Prima pagină > Politicăraie - Partide - Politicieni > GABRIELA FIREA O FI POSEDATĂ DE SPIRITUL LUI CEAUȘESCU?

GABRIELA FIREA O FI POSEDATĂ DE SPIRITUL LUI CEAUȘESCU?

Gabriela Firea reîncălzește ciorba lui Ceaușescu

Gabriela Firea pare posedată de fantoma lui Nicolae Ceaușescu. Acesta intenționa să construiască pe Esplanada din centrul Bucureștiului cea ce urma să fie un  „Centrul Naţional de Creaţie şi Cultură Cântarea României”.

Prin 2014 a apărut ideea să să facă acolo un cartier al justiției unde ar fi urmat să fie construite sediile mai multor instituţii, precum CSM, Inspecţia Judiciară, judecătoriile Capitalei, parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, dar şi Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri. Valoarea investiţiei s-ar fi ridicat la 270 de milioane de euro.

Gabriela Firea propune ca acolo să se facă un  centru multifuncțional unde vor fi amplasate clădiri de birouri, spaţii culturale, parcări şi o zonă de agrement, potrivit unui proiect care se va fi luat în discuție  în şedinţa Consiliului General, în data de 19 iulie, adică exact ce dorea Nicolae Ceaușescu.

Primărița Generală a Capitalei nu e la primul proiect al lui Ceaușescu reînviat. la un moment dat vorbea despre un canal Giurgiu-București, care ar fi urmat să transforme Bucureștiul în port la Dunăre, proiect dovedit a fi nefezabil.

Firea are și în comportament multe caracteristici care se regăseau la Ceaușescu. Narcisismul ei evident a făcut-o să organizeze adevărate spectacole în care să se laude cu marile sale împliniri, dar, cum nu avea cu ce împliniri să se laude, se lăuda cu ce va urma să facă.

Parcă Firea ar fi posedată de spiritul lui Ceaușescu …

”CARTIERUL JUSTIȚIEI” prevăzut în programul PSD, o ciorbă de prin 2014, reîncălzită

În programul de guvernare al PSD exista un proiect de care Liviu Dragnea era Foarte mândru. De fapt era vorba de reîncălzirea ciorbei cu așazisul Cartier al Justiției de care se vorbea de prin 2014.  

Cartierul pentru Justiţie din București trebuia realizat din fondurile Ministerului Dezvoltării, pe terenul din Bulevardul Unirii, vizavi de Tribunalul București. Aici urma să fie realizat un complex urbanistic destinat sediilor unor instituţii aparţinând sistemului judiciar, precum: CSM, Inspecţia Judiciară, CAB, Judecătoriile sectoarelor 2 şi 3, Parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, INM şi Şcoala Naţională de Grefieri. Conform declarațiilor de atunci ale lui Dragnea, proiectul era estimat atunci la 270 de milioane de euro. Legat de accesul la Justiție, PSD vrea să introducă proiectul Dosarului electronic, care urmărește reducerea costurilor de administrare a instanţelor cu hârtia, spaţiile de arhivare, dar şi costurile de deplasare şi copiere suportate de persoane şi companii.

”Programul partidului scria cotidianul.ro  la 05 ianuarie 2017 mai poate însă aștepta, căci primele declarații ale lui Florin Iordache după validarea de către Parlament privesc o lege a grațierii despre care ministrul a spus că poate fi discutată şi adoptată în Parlament după ce va fi analizată cu societatea civilă. Totodată, Iordache a mai declarat că își dorește „revitalizarea“ articolului 132 din Constituţie, care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei“.
Autorul tentativelor de modificare a legilor penale din „marțea neagră“, ajuns acum în fotoliul de la Justiție, a spus după avizarea de către Parlament că susţine „o politică penală umanistă“, care să stabilească egalitatea între armele acuzării și apărării și cu scopul să se întărească puterea judecătorului, care trebuie să fie independent de factorul politic, iar acesta „să împartă dreptatea aşa cum prevede legea“. Binevenite aceste doleanțe ale sale, dar ele sunt deja stipulate în legislația românească, iar formal cel puțin, noutatea acestora datează de pe vremea Imperiului Roman. Invocând fără nicio noimă „principiul securității juridice“, care stabilește predictibilitatea normelor și raporturilor juridice, Iordache a afirmat pe parcursul audierilor că va „propune prim-ministrului o revedere a principalelor acte normative, inclusiv a Codului penal şi a Codului de procedură penală“.

La rândul său, premierul desemnat, Sorin Grindeanu, a declarat că lupta anticorupţie trebuie să continue, însă decidenţii trebuie să fie „la fel de fermi“ şi în protejarea drepturilor omului, astfel încât cei vinovaţi să fie pedepsiţi, dar cei oneşti „să fie apăraţi“. În virtutea acestei declarații probabil că a acționat și avocatul poporului, Victor Ciorbea, care a decis să conteste joi la Curtea Constituţională Legea 90/2001, care îi interzice unui condamnat penal să ocupe funcţii în guvern, după cum scriu cei de la HotNews.ro. În cazul în care CCR va admite contestația, Dragnea ar putea deveni premier. El nu poate face parte acum din Guvern, deoarece a fost condamnat definitiv în dosarul referendumului, la o pedeapsă cu suspendare.”

”CARTIERUL JUSTIȚIEI”  cu care umbla Dragnea în coadă e transformat de Gabriela Firea în ”centru multifuncţional”

Se pare că Primăria Municipiului București dorește să construiască pe Esplanada din centrul Bucureștiului, în loc de un cartier al justiției un centru multifuncțional unde vor fi amplasate clădiri de birouri, spaţii culturale, parcări şi o zonă de agrement, potrivit unui proiect care se va fi luat în discuție  în şedinţa Consiliului General, în data de 19 iulie.

Conform siteului  PMB municipalitatea doreşte trecerea în proprietatea sa a unui imobil situat între Bulevardul Unirii, Strada Nerva Traian, Bulevardul Octavian Goga şi Bulevardul Mircea Vodă. Mai exact, terenul se află vis-a-vis de Tribunalul Bucureşti, lângă Biblioteca Naţională şi sală de operetă a Capitalei. „Pe amplasament se va realiza un Centru multifuncţional, care va cuprinde: spaţii administrative, spaţii birouri, centrul de afaceri, investiţii culturale, zonă verde şi de agrement şi de parcări”, se arată pe siteul Primăriei Generale a Capitalei

Necesitatea  construirii unui astfel de centru este precizată în Expunerea de motive. Acolo se spune că în București există un deficit major cu privire la bunurile imobile destinate dezvoltării şi implementării unor proiecte în domeniul urbanismului, a amenajării teritoriului şi a unor proiecte în domeniul cultural.

Nicolae Ceaușescu intenționa să construiască în acea zonă cea ce urma să fie un  „Centrul Naţional de Creaţie şi Cultură Cântarea României”.

După 1989 respectivul teren a fost administrat de Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în prezent fiind în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Conform datelor Primăriei Capitalei, terenul are o suprafaţă totală de 106.000 de metri pătraţi, iar 4.640 de metri pătraţi au fost cumpăraţi deja de municipalitate, prin contracte de vânzare-cumpărare.

În trecut, fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, dar şi şeful PSD, Liviu Dragnea, au anunţat că pe acest teren se doreşte construirea „Cartierului Justiţiei”. Astfel, în acest loc ar fi urmat să fie construite sediile mai multor instituţii, precum CSM, Inspecţia Judiciară, judecătoriile Capitalei, parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, dar şi Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri. Valoarea investiţiei s-ar fi ridicat la 270 de milioane de euro.

 

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: