Prima pagină > Inconștiență - Ipocrizie - Nesimţire, Religie - Biserică > În jurul Mănăstirii Prislop prosperă haotic afaceri făcute pe seama brand-ului „Arsenie Boca“

În jurul Mănăstirii Prislop prosperă haotic afaceri făcute pe seama brand-ului „Arsenie Boca“

Fenomenul Arsenie Boca

„Mall-ul bişniţarilor“

De cîțiva ani, comerțul cu kitsch-uri a luat amploare în jurul mănăstirii Prislop, iar afacerile făcute pe seama brand-ului „Arsenie Boca“ au dat naștere la numeroase controverse și reclamații. Talciocul se află într-o continuă expansiune, se dezvoltă haotic, oferind priveliștea unui colț de lume pestriț și aglomerat, în care singura legătură cu mănăstirea au rămas suvenirurile care folosesc imaginea și numele duhovnicului pentru ca vînzătorii lor să își atragă clienți.

O mulțime de afaceri prospere își au originea în tîrgul din vecinătatea Mănăstirii Prislop. Locul comercianților ambulanți de suveniruri, tranzitat zilnic de mii de mașini, s a dezvoltat haotic odată cu fenomenul pelerinajelor la mormîntul lui Arsenie Boca, deși deseori reprezentanții Episcopiei Devei și Hunedoarei au reclamat deranjul pe care îl produc comercianții și priveliștea neplăcută a zonei ocupate de aceștia. „Noi în nenumărate rînduri am făcut sesizări la autorităţile competente ca să dispară de acolo acel talcioc dezorganizat, care nu are nici un fel de aspect. Din păcate, tarabele nu se află pe terenul nostru şi noi nu avem pîrghii de a le ridica de acolo“, declara, anul trecut, preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvînt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei. Nemulțumirile exprimate de preot nu au avut nici un efect asupra afacerilor din jurul mănăstirii, iar în prezent zona comercială se află într-o continuă expansiune. Ea se întinde pe o distanță de circa un kilometru, de o parte și de cealaltă a drumului, însă barăci răzlețe în care sînt vîndute obiecte religioase, suveniruri și icoane cu Arsenie Boca, flori și alimente îi întîmpină pe vizitatori din loc în loc pe o rază de zece kilometri de la așezarea religioasă.

Produse tradiționale

La sfîrșitul anilor 2000, cînd Mănăstirea Prislop nu se bucura de faima și de zecile de mii de pelerini din prezent, în parcarea ei, mult mai mică în acea vreme, au apărut primii comercianți. În week-end, cîțiva localnici întreprinzători din satul vecin Silvașu de Sus își aduceau rulota lîngă mănăstire, pentru a le oferi vizitatorilor plăcinte cu brînză preparate pe loc. Alți săteni puteau fi văzuți așteptînd lîngă cîte o măsuță pe care erau îngrămădite fructe, dulcețuri și borcane de zacuscă sau la toneta în care vindeau virșlii de Sălaș și cafea puținilor pelerini. Oamenii locului le vorbeau străinilor care se opreau la tarabe despre „popa Arsenie“, pentru că unii dintre ei l-au cunoscut personal sau au fost la înmormîntarea lui. Treptat, terenul de la intrarea în mănăstire a fost ocupat de tot mai mulți comercianți ambulanți. Au apărut tarabele cu suveniruri religioase, ce pot fi văzute aproape la fiecare tîrg sau festival stradal, au apărut cerșetorii obișnuiți ai slujbelor de duminică, „jucăriile“ de tot felul, micii și berea. Bișnițarii au început să se certe pe clienți și pe zonele ocupate, fiecare dorind să fie cît mai aproape de mănăstire, iar scandalurile au atras nemulțumirile măicuțelor și ale pelerinilor.

Pînă în urmă cu trei ani, zeci de tarabe, tonete și căruțuri încărcate cu marfă îi întîmpinau pe turiști la poarta Mănăstirii Prislop și în parcarea acesteia, multe dintre ele fără nici o autorizație. Măicuțele au început să se plîngă tot mai des autorităților de neplăcerile pe care le produceau bișnițarii. Au reclamat că, la unele tarabe, oamenii vindeau mici şi chiar bere, „în Vinerea Mare şi în zilele de post, afirmînd că nu este potrivit să facă acest lucru în preajma mănăstirii“, relata Marcel Goia, primarul oraşului Haţeg. Totodată, accesul pelerinilor devenise aproape imposibil din cauza celor care aveau tarabe pe marginea drumului şi încurcau traficul rutier. Tîrgul improvizat a fost mutat în 2014 la cîteva sute de metri distanță de așezarea de la Prislop, în locul în care se află în prezent. Funcționează pe terenurile composesoratului din Silvașul de Sus și a fost împărţit de localnicii din satele învecinate mănăstirii, de numeroşii bişniţari care au simţit că pot profita de pe urma pelerinilor veniţi să se roage la mormîntul lui Arsenie Boca, dar şi de așa-zise feţe bisericeşti. „Unii dintre ei mă tem că nici nu sînt călugări sau preoți, doar poartă îmbrăcămintea aceea pentru a înşela oamenii“, afirma preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvînt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

În bazar, mulțimea de tarabe din lemn şi placaj, unele ridicate fără autorizaţii, într-o debandadă totală, îi întîmpină pe credincioşi cu oferte dintre cele mai diversificate, de la tablouri și căni cu Arsenie Boca la mîncăruri și băuturi alcoolice. Deasupra unor barăci au fost aşezate pancarte în care sînt specificate numele unor mănăstiri și fundaţii creștine, în timp ce unii vînzători echipați sobru își atrag clienții cu muzică religioasă. Sînt combinate rafturile cu „produse sfințite“ la ofertă cu cele de mîncăruri „dacice“ sau „produse tradiționale“, pentru a mulțumi pe toată lumea, iar ca bonus, în specificul local al tîrgului, „brand-ul“ Arsenie Boca este omniprezent. Imaginea și numele duhovnicului și-au găsit loc în conținutul pachetelor cu icoane şi mir, al tablourilor, magneţilor de frigider, brăţărilor, talismanelor, CD-urilor cu muzică religioasă, pe pancarte cu citate creștine și în numele date unor barăci.

Unii comercianți, mai descurcăreți, au făcut înțelegeri cu șoferii de autocare ca la întoarcerea de la mănăstire să parcheze mașinile în fața tarabelor și teraselor lor. Însă noi scandaluri au apărut între afaceriști pe seama pelerinilor și a locurilor de parcare, deși aproape nimic nu este reglementat în „tîrgul lui Arsenie Boca“, după cum îl numesc unii dintre bișnițari.

Mărturia unei călugărițe

Printre cele mai cunoscute comerciante de suveniruri de lîngă Mănăstirea Prislop au fost două călugăriţe de la schitul Alun, monahia Isidora şi maica Filoteia. Maicile venite din Ţinutul Pădurenilor au avut viaţă grea în talcioc, potrivit propriilor mărturii, pentru că au intrat deseori în conflict cu bişniţarii. „La Prislop unii vînd pentru vilă şi maşină. Noi avem o Dacie ruginită, şi aceea căpătată. Am fost jefuite de o ţigancă, de bunuri, nu personale, ci ale schitului, în valoare de 150 de lei. Un alt bărbat, pe nume David, din Călan, şi-a confecţionat la comandă haine călugăreşti, cu care minte lumea care poate crede că e monah. Este poreclit de colegii lui «Satana sau dracul» din pricina faptelor lui rele, ieşite din comun. De el nu se ia nimeni de frica ţiganilor, însă de noi, două amărîte de maici, se ia“, mărturisea maica Isidora. Potrivit unei dispoziții anunțate de reprezentanții Episcopiei Devei și Hunedoarei, nici o mănăstire sau biserică din judeţ nu are punct de comercializare a obiectelor religioase şi a suvenirurilor în zona de lîngă Prislop. Comerțul cu obiecte religioase prosperă însă în incinta mănăstirii, unde pot fi achiziționate lumînări, cărți și ilustrate cu Arsenie Boca și cu Mănăstirea Prislop. Aici funcționează trei puncte de vînzare, aglomerate zilnic de pelerini.

Demolarea barăcilor

În ultimii ani, mai multe nereguli au fost descoperite de autorităţi în talciocul de lîngă Mănăstirea Prislop. Comercianţii au fost acuzaţi de lipsa autorizațiilor necesare desfășurării activității, a caselor de marcat sau că nu au luat nici un fel de măsuri împotriva incendiilor. Au primit amenzi de la jandarmi şi poliţişti, dar şi de la Primăria Haţeg, care i-a somat pe unii dintre aceștia să îşi demoleze construcţiile. Amenzile au fost contestate în instanţă, iar în majoritatea cazurilor magistraţii au luat decizii în favoarea celor sancţio-naţi. „S-a avut în vedere faptul că Mănăstirea Prislop este un loc de pelerinaj unde vin mii de turişti, iar în jurul ei s a dezvoltat o afacere înfloritoare, benefică din punct de vedere economic şi oraşului Haţeg. Activitatea de comercializare efectuată de micii întreprinzători duce la creşterea fluxului de turişti şi implicit la creşterea și dezvoltarea economică a Ţării Haţegului“, arăta Judecătoria Haţeg, în motivarea deciziilor. În unele sentințe, mănăstirea era acuzată că le pune „beţe în roate“ comercianţilor. „A începe demolarea acestor construcţii ar crea un impact negativ asupra activităţii turistice din zonă şi ar induce în rîndul populaţiei ideea că Prislop pune «beţe în roate» micilor întreprinzători, care prin activitatea lor nu au produs nici un prejudiciu, ci dimpotrivă, au concurat la dezvoltarea turismului în zonă, cu tot ce implică acesta“, informa Judecătoria Haţeg. 

Autor: Daniel GUŢĂ – Corespondent ”Adevărul

Sursa: dilemaveche.ro

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: