidatura pentru un nou mandat la Primăria Craiovei.

Amintesc că Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a fost reținută miercurea trecută de procurorii DNA, ea fiind acuzată acuzată de luare de mită (patru infracțiuni), folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (trei infracțiuni) și spălare de bani.

În Comunicatul  dat publicităţii de către DNA se spune

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 martie 2016, a inculpatei:

VASILESCU LIA OLGUȚA, primar al municipiului Craiova, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

– luare de mită (4 infracțiuni),

– folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (3 infracțiuni),

– spălare de bani.

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 30 martie 2016, față de inculpații:

PREDA RADU COSMIN, administratorul public al Craiovei, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de complicitate la luare de mită,  

POPESCU ELENA DANIELA, reprezentant al unei asociații non profit, sub aspectul săvârșirii a patru infracțiuni de complicitate la luare de mită.

Din ordonanțele întocmite de procurori a rezultat că există date și probe potrivit cărora:

În cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulți oameni de afaceri au fost determinați de candidatul Vasilescu Lia Olguța, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări. În scopul obținerii acestor foloase, inculpata s-a folosit de influența pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreședinte al organizației județene a unui partid politic.

„Donațiile” respective, estimate la 135.907 euro, făcute în condițiile de mai sus, s-au concretizat atât în realizarea de materiale electorale, dar și pentru organizarea unor spectacole în susținerea campaniei inculpatei. Materialele respective au fost folosite de inculpată, cunoscând că provin din săvârșirea infracțiunii de folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Într-un context diferit, în cursul anului 2014, inculpata Vasilescu Lia Olguța a pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri, pentru și printr-o asociație non profit, cu titlu de mită, suma totală de 544.209, 33 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu.

Concret, în perioada respectivă, inculpata Vasilescu Lia Olguța, direct sau prin intermediari, beneficiind de ajutorul celorlalți inculpați, a solicitat oamenilor de afaceri care aveau în derulare contracte cu Primăria Craiova, să efectueze sponsorizări către asociația reprezentată de inculpata Popescu Elena Daniela, în vederea efectuării unor lucrări de reabilitare a fațadelor unor clădiri din municipiul Craiova.

Oamenii de afaceri au acceptat solicitările formulate de inculpata Vasilescu Lia Olguța în considerarea atribuțiilor pe care aceasta le avea în calitate de primar, pentru a nu întâmpina din partea edilului dificultăți în buna desfășurare a contractelor, în efectuarea plăților și în recepționarea lucrărilor.

De asemenea, edilul a beneficiat în mod direct de avantaje nepatrimoniale constând în acumularea de capital electoral, aspecte invocate deja în spațiul public într-o emisiune televizată din data de 02 martie 2016. 

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații Preda Radu Cosmin și Popescu Elena Daniela trebuie să respecte următoarele obligații:

  1. a) să se prezinte la organul de urmărire, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați,
  2. b) să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinței,
  3. c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați,
  4. d) să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a organelor judiciare,
  5. e) să comunice periodic, conform programului de supraveghere, informații relevante despre mijloacele sale de existență;
  6. f) să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar,
  7. g) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Inculpaților Preda Radu Cosmin și Popescu Elena Daniela li se atrage atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

La data de 31 martie 2016, inculpata Vasilescu Lia Olguța urmează să fie prezentată Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.” – se spune în comunicatul DNA.

Deci Lia Olguţa Vasilescu este acuzată de procurori că s-a folosit de poziţia de vicepreşedinte al organizaţiei judetene a PSD, pentru a influenţa mai mulţi afacerişti să facă sponsorizări în campania electorală din 2012 şi oltenii se înghesuie să o voteze? Păi ori oltenii sunt tâmpiţi, oeri escrocii de la Antena3 îi fac să pară aşa.

 ”Donațiile” respective, estimate la 135.907 euro, făcute în condițiile de mai sus, s-au concretizat atât în realizarea de materiale electorale, dar și pentru organizarea unor spectacole în susținerea campaniei inculpatei”, se arată în comunicatul DNA.

Primarul Craiovei ar fi luat şi peste 500.000 de lei mită de la mai mulţi afacerişti care aveau contracte pentru lucrări de reabilitare a faţadelor unor clădiri.

De reţinut: ”În cursul anului 2014, inculpata Vasilescu Lia Olguța a pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri, pentru și printr-o asociație nonprofit, cu titlu de mită, suma totală de 544.209, 33 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu”, potrivit DNA.

Avocatul primarului municipiului Craiova spune însă că ar fi vorba despre un şantaj.

Liderul PSD este acuzat că ar fi săvărşit în total opt infracţiuni de luare de mită, spălare de bani şi folosire de influenţă, potrivit DNA.

Acuzațiile aduse de DNA Liei Olguța Vasilescu:

– luare de mită (4 infracțiuni)

– folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (3 infracțiuni)

– spălare de bani

În același dosar, au fost puși sub control judiciar administratorului public al Craiovei şi reprezentantul al unei asociații non profit, pentru complicitate la luare de mită.

Liviu Dragnea - Führer-ul PSD

DRAGNEA – FÜHRERUL-ul ROŞU

Vineri, 22 Aprilie 2016, un complet de 5,  judecători, condus de Livia Stanciu, a majorat pedeapsa în cazul lui Liviu Dragnea de la un an închisoare cu suspendare, cât primise la instanța de fond, la doi ani de închisoare cu suspendare. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”.

Completul de 5 judecători a majorat și termenul de încercare în cazul şefului PSD de la trei la patru ani.

În aceaşi şedinţă, judecătorii au menținut sentințele date în cazul celorlalți inculpați din acest dosar, cu excepția a doi dintre ei — Adriana Vespe și Daniela Vlăduț — acestea fiind achitate.

Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul „Referendumul” pe 15 mai 2015, la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alți 74 de inculpați din dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare. Atunci decizia a fost atacată cu apel de cei condamnați, inclusiv de Liviu Dragnea.

Potrivit DNA, , cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, a uzat de  autoritatea  şi influența pe care le avea  în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, spun procurorii, pe de o parte, Dragnea a coordonat „un mecanism complex”, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. Pe de alotă parte, liderul PSD este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie,  de primarii şi activiţtii activiștii de partid, subliniază DNA.

Liviu Dragnea,  conform DNA, a trasnmis ordine unor apropiați ai săi, membri de partid din Teleorman, judeţi unde, Dragnea era  președinte al Consiliului Județean, să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin ilegalităţi, pentru a scoate oamenii la vot cu orice preţ, ţina fiind atingerea pragului minim de participare (50%) necesar  pentru îndeplinirea conmdiţiilor de validare a referendumului.

Liviu Dragnea nu putea face singur ceea ce a făcut, demersul său fiind susţinut de  74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, care au falsificat documentele de la birourile electorale şi au introdus în urne un număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători. Respectivele persone fiind fie autori, fie complici, fie indstigatori la ilegalităţi.

Despre pedeapsa primită de Dragnea s-a spus că nu ar fi una de corupţie deci nu s-ar încadra la prevederile normelor de integritate ale PSD.

Asta ar fi valabil doar dacă prin şpagă se înţelegdoar foloasele primite ilegal de politicieni… Lucru evident aiurea.

Şi ciar dacă nu ar fi aşa, infracţiunile la vot sunt destul de grave deoarece lovesc chiar la fundamentul democraţie prin deturnarea sensului termenului „vot”.

Modul în care s-a motivat faptul că Dragnea nu trebuie demis ne arată că acesta nu ar fi trebuit demis nici dacă ucidea pe cineva, sau spărgea o bancă.

Ce a demonstrat de fapt toată ordinara poveste din jurul poveştii cu Liviu Dragnea?

Că PSD este un partid în care, deşi există norme morale adoptate, acestea sunt doar de formă, lipsite de conţinut şi aplicabile doar prostimii. Grangurii fiind intangibili, vinovăţia pare a se hotărâ nu în funcţie de faptele reale comisie ci de votul turmei în funcţie de interese.

Cred că, având în vedere gravitatea faptelor lui Dragnea, fiind un atac incredibil la vundamentul Democraţiei şi a slugarnicilor lui supuşi şi faptul că sentinţa ete una mai mult decât simbolică, doi ani şi ăia cu suspendare, cred că se impune o cercetarea a tutor celor implicaţi în această poveste, inclusiv PSD, televiziunile, judecătorii să fie supuşi unei cercetări aprofundate din parte CSM, a DNA şi serviciile secrete.

Altfel se crează un precedent inadmisibil şi cei care vor mai încerca să fure la vot nu vor mai avea nici o teamă că, dacă vor comite ilegalităţi nu vor avea de suportat nici un fel de consecinţe.

LIBERALII - Ipocriţii galbeni ...

LIBERALII – IPOCRIŢII GALBENI

Am văzut că liberalii au reacţionat cerând demisia lui Dragnea …

În primul rând, conform prevederilor normelor de integritate, nu este vorba de o demisie ci se impune o demitere. Deoarece trebuie să fie vorba de o sancţiune.

Pe de altă parte, faptul că liberalii cer acum demisia lui Dragnea ne arată gradul incredibil de ipocrizie a acestora.

Orice a făcut Liviu Dragnea, a făcut în folosul întrunirii numărului de cetăţeni prezenţi pentru validarea Referendumului, chestiune dorită de USL din care liberalii făceau (mai fac?) parte.

Tot ipocrizie de numeşte şi faptul că liberalii se dau de ceasul morţii legat de reintroducerea la „locale” a votului uninominal în două tururi. Când a fost introdus ineptul uninominal într-un singur tur ei l-au votat cu bucurie.

Poate ar fi devenit credibili dacă ar fi ieşit atunci când au ieşit, zic ei, din US, dacă îşi puneau un pic de cenuşă pe mătreaţă, îşi cereau scuze pentru prostituarea alături de PSD în USL, spuneau că a fost o greşală pe care o regretau.

Ei continuă şi acum să nu recunoască faptul că a fost una din marile  greşeli de substanţă făcută de PNL. Cel puţin la fel de mare ca şi propunerea de a candida Regele Mihai la Preşedinţie.

Deşi liberalismul este o doctrină respectabilă, liberalii noştrii nu sunt decât nişte oportunişti neruşinaţi.

Acest lucru a făcut ca niciodată liberalismul să nu prindă la mai mult de o cincime din electoratul român. Trendul pe care a intrat acum PNL şi mai ales modul execrabil în care libaralii s-au comportat legat de candidatura pentru Primăria Generală a Capitalei, cu regret trebuie să o spun, PNL pare a se întrepta spre marea ladă a nefiinţei în care se bălăcesc cei care au vrut să trişeze Istoria.

Acolo sunt partide care au încercat dar au păţit-o …

E drept, nu e problema mea modul în care PNL se îndreaptă cu paşi mărunţi şi siguri către dispariţa de pe scena politică, este totuşi mare păcat … acest partid are un trecut istoric destul de abudent, e drept, unul plin de ipocrizie, oportunism, sete de putere, compromisuri…

Poate e mai bine aşa …

Dumnezeu să-i ierte …

Sfântul Mare Martir Liviu – simbol al ticăloşiei ÎCCJ băsiste care nu le dă politicienilor dreptul să îşi facă puşcăria la care au dreptul

23 aprilie 2016 2 comentarii

Era o vreme când nimic nu te înnobila mai mult decât a putea spune: „Am trecut şi eu prin puşcărie”. Aceste cuvinte aparent simple aveau înţelesuri intrinseci profunde pentru că puşcăria era considerată a fi un loc unde personalităţile se cristalizau şi caracterele se forjau.

Ticăloasa şi sadica Justiţie Română, cea vândută băsismului,  aceeaşi care pe o amărâtă a condamnat-o la patru ani de puşcărie pentru că i-a dat unui medic o găină ca să îşi vază şi el săracu de sănătate (ce-i mai sănătos decât o supă de găină grăsălană crescută prin ogradă?), pe politiciani îi umileşte şi îi torturează. Pe lângă că îi condamnă mai mult decât simbolic pentru furturi de bani cu care ar putea cumpăra întreaga comună unde locuieşte baba mai sus citată, le mai dă şi puşcărie cu suspendare. Ca să nu se poată săracii bucura de bucuria destinului împlinit, de înnobilarea pe care o dau anii mulţi, lungi şi grei din spatele gratiilor …

* * * * *

Sfântul Mare Martir LiviuLa secta PSD (Panalii Supuşi lui Dragnea) a fost o mare ceremonie. Liviu Dragnea, fie-i în veci numele lăudat, era trecut în rândul marlor martiri ai sectei. Ticăloşii judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, supuşi ai Fiarei şi vânduţi Băsismului au dat o sentinţă uimitoare, doar doi ani de puşcărie şi aia cu suspendare. Adică i se interzice liderului sectei să treacă la un mai înalt nivel spiritual.

„Suntem înmărmuriţi. Suntem mai mult decât şocaţi, suntem înmărmuriţi de ce se întâmplă astăzi în România. Deci omul acesta nu a făcut altceva decât să conducă o campanie electorală prin care le-a cerut românilor să iasă la vot, să dea jos un monstru, un tiran, care ne-a făcut praf 10 ani de zile. Pentru asta – foloase necuvenite înseamnă voturi – să-i dai doi ani cu suspendare, în primă instanţă un an….” – a declarat Codrin Ştefănescu la ieşirea din sala unde s-a dat abominabila sentinţă, Codruţ Ştefănescu, martir şi el pentru că e umilit de către DNA care nu-l chiamă la declaraţii pentru a putea, la ieşire să facă deja celebra „poză cu cătuşe”, nevând astfel posibilitatea de a o pune pe perete în birou.

Transpirat şi prin de emoţie ca PSD-ul de penali, Ştefănescu spunea că se simte uimit şi umilit de această sentinţă dată lui Liviu Dragnea, această megapersonalitate contemporană cum nu găseşti în România, în Europa, în lume, nici chiar în judeţul Teleorman.

Şi avea dreptate Codrin Ştefănescu, Dragnea a fost şi este un mare luptător pentru apărarea dreptului oamenilor de a vota.

Poate să îl acuze cineva că a înmulţit voturile oamenilor şi că le-a dat şpagă la referendum? Cu vreo 2000 de ani în urmă Isus Cristos înmulţea pâinele şi peştii, le dădea gratismulţimilor adunate la miting şi nimeni nu s-a sesizat până în ziua de azi să întreba de unde le are. S-a considerat că e o minune şi atât…

Poate cineva să-l acuze pe Dragnea că a trimis la vot morţi? Scrie undeva că, murind, omul nu mai are drept de vot? Tot cam în urmă cu vreo 2000 de ani Isus Cristos zicea către Lazăr care tocmai dăduse colţul şi fusese pus învelit în giulgiu, „Lazăre, vino afară!„. Şi, în văzul lumii Lazăr a ieşit din mormânt viu şi nevătămat. Cum să îl acuzi pe Dragnea că s-a dus la cimitir şi a zis către morţi, ieşiţi afară şi mege-ţi la vot. L-a văzut cineva săvârşine minunea? Nu, deci nimeni nu-l poate acuza.

Şi lungul şir al minunilor Sfântului Mare Martir Liviu ar putea continua.

La sediul sectei PSD, frumos aliniaţi, aşteptau penalii … Între ei se desprindea figura luminoasă a Liei Olguţa Vasilescu. Pe faţa ei radia parcă faptul că  a reuşit să stea o noapte la tubulatură şi să trăiască experienţa magică de a-i arăta şobolanului din gaura cu PET chiloţii noi nouţim ciloţi depre care umblă zvonul că nu şi-i mai schimbă până la finalul procesului.

A fost o mare şi luminată sărbătorire … e drept că unii au tulburat-o cerând alungarea Sfântului deoarece a fost condamnat pentru că aşa ar spune statutul sectei. Adevărată blasfemie. Dacă a făst condamnat, de ce nu i s-a permis să se ducă şi să îşi îndeplinească pe deplin menirea, să se înnobileze atingând gratiile şi făcând „poza cu cătuşe”.

Să sperăm că Dumnezeu va corecta lucrurile şi la pedeapsa pentru care o va primi în celelalte procese se vor adăuga şi cei doi ani refuzaţi acum.

P.S. Ce păcat că nu mai suntem în vreea Brâncovenilor. Ehe … câtă nobleţe dă culcarea capului pe butuc şi acel scurt, hîîîîrşt buf al securii de grumaz tăietoare … Ar fi plină ţara de icoane cu sfinţi mari martiri înnobilaţi  …

Dumnezeu să-l odihnească, prea luminos viitor politic, oricum, nu cred că mai are … Procese da …

PA …

 

Cristina Ancuţa Pocora candidează pentru Primăria Sectorului 3 bucureştean

Cristina Ancuța Pocora

Cristina Ancuţa Pocora

De parcă balamucul prilejuit de candidatura pentru Primăria Generală a Capitalei nu ar fi fost destul, PNL a hotărât să schimbe şi candidatul de la Sectorul 3 Bucureştean.

Candidatul desemnat, Florin Ștefan Vasile, (sincer să fiu nu am mai auzit de el) a fost înlocuit de o candidată cu mult mai multă notorietate: Cristina Ancuţa Pocora (37 de ani, sa născut la 5 Aprilie 1979 în municipul Galaţi).

Noua candidată liberală de la Sectorul 3 a declarat că intră în cursa electorală „foarte hotărâtă și determinată”.

„Aș vrea – a spus Cristina Ancuţa Pocora, într-o conferință de presă – să spun foarte clar și limpede. Vin foarte hotărâtă și determinată în această bătălie. Vin foarte hotărâtă să susțin și să-mi aduc contribuția la câștigarea Primăriei Capitalei de PNL. (…) Vreau ca cetățenii sectorului 3, cetățenii Bucureștiului să aibă o viață mai bună pentru ei și pentru familiile lor. (…) Îl invit pe domnul Negoiță, încă de pe acum, să iasă din ascunzătoare – am auzit că, așa, pe ascuns, și-a depus candidatura – să vină și să discutăm deschis despre mandatul domniei sale și despre planurile de viitor. Să discutăm despre raportul Curții de Conturi privind cheltuirea banului public în sectorul 3 sub mandatul său. Dacă cumva nu poate și îi e frică, chiar și cu doamna Firea aș putea să discut acest subiect”.

Poate sunt subiectiv, dar din câte ştiu, Cristina Pocora este o femeie perseverentă şi bătăioasă. Deşi reuşea să mă enerveze cumplit de câte ori o vedeam la tv îi admiram totuşi cerbicia cu care îşi apăra ideile. E drept nu prea erau ideile cu care mersese la o televiziune sau alta.

Sloganul ei de campanie este „O viaţă mai bună pentru familia ta”.

Schimbarea candidatului de la sectorul 3 a fost explicată de noul candidat la Primăria Generală a Capitalei, Președintele interimar al PNL București, Cătălin Predoiu:

„Filosofia noastră este să luptăm în echipă și să lucrăm în echipă. Ori, condiția reușitei în echipă este o compatibilitate totală și o armonizare între candidat și echipa din cadrul organizației. (…) La sectorul 3, în ultimele zile, au apărut semne ale unor ezitări în această direcție și noi optimizăm în acest fel campania electorală. Este o decizie prin care să securizăm 100% șansele pe care le avem pentru a câștiga. Vom câștiga și la sectorul 3”, a spus Predoi care a mai ţinut să spună şi că „Robert Negoiță este un primar corupt” (Lucru pentru care, personal, aş fi în stare să bag mâna în foc. Şi nu de azi de ieri, demult – n.a-).

„Nu o spune un membru al PNL, o spune un raport al Curții de Conturi. Curtea de Conturi care e condusă de membri marcanți ai PSD, dacă nu mă înșel și domnul Sârbu e pe acolo. Deci bucureștenii să se uite cu atenție în raportul Curții de Conturi despre cum a gestionat domnul Negoiță banul sectorului. Ori, noi nu ne permitem să pierdem nicio fărâmă de șansă acolo și vom câștiga cu Cristina Pocora”, a arătat Predoiu.

Cine este, de fapt, Cristina Ancuţa Pocora?

Pe blogul său, cristinapocora.ro, găzduit de platforma pnl.ro găsim un link spre pagina ei de pe siteul Camerei Deputaţilor  unde are un foarte scurt Curriculum Vitae :

Cristina-Ancuţa POCORA
Curriculum Vitae
Date biografice
  • Data şi locul naşterii: 05 Aprilie 1979, Municipiul Galaţi
  • Stare civilă: căsătorită, un copil
Studii şi specializări
  • 2006 – absolventă a Masterului în Comunicare Politică. Marketing Politic şi Electoral (SNSPA)
  • 2001 – absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice (SNSPA)
  • 2006 – absolventă a cursurilor postuniversitare de specializare şi perfecţionare „Securitatea şi Apărarea Naţională – Securitate şi Bună Guvernare” din cadrul Colegiului Naţional de Apărare – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”
Activitate profesională
  • 2012- prezent – Deputat Colegiul 1 Feteşti-Ţăndărei (Ialomiţa)
    • Secretar Comisia pentru muncă şi protecţie socială
    • Preşedinte Subcomisia pentru Protecţia Copilului.
    • Membru Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi,
  • 2008-2012 – Deputat Colegiul 1 Feteşti-Ţăndărei (Ialomiţa)
    • Preşedinte Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi,
    • Preşedinte Subcomisia pentru Protecţia Copilului.
    • Membru Comisia pentru muncă şi protecţie socială
  • 2006-2008 – Secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul
  • 2005-2006 – Consilier Cabinet Ministru – Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul
  • 2001-2006 – Consilier Parlamentar – Cabinet Vicepreşedinte – Senatul României
Funcţii, activităţi într-un partid politic
  • 2013 – Purtător de cuvânt al Partidului Național Liberal
  • 2012-2013 – membru Biroul Politic Central al PNL
  • 2010-2012 – membru supleant Biroul Politic Central al PNL
  • 2010-2013 – vicepreşedinte PNL Ialomiţa
  • 2007- coordonator şi mediator BPC în Filiala PNL Ialomiţa
  • 2007-2009 – membru în Biroul Politic Central al PNL
  • 2002-2005 – secretar al Comisiei de Specialitate DRN ale PNL

De multe ori, poate, pentru a cunoaşte un picuţ şi sufletul unui om este bine să îl laşi să vorbească despre sine.

Cristina Ancuţa Pocora  pune textul despre sine sub un motto destul de interesat:

Motto:

“Ai grija de gandurile tale pentru ca se vor transforma in vorbe.
Ai grija de vorbele tale pentru ca se vor transforma in fapte.
Ai grija de faptele tale pentru ca se vor transforma in obiceiuri.
Ai grija de obiceiurile tale pentru ca vor fi caracterul tau.
Ai grija de caracterul tau pentru ca el va influenta destinul tau viata ta.”

Frank Outlaw

Despre mine

octombrie 2008

Politica e o meserie, nu un scop în viaţa. Cred în lucrul ăsta în ciuda impresiei generale ca politicienii sacrifica orice pentru cariera. In ceea ce ma priveste, dincolo de demnităţi publice, de ipostazele oficiale, sunt o persoană cât se poate de normală.

Sunt din Galaţi şi provin dintr-o familie modestă: tata a lucrat la MENAROM şi, forţat de disponibilizări, a ieşit la pensie. Mama a renunţat la serviciu ca să ne crească pe mine şi pe cei doi fraţi ai mei. Am plecat din oraş după liceu la Facultatea de Ştiinţe Politice la Bucureşti. De vreme ce imi placea ce faceam, m-am înscris în PNL, chiar daca liberalii erau în opoziţie. Am lucrat la început ca şi consilier parlamentar. În 2006 am devenit secretar de stat la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul. În 2007 am candidat la Congresul PNL şi am fost aleasă în Biroul Politic Central. Am fost desemnată să coordonez activitatea PNL Ialomiţa. Aşa am devenit ialomiţeancă.

Nu cred că a fost săptămână în care eu să nu ajung în judeţ. De un an şi jumătate mai des ajung la Feteşti sau Slobozia decât la ai mei, la Galaţi. Cred că liberalilor ialomiţeni le-am făcut o impresie bună din moment ce la alegerile din cadrul organizaţiei m-au desemnat să candidez pentru un mandat de deputat în colegiul Feteşti-Ţăndărei.

Politica sau sociologie?

Cred că mă pot adapta oriunde găsesc oameni civilizaţi şi de bun simţ. Recunosc că am o adevărată pasiune în a studia oamenii. Îmi place să-i observ cu atenţie, să-i urmăresc ce fac, ce spun, cum se comportă în situaţii diverse. Fenomenul social mi se pare fascinant şi inepuizabil. Dacă n-aş fi făcut politică, probabil mi s-ar fi potrivit o carieră de sociolog.

Imi place să comunic, să dezbat, să fiu prezentă. Ţine de firea mea extrovertită. Niciodată nu am evitat o discuţie, fie ea şi incomodă. Reuşesc să stabilesc un dialog civilizat inclusiv cu cei care nu mă plac. Plec de la premisa că aceia care mă antipatizează nu mă cunosc suficient de bine. Sau poate eu n-am reusit sa-i conving ca am intentii bune.

     M-am visat o mare gimnasta! N-a fost să fie….

Mă încântă ideea de a concura, de a intra într-o competiţie, de a mă bate pentru un principiu, pentru un lucru în care cred. Din copilărie, am o mare pasiune pentru sport. Când eram mică am făcut gimnastică. Munceam la sală ore în şir pentru că îmi pusesem în cap să devin o mare campioană. A trebuit să renunţ după ce m-am îmbolnăvit de hepatită. N-am renunţat însă la jogging. La Galaţi locuiam aproape de faleza Dunării. Alergam zilnic pe faleză. La un moment dat ajunsesem la  adevărate performanţe: plecam de „la zid”, alergam pe toata faleza de sus, coboram pe la Bac şi alergam pe faleza de jos până la „Libertatea”. În Bucureşti am înlocuit faleza cu sala de sport. Alerg pe banda si fac exerciţii in sală.

Mă uit la fotbal şi ţin cu Steaua

Îmi place fotbalul, sunt stelistă de mică. Uneori ajung şi pe stadion, deşi, pentru femei, atmosfera de pe stadioanele de la noi nu e tocmai comodă. Şi în Ialomiţa am fost pe stadion, la Urziceni, la meciul România – Lituania. Unii jurnalişti ialomiţeni s-au grăbit să mă acuze că-mi fac campanie electorală. Le-am explicat că mai fusesem de zeci de ori în tribune, la fotbal, pe vremea când nici nu mă apucasem de politică.

Mă mai uit la patinaj artistic, când se transmit campionate mondiale şi europene. E spectaculos! Şi la concursurile de înot mă uit cu plăcere. Paradoxal, deşi am crescut pe malul Dunării, nu ştiu să înot! Întotdeauna mi-a fost frică de apă şi n-a reuşit nimeni să mă convingă să învăţ să înot.

Orice moment din viata are melodia lui.

Îmi place muzica bună! Îmi aleg melodiile pe care le ascult în funcţie de starea sufletească. Nu ştiu dacă mă pot decide asupra unui gen anume. De exemplu, de 2 ani am descoperit Budda-bar, un stil care mă relaxează. Dar tot în ultimii ani, încerc să nu ratez Festivalul George Enescu. Mărturisesc că pe perioada Festivalului, plec în goană de la birou la 5 după amiaza, ca să ajung la spectacole. Alerg de la Sala Palatului la Atheneu, de la Teatrul national la Opera. Nu pretind că am cine ştie ce cultură muzicală, nu sunt nici pe departe specialistă în muzică clasică! Îmi plac în schimb sunetul muzicii, armonia şi asta îmi dă o stare de bine incredibilă.

 Filme bune şi cărţi şi mai bune.

Când am vreme, mă duc la cinema. Când nu, mă uit la dvd-uri acasă. M-a impresionat mult Lista lui Schindler. Am devorat apoi filme despre Holocaust, dar niciunul nu m-a mai marcat asa de tare. Un alt film care m-a emotionat pana la lacrimi: Toamna la New York! Spre final, simteam un gol in stomac. Cât priveşte cititul, nu pot să spun exact care e cartea mea preferată. Genul de literatură care mă încântă se regăseşte în cărţile lui Gabriel Garcia Marquez.

Ferma animalelor

Acum doi ani mama m-a rugat să-i iau şi ei o pisică. I-am dus două, pentru că celui de la care le-am luat i-a fost milă să le despartă. Acum părinţii mei au în curte zece pisici. Şi mie îmi plac dar n-am curajul să aduc una dintre ele la Bucureşti şi să chinui bietul animal într-un apartament de bloc. Mama e de principiu că dintr-o gospodărie nu pot lipsa calul şi vaca. Calul, pe nume Romică, e blând aşa că nu mă tem să-i dau bucăţele de zahăr. E drăguţ la curte printre animalele alor mei!

Ce pot să mai zic?

Deocamdată Cristinei Ancuţa Pocora nu pot decât să îi urez succes. Chiar m-aş bucura s-o văz primăriţă. Uşor să în bată pe Robert Negoiţă nu e … totuşi, cu roşcovanele nu prea e bine să te pui, zice înţelepciunea populară.  🙂

 

Gabriela Vrânceanu Firea Pandele va apărea goală în afişele electorale

Gabriela Firea

Deoarece schimbarea candidatului PNL la Primăria Generală a Capitalei poate avea în rândul electoratului efecte imprevizibile, deci fiind posibilă chiar şi o creştere spectaculoasă,  PSD a hotărât să facă o campanie agresivă.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea a declarat într-o conferinţă de presă care s-a ţinut la sediul din şoseaua Kiseleff:

„După ce am analizat sondajele am hotărât că trebuie să începem cât mai repede o campanie electorală agresivă care să nu poată fi contracarată de liberali. Astfel, vom folosi afişe de mare impact vizual.”

Un reporter a întrebat dacă nu se teme că şi liberalii vor acţiona la fel. Liviu Dragnea, râzând, a răspuns.

„Credeţi că dacă va apărea gol în afişele electorale domnul Predoiu arată la fel de bine ca şi Gabriela?”

Liderul social democrat a mai precizat:

„Agresivitatea vizuală va creşte, în primele candidata noastră va fi îmbrăcată doar în costum de baie care va deveni tot mai mic pentru a … dispărea complet cu trei zile înainte de alegeri.”

„Nu credeţi că asta va şoca electoratul?” – a întrebat un reporter.

„Dimpotrivă, deoarce în ultimele mesaje logoul va spune că Gabriela Firea e sinceră şi nu are nimic de ascuns va demonstra că noi, PSD, vom face totul la vedere nemaiputând să ne acuze nimeni că facem pe ascuns cineştie ce.” – a mai declarat liviu Dragnea

Interesant conceptul. Ar putea reprezenta o schimbare de substanţă în PSD, acest partid fiind întotdeauna bănuit că face pe ascuns lucruri nu tocmai curate…

Vom reveni cu declaraţii şi imagini … poate …

Din categoria ”Să pupăm Firea în Trebuci” – Oana Stancu: ”Gabriela Firea a condus mai multe entități economice…” (Uită să spună că le-a falimentat )

20 aprilie 2016 10 comentarii

PRECIZARE ANTESDCRIPTUM:

Acest articol pleacă de la articolul „Corupția ucide! A fost sloganul care a reușit, într-o democrație firavă și bolnavă, să dărâme un guvern…”, articol din categoria „Să pupăm firea în Trebuci”, publicat de Oana Stancu Zamfir în Jurnalul Naţional. 

Acolo Oana Stancu Zamfir  afirmă (ca frază centrală de cea mai mare greutate) „Gabriela Firea a condus mai multe entități economice, …”. Ce uită să spună Oana este că firmele conduse de Gabriela Firea sunt firme din cadrul Intact Grup Media, încredinţate ei spre administrare şi pe care le-a falimentat, ba mai mult,

Pe lângă că este un administrator dezastruos, Gabriela mai este şi un şantajist ordinar …

SĂ PUPĂM FIREA ÎN TREBUCI

La Trustul Media Intact, în afară de obișnuitele ospete cu rahat, și de tras flegme „băsiștilor” se desfășoară uneori, în funcție de evenimente, și alte campanii, unele din ele, pozitive.

Oana Stancu Zamfir

Oana Stancu Zamfir

În zilele acestea, pentru susţinerea campaniei Gabrielei Vrânceanu Firea Pandele etc, o campanie care ar putea să se numească „Să pupăm Firea în Trebuci”.

Pe 19 Aprilie 2016, siteul Jurnalului Micţio… pardon, Naţional,  publică un articolaş al Oanei Stancu Zamfir intitulat „Incompetența nu ucide?”.

Articolul începe ex abrupt o „Corupția ucide! A fost sloganul care a reușit, într-o democrație firavă și bolnavă, să dărâme un guvern…”. Deci, ţoapa, cu nesimţirea care o caracterizează, ridiculizează indirect  incendiul de la colectiv ridiculizând acel „Corupţia ucide” care părea atunci a fi sinteza motivelor care au dus la acel nenorocit incendiu.  

Culmea e că, legat de minimalizarea acelui incendiu împreună cu minimalizarea nenorocirilor din sistemul medical s-au exprimat şi alţi antenişti, De exemplu Mircea Badea afirma (şi demonstra, după părerea lui) că nu se poate dovedi că din cei ajunşi în spitale de la Colectiv majoritatea au dat colţul din cauza unor bacterii/viruşi  luaţi de prin  spitale. Aşa-i  dacă nici un virus ori nici o bacterie nu a ajuns la DNA cu cătuşe pe labe nici nu poate fi vorba de aşa ceva.

Îşi mai aminteşte Oana Stancu Zamfir şi de mititeii ucişi de E-coli care, în afară de  copii a mai ucis o făbricuţă. Deşi s-a găsit acolo, la acea făbricuţă, bacteria, văd că tot mai mulţi, inclusiv, respectiva, se arată oripilaţi că numeni nu a plătit pentru că a pus în pericol o astfel de fabrică, ce dracu, nu prea mai avem fabrici, să le facem praf doar pentru că nişte copii care au mâncat brânză de la acea făbricuţă unde s-a găsit bacteria? Da’ cine mama dracului erau mititeii ăia? Şi dacă în fabrică nu se repectau normele nimime de igienă ce? Oare de ce nu şi-a amintit şi de incendiul ucigaş de la Maternitatea Giuleşti? Tot focul a ucis şi acolo … pentru că ar fi trebuit să facă oarece trimiteri la fostul primar Oprescu?

Una peste alta, trage ea concluzia  „Ca atare nu-mi rămâne decât să bag de seamă că, printre exigențele noastre în legătură cu cei care ne conduc, competența nu se numără.”  Şi gata cu introducerea şerpească, ocolitoare, bazată pe apropouri pentru care nimeni nu o poate acuza ne nimic în afară de mâncare de rahat, ceea ce la Antena 3 este un motiv de mare onoare.

Iat-o în tranşee … o flegmă adversarului Gabrielei Vrânceanu Firea  Pandele şi o limbă dureros de temeinic acesteia „Despre asta vor vorbi cel mai bine proximele alegeri. Marian Munteanu afirmă cu seninătate că n-a fost în stare să facă o afacere să meargă în viața sa. Și te întrebi dacă un om care n-a condus nimic, poate conduce o primărie chiar și de comună. Gabriela Firea a condus mai multe entități economice, dar i se reproșează că e gospodină…”  … ce emoţionant „gospodina Firea”  … Hehehe .. bun banc. Mai ales dacă îl punem faţă în faţă cu rstul aliniatului: „O face, ce-i drept, o doamnă căreia nu i-aș încredința nici omleta mea de dimineață. Chiar și așa, disprețul față de o femeie care ține o casă de oameni normali, cu copii și treburi domestice, ar putea să-și găsească mulți adepți. Trecutul a dovedit că electoratul apreciază și validează prin vot și hoția și golănia…” … „O face” adică o acuză o doamnă care nu e în stare să facă nici măcar o omletă … De cine să zică oare? Să nu fie vorba de ina Alinuţa care când a fost aleasă şefă la PNL s-a dus, paradoxal, direct la Antena 3 ca să îşi serbeze victoria? Şi cum nu se putea să nu îi tragă şi Codruţei Kovesi, una, că doar e din gaşca ce băsişti care i-a băgat la bulău stăpânul.

Gabriela Vrânceanu-Firea-Pandele şi cum s-o mai numi dacă şi-a schimbat partenerul budoar

Gabriela Vrânceanu-Firea-Pandele
şi cum s-o mai numi dacă şi-a schimbat partenerul budoar

 Tot articolaşul ăsta ar trebui să aibă ca frază cu greutate aceasta: „ Gabriela Firea a condus mai multe entități economice…” … care, pusă în acelaşi recipient cu „dar i se reproșează că e gospodină…”  ar trebui să ne sugereze că e un personaj cum n-au trăit mulţi pe plaiul mioritic. Poate doar Dan Voiculescu.

La ce „entităţi economice” să se refere oare Oana Stancu? Să zică oare de firmele cu ajutoul cărora făcea tot felul de mânării cu familia Voiculescului? Alea care au sfârşit cu oiştea în faliment? Nu cred să se refere şantajul de care era acuzată „Albinuţa” Găbiţa. 

Păi, ia să vedem cum era cu firmele falimentate de Gabriela Firea.

FALIMENTELE GABRIELEI FIREA

Până în 2011, Gabriela Vrânceanu Firea  a condus MEDIA CASA PRESS SRL Bucureşti, după care a renunţat la administrarea acestei firme deoarece s-au acumulat datorii imense către partenerii de afaceri şi bugetul de stat.

Tot Gabriela Vrânceanu Firea  a condus şi „Săptămâna Financiară” srl, o altă firmă a familiei Voiculescu la care a reuşit să adune datorii totale de peste 8 milioane lei (RON).

O altă firmă, e drept neadministrată direct de marea profesionistă, Găbiţa lu’ Pandele a fost „Editura Intact” SRL, firma care edita „Jurnalul Naţional”. Aceasta a ajuns în faliment, cu datorii de 64,67 milioane lei (RON). Aici „profesionista” se pare că avea practic controlul indirect mulţumită relaţiilor cu famiglia Varanului şi a încrederii pe care i-o acordau respectiva familie.  

Pe 7 februarie 2015, Tribunalul Bucureşti a decis la cererea creditorilor Marius Popescu şi Radu-Bogdan Tomuleţ deschiderea procedurii falimentului debitoarei MEDIA CASA PRESS SRL Bucureşti(J40/4260/2006; CUI 18477500) şi a numit în calitate de lichidator judiciar pe SUMA INSOLVENCY IPURL, firmă cu sediul social pe Aleea Emil Botta în Bucureşti, ( Lichidator judiciar , Salagean Vincensso-Constantin).

Tribunalul a hotărât ca termenul pentru definitivarea tabelului creanţelor să fie 24 martie 2014.

GABRIELA FIREA, un dezastru administrativ, A LĂSAT GĂURI MARI ÎN CONTABILITATEA FIRMEI

Având ca obiect de activitate editarea revistelor şi periodicelor, Societatea MEDIA CASA PRESS SRL Bucureşti a fost înfiinţată în anul 2006.

Firma era controlată de fiicele lui Dan Voiculescu astfel, Camelia Rodica Voiculescu (66%), Corina Mirela Voiculescu (34%) şi îl avea pe  Sandu Jean-Călin pe post de administrator.

Din nefericire pentru ea şi pentru finanţele celor două fiice a Varanului, Societatea MEDIA CASA PRESS SRL Bucureşti (parte a INTACT MEDIA GRUP), cade în 2011în administrarea  administrator de la Gabrielei Vrânceanu Firea (Pandele, mai nou).

Pentru Societatea MEDIA CASA PRESS SRL Bucureşti, perioada cea mai ună din punct de vedere financiar a fost prin anul 2009, când raporta o cifră de afaceri de 21.485.593 lei şi un profit net de 115.220 lei.

În 2011, societatea în discuţie raporta o cifră de afaceri de 7.033.544 lei şi pierderi de 8.881.654 lei.  Totalul datoriilor ajungând la nu mai puţin de 21.482.548 lei.

După ce şi-au dat seama că Gabriela Firea era un dezastru dpv administrativ, în 2011,  aceasta e înlăturată.

În 2012 societatea avea datorii totale de 21.320.536 lei şi capitaluri proprii negative de  -21.940.476 lei.

La data de 30 septembrie 2013, firma raporta datorii către:  Bugetul de stat – 450.309 lei (blocare la sursă: 131.925 lei), Bugetul asigurarilor sociale de stat – 618.294 lei (blocare la sursă: 159.686 lei), Bugetul asigurarilor de sanatate – 208.498 lei (blocare la sursă: 83.087 lei).

DEŞI EA BĂGA FIRMELE ÎN FALIMENT, FIREA ÎŞI RECUPERA SALARIUL.

Societatea „SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ ”, cea care edita gazeta cu acelaşi nume,era în 2012 şi intra direct în faliment , după  trei ani de  înţeleaptă administrare a Gabrielei Firea.  

În tabelul definitiv completat al creanţelor acestei firmei, comunicat la începutul acestui an de către lichidatorul judiciar, figurează creanţe totale de 8.094.199,43 lei. De recuperat reuşind să se recupereze abia 327.678 lei din care s-au distribuit 163.239 lei pentru creditori.

La rândul său, Gabriela Firea şi-a recuperat 12.449 lei, întreaga sumă cu care se înscrisese în tabelul creditorilor.

În 2012 a intrat în insolvenţă  şi „Editura Intact” SRL, falimentul declarându-se în procedură simplificată în 2013. Totalul general înscris în tabelul preliminar completat/rectificat al acestei firme este de 64.672.342,39 lei, din care 59.627.317,93 sunt creanţe cu drept de vot.

Citiţi şi

„Săptămâna Financiară” SRL – „mortul” de pe masa Gabrielei (Vrânceanu) Firea

Pe cine a ţepuit „Editura Intact”, firma care editează „Jurnalul Naţional”

„ALBINUŢA” ŞANTAJISTA

Ca şi cum nu ar fi destul că Gabriela Vrânceanu-Firea-Pandele a reuşit să bage în faliment firmele aparţibând INTACT MDIA GRUP  care i-au fost încredinţate spre administrare, mai este şi o şantajistă ordinară.

Siteul ziarului Curentul publica în 2014 articolul: 

„ALBINUȚA” ȘANTAJISTĂ: GABRIELA FIREA – AMENDATĂ DE CNA PENTRU CAMPANII DE PRESĂ ÎMPOTRIVA CONCURENȚILOR EI DIN AFACERI

Premierul Ponta, plus o bună parte dintre parlamentarii noștri care au intrat, deja, în atenția legii, s-au înhămat la o sarcină de-a dreptul penibilă: au pus mână de la mână și au semnat o plângere penală prin care, ca la un semn, au sărit, cu toții, la grămadă, în apărarea colegei lor, senatorul PSD Gabriela Vrânceanu Firea Pandele. Așadar a firavei „Albinuțe”, despre care au afirmat, în cor, dar pe o singură voce, că ar fi victima inocentă a unui oribil șantaj comis de președintele Băsescu. Iar toată această hărmălaie politicianistă s-a petrecut la doar câteva zile după ce magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție, au condamnat-o pe onorabila doamnă senator Firea la plata unei amenzi  administrative de o mie de lei în urma judecării unei plângeri penale depuse împotriva sa de către Narcisa Iorga

O plângere penală prin care ea a fost acuzată, de comiterea infracțiunilor de „șantaj” și „ultraj”. Adică, altfel spus, „cine zice, ăla este! Iar asta nu este tot: cu mai mulți ani în urmă, „Albinuța” Firea, în calitatea sa de realizator de emisiuni la Antenele familiei Voiculescu a fost amendată, la un moment dat chiar și către CNA, pentru că, în două ediții ale emisiunii „Observator”, prezentate de ea, „s-au făcut afirmații grave fără să se aducă dovezi în susținerea lor sau să se indice, cel puțin, probele pe care le susțin, dar și fără să se prezinte punctul de vedere al reprezentanților societății incriminate, încălcându-se astfel prevederile art. 42, alin. 2 și 3 din Codul de reglementare a conținutului audiovizual. Ulterior, „victima” emisiunilor amendate de CNA a relatat că în spatele lor s-a aflat tot un soi de șantaj de care Gabriela Firea, nu a fost străină, absolut deloc.

Șantajistă „de cursă lungă”

Pusă în fața deciziei pronunțate de instanța supreme, perfect paralelă cu prevederile legii cu care, în calitatea sa de senator PSD i s-a dat totuși, totuși, voie să se joace prin tot soiul de „comitete și comiții”, Gabriela Vrânceanu Firea Pandele, s-a apărat, în mod public, susținând că: „La Înalta Curte nu s-a adeverit ceea ce a afirmat doamna Narcisa Iorga, fiindcă dacă s-ar fi adeverit primeam închisoare cu executare sau cu suspendare. Mi s-a aplicat o amendă administrativă.” Așa o fi cum zici matale „Albinuțo”, dar amenda aia „administrativă” tot pentru „șantaj” și „ultraj” ai primit-o. De fapt, această pretinsă „amendă” nu a fost decât vârful văzut al unui „aisberg” cu mult mai mare.

Cu puțin timp înainte de depunerea plângerii penale îndreptate împotriva șefului statului, Gabriela Firea s-a plâns „Fiul meu cel mare mi-a spus că se simte profund umilit. El s-a gândit și la tatăl lui, la primul meu soț, care a sfârșit-o prost și a decedat după cinci ani de suferință, de boală, dar nu din cauza senatorului Firea care face parte din comisia de anchetă „Nana“. (….)

Nu i-a mai rămas nimic lui Traian Băsescu decât să se războiască cu morții, cu fostul meu soț, întinându-i memoria.” Era o jelanie de-a dreptul ipocrită: zilele trecute ziarul nostru v-a prezentat, pe larg, o serie, de înregistrări ale unor convorbiri telefonice prezente în „Dosarul spionilor”.

Este vorba despre un dosar de corupție la nivel înalt în care, printre alții, a fost trimis în judecată și Dorinel Mucea, adjunctul șefului de la Oficiul de Privatizare și Participațiile Statului în Industrie.

Din acele înregistrări rezulta că, răposatul domn Firea, l-a șantajat pe acesta pe acesta din urmă, pentru a avea acces la dosarul Petrom, document care, pe vremea aceea era clasificat în categoria „secret”. Iar din conținutul acelor convorbiri rezultă că, în ianuarie 2006, Mucea le-a comunicat unor parteneri de afaceri că este amenințat de către d-l Firea cu publicarea unor articole de presă.

Bineînțeles că fostul soț al actualei „Albinuțe” nu ar fi publicat acele „articole de presă” în cine știe ce gazetă de perete și exact în „Săptămâna Financiară”, publicație economică editată de trustul de presă Intact Media Group, aflată așadar în „ograda mediatică” păstorită din umbră de familia Voiculescu, dar condusă,cu mână de fier, chiar de actualul senator PSD, fostul ziarist care, pe atunci, se numea doar Gabriela Vrânceanu Firea.

Ziaristul-afacerist

Aparent, Gabriela Vrânceanu Firea Pandele este o femeie cu o înfățișare fragilă. Dar, ca de foarte multe ori în viață, și în cazul ei „aparențele înșală”. Inițial ai putea spune că este o apariție aproape gingașă. Dar această primă și iluzorie impresie, ține doar până în momentul în care distinsa doamnă senator deschide gura și începe și vorbească. Atunci ea este în stare, fără prea mari eforturi să te uimească, și să-ți provoace un reflex de jenă. Iar asta pentru că, adeseori și într-un mod aparent cu cu totul neașteptat, se preschimbă într-o chivuță guralivă gata să împroaște cu măscări pe oricine îi stă în cale. Cu siguranță că nimeni nu a uitat oribilul episod în care, avându-l ca invitat pe Cristian Boureanu, s-a apucat, nitam nisam să-l suduie, exact ca la ușa cortului.

Adevărul este că această „personalitate multiplă” nu ar trebui să ne mire prea mult: dincolo de aparențe, Gabriela Firea face parte din galeria ziariștilor-afeceriști, cu nimic deosebită și cu nimic mai bună decât mulți alți „guriști” care-și fac de lucru prin studiourile Antenelor și nu numai acolo.

De fapt, de-a lungul vremii, ea a avut câteva firme, cu diverse domenii de activitate.

Afaceri cu „antigel și lichid de frână”

Iar la un moment dat, pe lângă activitatea ei jurnalistică, familia Gabrielei Firea, așadar ea însăși împreună cu răposatul ei soț, a mai făcut și niște afaceri cu lichid de frână și antigel, prin intermediul SC „Vanem Comerț și Servicii” SRL. Cândva, prin 2001, așadar pe când guvernarea PSD-istă era condusă, la vârf, de către actualul pușcăriaș Adrian Năstase, Gabriela Firea, în calitate de asociat al firmei  SC „Vanem Comerț și Servicii” a apelat la buna ei cunoștință, jurnalista Gabriela Firea, care trudea din greu pe „moșia” Trustului Intact, căreia i-a cerut să-i rezolve anumite probleme pe care le avea cu firmele concurente de pe piață.

Una dintre acestea, care s-a confruntat în mod direct cu acea stranie combinație „doi în una” a fost firma „Vesta Investment”, care începând cu anul 2001, a fost ținta unor adevărate campanii de presă purtate prin intermediul trustului Intact. Primele dintre acestea au apărut încă din 2001 și au continuat, de-a lungul anilor, în toate publicațiile trustului, „Jurnalul Național“, „Săptămâna Financiară“, „Financiarul“, dar și în emisiuni speciale difuzate de Antena 1 și Antena 3.

Atunci, cu mai mulți ani în urmă, ziarul „Curentul“ a relatat că primul atac la adresa „Vesta Investment” a venit din partea SC „Vanem Comerț și Servicii SRL”, prin intermediul televiziunii  Antena 1 care, în emisiunea Observator, din 18 iulie 2001, a difuzat un reportaj având ca subiect marcarea pieselor auto cu elemente de securizare. În acest material s-a afirmat că „Vesta Investment a câștigat întotdeauna licitațiile organizate de Registrul Auto Român“ și că „Importatorii de piese auto spun că Vesta este specializată în astfel de comenzi pentru RAR“.

Aceste informații au fost date, atunci, pe post fără ca vreunul dintre marii „profesioniști” cu care Dan Voiculescu se laudă pe toate drumurile să fi făcut minimul efort de a prezenta și punctul de vedere al Vesta Investment: acest punct de vedere nu a fost prezentat nici în reportajul respectiv iar ulterior nu au fost prezentate nici numeroasele drepturi la replică pe care le-a primit.

Constatând această situație, conducerea „Vesta Investment” a trimis pe 29 august 2001 o adresă către directorul general al trustului Intact, precizând că nu a primit încă niciun răspuns la adresa anterioară din 27 iulie 2001, semn că există o complicitate la nivelul trustului cu anchetele cu iz anticoncurențial ale Gabrielei Firea. În adresa din august 2001, directorul general al Vesta Investment, Radu Spirea, sublinia că „afirmațiile făcute de dvs și implicit impuse societății noastre sunt neadevărate.

Prezentarea pe post a unor fapte neadevărate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de calomnie, infracțiune ce este prevăzută și pedepsită de art. 206 Cod penal. Dna Gabriela Vrânceanu Firea, soția dlui Răsvan Firea, cel care ne atacă vehement, prin intermediul postului Antena 1, este prezentatoarea dvs. Astfel, am putea gândi că dumneaei a facilitat apariţia soţului în cadrul reportajului calomnios difuzat la oră de maximă audienţă?!” Până la urmă, exasperat de toate aceste atacuri, Radu Spirea, directorul Vesta,  a reclamat la CNA atât postul lui Voiculescu cât și emisiunea realizată de Gabriela Firea.

Atunci, răspunsul CNA a fost exact pe măsura acelor fapte: „Postul Antena 1 a primit amendă în cuantum de 2500 de lei pentru emisiunea „Observator” prezentată de Gabriela Vrânceanu Firea în ziua de 13.01.2007 ca și pentru cea difuzată în 22.01.2007, în care s-au făcut afirmații grave fără să se aducă dovezi în susținerea lor sau să se indice, cel puțin, probele pe care le susțin, fără să se prezinte punctul de vedere al reprezentanților societății incriminate, încălcându-se astfel prevederile art. 42, alin. 2 şi 3 din Codul de reglementare a conținutului audiovizual.” Curat-murdar „Albinuțo”!

Autor: Vasile Surcel

Sursa: curentul.info

Instanțe de judecată, 1

Curți, 2

RALUCA BOBOC, analist politic, consideră că, legat de numărul de tururi la alegeri, CCR va decide de fapt între democraţie şi epoleţi

Raluca Boboc

Raluca Boboc

Cred că niciodată electoratul nu a fost atât de scârbit de clasa politică. Telenovela interminabilă a felului în care se va vota contribuind din plin la asta.

Dacă se va vota în unul sau două tururi va decide Curtea Constituţională. Dacă aceasta va hotărî în favoarea democraţiei sau a intereselor mai mult sau mai puţin obscure date de calcule cinice, rămâne de văzut.

Raluca Boboc, licențiată în Științe Politice și a absolvit masterul de Politică Europeană și Românească  al Facultății de Științe Politice (Universitatea din București), Institutul de Cercetări Politice, numeşte această decizie a celor  nouă judecători de la CCR ceva mai plastic şi poate, mai brutal, a fi vorba  de a decide a fi între democraţie şi  epoleţi.

Scrie Raluca Boboc pe pagina sa de Facebook:

Având în vedere interesul extrem de scăzut din partea electoratului pentru alegerile locale din iunie – toate sondajele de opinie indică o atitudine extrem de negativă în ceea ce priveşte intenţia de participare la vot –, dar având în vedere interesul extrem de ridicat din partea anumitor instituţii ale statului în ceea ce priveşte promovarea şi susţinerea candidaţilor preferaţi, numele unor şefi de instituţii foarte importante fiind invocate tot mai des în scandalurile ce vizează retragerea şi nominalizarea candidaţilor pentru cele mai importante primării, dar şi atacurile mass-media îndreptate împotriva judecătorilor CCR în urma controversatei decizii din luna februarie, o nouă decizie a Curţii Constituţionale care să ”încurce” marile jocuri ar putea genera din nou efecte neaşteptate la nivelul imaginii membrilor acestei instituţii. Rămâne de văzut ce vor decide cei nouă judecători: în favoarea democraţiei sau în favoarea epoleţilor.

Pe blogul său  găzduit de platforma Adevărul, Raluca Boboc scrie la 18 aprilie 2016:

Curtea Constituţională şi alegerea primarilor în două tururi

Decizia Tribunalului Bucureşti de a admite, cu foarte puţin timp înainte de fluierul de start al competiţiei electorale, sesizarea de neconstituţionalitate ridicată asupra articolului din Legea alegerilor locale, prin care s-a stabilit alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, este una destul de surprinzătoare şi are capacitatea de a schimba radical calculele făcute de marii jucători politici.

Lovitura decisivă aparţine acum CCR care, după imensa controversă stârnită la nivelul întregii societăţii prin decizia luată în privinţa unei alte excepţii de neconstituţionalitate, cea care viza regimul interceptărilor, este din nou în lumina reflectoarelor cu o decizie cel puţin la fel de controversată şi aşteptată de un segment important al opiniei publice.

O decizie favorabilă organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin este, cel puţin la nivel teoretic, una previzibilă având în vedere antepronunţarea încă din luna ianuarie a şeful CCR pe această speţă, Augustin Zegrean intervenind în disputa iscată între liderii PNL şi premierul Dacian Cioloş, pe tema emiterii unei ordonanţe de urgenţă pentru trecerea de la un singur tur la două tururi de scrutin, declarând că: „Un tur sau două tururi sau zece tururi este o opţiune politică. Constituţia nu spune că alegerile se fac într-un tur sau două, în câte tururi, ci că trebuie să fie alegeri libere, periodice şi corecte. De aici încolo este la latitudinea politicienilor să stabilească”.

Decizia CCR generează efecte importante şi greu de anticipat nu doar în ceea ce priveşte jocurile de putere şi planurile strategice făcute de partide până în acest moment, ci impactul său generează şi costuri de imagine pentru cei mai importanţi actori politici, susţinători ai alegerilor într-un singur tur de scrutin, unul dintre aceşti actori fiind însuşi preşedintele României, Klaus Iohannis.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că alegerile locale în două tururi de scrutin a fost una din cerinţele cele mai importante formulate de reprezentanţii societăţii civile în timpul şi după protestele declanşate la sfârşitul lunii noiembrie 2015.

Care sunt, însă, variantele de acţiune pe care le are CCR la dispoziţie şi implicaţiile asupra scenei politice:

Scenariul 1: CCR respinge excepţia de neconstituţionalitate

Invocând precedentul alegerilor locale din 2012 care, de asemenea, au fost organizate într-un singur tur de scrutin în perfect acord cu prevederile din Constituţia României, sau alte argumente de natură juridică, Curtea respinge excepţia de neconstituţionalitate, iar alegerile din luna iunie se organizează în continuare într-un singur tur de scrutin.

În acest scenariu, Curtea Constituţională va fi profund afectată la nivel de imagine, politicieni, analişti şi formatori de opinie vor recurge la diverse comparaţii între cele două excepţii de neconstituţionalitate asupra cărora judecătorii CCR s-au pronunţat în ultima vreme: cea privind regimul interceptărilor şi cea privind alegerile în două tururi de scrutin.

Scenariul 2: CCR admite excepţia de neconstituţionalitate şi alegerile din luna iunie se desfăşoară în două tururi de scrutin

O decizie favorabilă organizărilor alegerilor locale din luna iunie în două tururi de scrutin ar arunca în aer planurile tactice făcute de marile partide, ar genera reconfigurarea sistemului de alianţe gândit până în acest moment şi ar oferi un puternic imbold partidelor noi înfiinţate, dezavantajate clar de sistemul alegerilor într-un singur tur.

Resetarea jocului electoral şi sporirea şanselor de a obţine un număr mai mare de primării pentru candidaţii partidelor precum PMP, ALDE sau M10 contrastează puternic cu planul de a ţine aceste partide în afara sferelor de putere şi împărţirea scenei politice între marii jucători PNL şi PSD.

Resetarea jocului electoral şi sporirea şanselor de a obţine un număr mai mare de primării pentru candidaţii partidelor precum PMP, ALDE sau M10 contrastează puternic cu planul de a ţine aceste partide în afara sferelor de putere şi împărţirea scenei politice între marii jucători PNL şi PSD.

Cel mai important impact va fi, însă, la nivelul actorilor politici care au susţinut public alegerile într-un singur tur de scrutin. Dacă premierul Cioloş a reuşit să se extragă cât de cât onorabil din clinciul generat de liderii PNL, susţinând că o decizie politică de o asemenea importanţă şi cu un asemenea impact asupra scenei politice trebuie să fie rezultatul unui consens la nivelul partidelor politice, preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat ferm pentru sistemul într-un  singur tur.

Prezent la dezbaterea intitulată „Dialog pentru Romania. Primăvara politică a societăţii civile”, organizată de Iniţiativa România, acesta a declarat că: „Ştiu că pe foarte mulţi dintre dumneavoastră vă preocupă tema alegerilor locale: un tur sau două tururi de scrutin. Personal, mi-am exprimat opinia şi, cu plăcere, o fac şi acum. Cred că alegerile în două tururi de scrutin sunt mai potrivite. Însă, în acelaşi timp trebuie să acceptăm câteva principii de soliditate a legislaţiei. Să schimbăm o lege înainte să fi fost vreodată aplicată, eu cred că aici trebuie să judecăm foarte bine. Nerăbdarea de a schimba ceva, înainte măcar să fi încercat dacă funcţionează sau nu, cred că ne caracterizează şi apare, poate, de prea multe ori. Un pic de răbdare, şi cu politicienii, şi cu alegerile, cred că, din când în când, ne-ar face bine”.

Practic, o decizie a CCR în favoarea organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin ar reprezenta o lovitură fatală la nivel de imagine pentru Klaus Iohannis, aflat deja în corzi după episodul Antena 3 şi după speculaţii apărute în mass-media în privinţa implicării sale directe în nominalizarea controversatului candidat al PNL pentru primăria Capitalei. 


Scenariul 3: CCR admite excepţia de neconstituţionalitate, însă aplicarea prevederii privind cele două tururi de scrutin se face începând cu alegerile locale din anul 2020

Admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, cu aplicarea prevederii privind cele două tururi de scrutin începând cu alegerile locale din anul 2020, ar putea fi singura variantă de compromis la care ar putea să recurgă judecătorii CCR.

În argumentarea unei astfel de decizii, judecătorii CCR ar putea invoca prevederile celebrei Comisii de la Veneţia, Thomas Markert, secretarul general al acestui for, considerând în urmă cu câteva zile că modificarea legislaţiei în acest moment al confruntării electorale ar fi o greşeală. „Consider că ar trebui evitate astfel de practici. Este adevărat că, în unele cazuri, poate că este necesar, datorită unor evenimente sau circumstanţe, să se ia măsuri, dar altfel nu. (…) Cred că nu există o nevoie reală să fie schimbat ceva. (…) Cred că, în cazul României, decizia de a schimba sistemul electoral este una politică şi acest lucru nu ar trebui făcut chiar înainte de alegerile electorale”.

*

Având în vedere interesul extrem de scăzut din partea electoratului pentru alegerile locale din iunie – toate sondajele de opinie indică o atitudine extrem de negativă în ceea ce priveşte intenţia de participare la vot –, dar având în vedere interesul extrem de ridicat din partea anumitor instituţii ale statului în ceea ce priveşte promovarea şi susţinerea candidaţilor preferaţi, numele unor şefi de instituţii foarte importante fiind invocate tot mai des în scandalurile ce vizează retragerea şi nominalizarea candidaţilor pentru cele mai importante primării, dar şi atacurile mass-media îndreptate împotriva judecătorilor CCR în urma controversatei decizii din luna februarie, o nouă decizie a Curţii Constituţionale care să „încurce” marile jocuri ar putea genera din nou efecte neaşteptate la nivelul imaginii membrilor acestei instituţii. Rămâne de văzut ce vor decide cei nouă judecători: în favoarea democraţiei sau în favoarea epoleţilor.

Autor: Raluca Boboc – analist politic

Sursa: adevarul.ro

Fără a şti schimbările ce urmau să intervină în oferta electorală a PNL, aceeaşi Raluca Boboc scria la data de:

Primarul Capitalei – un nou model Iohannis?

Lupta pentru putere s-a intensificat odată cu apropierea alegerilor locale iar evenimentele se derulează cu o viteză ameţitoare. Cele mai importante primării sunt decapitate de către procurorii DNA, spectacolul cătuşelor contribuind în mod decisiv la răsturnarea tuturor calculelor politice.

Capitala nu a făcut excepţie de la acest spectacol, primarul Oprescu fiind scos din cursa pentru un nou mandat în urma acuzaţiilor de corupţie. Competiţia pentru cea mai râvnită primărie s-a reaşezat pe noi coordonate, factorul numit –   societatea civilă – urmând să joace un rol important.

  Candidaţii independenţi şi cei ai societăţii civile şi-au asumat dificila misiune de a reda strălucirea şi prestanţa unei instituţii aflată ani la rândul sub dominaţia exclusivă a politicului atât la nivel de primar, cât şi la nivel de consiliu general. Formaţiunile politice, cu excepţia PMP şi ALDE, şi-au desemnat reprezentanţii pentru această competiţie, sondajele de opinie jonglează deja cu posibile nume câştigătoare, însă stele succesului sunt departe de a se fi aliniat în jurul unui favorit.

Pentru foarte mulţi politicieni, că s-au numit Băsescu, Geoană sau Oprescu, cursa electorală pentru funcţia de primar general a fost de-a lungul timpului o rampă de lansare în politica la vârf, aceştia ajungând ulterior preşedinţi de partid sau candidaţi pentru funcţia de preşedinte al României.

Competiţia din acest an se anunţă a fi una extrem de interesantă, depăşind tiparele obişnuite prin particularităţile pe care le înregistrează. Un duel între vechi şi nou, între politicienii giraţi de actualele partide parlamentare şi reprezentanţii societăţii civile, al cărui rezultat va avea implicaţii profunde asupra direcţiei de evoluţie a clasei politice şi a capacităţii acesteia de înnoire.

Contextul socio-politico-justiţiar este, de asemenea, unul atipic, având capacitatea de a influenţa în mod decisiv rezultatul final. 

Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit un jucător cheie al acestor alegeri. Campania de resetare a clasei politice, demarată încă de la începutul anului 2014, a produs adevărate cutremure pe scena politică.

În Capitală, procurorii i-au scurtat mandatul primarului Oprescu şi au deschis competiţia pentru iniţiativele generate de forţele din zona societăţii civile.

Încredinţarea celei mai importante primării a ţării unui candidat provenit din vechile partide, nereformate şi conduse în continuare de aceleaşi personaje irelevante din punct de vedere politic, ar submina întregul efort depus de DNA pentru curăţarea clasei politice.

Protestele Colectiv au declanşat un val de furie care s-a focalizat împotriva guvernului şi a partidelor politice prăbuşite sub flagelul corupţiei.

Momentul Colectiv a generat, însă, şi un nou restart. În premieră pentru viaţa politică din România, preşedintele Iohannis a decis să implice societatea civilă, prin reprezentanţii săi, ca actor în consultările pentru formarea noului guvern.

Apariţia Iniţiativei pentru România, o platformă care asigură suport candidaţilor proveniţi din zona societăţii civile, dar şi apariţia unor partide noi, precum USB sau 200 pentru Bucureşti, înfiinţate cu unicul obiectiv de a cuceri primăria, constituie elemente care pot indica anumite tendinţe în ceea ce priveşte profilul viitorului primar.

Câştigarea primăriei Capitalei de către un reprezentant al societăţii civile ar reprezinta o lovitură grea pentru actualele partide parlamentare, fiind totodată un factor stimulator pentru iniţiativele politice noi, în perspectiva alegerilor parlamentare.

Experimentul Iohannis, în ciuda dificultăţilor apărute pe parcurs, este departe de a se fi încheiat.

Iohannis se află într-un moment de cumpănă. Credibilitatea cu care şi-a început mandatul aproape s-a înjumătăţit. Modelul de preşedinte pasiv, spectator, pe care Klaus Iohannis l-a prezentat în primul său an de mandat a reuşit să genereze dezamăgire şi frustrare în rândul unei părţi semnificative a electoratului.

Candidatul Iohannis, însă, a reprezentat o reţetă de succes. Fără impunerea acestui model de candidat, procesul de reconstruire a clasei politice, pe care forţe vizibile sau mai puţin vizibile îl susţin cu toate mijloacele, ar fi fost pus sub semnul întrebării.

Un Iohannis prăbuşit în sondaje ar putea deveni în scurt timp un prizonier al partidelor, situaţie care ar putea genera riscuri uriaşe în perspectiva alegerilor parlamentare şi a jocurilor de putere privind desemnarea premierului. Menţinerea încrederii electoratului în partidele politice la cote cât mai scăzute ar putea atenua însă aceste riscuri.

Cucerirea Capitalei de către un  candidat provenit din zona societăţii civile ar putea contribui la redresarea lui Iohannis în sondajele de opinie, oferindu-i acestuia  muniţie nouă pentru discursul privind reformarea partidelor politice.

***

Capitala reprezintă o miză politică extrem de importantă atât din perspectiva luptei pentru putere, cât şi din cea a luptei pentru resetarea clasei politice. Câştigătorul acestei funcţii se va afla în lumina tuturor reflectoarelor, acesta dispunând de cea mai mare legitimitate obţinută prin vot după preşedintele României.  De aceea, nu este exclus ca experimentul Iohannis să fie multiplicat prin implementarea lui şi la nivelul primăriei Capitalei, cel mai apropiat de acest model fiind candidatul USB, Nicuşor Dan.

Autor: Raluca Boboc – analist politic

Sursa: adevarul.ro

Halucinant interviu acordat de țoapa politicii franceze, Marine Le Pen, prezentă la Sinaia

Marine Le Pen Adunați ca sectarii la Sinaia pentru a sărbători prohodul proiectului european, liderii partidelor naționaliste din Europa, pe fondul crizei migranţilor, a atentatelor teroriste şi asecensiunii forţelor politice radicale de dreapta cu mare bucurie şi tonuri, pe alocuri triumfaliste, s-au exprimat despre ceea ce au numit „eşecul economic al Uniunii Europene”.

Liota de naţionalişti s-au adunat la Sinaia la invitaţia europarlamentarului Laurențiu Rebega (născut la 20 februarie 1976, Vălenii de Munte) membru al Parlamentului European din partea Partidului Conservator.

La invitaţia lui Rebega membru al Grupului Europa Naţiunilor şi Libertăţilor, au răspuns reprezentanţii unor partide ca Frontul Naţional din Franţa sau Liga Nordului din Italia, etichetate de extremă dreapta pentru unele declaraţii cu accente xenofobe. Aceştia au declarat la unison că Europa e în derivă şi statele europene nu ar trebui să mai asculte de liderii de la Bruxelles.

Licuriciul aşazisei conferinţe a fost Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional Francez, care a ţinut-o langa pe ideea că trebuie să apară partide naţionaliste puternice, contrapondere a partidelor parlalementare.

Fiică bună a tatălui ei, duce mai departe stindardul tatălui ei, Jean Marie Le Pen, extrem de admirat de Corneliu Vadim Tudor, zic unii, luat chiar drept model comportamental de „tribun”, Marine Le Pen este una din cele mai detestate şi nevizitabile personaje din Europa, nu odată, declaraţiile ei putând fi considerate de-a dreptul fasciste.

În contextul în care Marine Le Pen are o foarte mare contribuţie la modul în care sunt percepuţi românii în Europa de vest, este de-a dreptul o mare nesimţire din partea ei faptul că a răspuns invitaţiei de a veni la Sinaia, faptul că a fost aclamată de o mână de indivizi în loc să fie scuipată este de-a dreptul uimitor.

Faptul că, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Adevărul“, liderul partidului Frontului Naţional Francez a declarat că ea consideră  că intrarea în cursa electorală pentru Primăria Capitalei a unui candidat cu profilul lui Marian Munteanu e o dovadă că în tot mai multe ţări partidele optează pentru persoane care au un discurs naţionalist, ar trebui să înemne pentru PNL un motiv suficient pentru a retrage susţinerea politică acordată lui Munteanu.

În acelaşi interviu dat pentru „Adevărul”, Marine Le Pen, vorbind despre contestatrii ei din România, de lupta împotriva corupţiei şi a instituţiilor europene, de partidul său  care ar fi etichetat „pe nedrept” de extremă dreapta şi ascensiunea partidelor naţionaliste în Europă, dar şi a candidaţilor, lucru vizibil şi la Bucureşti în contextul desemnării de PNL a unui candidat cu un discurs controversat.

Între noi fie vorba, discursul paridelor naţionaliste la fare face referire ma’am Le Pen este un discurs naţionalist xenifob şi nuanţe fascistoide care te duc cu muntea la discursul naţional socialiştilor germani din perioada interbelică.

Interviul lui Marine Le Pen, acordat reporterului ziarului Adevărul,

publicat pe siteul adevarul.ro  la  17 aprilie 2016 

Reporter Adevărul (R): În urmă cu şase luni a mai avut loc un eveniment organizat de grupul dumneavoastră în România. Atunci aţi lipsit. Cum şi cine v-a convins să veniţi acum?

Marine Le Pen (MLP): Eu am sperat să ajung şi atunci, dar nu a fost posibil. Am avut o agendă plină de evenimente (n.r.- în decembrie în Franţa au avut loc alegeri regionale). Însă, sunt bucuroasă că am putut ajunge acum. Am venit la invitaţia lui Laurenţiu Rebega. E important să-mi pot exprima susţinerea pentru Rebega. Ceea ce face el aici e un act de curaj, pentru că vrea să fie şi să construiască o veritabilă alternativă politică în România. El şi reprezentanţii partidelor naţionaliste venite în România fac parte dintr-un grup dinamic de formaţiuni patriotice care îşi doresc distanţarea de ceea ce se întâmplă în interiorul UE.

„Contestatarii mei din România, nişte antidemocraţi“

(R): Cu ocazia participarii dumneavoastră la Sinaia, europarlamentari români din grupul Popularilor Europeni şi Social-Democrat au trimis scrisori către Ministerul de Externe în care au cerut ca România să ia poziţie faţă de prezenţa dumneavoastră aici. Pe scurt, vă acuza de extremism. De ce credeţi ca vă sunt ostili?

(MLP): Pentru că fac parte din acel sistem care de ani de zile controlează ţările şi pentru că au interesul ca nimic să nu se schimbe. Sunt apărători ai marilor puteri economice, ai multinaţionalelor şi a unui sistem poltiic dirijat de Comisia Europeană care e profund antidemocratică. Comportamentul lor e antidemocratic. Democraţia cere acceptarea oamenilor care sunt în dezacord cu tine, nu încercarea de a-i împiedica să vorbească. Noi (n.r. Grupul Europei Naţiunior şi Libertăţilor) suntem reprezentanţii popoarelor libere. Ei nu vor asta. Noi suntem apărătorii oamenilor, să fie clar, nu ei.

(R): Îi cunoaşteţi pe acei europarlamentari?

(MLP): Îi ştiu, dar prefer să nu mă pronunţ asupra lor. E mai bine aşa.

(R): Ati mai fost în România?

(MLP): Sunt pentru prima oară în România, însă am legături cu aceată ţară. Am o prietenă veche cu origini româneşti care e şi vicepreşedinte a Frontului National: Marie-Christine Arnăutu (n.r.-în prezent este eurodeputat în Parlamentul European din partea FN).

(R): Sunteţi liderul unui partid care se declară naţionalist. Aţi venit în Romania exact în momentul în care cel mai mare partid de dreapta si-a desemnat candidat la Primăria Bucureştiului un candidat criticat pentru naţionalismul afişat: Marian Munteanu. Sunteţi la curent cu ce se întâmplă în România?

(MLP): Nu am urmărit acest caz, dar încerc să urmăresc politica din România. Eu cred că în ultimul timp are loc ascensiunea unui adevărat curent naţionalist pe întreg teritoriul UE. Este bine să fie şi astfel de oameni în politică, cu un discurs naţionalist şi orientat spre popor. Naţionalismul de care vorbesc se poate traduce printr-o opoziţie la deriva totalitară a UE. UE vrea să dicteze totul prin Comisia Europeană, prin directivele economice. Unde e suveranitatea statelor? Instituţiile europene supun statele naţionale unui şantaj permanent, cum s-a întâmplat cu Grecia, cu Portugalia, ameninţând că închid robinetul cu bani dacă iau decizii în contradicţie cu dogmele UE. Aşa ceva este de neacceptat, de nesuportat. Sunt dezamăgită de ce se întâmplă. Trebuie ştiut: toată suveranitatea rezidă în puterea poporului de a lua decizii. Doar el, poporul. Nimeni altcineva nu trebuie să decidă pentru oameni.

„Frontul Naţional nu e un partid extremist“

(R): Majoritatea adversarilor şi o bună parte a opiniei publice consideră că dumneavostră conduceti un partid de extremist. Cum separaţi naţionalismul de extremism? În ziua de azi, nu duc ambele spre acelasi punct?

(MLP): Este fals. Frontul Naţional e un partid naţionalist care se opune sistemului. De aceea e văzut ca extremist. Noi respectăm jocul democratic, participăm la alegeri şi vrem să ajungem la putere prin acestea. Aici nu e vorba de niciun extremism. Extremismul e ceva ce Frontul Naţional nu este. Termenul de extremism este folosit de adversari pentru a ne discredita. Le este frică de noi. Nu avem în programul nostru nimic de extremă dreapta.

 (R): Aţi venit în România să participaţi la conferinţă „Europa noastră – Europa Naţiunilor“. Ce înseamnă Europa naţiunilor şi această suveranitate de care vorbiţi des?

(MLP): Europa naţiunilor este o e Europă a popoarelor, a unor state independente care aplică doar deciziile care sunt în interesul lor. Poate exista cooperarea între state, dar acetea să fie punctuale şi să nu fie impuse restricţii nimănui. Ar putea să fie organizată şi  o structură consultativă, de exemplu. Reprezentanţii naţiunilor să se poată întâlni undeva pentru a discuta din când în când. Aceasta e Europa pe care o vreau. Nu cea a UE pe care eu o numesc Uniunea Sovietică Europeană în sensul că ea urmăreşte ca toată statele să-şi piardă identitatea, să lase în urmă liberatea şi democraţia. Eu nu vreau să trăiesc sub acest jug. Statele suverane sunt cele care decid doar pentru interesul lor, nu pentru interesul altora, aşa cum se înâmplă acum în UE.

Spaţiul Schengen, un eşec al Europei”

(R): În plină criză a refugiaţilor, se închid graniţele. Cum vedeţi vitorul Europei şi al UE?

(MLP): Eu întodeauna m-am opus ideii de spaţiu Schengen. O ţară este precum o casă. Când eşti propietarul acelei case, ai dreptul să stabileşti cine poate să vină la tine şi cine nu. Poţi stabili în funcţie de anumite criterii. Aşa este şi cu o ţară. Schengen a suprimat fontierele interne ale UE. Din această cauză ne confruntăm cu o criza a migranţilor gigantică, nu mare, care s-a agravat în ultimele luni şi pune în pericol Europa în plan economic, în plan identitar. UE nu poate răspunde acestei crize. Schengen este un eşec. Europa este un eşec. Întrebarea esenţială este următoarea: care e marea reuşită a UE?

(R): Ţările din vest – Franţa, Belgia – au fost vizate de atacuri teroriste, în timp ce în Europa Centrală şi de Est este, deocamdată, linişte? Să ne aşteptăm şi noi, românii , la atacuri teroriste, sau suntem prea mici pentru un razboi purtat de terorişti cu marile puteri?

(MLP): Părerea mea este că nicio ţară nu este ferită de atacurile teroriste. Nu văd de ce România ar fi. Nu? Toate ţările care au reţele fundamentaliste care se dezvoltă pe teritoriile lor, iar eu nu ştiu vreo una în care să lipsească aceste reţele, sunt în pericol. Din acest motiv sunt de părerea că trebuie condusă o luptă împotriva islamiştilor fundamentalişti cu fermitate. Laxitatea legilor din Franţa şi Belgia a fost plătită scump de cele două popoare: cel francez şi cel belgian. A guverna înseamnă a anticipa. În momentul de faţă trebuie luate soluţii ale autorităţilor pentru a evita ca popoarele noastre să mai fie victime ale acţiunilor islamului politic.

„Sancţiunile pentru Rusia, aberaţii ale UE”

(R): Ce relaţie ar trebui să aibă UE cu Rusia? Ar trebui să voteze un nou pachet de sancţiuni pentru Rusia?

(MLP): Nu! Sancţiunile au fost o aberaţie. Eu sunt pentru o lume cu mai mulţi poli de putere. Iar fiecare ţară să fie lăsată să decidă cum vrea să aibă relaţii cu alte state. Fiecare să decidă dacă vrea să colaboreze cu Statele Unite, Rusia sau cu China. Cred că UE, la îndemnul Statelor Unite, face un „război rece“ de mai mulţi ani. Acest lucru nu este în interesul UE, nici în interesul său geostrategic, nici în interesul său economic. Trebuie să pacificăm relaţiile cu Rusia. Nu e vorba aici de o relaţie de supunere faţă de Rusia deoarece noi nu ne supunem nimănui, ci de o relaţie de egalitate şi de respect. Evident, după mine, Europa are tot interesul de reînnoda relaţiile economice cu Rusia

(R): Romania este lăudată în Europa pentru progresele făcute în lupta împotriva corupţiei. Sunteţi la curent cu activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie?

(MLP): Avem o luptă împotriva corupţiei şi în Franţa. Peste tot se duce lupta împotriva corupţiei. Lecţiile pe care le dă UE altora sunt bizare. UE dă punctaje bune şi punctaje rele privind lupta anticorupţie, ca şi cum naţiunile ar fi nişte mici copii. Aceste punctaje sunt realizate din considerente care nu ţin de morală, ci ţin mai mult de consideraţiile economice, interesul faţă de acele state.  Cred că fiecare ţară trebuie să-şi ducă lupta sa împotriva corupţiei din interior, prin modalităţile pe care le decide. Acest comportament, neocolonialist i-aş spune, pe care îl are UE faţă de unele ţări, este, după părerea mea, unul care denotă dispreţ faţă de acestea.

„Nimeni nu se opune luptei împotriva corupţiei în Franţa“

(R): În ultimul raport GRECO (n.r.-elaborat de un organism al Consiliului European care monitorizează lupta fenomenul corupţiei) Franţa e criticată că nu face suficiente progrese în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. E vorba de critici faţă de  probleme ca traficul de influenţă, transparenţă în finanţarea partidelor şi campaniilor politice? Cum explicaţi acest lucru?

(MLP): Nu înţeleg acest raport deoarece în Franţa finanţarea partidelor politice e bine supravegheată. E şi o comisie specială care se ocupă de această parte financiară: Comisia Naţională a Conturilor de Campanie (n.r.- Commission nationale des comptes de campagne et des financements politiques). Lupta împotriva corupţiei e o luptă purtată în permanenţă la toate nivelele. Nu cred că cineva s-ar opune acestei lupte.

(R): Putem spune ca România este mai eficientă în lupta anticorupţie ca Franţa?

(MLP): Nu sunt în măsură să mă pronunţ pentru că nu am instrumele necesare care să mă ajute să fac o comparaţie. Ceea ce e clar este că măsurile luate în Franţa împotriva corupţiei sunt măsuri care ţin uneori mai mult de o comunicare publică eficientă, nu neapărat de progrese. Însă, repet: lupta împotriva corupţiei este o muncă dificilă, dar care e dusă de autorităţi.  

(R): Franţa joacă în deschiderea Euro 2016 cu România? Veţi urmări meciul?

(MLP): Ooo (râde)! Sper să-mi fac timp. Această competiţie între naţiuni e un lucru pozitiv. Popoarele ajung să se apropie prin intermediul sportului. Cu ocazia unui eveniment ca Euro2016  popoarele îşi pot afişa patriotismul, uneori uitat, chiar blamat de cei de la Bruxelles.  

Sursa interviu: adevarul.ro

  • * * * * * 

Legat de prezenţa la Sinaia a Marinei Le Pen, europarlamentarul Cristian Buşoi declara:

„Prezenţa lui Marine Le Pen în România va cultiva neîncrederea românilor în Uniunea Europeană şi va susţine, tacit sau mai pe faţă, interesul rusesc de a dezbina şi a stăpâni Europa. Mă aştept ca autorităţile abilitate ale statului să monitorizeze cu atenţia adunarea radicalilor care sapă constant la temelia încrederii în Uniune, contribuind la situaţii de tip Brexit pe care le vom deconta cu toţii, noi europenii, dacă se ajunge la implozia Europei…

Românii sunt toleranţi şi politicoşi, dar atitudinea politică cea mai adecvată a autorităţilor din România ar fi să exprime clar că Marine Le Pen, un politician extremist și care s-a opus vehement aderării României în spaţiul Schengen, nu este binevenită în România. După cum, tot Le Pen, alături de toți radicalii europeni, a ventilat şi încurajat în dezbaterea publică franceză mesajele prin care românii erau cerşetori şi periferici – aşa cum se vorbeşte în cercurile politice radicale din Franţa despre români şi europenii din estul Europei. Extremismul politic al lui Marine Le Pen nu trebuie lăsat să se strecoare în România pentru că nu face decât să alimenteze mesajele rasiste care se ivesc deja prin Bucureşti şi prin ţară”.

Cu alte cuvinte, Cristian Bușoi face apel ca Ministerul de externe şi autorităţile să dea semnal că nu primesc bine în românia mesajul extremist al lui Marine le Pen şi pe toţi extremiştii europeni care-i numeau pe români, ţigani”.

DE LA GOLANIADĂ LA GOLĂNIE – Cine l-a impus pe Marian Munteanu drept candidat al PNL? Să fie Munteanu omul SRI-ului?

De Marian Munteanu foarte mulți ani nu am mai auzit mare lucru, la un moment dat, a reapărut în atenţie atunci când o jurnalistă de la o televiziune de ştiri era pusă la colţ pentru că a întrebat în direct: „Cine este Marian Munteanu?”.

Pusă la colţ de unii, scuzată de alţii, întrebarea jurnalistei a prilejuit discuţii despre Munteanu.

Apoi l-am văzut la Rareş Bogdan la Realitatea TV într-o discuţie care avea ca pretext evenimentele legate de Piaţa Universităţii.

Ambele întâmplări mi s-au părut un pic forţate. Omul era readus în atenţie.

Brusc apoi vine momentul în care, din candidat la Primăria Generală a Bucureştiului, Ludovic Orban devine candidat la Beciul Domnesc (Că veni vorba, mulţi se întreabă de numele televiziunilor la care acesta ar fi dat şpagă pentru a fi primit. Cred că era destul să se uite un pic la televizor să vază pe unde apare Orban … Antena 3 şi România TV. La aceasta din urmă era cam la fel de prezent ca un abţibild lipăit pe ecran. Nu zicea mare lucru, dar nici nu era contrazis chiar dacă avea păreri care nu erau în concordanţă cu concluziile la care li s-a trasat realizatorilor că ar trebui să ajungă).

Legat de candidaturile propuse de PNL pentru Primăria Generală a Capitalei, toţi candidaţii propuşi au o caracteristică, nu au nici o legătură cu Administraţia. E drept, Ludovic Orban a ocupat la un moment dat un post în Administraţie, dar e ca şi cum nu ar fi ocupat acel post.

După retragerea candidaturii lui Orban ar fi fost în atenţie pentru o candidatură Adriana Săftoiu. Nici asta nu a condus ceva la viaţa ei, modul în care s-a strucurat în PNL e unul cel puţin ciudat. Părea că a venit de la Preşedinţie, unde a fost consilieră a lui Băsescu, având u fel de agendă în care notase tot ce făcea acesta şi pe care o dădea publicităţii bucată cu bucată devenindu-le utilă celui care mai doreau să îi tragă o flegmă în moacă fostului preşdinte.

Deşi nu era nici ea mai brează decât ceilalţi, în ceea ce priveşte Administraţia, a fost cel puţin mirabim modul în care a explodat candidatura lui Marian Munteanu după ce bârfitoarea ma’am Săftoiu îşi dăduse acordul verbal pentru candidatură.

Omul uitat practic de toţi şi care era pomenit (totmai rar) doar când venea vorba de mineriade sau Golaniadă apare a un fel de Cel Aşteptat.

Întrebarea care se pune este: Cine l-a impus pe Marian Munteanu drept candidat al PNL? Să fie omul SRI-ului?

Sabina Fati şi Clarice Dinu cam asta par a încerca să spună…

Marian Munteanu, omul impus de SRI?

Marian Munteanu, omul impus de SRI?

Cui foloseşte candidatura lui Marian Munteanu? Din culisele unei decizii „în plic”

Clarice Dinu

Clarice Dinu

„O piramidală imbecilitate, un semn că PNL se află într-o totală derivă morală, politică, ideologică”, i-a spus Toader Paleologu. „O nemaiîntâlnită deschidere către societatea civilă”, i-a spus Marian Munteanu. Candidatura fostului lider al Pieţei Universităţii la Primărie din partea liberalilor a fost surpriza zilei de marţi. Sub psihoza DNA şi a serviciilor de informaţii, PNL a renunţat la un candidat de partid, pentru care copreşedintele Vasile Blaga garantase cu o zi înainte, lansându-l în cursa pentru primărie pe Marian Munteanu.

Candidatura fostului lider al Pieţei Universităţii scoate la iveală disoluţia în care se află în acest moment PNL. Fără o reprezentare a situaţiei de fapt în care a ajuns partidul, luptele pentru supremaţie între vechii liberali şi pedelişti i-au rupt practic de realitate pe lideri. O parte a gărzii vechi a PNL, grupate în spatele lui Eduard Hellvig, şeful SRI, şi a lui Klaus Iohannis, convişi de un sprijin necondiţionat al acestora, au declanşat o luptă surdă în partid, susţinută activ în mass-media apropiată.

Candidatura lui Ludovic Orban i-a nemulţumit, deoarece planurile lui vizau conducerea partidului, iar problemele acestuia cu DNA i-au scutit de la o mutare de forţă de schimbare a sa înainte de alegeri. Înaintea scoaterii din cursă a lui Orban de către procurori, pe piaţă a fost lansat scenariul unei înţelegeri cu Nicuşor Dan. După şocul de luni, în faţa camerelor de filmat Vasile Blaga garanta un candidat de partid. În cărţi au reintrat Cătălin Predoiu şi Adriana Săftoiu. Lucrurile s-au precipitat rapid, iar tabăra apropiată tandemului Hellvig-Iohannis, prin portavocea lor din partid Teodor Atanasiu, au venit cu propunerea lui Marian Munteanu.  Oficial, Vasile Blaga a anunţat că acesta a fost asumată de Cătălin Predoiu. Neoficial, susţin surse din partid pentru gândul, „poate doar Blaga ştia dinainte de mutare”.

În interior, au declarat aceleaşi surse, Alina Gorghiu, Mihai Voicu şi Teodor Atanasiu, care a şi venit împreună cu Munteanu, s-au întrecut în discursuri omagiale, explicându-se colegilor de partid cât de bună este această variantă pe care le-au propus-o.

Festivismul a fost întrerupt de deputatul Ioan Cupşa, care le-a spus colegilor, că nu este niciun moment de sărbătoare şi că este de condamnat „cinismul unor lideri de partid” care prezintă ca o victorie faptul că liberalii nu au găsit un candidat propriu pentru Primărie şi că este clar pentru toată lumea că partidul este în criză.

Unii liberalii l-au întrebat pe Marian Munteanu dacă are vreun punct vulnerabil, iar acesta le-a răspuns că ştie că ar avea un dosar la CNSAS, dar nu ştie ce conţine deoarece nu l-a putut consulta, au mai spus aceleaşi surse.

Ce a obţinut garda veche a PNL prin această mutare sub psihoza DNA-SRI?

I-au scos definitiv din joc pe foştii PDL-işti şi şi-au consolidat influenţa prin oferirea unui prezumtiv protectorat garantat Hellvig-Iohannis. La congresul pentru alegerea noii conduceri după fuziune, sunt singurii care pot emite pretenţii, indiferent de scorul de la locale şi de testul extrem de important din Bucureşti. Dacă Marian Munteanu câştigă, meritul va fi asumat de ei. Dacă Marian Munteanu pierde o mare parte din responsabilitate va fi transferată către fostul PDL care prin Cătălin Predoiu nu şi-a asumat o bătălie deschisă cu PSD. Practic, Cătălin Predoiu a fost scos definitiv din joc, iar în perspectiva alegerilor din toamnă nu mai poate emite pretenţii la funcţia de premier.

Va rezolva candidatura lui Marian Munteanu problema PNL în Bucureşti? Fostul lider al Pieţei Universităţii a mai cochetat cu politica. În 1992 partidul său, Mişcarea pentru România, a obţinut un scor de 0,12%. În 2000, a încercat o candidatură la prezidenţiale din partea PNR, partidul fostului şef al SRI, Virgil Măgureanu, unul dintre personajele cheie în 1990 în cazul reprimării manifestaţiei din Piaţa Universităţii.

Ca şi atunci, şi acum, Marian Munteanu intră în cursă într-un context în care discursul naţionalist are tot mai mulţi adepţi. Din acest punct de vedere, liberalii au, în parte, şanse să-l scoată în decor pe fostul preşedinte Traian Băsescu, potenţial candidat la primărie, care s-a înscris pe aceeaşi turnantă.

O parte a liberalilor se tem însă că această variantă nu îi va mobiliza la vot nici măcar pe toţi cei din electoratul dur al partidului care ar fi nemulţumit că nu au un om de partid în cursă. De asemenea, un punct nevralgic ar fi capacitatea lui Marian Munteanu de a mobiliza din electoratul nehotărât, mai ales că acesta esta format în mare majoritate din tineri, mai puţin sensibili la discursul mistico-religios şi naţionalist al fostului lider al Pieţei Universităţii.

Quintus s-a abţinut la vot

Chiar dacă Alina Gorghiu a anunţat că Marian Munteanu a fost votat în unanimitate candidat la Bucureşti, a existat totuşi o abţinere. Aceasta a venit din partea preşedintelui de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus.

„Nu a fost o abţinere împotriva lui Marian Munteanu pe care îl cunosc şi care, după părerea mea este o legendă a Bucureştiului, ci m-am abţinut împotriva conducerii partidului din care fac parte pentru că nu am fost pregătiţi pentru şocul de acum. Am fost luaţi prin surprindere, s-a găsit soluţia asta, dar un om politic trebuie întotdeauna să aibă şi un plan de rezervă şi noi nu am avut”, a explicat preşedintele de onoare al PNL, întrebat de ce s-a abţinut la votul din Biroul Politic Naţional (BPN) al PNL.

Întrebat dacă susţinerea lui Marian Munteanu la Primăria Capitalei este o variantă bună, Quintus declarat că ”o variantă mai bună nu s-ar putea găsi”.

Autor: Clarice DINU

Sursa: gandul.info 

Marian Munteanu: liderul-supapă al SRI?

Sabina Fati

Sabina Fati

În România postdecembristă, extremismul politic a fost mai mereu ținut sub control de profesioniștii informațiilor, iar atunci când depășea măsura părea să o facă tot „controlat“. De aceea intrarea bruscă în politica de vârf a liderului studenților din vremea Pieței Universității ar putea fi un experiment dirijat, dacă nu cumva este doar o mișcare de marketing a liberalilor aflați în degringoladă.

 Simbol al degradării istoriei, Marian Munteanu (MM) are certe calități de lider. Vorbește liber, este un universitar serios și studios, ajuns pe propriile speze să-și facă un doctorat strălucit, are idei și, ceea ce este foarte rar în politica autohtonă, are idealuri. Pe scurt, omul crede în „românism“, în dreptul autohtonilor de a se bucura de bogăția țării lor, militează pentru susținerea capitalului românesc – „singurul interesat să pună în centrul oricăror strategii de dezvoltare spațiul național“, își dorește o reîntoarcere la „valorile fondatoare ale civilizației românești“: „familia, satul, școala, biserica, armata, credința creștină, limba română, reperele spirituale, culturale și istorice“. Marian Munteanu propune în Proclamația  Alianței Noastre „blocarea oricăror tentative politico-administrative de a modifica, prin diferite forme de constrângere, actualul profil – etnic, cultural sau religios – al României“.
 
Proclamația Alianței Noastre (organizația-fanion înființată de MM, după multe altele care au eșuat) este instrumentul politic prin care Marian Munteanu s-a pregătit să-și reia rolul de lider. Textul acesteia se încheie cu o formulă dragă multor români: „Î̂mpreună, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom reuși!“. Publicată acum trei săptămâni, ca și cum Marian Munteanu și-ar fi negociat deja poziția de candidat la Primăria Bucureștiului, Proclamația menționează importanța orientării euro-atlantice a țării, pentru ca în acest fel să fie înlăturate orice suspiciuni venite dinspre intelectualii sceptici, dintre care mulți stăteau odinioară în genunchi în Piața Universității de câte ori Marian Munteanu le cerea să se roage împreună.
 
Acum un sfert de secol, MM era un tânăr cu tendințe mistice, care vorbea de la balconul Universității ca și cum ar fi fost în amvon. În spatele lui s-au încolonat atunci nu doar nostalgicii care purtau cămăși verzi și centuri, preluate din vremea bună a legionarilor, ci și bucureșteni educați înfricoșați de perspectiva de a rămâne în capcana neo-comuniștilor. Apoi, a devenit martir, a fost bătut și dus în beciurile poliției de securiști îmbrăcați în mineri. Dar MM i-a iertat, fiindcă el e un credincios adevărat, așa că zece ani mai târziu negocia la aceeași masă cu Virgil Măgureanu, primul șef al SRI.
 
Revenirea lui MM ar avea legătură, după cum scrie Clarice Dinu în Cui foloseşte candidatura lui Marian Munteanu? Din culisele unei decizii «în plic» (Articolul de mai sus), cu noul director al Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, iar Klaus Iohannis și-ar fi dat acordul. Ar fi acesta un semn că SRI ar vrea să (re)creeze o mișcare extremistă, pentru a preveni o derivă naționalistă și xenofobă spontană? Există, oare, indicii că și România ar putea cădea în plasa extremiștilor, așa cum s-a întâmplat deja în Polonia și în Ungaria? Că ne-am putea sincroniza cu Vestul Europei prin apariția unei formațiuni naționaliste cu toate ingredientele tradiționale, cum ar fi ortodoxiste și anti-occidentale?
 
Marian Munteanu ar fi în acest caz liderul-supapă „controlat“, care să răspundă frustrărilor celor, tot mai mulți, care cred că liberalismul dăunează familiei, că firmele străine jecmănesc țara, că politicienii sunt toți niște hoți și că doar Dumnezeu și un lider mesianic ne-ar mai putea salva.

Autor: Sabina Fati

Sursa: romanialibera.ro

Tot Clarice Dinu publică şi o foarte scurtă biografie a lui Marian Munteanu.

De la Petre Ţuţea la Virgil Măgureanu. Scurtă biografie a lui Munteanu

Născut pe 19 iunie 1962, Marian Munteanu, fostul lider al Pieţei Universităţii, a fost un apropiat al lui Petre Ţuţea, dar şi al lui Ioan Coja, relaţia cu cei doi făcând ca în anii 1988-1989 să fie arestat şi interogat în mai multe rânduri. El a fost acuzat de „propagandă crestină, ostilă ideologiei marxist-leniniste“.

În 23 decembrie 1989, a înfiinţat Liga Studenţilor, în anul următor fiind coordonatorul Pieţei Universităţii, primul mare protest al societăţii civile, după Revoluţie.

În perioada, Mineriadei din 1990, Marian Munteanu, care fusese arestat în 13 iunie şi ulterior eliberat, este prins şi bătut  cu brutalitate în dimineaţa zilei de 14 iunie în sediul Universităţii. A fost transportat în stare gravă la spital, în moarte clinică, iar după patru zile a fost arestat şi încarcerat la Jilava, fiind eliberat după două luni de detenţie, la presiunea internaţională, dar şi organizaţiilor naţionale.

În noiembrie 1992, Marian Munteanu a înfiinţat „Mişcarea pentru România, organizatia politică de orientare national-democrată, care şi-a încheiat activitatea în 1995.

Marian Munteanu a revenit în prim-planul politicii în 2000, când a fost propus candidat la preşedinţie al PNR-ului condus de Virgil Măgureanu. El nu s-a mai înscris oficial în cursă, renunţând la statutul de prezidenţiabil după scurt timp, pe motiv că nu i-a fost acceptată condiţia ca pe listele de candidaţi să fie promovaţi tineri.

„În politica mare trebuie să încerci să găseşti o soluţie, când situaţia este atât de gravă. Iar în România noi aveam următoarele două alternative: Ion Iliescu şi Vadim Tudor. Punct. Acceptam orice sprijin, numai să putem găsi o soluţie să ieşim din această dihotomie care nu cred că vi se pare foarte plăcută. Dl Iliescu, care a şi devenit preşedinte, cu tot ce s-a întâmplat după asta, sau putea să fie dl Vadim Tudor. Ticăloşia a fost că lumea a prezentat că eu aş fi candiat – n-am candidat nicăieri, nici măcar nu m-am înscris în partid, în alianţa aia. A fost o discuţie care, evident, nu a putut ajunge la un rezultat final. Dar criticii care m-au tot acuzat după aceea mulţi ani de zile sunt cei care au susţinut Partidul Democrat, în care aceste două partide au intrat. Deci era rău dacă eu eram sprijinit în alegeri de către membrii acelor partide, dar dacă ele l-au sprijinit pe dl Băsescu au devenit brusc bune”, a explicat Munteanu, într-un interviu la Digi24, asocierea cu fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu.

Licenţiat al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, Marian Munteanu are titlul academic de doctor,  specializarea etnologie si folclor, cu teza „Folclorul detenţiei – Ideea de libertate în cultura tradiţională românească”.

Autor: Clarice DINU

Sursa: gandul.info

Reacţiile la demisia Anei Costea, arată oare cum stă treaba în guvern şi că a venit vremea ca PNL să se rupă?

Ana Costea

Ana Costea

Într-un articol publicat de stiripesurse.ro la data de 14/04/2016 , semnat de Cristi Șelaru, intitulat „Acuzații și dezvăluiri incendiare făcute de Ana Costea: Ce se întâmplă în guvernul Dacian Cioloș” se spune că doamna Ana Costea, Ministrul demisionar al Muncii arată cu degetul spre Ministerul de Finanţe Condus de Anca Dragu Paliu ca principal vinovat pentru demisia dânsei.

Nescăpând ocazia să încerce să puncteze electoral, Alina Gorghiu, copreşedintele PNL a declarat: „ …Eu cred că demisia survine din cauza faptului că a pus un întreg Guvern într-o postură care arată stângăcie, lipsă de autoritate a prim-ministrului şi care arată lipsă de soluţii la nivel guvernamental. Foarte bine că a făcut-o”.

La rândul său Vasile Blaga, celălalt copreşedinte al PNL, susţine că:

  „Erau poziţii foarte diferite ale domniei sale faţă de cea a purtătorului de cuvânt al Guvernului, care spunea lucruri normale, că un drept câştigat este un drept câştigat şi că nu poţi să vii şi să tai din drepturile salariale ale unor categorii sociale. (…) A reuşit să nemulţumească pe toată lumea”.

Ce frumos … bine că aveam pe aproape nişte lămâi …

Anca Dragu Paliu

Anca Dragu Paliu

Ana Costea – scrie în articolul publicat de stiripesurse.ro –  a demisionat la aproape cinci luni de când a preluat portofoliul de ministru al Muncii. Azi a demisionat după dispute în Guvernul Dacian Cioloș pe legea salarizării. Costea spune că a elaborat nu mai puțin de 10 variante ale legii, iar angajații din minister au muncit și până la 5 dimineața.

Costea dă vina pe Ministerul de Finanțe, condus de Anca Dragu. Ea spune că ministrul i-a impus ceva ilegal, după ce s-a ajuns la concluzia că nu poate fi dată o lege din cauza bugetului insuficient și că va fi adoptată o ordonanță de urgență. ”Ordonanța prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidență de ministrul Muncii cât și de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Național Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanțe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să își asume în fața partenerilor sociali renunțarea la acest proiect de act legislativ.”, acuză Ana Costea.

Ministrul demisionar nu se oprește cu acuzațiile. ”Nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalți trei miniștri prezenți marți la întâlnirea Consiliului Național Tripartit, probabil, nu au știut acest lucru, pentru că nimeni nu a menționat nimic în cadrul ședinței.”, acuză cei de la Ministerul Muncii.

”În privința legii salarizării, trebuie făcute mai multe precizări, pentru că ministerul Muncii nu a putut comunica deloc pe acest subiect. Finalizarea unei legi a salarizării s-a numărat printre obiectivele asumate la începutul mandatului. În decembrie 2015, obiectivul “Elaborarea unei legi a salarizării unitare” a fost postat pe site-ul ministerului la capitolul “Programe și strategii”. Termenul asumat de Guvern pentru elaborarea unei legi a salarizării a fost octombrie 2016.

Pe 13 ianuarie 2016 însă, s-a aprobat în cadrul Guvernului un memorandum cu tema „Procedura și Calendarul consultărilor pe legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”. Termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016. Ministerul Muncii a respectat acest nou termen. Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanți ai ministerului Muncii, ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Finanțelor Publice, ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Justiției și confederațiile sindicale reprezentative. Acest grup avea ca sarcină elaborarea unei legi a salarizării care trebuia să elimine discrepanțele de salarizare atât din interiorul instituțiilor, cât și între instituții. În elaborarea acestei legi, care trebuia implementată în patru ani, s-a ținut seama de principiul conform căruia nici un salariu nu trebuie să scadă, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim trebuie să fie de 1/15. Ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie. La minister au avut loc în unele zile și patru întâlniri pe această temă, în alte zile ministrul Muncii și specialiștii din minister au lucrat până la 5 dimineața. Pe 10 februarie ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizării cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioadă de 4 ani.

Nu a fost acceptată această variantă, iar condițiile inițiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu. În total ministerul Muncii a elaborat cel puțin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcție de cifrele avansate de ministerul de Finanțe.

În final s-a ajuns la concluzia că, deocamdată, nu există fonduri suficiente pentru eliminarea simultană a disfuncționalităților dintre instituții, cât și din cadrul instituțiilor. S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonanțe de urgență care trebuia să ușureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării. S-a spus că această ordonanță a fost elaborată de ministerul de Finanțe și de ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amănunte. Ministerul de Finanțe a comunicat ministerului Muncii suma disponibilă pentru aplicarea acestei ordonanțe, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar ministerul Muncii a început elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia că această ordonanță poate să elimine parțial doar disfuncționalitățile din cadrul unor instituții, nu dintre instituții. Ordonanța prevedea creșteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus că raportul dintre salariul minim și cel maxim să fie stabilit la 1/12. Ordonanța prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidență de ministrul Muncii cât și de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Național Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanțe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să își asume în fața partenerilor sociali renunțarea la acest proiect de act legislativ.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că nu înțelege de ce ministrul Ana-Claudia Costea a amenințat cu demisia pentru retragerea ordonanței, în condițiile în care știa de luni că ordonanța nu va intra în ședința de guvern de miercuri. Ministrul Muncii își asumă problema de comunicare, dar precizează totuși că nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalți trei miniștri prezenți marți la întâlnirea Consiliului Național Tripartit, probabil, nu au știut acest lucru, pentru că nimeni nu a menționat nimic în cadrul ședinței.

La capitolul comunicare mai e necesară o precizare. O știre, care cita surse guvernamentale anonime, susținea că ministrul Muncii Ana Costea vrea să cheltuiască 12 milioane de euro pe benzină și 3 milioane euro pe ceasuri, șepci și stick-uri de memorie într-un proiect pentru tinerii fără educație și serviciu. Gestionarea proastă a acestui proiect ar fi reprezentat un motiv de remaniere și s-a afirmat că numai prin intervenția Guvernului s-a blocat acest proiect. Programul NEETs avea drept obiectiv continuarea proiectului „Garanția pentru tineri”, iar fișa proiectului a fost redactată la începutul anului 2015. Prin acest proiect, redactat pe mandatul doamnei Rovana Plumb, se intenționa organizarea unor caravane prin care tinerii din grupul țintă să fie identificați și luați în evidența Serviciilor Publice de Ocupare.

Fișa acestui proiect nu a fost promovată de ministrul Ana Costea. Până acum nu a fost depus un astfel de proiect din care să rezulte intenția de achiziție a acestor obiecte. În acest moment nici măcar nu a fost elaborat Ghidul solicitantului pentru această linie de finanțare.

Mai mult, nu Guvernul este cel care „aprobă” sau verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate.

În final, ministrul Muncii a obținut, cu prețul depunerii mandatului, renunțarea la asumarea de către guvern a proiectului de ordonanță de urgență privind salarizarea. În aceste condiții doamna Ana Claudia Costea își exprimă speranța că depunerea mandatului de ministru al Muncii va determina Guvernul să considere o prioritate elaborarea unui legislații nediscriminatorii și corecte în domeniul salarizării.

Doamna Ana Claudia Costea dorește să adreseze mulțumiri tuturor specialiștilor și partenerilor sociali care au lucrat la variantele legii salarizării, dar în special colegilor din ministerul Muncii.”, se arată într-un comunicat de presă remis redacției STIRIPESURSE.RO.

Autor:  Cristi Șelaru

Sursa: stiripesurse.ro

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu consiseră ca „foarte sănătos” demisia ministrului Muncii, Ana Costea.

Alina Gorghiu

Alina Gorghiu

„Este un gest foarte sănătos. Am criticat poziţionarea ministrului Muncii încă de alaltăieri, pentru că mie nu mi se pare firesc ca, la presiunea sindicatelor, să te transformi într-un sindicalist, în loc să-ţi discuţi toate poziţionările Guvernului aşa cum era firesc cu partenerii sociali, cu calm, cu linişte, cu soluţii. Eu cred că demisia survine din cauza faptului că a pus un întreg Guvern într-o postură care arată stângăcie, lipsă de autoritate a prim-ministrului şi care arată lipsă de soluţii la nivel guvernamental. Foarte bine că a făcut-o”, a comentat Gorghiu.

Copreşedintele PNL Vasile Blaga a spune că ministrul Muncii trebuia să demisioneze deoarece a reuşit să nemulţumească pe toată lumea.

Vasile Blaga

Vasile Blaga

„Spuneam de ieri că ar trebui să demisioneze. Erau poziţii foarte diferite ale domniei sale faţă de cea a purtătorului de cuvânt al Guvernului, care spunea lucruri normale, că un drept câştigat este un drept câştigat şi că nu poţi să vii şi să tai din drepturile salariale ale unor categorii sociale. (…) A reuşit să nemulţumească pe toată lumea”, a afirmat Blaga.

Dacă e să ne luăm după declaraţia Alinei Gorghiu care vorbeşte de postura de stângăcie şi lipsă de autoritate în care doamna Costea l-a pus pe Premier, oare în ce postură e pusă conducerea PNL care a reuşit să comită un candidat pentru Preşedinţie adus din afară … să nu mai zicem de candidatura la Primăria Generală a Capitalei unde deocamdată partidul e la a patra candidatură… Oare să nu fi venit vremea să observe şi PNL că de la o vreme PNL nu mai e în stare să ofere candidaţi serioşi şi cu şanse? Marele Partid Liberal cum îi zic unii pare o sintagmă din ce în ce mai haioasă.

Cât despre delegaţia lui Blaga, eu sunt uimit. Un ministru trebuie să spună ce spune purtpătorul de cuvânt? Interesant…

Oare, de fapt nu o fi venit vremea să demisioneze conducerea PNL? În bloc … Sau, şi mai clar, nu o fi venit vremea să se constate că ar fi cazul să se renunţe la această ilogică fuziune dintre PNL şi PDL şi să de despartă pentru a merge fiecare pe drumul său?

EMILIA ŞERCAN: „Cine este beneficiarul operaţiunii derulate de angajaţii Black Cube la Bucureşti?”. Cheia dezlegării misterului este, cu siguranţă, răspunsul la această întrebare.

EMILIA ŞERCAN: O întrebare, însă, se află pe buzele tuturor de mai bine de cinci zile: „Cine este beneficiarul operaţiunii derulate de angajaţii Black Cube la Bucureşti?”. Cheia dezlegării misterului este, cu siguranţă, răspunsul la această întrebare. Firma Black Cube a comunicat în mod constant, încă de la început, că „autorităţi” nenominalizate din România au fost la curent şi au aprobat operaţiunea de spionare a Laurei Codruţa Koveşi.  

Emilia Șercan

Un înalt oficial din SRI, implicat în spionarea Laurei Codruţa Koveşi – presa israeliană

Ciudatul caz al spionării procurorului general anticorupţie

Presa din Israel a publicat săptămâna trecută o informaţie care pune într-o lumină cu totul nouă cazul spionării Laurei Codruţa Koveşi de către angajaţii firmei Black Cube. Ziarul „Yediot Aharonot” (Ultimele ştiri), citând surse implicate în acest caz, susţine că cel care a angajat Black Cube pentru a afla informaţii despre Koveşi este „un oficial de rang înalt din SRI”. Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, a refuzat să comenteze informaţia şi a declarat că SRI rămâne consecvent principiului său de a nu face declaraţii pe marginea unor articole de presă.  

Puţine informaţii certe, oficiale, şi foarte multe necunoscute există la acest moment în cazul spionării Laurei Codruţa Koveşi de către firma israeliană Black Cube. O întrebare, însă, se află pe buzele tuturor de mai bine de cinci zile: „Cine este beneficiarul operaţiunii derulate de angajaţii Black Cube la Bucureşti?”. Cheia dezlegării misterului este, cu siguranţă, răspunsul la această întrebare. Firma Black Cube a comunicat în mod constant, încă de la început, că „autorităţi” nenominalizate din România au fost la curent şi au aprobat operaţiunea de spionare a Laurei Codruţa Koveşi.  

Dincolo de informaţiile publice, care au fost vehiculate în media din România, vă propun o scurtă analiză a subiectului din perspectiva declaraţiilor şi informaţiilor apărute în presă de la noi şi din Israel sau în comunicatele oficiale.  

  1. Marţi, 5 aprilie 2016, aproape de ora 12,00 noaptea, Rise Project publică articolul „Şefa DNA spionată de fima unui fost director Mossad”. Din articol aflăm că patru cetăţeni israelieni sunt anchetaţi de DIICOT pentru spionarea comunicaţiilor şi tentative de compromitere a Laurei Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA. Doi suspecţi – Ron Weiner şi David Geclowicz – au fost reţinuţi în data de 3 aprilie pentru 24 de ore, şi tot în data de 3 aprilie au fost duşi la Tribunalul Bucureşti care a emis mandate de arestare de 30 de zile pe numele celor doi. Alţi doi suspecţi sunt în stare de libertate – Dan Zorella şi Avi Yanus -, amândoi co-fondatori şi directori executivi ai firmei israeliene de investigaţii Black Cube. Potrivit Rise Project, „Meir Dagan, fostul șef al Mossad între anii 2002 și 2011, a fost președintele de onoare al firmei până acum două săptămâni, când a murit (17 martie 2016). În afacere, activează mai mulți foști ofițeri de spionaj și contraspionaj din Israel”.
  1. Miercuri, 6 aprilie 2016, DIICOT face public un comunicat de presă în care precizează că „în cauză, există suspiciunea rezonabilă că, pe parcursul lunii martie 2016, două persoane care ocupau poziţii de conducere în cadrul firmei israeliene, cu puncte de lucru atât în Tel Aviv/Israel, cât şi în Londra /UK, împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei printre care şi cei doi inculpaţi, WEINER RON şi GECLOWICZ DAVID, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni, respectiv infracţiuni de hărţuire şi infracţiuni informatice, constând în fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor, producătoare de temeri, precum şi atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii de conturi de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei, copierea şi transferul fără drept a conţinutului acestora”.

Comunicatul DIICOT nu menţioneză în clar numele lui Dan Zorella şi Avi Yanus, însă acestea se regăsesc în mandatul de arestare făcut public de Rise Project. 
     

         Miercuri, 6 aprilie 2016, publicaţia online The Times of Israel  a obţinut o declaraţie din partea firmei Black Cube, care recunoaşte că doi dintre angajaţii săi au fost arestaţi în România, însă a respins  informaţiile potrivit cărora aceştia ar fi comis fapte ilegale, respingând, de asemenea, faptul că Dan Zorella şi Avi Yanus ar fi anchetaţi în România, informaţie pe care a catalogat-o ca fiind „flasă”.

„Recent, compania a efectuat un proiect în România pentru a colecta dovezi grave de corupţie în guvernul român şi în agenţiile sale. În timp ce efectuau această muncă, doi dintre angajaţii  companiei au fost arestaţi după ce au făcut descoperiri semnificative” se precizează în declaraţia Black Cube. „Inutil să precizăm, toţi angajaţii Black Cube respectă la literă legea locală, iar acuzaţiile la adresa lor sunt nefondate şi neadevărate. Avem deplină încredere că adevărul va ieşi la suprafaţă şi amândoi vor fi eliberaţi în condiţii de siguranţă pentru a reveni acasă zilele următoare”.   

Aceeaşi declaraţie a Black Cube este citată şi de The Associated Press în data de 6 aprilie, singura informaţie în plus fiind faptul că „atunci când desfăşoară o activitate internaţională, Black Cube lucrează îndeaproape cu consilierul juridic profesional din fiecare jurisdicţie vizitată”.

  1. Joi, 7 aprilie 2016, ziarul de de limbă ebraic Yediot Aharonot (Ultimele ştiri) publică în ediţia tipărită un text în care se vorbeşte despre implicarea unui „oficial de rang înalt din SRI” în cazul spionării Laurei Codruţa Koveşi. Fragmente din acest text au fost preluate în zilele care au urmat şi de presa din România, însă nicio publicaţie din România nu face referire la pasajul în care se vorbeşte despre „oficialul de rang înalt din SRI”.

Articol Israel

Paragraful tradus este următorul (foto): „Cu toate acestea, surse implicate în acest caz susţin că Black Cube a fost angajată de un oficial de rang înalt din SRI, echivalentul Shin Bet-ului din Israel, instituţie care este şi ea angajată în lupta împotriva corupţiei”. Sursele susţin că acest oficial a intrat în intrat în conflict cu insituţia condusă de Koveşi şi ar fi angajat compania israeliană pentru a aduna informaţii incriminatorii împotriva acesteia”. Textul în care apare acest pasaj nu a fost publicat nici pe pagina de internet în limba ebraică a Yediot Aharonot şi nici pe site-ul în varianta engleză.  

Sâmbătă, 9 aprilie 2016, publicaţia online Ynetnews.com a publicat o nouă declaraţie a companiei Black Cube, mult mai consistentă decât precedenta: „Black Cube este un grup internaţional de elită care numără mai mult de o sută de veterani ai intellicence-ului israelian. Firma operează în multe părţi ale lumii şi primeşte consiliere juridică profesională în fiecare ţară în care desfăşoară activităţi. În ultimele săptămâni, compania a lucrat cu agenţii guvernamentale din România pentru a colecta dovezi grave de corupţie în sistemul guvernamental românesc. Ca parte a proiectului, doi dintre angajaţii companiei, care au ajuns la realizări semnificative, au fost arestaţi. Angajaţii au lucarat în conformitate cu legislaţia locală, iar acuzaţiile împotriva lor sunt false. Suntem încrezători că adevărul va ieşi la suprafaţă în zilele următoare, iar ei vor fi eliberaţi pentru a se întoarce la casele lor”.

  1. Marţi, 12 aprilie 2016, compania Black Cube a afimat într-o declaraţie pentru The Times of Israel că activitatea acesteia în România a fost efectuată în accord cu autorităţile române. „Nu este nicio îndoială că Black Cube a acţionat în România în acord cu legislaţia şi cu autorizaţia şi permisiunea celui mai înalt eşalon posibil şi că va continua să acţioneze cu întrega sa forţă cu scopul de a ajunge la un final reuşit în această chestiune şi pentru întoarcerea imediată acasa a lui Ron şi David”.  

Autor: Emilia Şercan

Sursa: emiliasercan.blogspot.ro

Pentru PNL, game over …

13 aprilie 2016 Un comentariu

După ce PNL a încercat să îşi înşele electoratul ieşind din rândul liberalilor europeni şi intrând în rândul popularilor europeni de doctrină conservatoare…

După ce PNL a încercat să îşi înşele electoratul propunând la Preşedinţie un candidat adus din afară şi care, s-a dovedit a fi pus mâna pe o casă falsificând acte…

După ce a propus doicandidaţi la Primăria Generală a Capitalei, unul căruia dacă îi spui măscărici îi faci un compliment şi unul care a reuşit să facă mai puţini kilometrii de autostradă (cinci) decât a reuşit să demoleze Ponta şi care s-a mai dovedit a fi şi penal …

După ce a propus un al treilea candidat la Primăria Generală a Capitalei  care fâlfâie nişte valori pe care le-a călcat în picioare încercâd să intre în mizeria de organizaţie politică a lui Virgil Măgureanu şi a reuşit ca singură cochetare cu managementul să fie o firmă pe care a băgat-o în faliment, un neolegionar aproape adulat de Ion Coja …

Cred că se impune o sinfură concluzie: Pentru PNL, evoluţia pe scena politică, a ajuns la final …

În continuare patru articole care par a spune exact asta … Citiţi şi vă uimiţi…

Magureanu, Munteanu

Puricele PNL

Dan Tapalagă

Dan Tapalagă

„Noi nu mai suntem in criza, suntem in haos”, a rezumat un liberal situatia din partid dupa ce Marian Munteanu a ajuns candidatul PNL la primaria Capitalei. Cum a aterizat propunerea pe masa partidului este un  mister in sine. Anuntul formal l-a facut marti, in fata partidului Catalin Predoiu, in calitate de sef al filialei Bucuresti. Dar in mintea cui s-a nascut oare grandiosul proiect de a-l vinde pe candidatul  lui Magureanu la presedintie drept un „produs civic” bun pentru Bucuresti? Cine l-a gasit pe acest Dan Puric neterminat si l-a varat pe gatul liberalilor?
Cum de l-au inghitit toti fara sa regurgiteze in secunda doi? Ce o fi fost in capul lor? A treia propunere a liberalilor, dupa Busoi si Orban, este un delir mistico-nationalist, cu substrat antioccidental, de inspiratie legionara, nascut in spuma tulbure a anilor 90.
Adoptat in tinerete de adeptii nationalismului primiv si neolegionar, de Ion Coja si alti etnocentristi feroce, de defunctul PUNR iar mai tarziu de securistii din vechea generatie, Marian Munteanu a renascut la inceputul anului in studioul lui Rares Bogdan de la Realitatea TV, cu o noua margica tricolora de vanzare in talciocul ideilor second-hand: Grupul pentru Romania.
Inca din ziua lansarii, Munteanu a dezgropat securea de care a scapat in timpul mineradelor din iunie 90: „Este limpede că este nevoie de altceva. Asta este concluzia mea. Convingerea mea este că este nevoie de o mobilizare de dimensiuni insurecţionale. Nu este nevoie doar de o intervenţie civică, ci şi de o insurecţie civică. Altfel acest sistem nu poate fi dislocat. Este un sistem profund corupt care nu poate fi învins”.
Apologia „insurectiei civice” (ce-o fi insemnand ea) au determinat toate site-urile neo-legionare sa-i aplaude frenetic intrarea in scena, mai ales ca Munteanu vorbeste pe limba lor: „Romanii sunt victimele unui razboi psihologic. Mai bine mergeti la biserica si aprindeti o lumanare”. Nu-i de mirare ca lui Dan Puric i-au sticlit ochii, exprimandu-si dorinta de a adera si el la Grupul pentru Romania. Cine citeste proclamatia Aliantei Noastre – Romania, poate jura ca e mana lui Puric.  
De-a dreptul ingrijorator ar fi ca presedintele Iohannis sa fi girat dezgroparea acestor demoni din trecutul tenebros al Romaniei. Am crezut intr-o vreme ca am scapat totusi de toxinele fostei Securitati si de influenta lor nociva in societatea romaneasca. A defila astazi cu un personaj atat de prafuit si dubios anunta dorinta liberalilor de a tine Romania in bezna ignorantei si exprima infinit dispret fata de ideea de evolutie. Marian Munteanu a fost in anii 90 un simbol al liberatii, dar s-a transformat in cativa ani intr-un simbol al tradarii tuturor valorilor pentru care era sa-si piarda viata. 
Liberalii au facut luni seara o vizita la Cotroceni, au mers si azi la consultarile oficiale. Greu de crezut ca presedintele n-a avut nici un cuvant de spus. Dar presedintelui ii vin cuvintele ceva mai greu, asa ca s-ar putea ca ele sa fi fost inspirate de altcineva. Cine iubeste Romania la fel de tare ca Marian Munteanu si Dan Puric, altfel pacienti permanenti in saloanele tricolore de la Realitatea TV? Ati ghicit, ei sunt, Rares Bogdan si Cosmin Gusa. Patriotul de serviciu are o buna relatie cu Cotroceniul, dar si cu seful SRI, Eduard Helvig.
Printre aceste nume cred ca trebuie cautati autorii loviturii de gratie pe care PNL si-a administrat-o singur, in ziua de marti, 12 aprilie. Acest tip de candidat merge cel mult in comunitatile traditionaliste si ultra-conservatoare, dar in nici un caz intr-o Capitala ceva mai liberala in atitudine, intr-o Romanie orientata spre Vest, nu inchisa in ea insasi.  
Marian Munteanu – candidat la primaria Bucurestiului reprezinta o rusine pentru un partid care se pretinde liberal, mai ales ca vine dupa alte doua rateuri istorice. Busoi a fost impus artificial de amicul sau de la SRI, Eduard Helvig si s-a retras, Orban s-a predat dupa ce procurorii l-au acuzat ca cerut bani in campanie ca sa plateasca doua televiziuni. Cam asa s-a scris, la alegerile locale din 2016, falimentul unui partid. Aceste erori flagrante sunt ori semnele unui odios blat cu PSD, dorit atat de mult de Petrache si Atanasiu, ori asistam la spectacolul prostiei politice in stare pura.
Atat mai are de oferit un partid ramas fara cap, fara oameni, fara directie si fara strategie: copia nereusita a lui Dan Puric.

Autor: Dan Tapalaga

Sursa: hotnews.ro

Data publicării: 12 aprilie 2016

PNL intre tamaie si naftalina

Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu

“Balul mascat”: Poate ca a sosit momentul unei noi editii a cartii de dialoguri dintre mine si Mircea Mihaies care poarta acest titlu Ar fi nevoie de geniul satiric al lui Eminescu pentru a surprinde abisul in care s-a prabusit un partid ce se pretinde liberal. Cum este oare posibil ca aaceste halucinante prestidigitatii, expresii ale un sarlatanism politic abominabil, sa fie ignorate de oameni care se jura ca vor o Romanie moderna, emancipata de corsetul unui traditionalism autarhic cu miros de tamaie si a al unui colectivism etnocentric cu miros de naftalina. Dan Tapalaga ne reaminteste un lucru extrem de semnificativ: in urma cu cateva luni Marian Munteanu proclama necesitatea unei “insurectii civice”. Ori, cine stie, a unei “rebeliuni civice”. Iata-l acum batand palma cu exponentii unui partid de fenechii, murari si alti mihalachi. Un moment jalnic dintr-un anotimp al rusinii…

M-am ocupat in scrierile mele de acest gen de miscare radicala cu accente profetice. Trebuie spus cat se poate de clar ca Marian Munteanu nu este un conservator. Nu de-acolo vine, ci mai degraba din perversa sinteza a unui nationalism rudimentar de tip Ion Coja si a unui spirit anti-capitalist si anti-liberal propriu trairismului naeionescian. Ingredientul ce nu poate fi neglijat tine de straniile afinitati cu fostul lector de socialism de la “Stefan Gheorghiu”, amicul lui Iliescu si primul director al SRI (vreme de sase ani), Virgil Magureanu.

O confesiune: In iunie 1990, impreuna cu Tudor Jebeleanu, l-am vizitat pe Marian Munteanu la Spitalul de Urgenta. Fusese batut atroce de minerii adusi de Ion Iliescu, Petre Roman si Virgil Magureanu. Am scris despre el in articolul “Hmage to Golania” aparut in “The New Republic” in vara acelui teribil an. Ne-am revazut de-a lungul anilor. Mi-a daruit un exemplar din teza sa de doctorat. Acest text este mai putin despre Marian Munteanu, ale carui opinii deloc liberale sunt arhi-stiute, si mai mult despre degringolada PNL.

Autor: Vladimir Tismaneanu

Sursa: contributors.ro

Data publicării: aprilie 12, 2016

Marian Munteanu – etnocraţia ca proiect politic

Ioan Stanomir

Ioan Stanomir

În aceeaşi zi în care PNL consacra, cu elan sărbătoresc, candidatura lui Marian Munteanu la Primăria generală a Bucureştiului, o revoltă românească, nu mai puţin patriotică în rădăcinile ei, izbucnea la Opera Naţională, acolo unde “străinii” erau acuzaţi de a fi privilegiaţi în detrimentul autohtonilor. Două evenimente, două semne ale aceleiaşi patologii politice: proiectul etnocratic. “ România a Românilor”- formula dreptei radicale autohtone revine, spre a bântui imaginarul românilor.

Opţiunea în favoarea lui Marian Munteanu nu este doar semnul unei mutaţii de profunzime la nivelul identităţii şi al discursului PNL, ci şi momentul în care această direcţie politică capătă un vehicol respectabil şi o infrastructură care să îi permită afirmarea. PNL nu este “ Mişcarea pentru România “ şi nici măcar fantomaticul “Partid Naţional” al lui Virgil Măgureanu. PNL este, din acest moment, afin cu linia ideologică ce duce, organic, de la legionarism la stalinismul naţional al lui Nicolae Ceauşescu şi la naţionalismul tribal al “ Vetrei Româneşti “ şi al lui Vadim- Tudor. Numitorul comun al tuturor acestor avataruri este , în mod previzibil, apelul la autohtonism, la izolarea autarhică şi la mesianism etnicist. Marian Munteanu este chipul contemporan al acestei formule hibride,dar nu mai puţin toxice.

Tribulaţiile biografiei lui Marian Munteanu sunt prea cunoscute spre a a le reaminti aici. Asemenea unui Coriolan Drăgănescu caragialian, el a devenit instrumentul celor care, în anii 1990, au atacat , frontal şi sângeros, democraţia românească. Imaginile care îl surprind pe aceeaşi scenă cu Virgil Măgureanu sunt epitaful pe piatra tombală a celui care a fost vocea din balconul Pieţei Universităţii. Rolul în care se investeşte, acum, Marian Munteanu este unul familiar. Amalgamul său ideologic evocă înflăcărarea demagogică a lui Viktor Orban. Duhul lui Dan Puric domină noul proiect politic.

Rareş Bogdan şi “ Realitatea TV” sunt, deja, vectorii mediatici ai acestei mişcări prezentate ca una a mântuirii şi a salvării. Demagogia naţionalistă maculează şi confiscă tradiţia democratică din 1990- solidaritatea cu Marian Munteanu a bucureştenilor de atunci este exaltată ca un semn al sprijinului de acum. Elogiul deşănţat este parte din acest nou cult politic pe cale de a se naşte sub ochii noştri, în prime- time. Elucubraţiile autarhice ale platformei lui Marian Munteanu sunt văzute ca un catehism al noii credinţe. “ Drepturile românilor” sunt, în fine, apărate de acest cruciat ortodox.

O dată cu această impunere a lui Marian Munteanu, politica românească este dominată de o previzibilă convergenţă ideologică. PNL şi PSD ilustrează, în maniere diferite dar complementare, populismul hrănit de fantasme autohtoniste. În 2014, Victor Ponta îşi proclama “mândria de a fi român”, împotriva “ veneticului” saxon. Astăzi, PNL se înveştmântă în hlamida discursivă a naţionalismului integral.

După momentele de “ revoltă colectivă” şi de emoţie civică, România politică intră în epoca etnocraţiei.Colectivismul sufocă luciditatea democratică, demagogia descurajează apelul la egalitate constituţională şi la bună- guvernare. Decenţa, moderaţia, patriotismul,fermitatea democratică sunt suspecte în aceste vremuri. Dar el sunt singurele repere de la care ne mai putem revendica, în această nouă eră a fanatismului.

Autor:Ioan Stanomir

Sursa: contributors.ro

Data publicării: aprilie 13, 2016

Paul e mort. Și nici PNL nu se simte prea bine

Miron Damian

Miron Damian

Acum jumătate de veac, aflați la apogeul carierei, ”The Beatles” trec printr-o teribilă tragedie. Detaliile sunt și acum neclare. Într-una din versiuni, după o ceartă în studio, unul din cei patru ”fabuloși” – Paul – se urcă nervos la volan și moare într-un accident auto. Șefii companiei de înregistrări reușesc cumva să ascundă acest fapt publicului, și-i găsesc rapid un înlocuitor, care are un talent, o voce și o înfățișare identică cu a originalului. Aproape identică, de fapt. Ceilalți trei membri ai trupei și clona lui Paul își dau concursul la mușamalizare, dar în același timp o dezvăluie printr-o multitudine de indicii plasate în albumele înregistrate după moartea și înlocuirea lui Paul. De exemplu, printr-un procedeu pe care trupele rock l-au folosit prin excelență pentru a trimite mesaje secrete – de obicei sataniste, așa cum ne explică diverse surse, inclusiv autohtone: pe reversul înregistrării. Cunoscuta și controversata piesă ”Revolution Number 9” repetă acest mesaj, perfect audibil dacă e redată în revers: ”turn me on, dead man!” – mortul (”dead man”) fiind, desigur, Paul. Dar procedeul ăsta e probabil prea complicat, prea obscur. Prin urmare alte indicii sunt ascunse la vedere. De exemplu în piesa nu mai puțin cunoscută ”Strawberry Fields Forever” Lennon poate fi auzit, spre finalul piesei și acoperit parțial de instrumentație, declarând ”I buried Paul” (”L-am îngropat pe Paul”). John însuși va declara ulterior că în pasajul respectiv spune de fapt ”Cranberry sauce” (”Sos de merișoare”) – dar la asta te poți aștepta de la cineva care ține să ascundă mesajul pe care tot el a ținut să-l trimită, nu? Logic. Ca să nu mai spunem de coperta ultracunoscută a ultimului album înregistrat, ”Abbey Road”: cei patru merg în șir pe o trecere de pietoni, Paul, clona lui, de fapt, e al treilea și este desculț. Ce poate fi mai clar? Paul e mort.

Paul McCartney n-a murit, desigur, în 1966-1967. De fapt, fostul Beatle este cât se poate de activ, are programat un șir de concerte chiar anul acesta. A supraviețuit decenii bune zvonului că ar fi murit. Zvonul a fost unul fals. Existența lui, în schimb, este reală, oricât de suprarealist ar putea să sune. Nimic din ce am relatat mai sus nu este invenție sau măcar exagerare. Povestea a fost acolo, oameni serioși au crezut-o, au răspândit-o și ziariști serioși au investigat-o, spre exasperarea membrilor trupei. Din fericire, zvonul a durat relativ puțin – bănuiesc că i-a luat locul altă țăcăneală – a ajuns doar un subiect de studiu, trivia și amuzament.

Astea fiind spuse, e o parte din povestea asta care a reușit mereu să mă lase perplex. Bun, pot înțelege cum poate ajunge cineva să creadă că o vedetă a murit, și că moartea asta ar fi fost ascunsă cu succes. Că i s-ar fi găsit un înlocuitor identic, din toate punctele de vedere. Că toată lumea implicată, și în principal colegii de trupă, au admis tacit această farsă stranie. Dar ajunsă la acest punct, puterea mea de înțelegere se epuizează. Nu pot pricepe, în ruptul capului, cum cineva poate crede că John, George și Ringo au acceptat să-și dea concursul la mușamalizare doar ca apoi s-o submineze în cele mai diverse, bizare și ridicole moduri. Cineva crezând ceva inexplicabil, incredibil pentru mine – asta pot să accept. Dar cineva crezând simultan două lucruri care ar trebui să fie inexplicabile pentru el însuși – asta nu mai pot înțelege. Mărturisesc că am avut în consecință un necreștinesc dispreț față de persoanele necunoscute care au luat de bună toată povestea, asta și altele asemănătoare – exemple ar mai fi. Foarte, foarte săraci cu duhul.

Zilele astea mă gândesc că e foarte posibil ca disprețul meu să fi fost și nejustificat. Mă văd pus în situația de a gândi după același calapod, și încă într-un domeniu în care predind că mă pricep, sau măcar că mă preocupă. De fapt, mutatis-mutandis, sunt în situația de a considera același scenariu, aceiași explicație: Partidul Național Liberal trece printr-o teribilă tragedie: își detestă profund electoratul. Îl urăște, cel puțin pe cel din Capitală. Din motive evidente au decis să mușamalizeze acest fapt, și până acum au avut succes. Nimeni de-acolo n-ar admite asta pe față. În schimb, conducerea partidului lasă la vedere indicii ascunse și pune în evidență secrete care să arate cum stau lucrurile în realitate. De exemplu, în selecția candidaților. Au decis să meargă înainte cu dl Bușoi, până când sondajele le-au arătat fix ce le spusese public, repetat și mai toată lumea: pierde sigur, și sever. Ce mesaj credeți că au vrut să transmită astfel electoratului? L-au înlocuit apoi cu unul cu un profil, simpatii mediatice și nivel de abilitate politică aproape identică. Un fel de clonă. Faptul că ulterior a trebuit să interpreteze o partitură particulară la DNA a fost probabil bonus, o improvizație, un indiciu suplimentar provenind de la candidat însuși. De ce ar susține conducerea PNL fix candidatul care se dă apoi pe mâna DNA? Ei? Iar azi defilează în fața noastră noua conducere, Gorghiu, Blaga, închide plutonul Predoiu, între ei, Marian Munteanu. Brătianu, Brătianu, Codreanu, Duca…

Autor:Miron Damian

Sursa: contributors.ro

Data publicării: aprilie 12, 2016

Gigi Becali candidează la Primăria Generală a Capitalei; în schimb va finanţa construirea de catedrale ortodoxe ale neamului peste tot

Gigi Becali, Patriarhul Daniel

Astăzi toată atenţia presei a fost atrasă ca de un magnet de scoaterea de la naftalină a lui Marian Munteanuşi desemnarea lui drept candidat al PNL la Primăria Generală a Bucureştiului.

Desfăşurată în cvasianonimat, la Palatul din Aleea Alexandru, a avut loc o întâlnire între Gigi Becali şi Patriarhul Daniel unde s-au stabilit lucruri importante pentru Bucureşti. 

Pe scurt, Biserica Ortodoxă Română va susţine candidatura lui Gigi Becali la Primăria Generală a Bucureştiului şi a altor membrii ai familiei Becali la alte primării de sector sau de oraşe capitală de judeţ. Înţelegerea mai prevede că drept răsplată Gigi Becali va finanţa construirea de catedrale ortodoxe în toate localităţile unde va fi ales un membru al familiei sale. În zonele locuite majoritar de maghiari se vor construi câte două catedrale ortodoxe.

„Fac catedrale peste tot. Cum te întorci numa’ catedrale ortodoxe să vezi … dacă Dumnezeu e cu noi, cine ni se poate opune? Nimeni.

Acum negociem şi denumirea ca să nu avem probleme cu avem la Steaua. Deja am ajuns la o înţelegere preliminară ca aceste catedrale să poarte numele de Catedrala Neamului Becali. Ce mai negociem este ca emblema  Stelei să fie şi pe iconostas desupra uşii din mijloc nu doear deasupra intrării.

Mai negociem şi obligativitatea clerului ortodox de a anunţa unde şi cu cine joacă Steaua şi faptul ca la predică preoţii să anunţe că cine nu se va duce pe stadion să susţină Steaua va fi blestemat cu tot neamul lui”.

Poate vom reveni cu detalii …

În mintea Gabrielei Vrânceanu Firea Pandele vinovăţia cuiva nu se stabileşte în justiţie ci prin vot popular la referendum

11 aprilie 2016 4 comentarii

Gabriela FireaÎntrebată, conform ziare.com, cum va decurge campania ei dacă Liviu Dragnea ar fi condamnat, Gabriela Vrânceanu Firea Pandele, ar fi răspuns:

„Doamne Fereşte ! Alături de cele 7,4 milioane de ronâni, consider şi eu că Dragnea e nevinovat. Există emoţii, dar nu avem un plan B, nu ne gândim la altă conducere. Nu vreau să mă gândesc la un scenariu negativ şi îi îndemn şi pe colegi să nu facă specilaţii”.

La rândul său, în ultimul cuvânt în faţa instanţei în procesul Referendumului, Liviu Dragnea a declarat că se consideră nevinovat şi a cerut achitarea.

„As vrea sa va rog sa nu luati in seama caracterizarea facuta de DNA. Nu aceasta este atitudinea mea fata de oameni. Marturie stau cei 20 de ani in serviciul public. Militantii, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor indeamna lumea la vot pentru ca este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dura intre poporul roman si Basescu. Niciun partid nu putea obtine foloase necuvenite. Cred cu tarie in nevinovatia mea si solicit achitarea”

Procurorii au cerut magistraţilor ÎCCJ pedeapsa cu executare, pedeapsa minimă cerută de DNA fiind între trei şi cinci ani de închisoare cu executare. 

Procurorii DNA arătând că  liderul PSD ar fi tratat alegatorii ca pe niste obiecte, iar neprezentarea la vot a fost vazuta ca „un moft, nu ca un drept”.

 

Ce poţi să mai spui?

Nu ştiu dacă cineva din cei judecaţi în România a zis vreodată, „Da, sunt vinovat”, indiferent cât de evidentă le era vina.

Cât despre senatoarea PSD-istă … nici nu mă mir. Atâta îi poate capul ăla care pare a avea drept singură menire aceea de a avea de ce să fie ataşată coafura de Barbie …

Cum dracu să spui că 4,7 români au hotărât că nu e vinovat? Eu ştiam că acel referendum s-a referit la demiterea lui Băsescu şi nu la vinovăţia lui Dragnea.

Cum dracu să pretinzi să fii primăriţă într-un oraş de talia Bucureştiului dar să consideri că dreptatea se stabileşte indirect prin  voturile unei turme de imbecili? La fel de bine, dacă ar ajunge primăriţă ar putea propune expropierea unui milion de Bucureşteni şi asta să fie hotărâtă de ceilalţi care le-ar împărţi averile.

Oare cum ar fi ca Cineva să propună în Voluntari ca vilocul pernalului ei soţ să fie vândut şi banii împlărţiţi între locuitori iar ma’am senatoarea să fie declarată curvă şi trimisă în Spania la produs?

 

Oare românii chiar l-au uitat pe conducătorul al Revoluției de la 1821 și al pandurilor numit Tudor Vladimirescu, sau, simplu, Domnul Tudor?

Gabriela Firea, Olguța Vasilescu, Luviu Dragnea

Cândva Tudor Vladimirescu, având ca obiectiv  înlăturarea regimului fanariot îngrozea boierii prin semnarea Proclamaţiei de la Padeş care i-a speriat pe boieri, care trimit corpuri de oaste pentru a-l opri.

Adresându-i-se lui Nicolae Văcărescu, unul dintre cei însărcinați cu înfrângerea oștirii pandurilor, Tudor arată că „pesemne dumneata pă norod cu al căror sânge s-au hrănit și s-au poleit tot neamul boieresc, îl socotești nimic, și numai pe jefuitori îi numeri patrie… Dar cum nu socotiți dumneavoastră că patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor“.

Da, cândva … Acum ar trebui, vorba cronicarului, să se sparie gândul când vedem că aleşii de nivel foarte înalt, cu un tupeu nemaipomenit se apără unul pe altul.

Lia Olguţa Vasilescu a juns să dea cu cubsemnatul pe la DNA şi să  vază cum îi stă cu cătuşele reci la încheieturi …

Au sărit mulţi să o apere.  Şeful PSD, Liviu Dragnea el însuşi cu negreu umbre în trecutul său, nu cred că cineva a uitat poveştile cu Tel Drum, cu fosta nevastă făcând bătături la manichiură de la declaraţiile date DNA-ului, el însuşi cu un picior în puşcărie de nici nu ştie unde va petrece Paştile nu a ezitat să iasă şi să declare:

”Transmit colegei şi prietenei mele Olguţa Vasilescu că ea rămâne în continuare candidatul PSD, indiferent ce a spus unul sau altul”, a afirmat Dragnea, taman când ieţea de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde s-a judecat ultimul termen din dosarul „Referendumul”.

Nu că aş vrea să cobesc, dar un al fost lider al PSD, Adrian Năstase care se ducea cândva să îl apere pe un deputat a făcut deja două mandate la puşcărie… Adică a intrat la puşcărie rămânind restant cu ani mulţi din acele condamnări pentru că a speculat legea făcută de ticăloşi pentru ticăloşi.

A mai sărit şi o altă poamă bunăa politicii româneşti să o apere pe Lia Olguţa Vasilescu.

Gabriela Vrânceanu Firea Pandele … fostă angajată (mai mult sau mai puţin „fostă”) a puşcriaşului Dan Voiculescu, fină de botez a lui Gigi Becali alt fort şi posibil viitor puşcăriaş, măritată cu un primar care e liber doar pentru că DNA nu s-a aplecat prea mult asupra Primăriei unde e tartor, zicea şi ea la Palatul Parlamentului:

„Nu s-a pus nicio secundă problema în Biroul Permanent Naţional sau în discuţii informale ca doamna primar Lia Olguţa Vasilescu să nu fie susţinută de PSD. Este o onoare pentru noi să fie candidatul nostru pentru Craiova. (…) Eu, personal, îmi cer scuze, în numele colegilor, pentru faptul că doamna Vasilescu a putut să înţeleagă din anumite declaraţii de presă că cineva din PSD se gândeşte la un alt candidat. Sub nicio formă. Ne mândrim cu ea şi sunt convinsă că toţi oamenii din Craiova o iubesc şi mai mult acum când au văzut încă o dată că este un om puternic, un om care a făcut foarte multe pentru Craiova şi va face cu siguranţă în continuare”.

Drept să spun, în aeastă declaraţie a ma’amei senator Gabriela V. F. P. are ridicolul şi sinistrul său. paote şi o anumită logică de tipul „corb la corb nu scoate ochii”… Ar fi şi culmea ca Biroul Permanent Naţional să nu o susţină pe  Lia Olguţa Vasilescu de vreme ce acolo densitatea de penali este similară cu desitatea de penali de la oricare din puşcăriile patriei…

Oare românii chiar au uitat că au avut un conducător al  Revoluției de la 1821 și al pandurilor   numit Tudor Vladimirescu, sau, simplu, Domnul Tudor?

%d blogeri au apreciat: