Liviu Dragnea, demagogul hegemon …

Față de predecesorul său, Victor Ponta, Liviu Dragnea pare un tip mai reținut, mai puțin expansiv. Pare… Toate semnele arată, însă, că, Dragnea are o reală admirație față de președintele Turciei.

Nu mă îndoiesc că, dacă ar putea, ar face cam ca Erdogan deoarece dorința de putere absolută la care a încercat să acceadă cu multă răbdare, nu ar ezita nici un pic.

Prin controlul pe care îl exercită asupra PSD, Dragnea poate controla aproape tot, cei de care se înconjoară fiind cei care manifestă în public o adulație nerușinată, cei care au tupeul de a-l critica fiind maziliți rapid. Ce pare a nu observa Dragnea, poate să îi fie fatal. Cei care îl l-audă i-au lăudat și pe alții și, când frâiele au ajuns în mâinile teleormăneanului, fără jenă au sărit în barca lui.

Nu trage învățăminte din criticile celor care au avut curajul să nu tacă, îndepărtându-i consideră că ucide și indeile  lor.

Din nefericire pentru Dragnea, România nu e Turcia, presa din Occident, mult mai atentă și mai implicată în cazul României, atrage mai rapid și mai pertinent atenția când acesta o ia prin arătură.

Chiar și așa Dragnea continuă să încerce absolutizarea puterii personale, practic, finalul ideal pe care îl dorește fiind ca el să ajungă in dictator pe care nimeni nu îndrăznește să îl conteste, un adevărat Hegemon. Așa este cu boala asta, niciodată puterea acumulată nu îl satisface.

Nu trebuie să fii mare specialist într-ale sociologiei ori politologiei ca să vezi că regimul instalat după ultimele alegeri generale are pe agendă un singur obiectiv care a fost urmărit ca un fir roșu: întărirea privilegiilor date de putere, eliminarea obstacolelor ce stau în calea spre puterea absolută și curățarea imaginii personajului central… Dragnea.

Modul în care Bugetul e folosit doar pentru crearea unui adevărat Mesia așteptat o istorie întreagă, de la felul în care se investește, până la politica salarială folosită pentru a mitui prostimea, totul pare orientat spre extinderea controlului asupra țării a lui Dragnea.

Membrii împortanți ai PSD, membrii Guvernului, premierul Grindeanu chiar (verișor cu Daciana Ponta) sunt continuu sub o tutelă cenzurată drastic de Dragnea, regimuyl pe care îl construiește Liderul cu răbdare oferindu-le tot mai puține libertăți de mișcare, uneori având impresia că aceștia, la ieșirile în public citesc niște declarații aprobate anterior de … El Infailibilul…

Tot mai mult premierul pare a nu fi altceva decât o extensie maladiv obedientă a lui Dragnea, un simplu purtător de cuvânt.  

Grindeanu pare a încerca să joace un rol destul de interesant, el încercând să mimeze o oarecare libertate de mișcare atunci când intră în contact cu străini, redevenind obedient imediat ce revine între ai lui.

Toți par a interpreta niște roluri cu textul ”pieptănat” atent de o cenzură eztrem de atentă, singurul care menifestă o personalitate reală, care are o  voce distinctă, cu un timbru ușor recognoscibil fiind el, Dragnea.

Regimul însuși este de o duplicitate înfiorătoare, promisiunile de un scârbos populism fiind dublate de o continuă subliniere, codificată parcă, a inegalității în fața legii. Legea Grațierii exact asta are ca nucleu dur, tot mai multe personaje care, până nu demult erau din alt film, par acum a  se alinia, inclusiv fostul președinte Băsescu, direct interesat, la realizarea a ceea ce OUG 13 nu a reușit, din cauze cunoscute, să realizeze.

Cumva, statul Român, în loc să încerce a se așeza pe un drum logic, ghidat de Lege, pare că încearcă să adâncească marasmul întreținut persuasiv de legi populiste ca cea a salarizirii.  

Ieșirile demagogice a lui Dragnea în care el mimează o delimitare față de anumite lucruri, încearcă să ne înfigă în creier idea că el ar vrea ca totul să funcționeze normal și democratic, dar dacă toți ceilalți țin să îl pupe în cur, el nu se poate opune… Vox populi, vox dei…

Visul lui de a deveni șeful statului, mărturisit în cercuri restrânse, mai nou scos de aceștia în public, vezi Doamne, aceasta fiind dorința lor fierbinte, pare a se acutiza… Felul în care acesta e scuipat societății încercât a provoca discuții interesate care să arate că ar fi dorința poporului …Din păcate, Dragnea are la dispoziție un monstru politic pentru a încerca să transforme în realitate visul… poate, mai corect spus, fantezia …

Dragnea sacrifică totul pe altarul fanteziei sale … lideri de vârf a partidului, parlamentari, miniștrii și însuși premierul par a fi niște indivizi care, pentru iluzia Puterii sunt de acord să sacrifice propiile personalități prin acceptarea tiparelor demagogice asumate pe altarul Zeului tot mai incontstabil…

Marasmul în care România pare a se afunda tot mai mult, este și a fost dintotdeauna generatorul de energie vitală pentru PSD și pentru hegemonia în creștere a Liderului.

O eventuală curățare a atmosferei, o clarificare, poate veni din apropierea și intrarea în Spațiul Schengen, MCV-ul reușit prin persuasiune același lucru …

Vă amintiți? Imediat după alegeri s-a vorbit de ridicarea MCV și a dispărut de pe agendă orice discuție despre accederea la Schengen…

De ce? Pentru că sunt blasfemii la adresa Liderului … A Hegemonului Malefic.

P.S. Există ceva care, deși e oarecum mascat de borboroseala de zi cu zi, e acolo și poate da o speranță…

Toți liderii PSD, fie că a fost vorba de Iliescu, Năstase, Geoană, Ponta păreau la un moment dat inevitabili și imposibil de înlăturat … Toți au ajuns pe malul prăpastiei și au primit piciorul în fund necesar …