Prima pagină > Analize - Întrebări - Ipoteze - Păreri > Conf. dr. Codruța Goșa: ”…dacă nu asculți, nu poți să știi care sunt punctele de vedere ale oponentului”

Conf. dr. Codruța Goșa: ”…dacă nu asculți, nu poți să știi care sunt punctele de vedere ale oponentului”

Un extrem de interesant articol al doamnei Conf. dr. Codruța Goșa, Doctor în Lingvistică Aplicată (titlul acordat de Universitatea Lancaster, Marea Britanie), Prodecan la Universitatea de Vest din Timișoara, despre autismul nostru de toate zilele, manifestat extrem de pregnant în aceste zile în care Bucureștiul e martorul unui miting maraton a unei mulțimi care doreșe ca România să devină o țară modernă, europeană și a unui minimiting, al unei puțimi scoase la produs de un PSD care înghețat povestea care a început cu ”Dragi tovarăși, dictatuorul a întinat nobilele idealuri ale Comunismului” cu care Ion Iliescu și-a început evoluția … post Loviluție 89 …

Eu zic că merită citit …

Alte intrebari despre dialog. Trei studii de caz intr-o singura zi

Codruta GoșaSe vehiculează în spațiul public nevoia acută de dialog, pe de o parte la nivel politic (între putere și opoziție sau între instituțiile statului), pe de altă parte la nivel social (între contestatarii guvernului și susținătorii săi sau cel între generații). Dialogul, ca mijloc de negociere și mediere a conflictelor, are mai multe elemente definitorii, dar nu vreau să intru într-o analiză scolastică a acestor componente, ci vreau doar să mă opresc asupra ascultării, pentru că pare a fi elementul cel mai evident și de bun simț. Cu alte cuvinte, dacă nu asculți, nu poți să știi care sunt punctele de vedere ale oponentului – participant la dialogul de mediere, și, pe cale de consecință, nu-ți poți argumenta propriul punct de vedere și identifica puncte comune cu scopul de a negocia o soluție. De la această premisă au pornit cele trei studii de caz pe care le voi discuta pe scurt în continuare. Toate s-au desfășurat în data de 8 februarie.

Primul caz se referă la prezența președintelui țării în plenul parlamentului. Toată lumea a putut observa că, în momentul în care președintele a devenit critic, parlamentarii puterii au părăsit în cvasi-totalitate sala de plen, dovedindu-se nu prea „civilizați”, după cum sugera, intenționat sau nu, unul din liderii puterii, recte șeful PSD, Liviu Dragnea. Nu mă îndoiesc că parlamentarii puterii au fost informați despre ce a avut de spus președintele. Esența gestului o constituie, însă, manifestarea clară a indisponibilității lor de a-l asculta.  Altfel spus, dacă nu asculți ce spune interlocutorul, trimiți un semnal clar că nu ești interesat nici de dialog.

Unul dintre cei care a părăsit sala a pretins că a făcut-o pentru că a fost jignit în propria casă. Propun următoarea ipoteză: o persoană pe care o cunoașteți, să zicem un vecin, solicită să vă spună ceva. Îl invitați în casă și aflați că este supărat pe dumneavoastră că ați murdărit casa scărilor când ați dus gunoiul. Cum acționați? Vă părăsiți propria casă, lăsându-l pe vecin să vorbească singur? Altă întrebare.

Al doilea caz pe care vreau să vi-l prezint este următorul. Același președinte iese în stradă pentru a discuta cu susținătorii guvernului, contestatarii domniei sale. Îi întreabă ce păsuri au. Răspuns: strigăte și injurii. Președintele vrea să le spună ceva. Oamenii huiduie și refuză să-l asculte. Președintele pleacă și le oferă ceai pentru că este frig afară. O doamnă protestatară e foarte revoltată că președintele zâmbea. Aș vrea să clarific: într-un dialog în vederea medierii conflictelor limbajul non-verbal este poate la fel de important ca cel verbal, iar zâmbetul sugerează o atitudine deschisă, de încurajare. Cine a manifestat disponibilitate pentru dialog: susținătorii puterii sau președintele? Altă întrebare.

În privința contestatarilor puterii, nu mă pot pronunța. Reprezentanții puterii nu au ieșit în stradă pentru a iniția un dialog.

Dacă cele două cazuri prezentate mai sus sunt mai apropiate unui sondaj de opinie pentru că au o dimensiune cantitativă și de reprezentativitate (aleșii puterii din parlament și susținătorii lor din stradă), cel de-al treilea și ultim caz prezentat aici este unul individual. În cadrul unei dezbateri de tip talk-show la o televiziune de știri, unul dintre invitații din partea puterii, senatorul puterii Remus Borza, observ eu, are un comportament care susține aceeași idee: lipsa disponibilității de a asculta pentru a putea dialoga. Nu intru în detaliile tehnice ale analizei pe care am făcut-o, ci vă invit să urmăriți în reluare emisiunea difuzată în data de 8 februarie la televiziunea Digi24, între orele 20-22. V-aș sugera să acordați atenție comportamentului senatorului mai sus-menționat, luând în considerare și încercând să cuantificați următoarelor aspecte: inițierea unui schimbi de replici, întreruperea unui alt participant la discuție, acoperirea prin tonalitate și volum a cuvintelor celorlalți participanți, raportul dintre timpul de vorbire și timpul de ascultare, la care adăugați și observarea comportamentului non-verbal. Vă rog să judecați comportamentul domnului senator în comparație cu ceilalți participanți la acest (presupus) dialog. Concluzia mea a fost că domnia sa a manifestat disponibilitate da se asculta doar pe sine însuși. Nici măcar pe colegul domniei sale de coaliție invitat în platou nu l-a ascultat. Să îndrăznesc să sper că îmi veți valida concluzia? Altă întrebare.

Cred că în marea lor majoritatea reprezentanții puterii și susținătorii lor, deși o clamează, nu au capacitatea și voința de a dialoga. Mai cred că există voci singulare din zona puterii care fac notă discordantă (pe unii i-am auzit, pe alții, membri și simpatizanți ai puterii, îi știu pentru că îmi sunt prieteni). Ei pot și doresc să asculte părerile altora. Din păcate mai cred că sunt mult prea puțini. Oare cu o floare (sau chiar două, trei) se face primăvară? Altă întrebare. Pentru ghiocei.

În sfârșit, poate și actualul premier, domnul Sorin Grindeanu, este un reprezentant al puterii care știe și vrea să asculte(chiar există câteva semnale demne de analiză), dar va fi domnia sa ascultat la rândul domniei sale de către propriii colegi? Altă întrebare.

*Observațiile prezentate mai sus vor face obiectul unui studiu mai amplu pe care intenționez să îl public în limba engleză într-o revistă de specialitate.

Autor: Codruța Goșa

Doctor în Lingvistică Aplicată acordat de Universitatea Lancaster, Marea Britanie
Conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara

Sursa: contributors.ro

Data publicării: 10. 02. 2017

P.S. Despre autoare:

Doamna Codruța Goșa este Prodecan la Universitatea de Vest din Timișoara, Doctor în Lingvistică Aplicată, titlu acordat de Universitatea Lancaster, Marea Britanie. Predă Metode de cercetare, Analize avansate de text și Tehnici de comunicare.

 

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: