Acasă > Analize - Întrebări - Ipoteze - Păreri > Cosima Rughinis: ”Cenzura și limba de lemn cerute de PC sunt replici în dialogul amuțirilor”

Cosima Rughinis: ”Cenzura și limba de lemn cerute de PC sunt replici în dialogul amuțirilor”

Corectitudinea politică și adevărul gol‑goluț. Jumătate‑de‑Om‑Călare‑pe‑Jumătate‑de‑Iepure‑Șchiop 

Cosima RughinisÎn contextul alegerilor din Statele Unite corectitudinea politică a devenit un subiect fierbinte. Din dezbateri lipsește însă o piesă de puzzle. Cenzura și limba de lemn cerute de PC sunt replici în dialogul amuțirilor, un răspuns la ștergerea din memoria colectivă a femeilor creatoare și altor marginali remarcabili. Descifrăm în mediul cultural ambiant un mesaj foarte clar, transmis statuie cu statuie, bancnotă cu bancnotă, manual cu manual: valoarea esențială a feminității constă în frumusețe, senzualitate și maternitate. Gândirea, creativitatea și transformarea lumii sunt memorabile doar dacă sunt masculine.

Scurtissim, corectitudinea politică afirmă (1) responsabilitatea morală de a cenzura discursurile degradante față de felurile de oameni supuse istoric devalorizării și (2) responsabilitatea unor măsuri compensatorii prin care membrii de azi ai acestor grupuri primesc recunoaștere și beneficii menite să re‑echilibreze trecutul distorsionat de rasism, sexism și alte bigotisme. Adesea unii dintre noi vedem justiție și eliberare, iar alții vedem cenzură, limbă de lemn și discriminarea ne-minoritarilor. Uneori le putem percepe pe amândouă simultan, ca un Gestalt shift, o rață-iepure. Controversa pune însă în umbră un alt tip de ne‑spus, o cenzură colectivă cu care suntem atât de obișnuiți încât a devenit firească, ne‑remarcabilă.

În ultimele secole „femeia” a fost reinventată. Dacă în veacul al XVIII‑lea femeia era în conștiința colectivă o ființă cu o rațiune redusă și dominată de emoții, numai bună pentru maternitate și sprijinul soțului, în secolele ce au urmat a fost descoperită pe scală largă femeia gânditoare, femeia care vede și simte lumea în profunzime și îi articulează mecanismele ascunse. Poziția socială a femeilor s‑a transformat radical – de la dreptul de vot la accesul la educație și la cariere exclusiv masculine prin tradiție. Din multe puncte de vedere, ideea femeii gânditoare a repurtat un succes zdrobitor, cel puțin în cultura europeană și occidentală în sens larg. Includem aici și România, uneori chiar mai bine decât am spera. De exemplu, România are cea mai mică diferență de salarizare între sexe în Uniunea Europeană [12].

Totuși, la nivelul imaginarului colectiv, persistă o rezistență: nu vrem să vedem în jur și nu vrem să ne amintim de femeile care au împins marginile realității, femeile care au definit națiunea română și cultura europeană. („Dar există?” m-a întrebat o prietenă.) Vrem să vedem femei frumoase, femei sexy, femei materne.

Femeile care au redefinit înțelegerea lumii sunt pitite în trecut și în cloud. Le găsim pe internet, search for „femei celebre din Romania” (deși multe nu prea sunt celebre, tocmai) sau mai bine „femei remarcabile din Romania” sau „femei care au schimbat istoria României”. Unde nu le găsim? Nu le găsim în manuale școlare [13], nu le găsim printre statuile ce ne amintesc cine suntem [6], nu le găsim pe bancnote, nu le găsim în reclame sau în filme, nu le găsim decât dacă le căutăm.

Speranța medie de viață la naștere este mai mare pentru femei decât pentru bărbați ‑ dar speranța medie de viață înainte de naștere este net în favoarea bărbaților. Mă refer la toate viețile care ne sunt oferite ca reper când suntem copii, toate viețile trecute pe care viața noastră le continuă și din care își trage seva de valori. Ca băieți putem continua munca și vocile a sute de bărbați remarcabili, geniali, creatori. Ca fete, putem continua munca și vocile acelorași bărbați. Și fetele vor să fie Einstein, Eliade, Cărtărescu și Harry Potter. Sau, poate ne vor însufleți vreo Regina Maria sau Ecaterina Teodoroiu din manualele de istorie, sigurele femei autorizate să pătrundă în Marea Istorie predată copiilor. Poate vom ochi câteva scriitoare în manualele de română – Ana Blandiana, Hortensia Papadat Bengescu. Gata. De jur împrejur, femei frumoase, femei sexy, tinere mame și bunici adorabile. Unde este Ana Aslan? Unde sunt Eliza Leonida Zamfirescu[5], prima ingineră din lume, și Sofia Ionescu-Ogrezeanu [17], prima femeie neurochirurg la nivel mondial? [4] Sau, într‑o lume interconectată prin zbor, unde este Smaranda Brăescu, campioana mondială la parașutism? Unde este Elena Caragiani‑Stoienescu? Ce aflăm despre Escadrila Albă [11], singura unitate de aviație formată exclusiv din piloți femei în cel de‑Al Doilea Război Mondial? Unde sunt numele și viețile femeilor din aviația română? Pe ici pe colo pe internet, bineînțeles [15] [14], și în cărțile celor care s‑au luptat să le scuture de praful istoriei [16]. Dar ce nume de personalități poartă aeroporturile românești? Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Traian Vuia – apoi urmează George Enescu, Mihail Kogălniceanu, Avram Iancu și Ștefan cel Mare. Aeroporturile din Arad, Baia Mare, Craiova, Oradea, Satu Mare, Sibiu și Târgu Mureș nu invocă nicio personalitate istorică. Ce înțelegem de aici, cu coada ochiului și a subconștientului? Mai bine ca un aeroport să se numească Ștefan cel Mare decât Smaranda Brăescu; mai bine să nu aibă niciun nume decât un nume de femeie.

De ce contează toate acestea? Nici Ștefan cel Mare nu se bucură că are un aeroport, nici Smaranda Brăescu nu e supărată că n-are. Problema apasă asupra celor care copilăresc și trăiesc astăzi și mâine. Toate portretele din jur ne semnalizează ce este important, ce este valoros. Cu fiecare imagine noi, copii și adulți deopotrivă, ne formăm ochiul pentru a judeca relevanța și forța. Cât de mult contează pentru o fetiță să fie frumoasă? Dar pentru un băiețel? Pentru o femeie? Pentru un bărbat? Câtă încredere poți să aduni, ca femeie, în propriul fel de a înțelege lumea și în puterea interioară de a o transforma? Desigur, privește în jur: câte femei inovatoare vezi? Cu urechile auzi clar că femeile pot împlini tot ce își doresc, iar cu ochii vezi împrejur că orice vor realiza va fi prompt uitat. Atât de mult contează.

Unde este Sarmiza Bilcescu [10], prima femeie doctor în drept din lume? Sau Ella Negruzzi, prima femeie avocată pledantă în România și în Estul Europei [1]? Dacă treceți prin holul Facultății de Drept al Universității din București, pe pereți vă întâmpină cincizeci și șase de portrete de bărbați – anume toți Rectorii Universității, pe de‑o parte, și toți Decanii Facultății de Drept, pe vizavi. În centru veghează statuile lui Vasile Pîrvan, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Iorga și Simion Stoilov. În total, șaizeci de bărbați și nicio femeie. Sunt destule studente în Facultatea de Drept astăzi, destule femei judecătoare, avocate sau procuroare în ultimele decenii – dar nu există nici un reper istoric pe pereți prin care femeile din Justiția de azi, sau din știința, literatura și filozofia de azi, să se ancoreze de viața, provocările și realizările femeilor de ieri. Toate sunt șterse de pe fața pământului.

Genul este un creion cu două capete. Cu unul scrie, cu altul șterge. Să ascultăm cu atenție tăcerea, să privim cu încordare absența. În august 2012 Hotnews.ro [8] a investigat banii cheltuiți de Primăria Capitalei pentru noi statui, din 1999 în 2012. Citim: ansamblul monumental Barbu Catargiu; Fântâna G.E. Lahovary; Aleea Cariatidelor; Fântâna Modura; Fondatori UE – 12 portrete din bronz; Venus din bronz; Charles de Gaulle pe soclu; Naim Frasheri pe soclu; ansamblul monumental I.L. Caragiale; sculptura Maternitate; statuie ecvestră Carol I; monument Șerban Cantacuzino; monument „Vioara spartă”; monument „Omul, timpul, spațiul”; bust Marin Preda; monument Gr. Vieru; monument Panait Istrati; monument „Împăratul Traian”; Ansamblul monumental „Ion Voicu”; bust bronz Chopin; monument „Al. I. Cuza”; monument „Lascăr Catargiu”; Omagiu Geometriei; efigiile Împăratului Traian și a Regelui Decebal. Da, există și femei: femeia‑Patrie de pe monumentul lui Barbu Catargiu, cariatidele, Modura, femeia‑Maternitate și Venus. Toate sunt femei imaginare, imaginate de bărbați. Femeile apar ca personificări, zeițe – dar nu vedem deloc femei adevărate, cu vieți semnificative care ne‑au definit cultura și societatea. Dar în 2015 [9]? Ghici. Primim monumentul Nicolae Cajal, monumentul Emil Cioran, monumentul Mircea Eliade și monumentul „Lacătele dragostei” – Romeo și Julieta pe bancă. Încă o femeie fictivă creată de un bărbat genial. Dar în 2016? Surpriză. Monumentul „Aripi”, monumentul „Avram Iancu”, altorelieful de bronz Corneliu Coposu, ansamblul monumental Rainier al III‑lea, monumentul de bronz Regenesis și… da, incredibil, în sfârșit, bustul Hortensiei Papadat Bengescu. Am înșirat până acum 35 de nume bărbătești și un singur nume de femeie.

Toate aceste absențe sunt indicii. Există în jurul nostru o forță misterioasă care ne interzice să vedem și sa povestim despre femei altfel decât matern, sexy și cu trimiteri imediate la frumusețea lor extraordinară. Trăim un film polițist în care tot mai multe femei sunt susținute, îndrăznesc și reușesc să vadă realitatea altfel, să povestească lumea din alte locuri și roluri – dar în cele din urmă dispar‑pur‑și‑simplu. Sau e un film de groază? Rămâne câte o fotografie, o mănușă, uneori un nume de stradă sau de școală ‑ și perpetua uimire a celor care descoperă că asemenea ființe au umblat pe pământ. Împreună alegem să povestim și să trăim în jumătate de lume, pe moșia lui Jumătate-de-Om-Călare-pe-Jumătate-de-Iepure-Șchiop.

Pe bancnota de 200 de lei se află Gânditorul de la Hamangia. Recunoaștem ușor figura cu capul sprijinit în palme, șezând pe un scăunel. Dar… ce remarcați? Soția lui a dispărut. Ștearsă – sau decupată, cum preferați.

Cele două statui au fost descoperite în 1956, într‑un mormânt al culturii Hamangia [3]. Stăteau împreună de mii de ani. Nu a durat mult până când Jumătate‑de‑Om și‑a făcut simțit punctul de vedere și am văzut cu toții cele două statui prin ochii săi. A fost clar că figura masculină gândește profund, asemenea Gânditorului lui Rodin [3], așa cum numai un bărbat poate să gândească. Iar figura feminină… șade. Ea stă pe fund, pur și simplu. Nu cugetă, nu‑i stă în fire. Ce nume au primit cele două statui? Gânditorul și soția sa. Clar. În engleză sunt doar vecini: „The Thinker and the Seated Woman” [2]. Dar o femeie care șade fără gânduri și poate nici nu‑i măritată de mii de ani nu are cum să apară pe o bancnotă a României. Țac-țac, decide BNR. Iată Gânditorul pe bancnota de zece mii de lei din 1994, pe verso‑ul lui Iorga, cu o altă femeie: Zeița Fortuna. Norocoasa! Iată‑l mai târziu pe Gânditor pe bancnota de 200 de lei, singur-singurel. Filtre perceptive succesive au făcut ca femeia să devină tot mai invizibilă, tot mai absentă.

Corectitudinea politică poate fi excesivă și opresivă. Este atât de tentant să constrângem libertatea gândirii și vorbirii celor cu care nu suntem de acord. Ce facem însă cu cele pe care nu le (mai) vedem și nu le (mai) auzim? Dacă e să spunem adevărul gol‑goluț și să ieșim din tăcerea și lemnoșenia corectitudinii politice, poate ieșim și din muțenia prin care ștergem din imaginarul colectiv toate femeile care regândesc și redefinesc lumea. Fata lui Verdeș împărat era frumoasă, dar a ucis monstrul. Acum trebuie să primească un nume.

Sluțenia de neom se topea de dragostea fetei, se lungea cu burta pe pământ și umbla cu șoșele, cu momele să înduplece pre fată a‑l lua de bărbat. Dară, ași! feritu‑l‑a sântulețul să se apropie de dânsa! Căci îl ținea țintuit în loc cu ochii cât de colo. Din satană, din iazmă, și din spurcăciune nu‑l mai scotea.

Piei, necuratule, de pe fața pământului, să scape lumea de o ciumă și de o holeră ca tine.

Mai stărui ce mai stărui, și daca se văzu înfruntat până într‑atât, iazma plesni de necaz, cum de să fie el ocărât atât de mult de o cutră de muiere.

Atunci Aleodor întinse coprinsul său și peste moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop, luă de soție pe fata lui Verdeș împărat și se întoarse la împărăția lui. Când îl văzură alde gloatele venind teafăr, alături cu o soțioară de‑i râdea și stelele de frumoasă, îl priimiră cu mare bucurie; și, urcându‑se din nou în scaunul împărăției, domni și trăi în fericire, până se istoviră.

Iară eu încălecai p‑o șea și v‑o spusei dumneavoastră așa.”

Aleodor Împărat, de Petre Ispirescu [7]

Cu mulțumiri către Alexandra Ciocănel, Răzvan Deaconescu, Ștefania Matei și Alec Niculescu pentru sfaturi, critici și încurajări.

Referințe

1. Agrigoroaie, M. Ella Negruzzi, prima femeie avocat din Estul Europei. LegalMagazin.ro, 2014. http://legalmagazin.ro/ella-negruzzi-prima-femeie-avocat-din-estul-europei/

2. Bailey, D. W.Prehistoric Figurines. Routledge, New York, 2005.

3. Berciu, D. Neolithic Figurines from Romania. Antiquity XXXIV, (1960), 283–284.

4. Brândușă, Ș. Cine sunt cele șase românce incluse de americani într-un TOP 60 al femeilor care au schimbat lumea. Activenews.ro, 2016. http://www.activenews.ro/cultura/Cine-sunt-cele-SASE-ROMANCE-incluse-de-americani-intr-un-TOP-60-al-femeilor-care-au-schimbat-lumea-132284.

5. Crangan, C. Povestea Elisei Leonida, prima femeie inginer din lume. A studiat în Germania după ce în România a fost respinsă pe criteriul „locul femeii este la cratiţă!“. Adevarul.ro, 2015. http://adevarul.ro/locale/galati/povestea-elisei-leonida-femeie-inginer-lume-studiat-germania-romania-fost-respinsa-criteriul-locul-femeii-cratita-1_55cdd773f5eaafab2c83fa85/index.html.

6. Grünberg, L. and Bragaru, C. Monumente și statui din București: despre construcția simbolică a genului. 2015. http://www.discriminari-urbane.ro/index.php/ghid

7. Ispirescu, P. Aleodor Împărat. https://ro.wikisource.org/wiki/Aleodor_%C3%AEmp%C4%83rat.

8. Ivanov, C. Recensamantul statuilor din Bucuresti: Primaria Capitalei a cheltuit in ultimii 12 ani 43,4 milioane de lei pe statui. Vezi cine le-a realizat, cat au costat si unde sunt amplasate. Hotnews.ro, 2012. http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-12965448-recensamantul-statuilor-din-bucuresti-primaria-capitalei-cheltuit-ultimii-12-ani-43-4-milioane-lei-statui-vezi-cine-realizat-cat-costat-unde-sunt-amplasate.htm

9. Ivanov, C. Primaria Capitalei vrea sa dea, in 2016, circa 7 milioane lei pe statui. Primesc bani monumentele “Aripi” si “Rainier al III-lea.” Hotnews.ro, 2016. http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20790413-primaria-capitalei-vrea-dea-2016-circa-7-milioane-lei-statui-primesc-bani-monumentele-aripi-rainier-iii-lea.htm

10. Mincan, M. Povestea Sarmizei Bilcescu, prima femeie avocat din Europa. Adevarul.ro, 2014. http://adevarul.ro/cultura/istorie/povestea-sarmizeibilcescu-femeie-avocat-europa-1_532dbc2a0d133766a82247dd/index.html

11. Pătrașcu Zamfirache, C. Istoria româncelor-eroine din „Escadrila Albă“, singura unitate de aviaţie din cel de-Al Doilea Război Mondial formată exclusiv din piloţi femei. Adevărul.ro, 2015. http://adevarul.ro/locale/botosani/istoria-incredibila-romancelor-eroine-escadrila-alba-singura-unitate-aviatie-de-al-doilea-razboi-mondial-formata-exclusiv-piloti-femei-1_5613b15df5eaafab2c5d203c/index.html

12. Reprezentanța Comisiei Europene în România. România – cea mai mică diferență de salarizare între sexe. 2016. https://ec.europa.eu/romania/news/03112016_gender_equality_gap_ro.

13. Rughiniș, C., Grunberg, L., Popescu, R., et al. Alice in Tara Manualelor. 2015. http://researchmaster.ro/alice

14. Tănase, S. Aviatoare românce. 2015. http://www.stelian-tanase.ro/aviatoare-romance

15. Țone, F. Primele aviatoare ale României: zborul şi prăbuşirea. Historia.ro, 2016. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/primele-aviatoare-ale-rom-niei-zborul-i-pr-bu-irea

16. Turturică, S. Aviatoarele Romaniei. Din inaltul cerului in beciurile Securitatii. Editura Vremea, 2015.

17. Zară, D. Povestea Sofiei Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume. Adevărul.ro, 2013. http://adevarul.ro/locale/suceava/povestea-sofiei-ionescu-ogrezeanu-femeie-neurochirurg-lume-1_527c9a6ac7b855ff56cee2d1/index.html

Autor: Cosima Rughinis

Sursa: contributors.ro

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: