Prima pagină > Analize - Întrebări - Ipoteze - Păreri, Politicăraie - Partide - Politicieni > Reacţiile la demisia Anei Costea, arată oare cum stă treaba în guvern şi că a venit vremea ca PNL să se rupă?

Reacţiile la demisia Anei Costea, arată oare cum stă treaba în guvern şi că a venit vremea ca PNL să se rupă?

Ana Costea

Ana Costea

Într-un articol publicat de stiripesurse.ro la data de 14/04/2016 , semnat de Cristi Șelaru, intitulat „Acuzații și dezvăluiri incendiare făcute de Ana Costea: Ce se întâmplă în guvernul Dacian Cioloș” se spune că doamna Ana Costea, Ministrul demisionar al Muncii arată cu degetul spre Ministerul de Finanţe Condus de Anca Dragu Paliu ca principal vinovat pentru demisia dânsei.

Nescăpând ocazia să încerce să puncteze electoral, Alina Gorghiu, copreşedintele PNL a declarat: „ …Eu cred că demisia survine din cauza faptului că a pus un întreg Guvern într-o postură care arată stângăcie, lipsă de autoritate a prim-ministrului şi care arată lipsă de soluţii la nivel guvernamental. Foarte bine că a făcut-o”.

La rândul său Vasile Blaga, celălalt copreşedinte al PNL, susţine că:

  „Erau poziţii foarte diferite ale domniei sale faţă de cea a purtătorului de cuvânt al Guvernului, care spunea lucruri normale, că un drept câştigat este un drept câştigat şi că nu poţi să vii şi să tai din drepturile salariale ale unor categorii sociale. (…) A reuşit să nemulţumească pe toată lumea”.

Ce frumos … bine că aveam pe aproape nişte lămâi …

Anca Dragu Paliu

Anca Dragu Paliu

Ana Costea – scrie în articolul publicat de stiripesurse.ro –  a demisionat la aproape cinci luni de când a preluat portofoliul de ministru al Muncii. Azi a demisionat după dispute în Guvernul Dacian Cioloș pe legea salarizării. Costea spune că a elaborat nu mai puțin de 10 variante ale legii, iar angajații din minister au muncit și până la 5 dimineața.

Costea dă vina pe Ministerul de Finanțe, condus de Anca Dragu. Ea spune că ministrul i-a impus ceva ilegal, după ce s-a ajuns la concluzia că nu poate fi dată o lege din cauza bugetului insuficient și că va fi adoptată o ordonanță de urgență. ”Ordonanța prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidență de ministrul Muncii cât și de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Național Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanțe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să își asume în fața partenerilor sociali renunțarea la acest proiect de act legislativ.”, acuză Ana Costea.

Ministrul demisionar nu se oprește cu acuzațiile. ”Nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalți trei miniștri prezenți marți la întâlnirea Consiliului Național Tripartit, probabil, nu au știut acest lucru, pentru că nimeni nu a menționat nimic în cadrul ședinței.”, acuză cei de la Ministerul Muncii.

”În privința legii salarizării, trebuie făcute mai multe precizări, pentru că ministerul Muncii nu a putut comunica deloc pe acest subiect. Finalizarea unei legi a salarizării s-a numărat printre obiectivele asumate la începutul mandatului. În decembrie 2015, obiectivul “Elaborarea unei legi a salarizării unitare” a fost postat pe site-ul ministerului la capitolul “Programe și strategii”. Termenul asumat de Guvern pentru elaborarea unei legi a salarizării a fost octombrie 2016.

Pe 13 ianuarie 2016 însă, s-a aprobat în cadrul Guvernului un memorandum cu tema „Procedura și Calendarul consultărilor pe legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”. Termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016. Ministerul Muncii a respectat acest nou termen. Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanți ai ministerului Muncii, ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Finanțelor Publice, ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Justiției și confederațiile sindicale reprezentative. Acest grup avea ca sarcină elaborarea unei legi a salarizării care trebuia să elimine discrepanțele de salarizare atât din interiorul instituțiilor, cât și între instituții. În elaborarea acestei legi, care trebuia implementată în patru ani, s-a ținut seama de principiul conform căruia nici un salariu nu trebuie să scadă, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim trebuie să fie de 1/15. Ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie. La minister au avut loc în unele zile și patru întâlniri pe această temă, în alte zile ministrul Muncii și specialiștii din minister au lucrat până la 5 dimineața. Pe 10 februarie ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizării cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioadă de 4 ani.

Nu a fost acceptată această variantă, iar condițiile inițiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu. În total ministerul Muncii a elaborat cel puțin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcție de cifrele avansate de ministerul de Finanțe.

În final s-a ajuns la concluzia că, deocamdată, nu există fonduri suficiente pentru eliminarea simultană a disfuncționalităților dintre instituții, cât și din cadrul instituțiilor. S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonanțe de urgență care trebuia să ușureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării. S-a spus că această ordonanță a fost elaborată de ministerul de Finanțe și de ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amănunte. Ministerul de Finanțe a comunicat ministerului Muncii suma disponibilă pentru aplicarea acestei ordonanțe, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar ministerul Muncii a început elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia că această ordonanță poate să elimine parțial doar disfuncționalitățile din cadrul unor instituții, nu dintre instituții. Ordonanța prevedea creșteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus că raportul dintre salariul minim și cel maxim să fie stabilit la 1/12. Ordonanța prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidență de ministrul Muncii cât și de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Național Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanțe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să își asume în fața partenerilor sociali renunțarea la acest proiect de act legislativ.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că nu înțelege de ce ministrul Ana-Claudia Costea a amenințat cu demisia pentru retragerea ordonanței, în condițiile în care știa de luni că ordonanța nu va intra în ședința de guvern de miercuri. Ministrul Muncii își asumă problema de comunicare, dar precizează totuși că nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalți trei miniștri prezenți marți la întâlnirea Consiliului Național Tripartit, probabil, nu au știut acest lucru, pentru că nimeni nu a menționat nimic în cadrul ședinței.

La capitolul comunicare mai e necesară o precizare. O știre, care cita surse guvernamentale anonime, susținea că ministrul Muncii Ana Costea vrea să cheltuiască 12 milioane de euro pe benzină și 3 milioane euro pe ceasuri, șepci și stick-uri de memorie într-un proiect pentru tinerii fără educație și serviciu. Gestionarea proastă a acestui proiect ar fi reprezentat un motiv de remaniere și s-a afirmat că numai prin intervenția Guvernului s-a blocat acest proiect. Programul NEETs avea drept obiectiv continuarea proiectului „Garanția pentru tineri”, iar fișa proiectului a fost redactată la începutul anului 2015. Prin acest proiect, redactat pe mandatul doamnei Rovana Plumb, se intenționa organizarea unor caravane prin care tinerii din grupul țintă să fie identificați și luați în evidența Serviciilor Publice de Ocupare.

Fișa acestui proiect nu a fost promovată de ministrul Ana Costea. Până acum nu a fost depus un astfel de proiect din care să rezulte intenția de achiziție a acestor obiecte. În acest moment nici măcar nu a fost elaborat Ghidul solicitantului pentru această linie de finanțare.

Mai mult, nu Guvernul este cel care „aprobă” sau verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate.

În final, ministrul Muncii a obținut, cu prețul depunerii mandatului, renunțarea la asumarea de către guvern a proiectului de ordonanță de urgență privind salarizarea. În aceste condiții doamna Ana Claudia Costea își exprimă speranța că depunerea mandatului de ministru al Muncii va determina Guvernul să considere o prioritate elaborarea unui legislații nediscriminatorii și corecte în domeniul salarizării.

Doamna Ana Claudia Costea dorește să adreseze mulțumiri tuturor specialiștilor și partenerilor sociali care au lucrat la variantele legii salarizării, dar în special colegilor din ministerul Muncii.”, se arată într-un comunicat de presă remis redacției STIRIPESURSE.RO.

Autor:  Cristi Șelaru

Sursa: stiripesurse.ro

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu consiseră ca „foarte sănătos” demisia ministrului Muncii, Ana Costea.

Alina Gorghiu

Alina Gorghiu

„Este un gest foarte sănătos. Am criticat poziţionarea ministrului Muncii încă de alaltăieri, pentru că mie nu mi se pare firesc ca, la presiunea sindicatelor, să te transformi într-un sindicalist, în loc să-ţi discuţi toate poziţionările Guvernului aşa cum era firesc cu partenerii sociali, cu calm, cu linişte, cu soluţii. Eu cred că demisia survine din cauza faptului că a pus un întreg Guvern într-o postură care arată stângăcie, lipsă de autoritate a prim-ministrului şi care arată lipsă de soluţii la nivel guvernamental. Foarte bine că a făcut-o”, a comentat Gorghiu.

Copreşedintele PNL Vasile Blaga a spune că ministrul Muncii trebuia să demisioneze deoarece a reuşit să nemulţumească pe toată lumea.

Vasile Blaga

Vasile Blaga

„Spuneam de ieri că ar trebui să demisioneze. Erau poziţii foarte diferite ale domniei sale faţă de cea a purtătorului de cuvânt al Guvernului, care spunea lucruri normale, că un drept câştigat este un drept câştigat şi că nu poţi să vii şi să tai din drepturile salariale ale unor categorii sociale. (…) A reuşit să nemulţumească pe toată lumea”, a afirmat Blaga.

Dacă e să ne luăm după declaraţia Alinei Gorghiu care vorbeşte de postura de stângăcie şi lipsă de autoritate în care doamna Costea l-a pus pe Premier, oare în ce postură e pusă conducerea PNL care a reuşit să comită un candidat pentru Preşedinţie adus din afară … să nu mai zicem de candidatura la Primăria Generală a Capitalei unde deocamdată partidul e la a patra candidatură… Oare să nu fi venit vremea să observe şi PNL că de la o vreme PNL nu mai e în stare să ofere candidaţi serioşi şi cu şanse? Marele Partid Liberal cum îi zic unii pare o sintagmă din ce în ce mai haioasă.

Cât despre delegaţia lui Blaga, eu sunt uimit. Un ministru trebuie să spună ce spune purtpătorul de cuvânt? Interesant…

Oare, de fapt nu o fi venit vremea să demisioneze conducerea PNL? În bloc … Sau, şi mai clar, nu o fi venit vremea să se constate că ar fi cazul să se renunţe la această ilogică fuziune dintre PNL şi PDL şi să de despartă pentru a merge fiecare pe drumul său?

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: